DE ISTORIE MEDIE - iini.roiini.ro/smim/Studii_si_materiale_de_istorie_medie_1983_v10.pdf · nr. 3 099-3 979, cu 8 facsimile. Publicat de Gustav Giindisch In colaborare Publicat de

ACADEMIA DE FIT HN SOCIALE SI POLITICEA REPUBLICII .SOCIALISTE ROMANIA

INSTiTUTUL DE ETCRE 11:1ORGA-

STUDII SI MATERIALEDE

ISTORIE MEDIEVOL. X

3.

. .

4

,

:

1..5.01.:TIORA:AC;ADEMie I ''TIRCP4j80,01 ,SOCiAt.);tE P.OtiAhlA.www.dacoromanica.ro

STUDII S I MATERIALEDE

ISTORIE MEDIEVOL. X

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE $1 POLITICEA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

INSTITUTUL DE ISTORIEN. IORGA"

STUDII SI MATERIALEDE

ISTORIE MEDIEVOL. X

COM1TETUL DE BEDACTIE

FL. CONSTANTINIU, L. DEMENY, D. MIOC,$. PAPACOSTEA, $T. $TEFANESCU

1983

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

www.dacoromanica.ro

STUDIES AND MATERIALS OF MEDIEVAL HISTORYVOL. X

HCCJIEgOBAHHA H MATEPHAJIM CPE,f(HEBEKOB0171 HCTOPI/H4TOM X

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIAR 79717, Bucure§ti, Ca lea Victoriei 125

www.dacoromanica.ro

STUDII $1 MATERIALEDE

ISTORIE MEDIEVOL. X 1983

S U MA R

STUDII ARTICOLE

SERBAN PAPACOSTEA, Inceputurile politica comerciale a Tarii Romanefti ciMoldovei (secolele XIV XVI). Drum i stat 9

FL. CONSTANTINIU, Iobdgia in istoriografia romdneascd 57

IZVOARE 1 INSTRUMENTE DE LUCRU

IOAN CAPROSU i DAMASCHIN MIOC, Documente slavo-romdne in arhiveledin U.R.S.S. 115

ADDENDA ET CORRIGENDA 135

NOTE 137

RECENZII PREZENTARI

Documenta Romaniae Historica, B. Tara Romdneascd, vol. IV (1536-1550), volumIntocmit In cadrul seminarului de paleografie slavä condus de Damaschin Mioc,Edit. Academiei, Bucuresti, 1981, XXXIII + 429 p. (Constantin Man) ;Documenta Romaniae Historica, C. Transilvania, vol. XI (1356-1360), subred. acad. Stefan Pascu, Edit. Academiei, Bucuresti, 1981, LXIV + 659 p.(Nicolae Edroiu) ; Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Sieben-burgen. Fondator Franz Zimmermann, vol. VI, 1458-1473. Documentelenr. 3 099-3 979, cu 8 facsimile. Publicat de Gustav Giindisch In colaborarecu Herta Gfindisch, Gernot Nussbdcher si Konrad G. Gfindisch, Edit. Aca-demiei, Bucuresti, 1981, LV 628 p. (N. Edroiu) ; I. D. Suciu, Radu Con-stantinescu, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, Edit. Mitro-poliei Banatului, Timisoara, 1980, 2 vol., 1 148 p. + 72 il. (D. Mioc) ; CostinFenesan, Documente medievale bandlene (1440-1653), Edit. Facla, Timi-soara, 1981, 220 P. + 12 pl. (Fl. Constantiniu) ; Ilie Corfus, Documenteprivitoare la istoria Romdniei culese din arhivele polone. Secolul al XV I-lea,Edit. Academiei, Bucuresti, 1979, 450 p. (A. Pippidi) ; Nicolae Stoica deHateg, Cronica Banatului, studiu introductiv, ediie, glosar i indice deDamaschin Mioc, ed. a II-a, revAzutd, Edit. Facla, Timisoara, 1981, 371 p.(Al. Dita) ; Nicolae Stoica de Hateg, Mehadier Chronik, herausgegeben,eingeleitet und mit Anmerkungen versehen von Damaschin Mioc und AdolfArmbruster, Edit. Kriterion, Bucuresti, 1980, 263 p. (C. Fenesan) ; Mdrtu-risirea de credinfd a Bisericii ortodoxe 1642, trad. de Al. Elian, Bucuresti,1982, 183 p. (Fl. Constantiniu) ; Cronici turcefti privind pdrile romdne.

0I

+

www.dacoromanica.ro

Extrase. Sfirsitul sec. XVI tnceputul sec. XIX, vol. lntocmit de Mustafa A.Mehmet, Edit. Academiei, Bucuresti, 1980, 444 p. (R. Lungu) ; Cdldtoristrdini despre Idrile romdne, vol. VII, Ingrijit de Maria Holban, M. Alexan-drescu-Dersca-Bulgaru si Paul Cernovodeanu, Edit. stiintifica si enciclo-pedicd, Bucuresti, 1980, 621 p. (Iolanda Micu) ; V nutrennaia politikafrantuzskogoahsolutizma 1633 1649 gg., Edit. Nauka, Leningrad, 1980, 280 p. (L. Demeny) ;Istoria dreptului romanesc, vol. I, coordonator prof. univ. dr. dec. IonCeterchi, Edit. Academiei, Bucuresti, 1980, 664 p. (T. Voinea) ; Constituireastatelor feudale romdnesti, Edit. Academiei, Bucuresti, 1980, 327 p. (A. Busuio-ceanu) ; Valentin Al. Georgescu, Petre Strihan, Judecata domneascd tn TaraRomaneascd f i Moldova ( 1611-1831). Partea I. Organizarea judeclitoreascd,vol. II (1710-1831), Edit. Academiei, Bucuresti, 1981, 233 p. (R. Dimiu);Andrei Pippidi, Hommes et idées du Sud-Est européen a l'aube de l'dge mo-derne, Edit. Acad., Bucuresti, Editions du C.N.R.S., Paris, 1980, 372 p.(C. Papacostea-Danielopolu) ; Stelian Brezeanu, 0 istorie a Imperiului bizan-tin, Edit. Albatros, Bucuresti, 1981, 286 p. + XXXII p. il. (G. Apostol) ;Florian Dudas, Cazania lui Varlaam In vestul Transilvaniei, Edit. MitropolieiBanatului, Timisoara, 1979, 270 p. + 61 il. (D. Mioc)

REVISTA REVISTELOR DE MEDIEVISTICA

Srednie Veka", Edit. Nauka, Moscova, vol. 41 (1977), 440 p. ; vol. 42 (1978),416 p. ; vol. 43 (1980), 432 p. (L. Demeny)

STUDII SI MATERIALE DE ISTORIE MEDIE". INDICELE BIBLIOGRAFICAL VOL. I X (Ruxandra Cilmärdsescu)

143

173

176

www.dacoromanica.ro

ETUDES ET MA TERIAUXD'HISTOIRE AaDIEVALE

TOME X 1983

SOMMAIRE

ETUDES ET ARTICLES

SERBAN PAPACOSTEA, Les debuts de la politique commerciale de la Valachie etde la Moldavie. Etat et route du commerce international

FL. GONSTANTINIU, Le servage dans l'historiographie roumaine9

57

SOURCES ET INSTRUMENTS DE TRAVAIL

ION CAPROSU et DAMASCHIN MIOC, Documents slavo-roumains trouvis dansles archives de l'U.R.S.S. 115


NOTES 137

COMPTES RENDUS ET PRESENTATIONS 143

REVUE DES REVUES SUR LE MOYEN AGE 173

INDEX BIBLIOGRAPHIQUE DES VOLUMES I X 176

www.dacoromanica.ro

HCCJIEAOBAHH5I H MATEPHAJIMCPEAHEBEKOBOH HCTOPHH

TOM X 1983

cogEP)KAHHE

HCCJIE,70BAHHH II CTATMI

IIIEPBAH HAITAKOCT5I, Hamm mopeoeml rm./rum:mu Banaxuu u MoAdaeuu(XIV XVI ee.). To/renew nymu u encydapcmeo 9

(1)J1. KOHCTAHTHEIHY, Kpenocmuunecmeo a pymbmcicori ucmopuoepay5uuu 57

IICTO(IHHKH II IHICTPYMEHTLI PAEOTMHOAH KAI1130111Y H TIAMACKHH MHOK, Citaenno-pymbuicxue donywumbz e

apxueax CCCP 115


HPIIMErIAIIIIR 137

PELIEH3HH H AHHOTAI(HH 143

0530P )1CYPHAJIOB CPEIIIIEBEKOB011 HCTOPHH 173

EHEJIHOFPAOHrIECKHR YKA3ATEJIL I Xrnm. (PylccandpaKnAinp3mecny) 176

www.dacoromanica.ro

STUDII $1 A.RTICOLE

INCEPUTUF.ILE POLITICII COMERCIALEA TARII ROMANESTI 51 MOLDOVEI (secolele XIV XVI).

DRUM SI STATDE

SERBAN PAPACOSTEA

In secolul al XIV-lea, Tara Româneasca si Moldova au fost cuprinse,prin marile drumuri ale comertului international care le strabateau teritoriul,in vastul sistem de schimburi comerciale in plind dezvoltare Intre Europaapuseand si centralà, pe de o parte, si lumea asiatica, pe de altà parte. Dez-voltarea acestor drumuri a fost una din consecintele multiple ale transformAriiMdrii Neare in secolele XIII XIV in principala arie de intilnire redistri-buire a produselor Orientului i Occidentidni. Agentii i beneficiarii cei maide searna ai acestui intens schimb comercial au fost venetienii si genoveziicare, in secolul al XIII-lea, au eliminat 7.5vorn1 bizantin de la Strimtoriau inceput Sà exploreze §i S exploateze larg itinerariile comertului interna-tional legate de bazinul pontic. Integrarea celor don4 tAri in marile circuitaale comertului intercontinental, prin segmentele esentiale ale itinerariiloracestuia care treceau prin teritoriul lnr, le-a conferit o insemnatA funetieinternationalà 0 a determinat primele manifestari cunoscute ale politiciilor comereinle. Aceasta functie asumatä de cele cloud state românesti i im-plicatdile ei in evolutda politicii lor externe au retinut, fire§te, atentia medievis-tilor romani si explicd literatura relativ bogatá consacratá drumurilor corner-ciale In istoriografia romând. Dar in ciuda numtirului si calitaii studiilorinchinate acestei teme, rolul celor dota mari drumuri comerciale care aulegat, prin Tara Româneasa 0 Moldova, Europa centralg en Marea Neagrasi, nrin intermedinl ei cu lumea asiatie, e departe Inca de a fi lamurit, chiarsi in unele din aspectele sale esentiale. Rindurile care urmeaza" 10 propunsá aducd un spor de lumina in acest domeniu si sá contribuie la mai bunaIntelegere a unui aspect insemnat al existentei timpurii a Tarii Românesti

Moldovei ca state de-sine-stadtoare.

I. TARA ROMANEASCA IN ITINERARIILECOMERTULUI INTERNATIONAL

Geneza legäturii comerciale intre Brayoy ci gurile Dunärii. Prin legaturileinternationale pe care le mijlocea, Marea Neagrä a devenit o zond de pu-ternicä atractie nu numai pentru Genova 0 Venetia, dar i pentru puterilecontinentale care, prin pozitia lor, puteau aspira sä participe direct la exploa-tarea comertului pontic. Doua' dintre aceste puteri, regatele ungar i polon,au dezvoltat o politica pontic6 bogatà In consecinte pentru intreaga regiunecuprinsa in aria lor de actiune.

i

si

ci

www.dacoromanica.ro

10 sERBAN PAPACOSTEA 2

Aspiratiile pontice ale regatului ungar au aparut mult mai timpuriu decitcele ale Poloniei. Inca din primele decenii ale secolului al XIII-lea, dupdcaderea Constantinopolului sub latini, regalitatea arpadiana a manifestato vadità tendinta de a-si asigura legatura direct& cu marea, atit cu Adriatica,cit i cu Marea Neagra, si de a obtine astfel controlul asupra unor cai corner-ciale de insemnatate internationala

Indiciile timpurii ale tendintei regatului de a-si asigura legatura directacu zona Dunarii de Jos si cu Marea Neagra sint direct legate de desavirsireacuceririi Transilvaniei si de expansiunea sa transcarpatica la inceputul se-colului al XIII-lea, cu concursul Ordinului teuton i apoi cu mijloacele proprii.Unul dintre sensurile principale ale expansiunii regatului la rasarit i sudde Carpati se intrevede din privilegiul acordat cavalerilor teutoni de regeleAndrei al II-lea In 1222, prin care le confirma stapinirile teritoriale, Intrealtele castrul Cruceburg construit de ei, cu teritoriul pertinent, si de aiciIntreg pamintul ce merge pina la hotarele brodnicilor i, de cealalta parte,de la Intariturile Halmeagului, pina la izvorul apei ce se cheama Birsa,de aici Inainteaza pina la Dunare" 2 Realitate sau program, situatia in-scrisä In textul regal citat indica ceea ce avea sa fie de acurn inainte, timpde peste douà secole i jurnatate, una din marile directii de expansiune aleregatului unzar, nemijlocit legatà de interesele politicii sale cornerciale. 0realitate ecleziastica noua s-a nascut in teritoriile recent cuprinse In aria dedorninatie a regatului dupa izgonirea Ordinului teutonic, epthcopia cumand,ea insasi expresie a tendintei sau realitatii politice noi rezultate din expan-siunea ungara in aceste teritorii.

Programul regalitàii ungare de expansiune pind la gurile DunariiMarea Neagra, chiar In conditiile defavorabile create de invazia mongola,e limpede exprimat de Bela al IV-lea In memoriul inaintat papei Inocergiual IV-lea, cu privire la primejdia tatara, In care dadea curs sperantei Ca, cusprijinul cavalerilor ioaniti, de curind instalald la hotarul regatului, in vecing-tatea bulgarilor i cumanilor, va fi in masura sa-si extincla stapinirea citse intinde Dunarea, ping la marea constantinopolitana" 3. Expansiunea spreMarea Neagra era pentru regatul ungar o necesitate cu atit mai imperiosresimtita cu cit participarea directa la comertul in Marea Adriatica Ii fuseseblocata de riposta necrutatoare a Venetiei, la inceputul secolului al XIII-lea.

Dezvoltarea vietii urbane pe drumul care lega sud-estul Transilvanieicu cursul inferior al Dunarii a fost larg favorizata de itinerariul comercialcare a inceput foarte probabil sa functioneze acum. Brasovul, chernat sàindeplineasca rolul principal, de centru redistribuitor, al acestui drum, esurprins Intr-un izvor ecleziastic Inca inainte de marea invazie tatarli din1241 4 ; o inscriptie funerará din anul 1300 da la iveala existenta unui comitede Cimpulung", probabil capetenie a comunitatii sasesti din aceasta asezare,

N. Iorga, Points de vue sur l'histoire du commerce de l'Orient au Moyen Age, Paris,1924, p. 89-90.

2 UKB, I, p. 19; DRH, D, I, p. 1,3; confirmarea papald din decembrie 1222,UKB, I, p. 23; DRH, D, I, p. 4, 6.

3 Hurmuzaki, I, 1, P. 261.4 G. Nussbdcher, Wann wurde Corona gegrandet, in vol. Aus Urkunden und Chroni-

ken. Beitrage zur Siebenbargischen Heimatkunde, Bukarest, 1981, P. 23-24.

§i

si

www.dacoromanica.ro

3 POLITICA COMERCIALA A T. R0MANE5TI 1 MOLDOVEI (sec. XIV XVI) 11

etapa insemnata pe principalul drum comercial care lega Brasovul cu Du-na'rea6.

Expansiunea regatului ungar spre Adriatica i Marea Neagra in _primajurnatate a secolului al XIII-lea a fost blocata, in prima directie, de Venetia,iar in cea de-a doua de marea invazie tatara din 1241. Constituirea imperiuluimongol al Hoardei de Aur i hegemonia tatara asupra unor intinse teritoriisi state din rásaritul i sud-estul Europei, inclusiv cursul inferior al Dunhriia zadarnicit timp de peste un secol tendinta regatului ungar, atit de evident&in primele decenii ale secolului al XIII-lea, de a-si deschide clrumul spreMarea Neagra. Reluarea incercdrii presupunea inlaturarea in prealabil a do-minatiei Ware la rasarit i sud de Carpati, In spatiul românesc, situatie carenu avea sa se realizeze decit spre mijlocul secolului al XIV-lea, ca urmarea ofensivei puterilor crestine, Polonia, Ungaria, Orilp române in curs deconstituire. Deschisä in 1340 In cnezatul Halici, prin actiunea regelui Cazimiral Poloniei, sprijinit de oastea ungara, ofensiva antitatara a cuprins curind

spatiul românesc. Dupa succesele Inregistrate la inceputul domniei luiLudovic de Anjou, in 1345 1346, de expeditiile transilvane la rasaritsud de Carpati, care au avut ca rezultat o noua extindere a puteriiungare in aceste teritorii, un al doilea val ofensiv, in anii 1352 1354, a redusdominatia tatara in spatiul romanesc la o zond restrinsa a litoralului pontic;in urmatoarele trei decenii si aceasta ramasità a hegemoniei tatare aveasa dispara Legatura direct& cu Marea Neagra, obiectiv vechi al politiciiregatului ungar, 'Area acum asiguratd.

In 1358, regele acorda brasovenilor dreptul de a circula cu marfurilelor liber si in siguranta" Intre Buzau si Prahova, adica din locul undese vars.& in Duntire riul numit Ialomita, pind in locul unde se varsa, deasemenea in Dunare, riul numit Siret`` Actul regal inregistreaza asadarpentru prima card existenta legaturii comerciale intre Brasov si Dunareade Jos, urmare nemijlocit& a succesului ofensivelor antittitare din anii pro-cedenti.

In acelasi an, Ludovic de Anjou a reusit sh smulgh Venetiei stapinireatarmului dalmat (1358); regatul ungar 1i deschisese astfel doua porti princare putea sa participe direct., cu concursul a1iaiIor sài genovezi, la hicrativulcomert, oriental. Dubla deschidere spre mare realizata de Ungaria la mijloculsecolului al XIV-lea a coincis cu adoptarea unui sir de masuri menite sa sti-muleze masiv participarea regatului la comertnl international, sa-1 integrezeIn marile circuite ale schimbului de marfuri, Indeosebi cele dintre Europa apu-seana i centrald i Orientul asiatic. Privilegiile comerciale numeroase emisede Ludovic de Anjou au urmarit sistematic sa promoveze legaturile corner-ciale cu unele din marile orase ale Europei centrale, cu Adriatica i Marea

6 E. Lazdrescu, Despre piatra de mormint a comitelui Laurentiu si citeea problemearheologice istorice in legeiturti cu ea, In Studii i cercetdri de istoria artei", IV, 1957,1-2, p. 109-127.

6 A. Decei, La Horde d'Or et les Pays rournains aux XIIIe et XIVe siécles selonles historiens arabes contemporains, In Romanoarabica", II, 1976, p. 61-63, a pus Inlumind controlul -War asupra gurilor Dundrii, care I-a reactualizat de fapt pe cel cuman.

7 $. Papacostea, Triumful luptei pentru neatirnare intemeierea Moldooei si con-solidarea statelor feudale romdnesti, in vol. Constituirea statelor feudale romfinesti, Bucuresti,4980, p. 165-193.

8 Hurmuzaki, XV, 1, p. 1.

regalitatii

sifi

pi

www.dacoromanica.ro

12 $ERBAN PAPACOSTEA 4

Neagra, §i sà constitue o retea de itinerarii ale comertului international printeritoriul regatului ungar §i spre marele beneficiu al acestuia.

La exploatarea perspectivelor comerciale deschise de dublul acces mari-tim realizat de regatul ungar in a doua jurntitate a secolului al XIV-lea unloc eminent a fost rezervat celor doua ora§e sud-transilvane, destinate, prinpozitia lor, sà beneficieze cel mai mult de noile oportunitati oferite comer-tului international, Sibiul §i Bra§ovul 9. Fire§te, avantajul principal al le-gturii Adriatica avea sä reving Sibiului. In vara anului 1367, Ludovicde Anjou aducea la cuno§tinta celor indreptiltiti s'et perceapà vAmi in Dalmatia§i Croatia privilegiul acordat sibienilor de a circula liber cu márfurile lorde mice fel, oriunde ar voi, la Viena, Praga, Zara §i Venetia §i aiurea"§i de a le desface in orice centru, inclusiv Buda, in ciuda vechiului drept dedepozit al ora§ului, fire§te dupà plata vamilor obi§nuite 10 In 1370, revenindasupra chestiunii, Ludovic a largit considerabil privilegiul sibienilor, indeo-sebi al celor angajati in activitatea comerciald legatà de tarmul dalmat 11.Ansamblul privilegiilor acordate de Ludovic I sibienilor a fost confirmat §ilArgit de Sigismund I de Luxemburg, continuator deosebit de zelos al poli-ticii comerciale a predecesorului &au. Doar pierderea Dalmatiei, recuceritäde venetieni in 14094 eveniment care a modificat sensibil datele comertuluiextern al Ungariei §i care a generat grave §i indelungate convulsiuni inter-nationale a pus capät legAturii directe a sibienilor cu ármu1 dalmat §i serieiprivilegiilor regale care 11 acopereau.

Un loc Inca §i mai insemnat in constituirea acestui sistern de retele alecomertului international, rod al unei politici comerciale deliberate §i de mareanvergurd, a revenit legaturii cu Marea Neagra, efortului de a asigura circu-latia m'arfurilor din bazinul pontic spre Ungaria §i in sens invers. Acest tel,regalitatea ungarà I-a urmärit pe douà cdi: prin deschiderea larga a portilorregatului negustorilor genovezi §i prin activitatea bra§ovenilor la DunAreade Jos §i Marea Neagrd.

Cooperarea ungaro-genovez6 a cunoscut cea mai larga dezvoltare intimpul lui Ludovic de Anjou cind cornunitatea de interese intre cele douäputeri a generat un §ir de initiative §i actiuni comune, cu functie covir§itorantivenetiand 12. Amploarea cooperärii comerciale si a proiectelor de coope-rare se intrevede in textul marelui privilegiu din 24 iunie 1379 al lui Ludovicpentru negustorii genovezi 13 In virtutea acestui act regele Ungariei acordägenovezilor i celor care beneficiau de cetatenia genoveza dreptul de a circulaliber cu marfurile lor pe apa Dungrii §i pe uscat, venind de la Or§ova spre

9 Pentru integrarea Transilvaniei in marile circuite ale comertului internationalin secolul al XIV-lea, v. N. Iorga, op. cit., p. 101-103; I. Moga, L'orientation économiquede la Transylvanie, Bucure§ti, 1940, p. 11-15 (extras din Revue de Transylvanie",VI, 1).

10 UKB, II, p. 297-298.11 Ibidem, p. 337-339, 361-362; pentru extinderea pinä la Viena a activitãtii

negustorilor sibieni, v. ibidem, p. 393-394, 401 §i 402.12 Vom consacra un studiu special acestei cooperAri i implicaiilor ei in sud-estul

european.13 Liber jurium reipublicae Genuensis, t. II, Augusta Taurinorum, 1857, in Monu-

menta Historiae Patriae, IX, col. 854-858. Privilegiul din 1379 nu a fost decit un act deconfirmare i poate de largire a unui statut special deosebit de favorabil acordat genovezi-lor in Ungaria; in 1376, Florenta solicita lui Ludovic un statut privilegiat similar celuide care beneficiau genovezii, Monumenta Hungariae Historica, Acta extera, ed. G. Wenzel,III, Budapesta, 1876, p. 131-132.

cu

www.dacoromanica.ro

5 POLITICA COMERCIALA A T. ROMANESTI $1 MOLDOVEI (sec. xtvxvI) 13

Timisoara pind la Buda si de asemenea din regatul nostru al Dalmatiei, atitpe marea noastrd cIt si pe drumul Zarei..." . Märfurile vehiculate de genovezierau scutite de vdmile si de taxele de tot felul percepute asupra mdrfurilornegustorilor de rind de agentii regali, de nobili, clerici sau comunittitile deorice fel. Singura Aram& la care erau supusi era tricesima, la Buda, si aceastainsd redusd la jumdtate.

Activitatea genovezilor nu era limitatd la import ; ei aveau dreptul dea achizitiona orice mdrfuri din regat cu exceptia aurului si argintuluisi de a le scoate din lard, pe drumurile amintite, cu plata taxelor suportatede toti negustorii. La Buda si In toate centrele in care se stabileau, genoveziiaveau dreptul la consuli proprii, cdrora le revenea integral jurisdictia asupralor.

Al doilea factor al comertului pontic al regatului, al cdrui rol avea sdse dovedeascd mult mai durabil, a fost Brasovul. Desi nu s-a dezinteresatde legatura cu tdrmul dalmat, desi a obtinut la rindul sail citeva privilegiicare ii inlesneau realizarea acestei legdturi 14, Brasovul era, fireste, orientatcu prioritate spre gurile Dundrii si Marea Neagra, care li ofereau posibilitateade a participa in conditdi mult mai avantajoase la comertul oriental.

Primele mdsuri cunoscute ale lui Ludovic de sprijinire a activitglii bra-sovenilor la Dundrea de Jos apartin, cum s-a vdzut, anului 1358 15, cindregele a creat o zond de fiber& circulatie, de scutire vamald, pentru brasoveniintre Ialomita si Siret, deschizindu-le astfel larg accesul la comertul pontic.

In contextul politicii sale comerciale continentale cu implicatii inter-continentale, legdtura sigurd cu Marea Neagrd era, asadar, pentru Ludovicde Anjou o necesitate imperioasd. Schimbul de mdrfuri cu una din zonelecele mai active ale comertului oriental, legdtura directd cu genovezii, factordominant In bazinul pontic, care asumase de curind si controlul direct lagurile Dundrii, prin asezdrile de la Chilia si Licostomo, era o verigd esentialda sistemului comercial international promovat de regele Ungariei. Aici insd,In aceastd zond, el a intimpinat rezistenta Tarii Românesti care isi desdvirseain acesti ani organizarea statald. De interes nu mai putin vital decit pentruregatul ungar era si pentru Tara Romdneascd controlul asupra segmentuluifinal al marelui drum comercial continental care lega Europa centrald cuMarea Neagra, anume segmentul cuprins intre Brasov si cursul inferior alDundrii. Prin amploarea intereselor legate de controlul si exioloatarea acestuisegment de drum comercial, reglementarea statutului sdu a devenit sl ardmas vreme indelungatd o componentà esentiald a raporturilor dintre Tara11 omâneascd si regatul ungar.

Feld cu Incercarea lui Ludovic de a crea o zond de circulatie liberd intreCarpati si Dundre, in favoarea brasovenilor, care urmau sd vehiculeze mdrfu-

14 UKB, II, p. 354-355; ibidem III, p. 128." Actul din 1358 al regelui Ludovic de Anjou a fost interpretat felurit de istoricii

români. Pentru N. Iorga, Em. LAzdrescu, Oh. Bratianu, actul e indiciul unei dominatiielective a regatului, la sud si rasarit de Carpati, culoar care asigura legatura intre Brasovsi aria danubiano-ponticd; ca si in sec. al XIII-lea, expresia ecleziasticd a acestei domi-natii a fost o episcopie catolicd, anume episcopia Milcoviei, reincarnare a episcopiei cu-mane, acoperitd de valurile invaziei mongole. Interpretind datele geografice ale privile-iului regal, N. Iorga afirma: Aici e vechea mosie a episcopului Cumanilor" (Istoria roma-tnilor, III, Bucuresti, 1937, p. 161). Alt curent de interpretare, ai cdrui exponenti slutP. P. Panaitescu, Maria Holban, R. Manolescu, considerd privilegiul lui Ludovic unsimplu act de suzeranitate sau, Inca si mai putin, manifestarea unei veleitäti.

www.dacoromanica.ro

14 SERBAN PAPACOSTEA 6

rile Intr-un sens si in celalalt, scutiti cu desavirsire de vami si taxe (1358),domnul Tarii Rom ânesti, Nicolae Alexandru, isi manifest& opozitia.

Conflictul care a reizbucnit intre Tara Româneascal 0 regatul ungarInca din anul urmator a avut neindoielnic 0 o insemnatä componenta corner-ciala, expresie a luptei pentru controlul drumului comercial. Faptul nu edirect atestat, dar se deduce din acordul realizat zece ani mai tirziu de fiul0 succesorul lui Nicolae Alexandru, Vlaicu (Vladislav I), cu Ludovic deAnjou, acord cu multiple aspecte politice, teritoriale, militare, religioase sicomerciale, Intre care cel din urma a ocupat un loc insemnat, devenind unfactor de lunga durata, de antagonism 0 cooperare, In raporturile dintre celecloud tari.

Acordul comercial a imbracat forma unui privilegiu conferit de Vlaicunegustorilor brasoveni i6 Acest acord s-a incheiat sub supravegherea regeluiLudovic 13. Actul era menit, In propria sa formulare, sa consacre, legaturavesnica a pacii" Intre Tara Rom âneasca de o parte, si Brasov 0 Tara Birsei,de alta (pro perpetuo pacis vinculo inter nos, parte ab una, et universoscives et provinciales de Brasso, vicinos et amicos nostros carissimos, parteab altera...").

Acordul a fost un compromis Intre cele cloud puteri ; Tara Româneasca10 vedea recunoscuta stapinirea asupra teritoriului ei rasaritean, peste carese intinsese ambitia cuceritoare a regatului ungar ; acesta, la rindul sau,smulgea Tarii Românesti un privilegiu larg care asigura Brasovului legaturacu comertul pontodanubian, In conditii de circulatie a marfurilor 0 oamenilorextrem de avantajoase, si pe deasupra o larga libertate comerciala inlauntrulTarii Românesti. Culoarul teritorial intre Brasov si Dunarea de Jos, preconi-zat de regalitatea ungara Inca din prirnele decenii ale secolului al XIII-lea0 reactualizat de Ludovic de Anjou, s-a transformat, in temeiul acestuicompromis, In zona de libera circulatie 0 de regim vamal privilegiat. TaraRomâneasca se impusese ca factor participant la beneficiile exploatarii impor-tantului drum comercial care li strabatea teritoriul, dar, in schimb, ea atrebuit sa acorde un regim de privilegiu extrem de larg Brasovului 0, prinintermediul emporiului ardelean, regatului ungar. Prin prevederile sale expli-cite si prin vastele sale urrari implicite, acordul din 1368 a fost prima mani-festare cunoscuta a politicii comerciale 0 vamale a Tarii Românesti.

a Rezultatul confruntarii dintre interesele comerciale 0 vamale ale celordoua state si al raporturilor lor de forte a fost, pe acest plan, statutul lega-turilor comerciale dintre Tara Româneasca 0 orasul Brasov, fixat, In ele-

16 V. nota 33.17 Cercetátorii chestiunii au constatat existenta unui model de cancelarie regal

pentru actul din 1368: La formule, dans sa partie finale au moins, est la méme que celledes diplomes des rois de Hongrie ou de leurs voyvodes s'adressant aux états transylvains;cela ne signifie peut 'are qu'une copie de ce modele par la chancellerie valaque, qui rédi-geait assez rarement le latin"; G. I. Brdtianu, Les assemblées d'états et les Roumains enTransylvanie, in Revue des Etudes Roumaines", XIII XIV, 1974, p. /8; mergindmai departe in directia acestei constatari, un alt istoric afirmä: ... analiza scrisului,formularului si limbii privilegiului aratd cd el nu a fost scris in cancelaria domneascd,ci a fost pregatit si redactat in cancelaria regald, iar domnul Tarii Românesti 1-a incu-viintat si 1-a autentificat; R. Manolescu, Comertul Tdrii Romdnesti si Moldovei cu Bra-sovul (secolele XIV XV I), Bucuresti, 1965, p. 26. Sigur e, in orice caz, cd clauzele acor-dului au fost in prealabil negociate de cei doi parteneri.

www.dacoromanica.ro

7 POLITICA COMERCIALL A T. ROMANE5TI I MOLDOVEI (sec. XIV XVI, 13

mentele sale esentiale prin privilegiul din 1368 si prin cel, cuprinzind un sirde modificari, din 1413. Reconfirmarea acestui statut a devenit un elementesential care In unele momente asuma chiar roP de conditie principala,sine qua non al raporturilor dintre Ungaria i Tara Romaneasca, atittimp cit a durat contextul international care i-a dat na§tere. Regalitateaungara a vegheat ca raportul comercial instituit in 1368 sa nu se deteriorezepentru brasoveni ; ea a intervenit in citeva rinduri direct in formularea textu-lui privilegiului, a prototipului acestuia 18. Domnii Tarii Romanesti recon-firmau, de indata ce erau inscaunati In domnie, privilegiul pentru brasoveni,fie textual, emitind noi acte privilegiale, fie prin referire la vechile privilegii.Pacea" Tarn Romanesti cu Brasovul era preludiul confirmarii sau restau-rarii pace cu regatul ungar, adica al restabilirii legaturii originare lncheiateIn vremea lui Vlaicu si Mircea. Dan al II-lea i Radu Praznaglava In rivalitatepentru domnia Tdrii Romanesti reinoiesc in citeva rinduri privilegiul luiMircea pentru brasoveni, indiciu al efortului de a obtine, prin intermediulBrasovului, sprijinul sau macar acceptarea, In cazul celui din urrna, din partearegatului ungar (ultima reinnoire, din partea lui Dan al II-lea, in 1431, ereproducerea textuala a privilegiului lui Mirea cel Batrin)19. Vlad Draculreinnoieste si el In 1437 asezamintul" vechi, ultima confirmare larga, desfa-surata, in secolul al XV-lea, a privilegiului brasovenilor de catre un domnal Tarii Romanesti 20 .

In alte cazuri, Para a mai repeta textul privilegiului sau anticipind mo-mentul emiterii unui nou privilegiu, dornnii Tarii Romanesti ii reconfirmauvalabilitatea prin referire la textul originar sau prin enuntare rezumativa acontinutului sau: . . . si sa-mi fie ei < brasovenii > cu toata dreptateascria Radu Praznaglava la 17 mai 1421 si domnia mea sa le fiu lor cudreptate ; sa fie slobozi §i sa nu se tearna de nici o rautate, nici de prada,nici de tilharie, nici de opreala, nici de zalog . .44 21. am intocmit asascria Vladislav al II-lea, probabil in 1452, brasovenilor ca sa umble oameniivostri slobozi pe aici, sa se hraneasca i sa n'aibe grije de nimica . . . Citpentru drumul Prahovei, sa va fie slobod si pe unde poftiti, §i sä ne tinemde asezamintul cel vechi, de la domnii de mai inainte, i voi i noi" 22 .iau pe credinta si pe sufletul domniei mele sa tin pace buna cu voi, i sa

Pentru privilegiul lui Vlaicu din 1368, V. nota precedentd. Mai clar e raportulIntre actul regal si cel domnesc in cazul privilegiului acordat de Mircea cel Bdtrin negusto-rilor brasoveni (1413), varianta lArgità i modificata a celui din 1368; la baza privilegiuluilui Mircea se afld, evident, cel emis la 7 Septembrie 1412 de $tibor, voievodul Transilva-niei, din initiativa regelui Ungariei ; UKB, fly, p. 545-547 ; DRH, D., I, p. 191-195.Trei decenii mai tirziu, la 2 martie 1443, voievozii Transilvaniei, Nicolae de Ujlak i Iancude Hunedoara, reinnoiesc privilegiul brasovenilor, care invocasera vechile privilegii acor-date de regii Ungariei pentru comertul cu Tara Romdneascd; Vlad Dracul confirma toatecite sint in actele ziiIor domni, Mircea, de fericita pomenire parintele nostru, i Joan deHuniade, voievozi ai Tarii Românesti i ai Transilvaniei"; Hurmuzaki, XV, 1, p. 31-32 ;Fr. Pall, lancu de Hunedoara confirmarea privilegiului pentru negojul brasoveniloral birsenilor cu Tara Romdneascd, in 1443, in Anuarul Institutului de istorie din Cluj",IX, 1966, p. 80-82 ; UKB, V, p. 106-108, 145-146.

19 I Bogdan, Documente privitoare la relaliile Tara Romdnesti cu Brasovul i cuTara Ungureasca En sec. XV si XVI, I, 1413-1508, Bucuresti, 1905, p. 8-13, 15-28,32-38.

" Vlad Dracul a emis cloud privilegii pentru brasoveni la interval de citeva luni ;ibidem, p. 71-73; DRH, D, I, p. 340-341 si p. 463-464.

21 I. Bogdan, Documente, p. 8-10 ; v. si textul de la p. 14-15.22 Ibidem, p. 87-88.

ci

19

ci

www.dacoromanica.ro

16 $ERBAN PAPACOSTEA

fie slobode toate drumurile, i sa umble oamenii vostri la noi sa cumperesa vinda slobozi fárà nici o grije i Meet paguba, ca si cum ar umbla print,ara voastra", scria Vhid Tepes brasovenilor In 1458 sau 1459, Inainte demarele sau conflict cu sasii 23. Radu cel Frumos, instalat In contextul creatde invazia lui Mehmet al II-lea in Tara Romilneasca, In 1462, si-a Inceputdomnia prin pacea" incheiata cu Brasovul, indata dupa Inscaunare 24, desiavea sa-si modifice ulterior sensibil atitudinea in problema comeqului bra-sovean. Basarab Laiota Ii Incepe si el domnia printr-o garani,ie larga acordatabrasovenilor 28. Revenit in domnie pentru scurta vreme, Vlad Tepes reafir-ma categoric libertatea comerciala a brasovenilor: sa fie si de aici Inaintedupa acel vechi asezamint" sau cum a fost si mai Inainte asezamintul celvechi si cum a fost i in zilele domniei mele, tot asa sa fie si de-aci Inainte,cit voi fi In viaà domnia mea, ca sa cumpere slobozi din toate cite le va fide trebuinta i vor pofti" 26. Basarab cel Tinar da la rindul sau, la inceputuldomniei, carte de incredirgare" brasovenilor pentru negulatorii vostrica sa vie la noi in pace si tot asa ai nostri sa mearga la voi in pace" 27. Mircea,fiul lui Vlad Dracul, pretendent impus scurt timp de Stefan cel Mare, seangaja si el sa tina asezamintul cel vechi", adica cel acordat brasovenilorde domnii de odinioara 28. Aceeasi cale au urmat Vlad Calugarul 29 Raducel Mare si unii din succesorii lor din primele decenii ale secolului al XVI-lea.

Tendinte divergente, abateri de la aceastá norma, s-au manifestat in acestinterval, uneori chiar flagrant contradictoriu in raport cu regula convenita.Regatul ungar a Incercat sau a manifestat intentia de a reveni la situatiaideala pe care o exprima privilegiul lui Ludovic I din 1358: libertatea total&de circulatie la Dundrea de Jos, fara taxe i vämi. In 1368, In anul insusial acordului cu Vlaicu si al privilegiului emis de acesta, regele Ungariei aacordat scutire vamalá negustorilor din stapinirile lui Dimitrie principeletatarilor" pentru ca brasovenii sa beneficieze la rindu-le de asemenea scutiri,Intr-o zona care neindoielnic asigura legatura cu Marea Neagra 30 . Nici lainceputurile domniei lui Sigismund ideea legaturii directe si total libere intreBrasov si Dunarea de Jos nu era Inca definitiv abandonata, dupa cum seconstata lesne din reinnoirea de catre rege a privilegiului lui Ludovic din1358, care legalize culoarul", zona de libera circulqie la sud de Carpaii al.

" Ibidem, p. 93.24 La 15 august 1462, comitele secuilor ii autoriza pe brasoveni sa respecte treugas

pacis cum illustri principi Radul, nunc Wajvoda parcium transalpinarum...."; Hurmuzaki,XV, 1, p. 58.

25 I. Bogdan, Documente, p. 113.26 Ibidem, p. 95-97.22 Ibidem, p. 137-138; v. i p. 145-146, 157." Ibidem, p. 179.29 Ibidem, p. 183-186, 188-189." UKB, II, p. 315; DRH, D. I, p. 90. Localizarea stapinirii lni Dimitrie propusd

de N. Iorga ni se pare cea corectd: Nicaieri aiurea cleat in Cetatea Alba nu putem asezape acest print tataresc", poate judecind dupd nume crestinat, care va fi avut suptstapinirea sa partile de jos ale Moldovei, dincolo i dincoace de Prut"; N. Iorga, Studii

documente, vol. XXIV, p. 6; localizare similard la G. I. Bratianu, Demetrius princepsTartarorum, in Revue des Etudes Roumaines", IX X, 1965, p. 45-46.

31 UKB, III, p. 125-126; DRH, D. I, p. 142-143. Dad. privilegiul din 1395 eexpresia unei realitati sau doar a unei aspiratii, legata de recenta campanie a lui Sigismundin Moldova si de perspectivele actiunii sale iminente la sud de Carpati, e o chestiune carenu poate fi rezolvata cu mijloacele documentare la indemina.

si

gi

www.dacoromanica.ro

9 POLITICA COMERCIALA. A T. RomANEsTI I MOLDOVEI (sec. xlvxvI) T77

De partea lor unii dintre domnii Tarii Rometne§ti au incercat, In contextepolitica favorabile, sä se emancipeze de regimul comercial inscris In privi-legiul acordat brasovenilor, dar Incercarile lor au ramas Inca, in tot acestinterval, momente exceptionale, tendinte anticipatoare produse de situatiide scurta durata 32 Situatia a Minas fundamental nemodificata, In cadrulfixat de acordul din 1368 §i de privilegiile comerciale urmatoare, insniratedin cel acordat de Vlaicu bra§ovenilor; ea a fost dominata de interesul rega-tului de asigura legatura cu gurile Dunarii §.1 cu Marea Neagra, directiedominanta a politicii sale rasAritene In secolul al XIV-lea §i al XV-lea,de necesitatea mentinerii compromisului cu Tara Româneasca.

Regimul comerfului bra§ovean in Tara Romdneascd. Compromisul rea-lizat intre Brasov, rezemat pe puterea regatului ungar, i Tara Roma--neasca a fost inscris In privilegiile care reglementau activitatea corner-ciald a bra§ovenilor inläuntrul àrii i tranzitul lor spre tari strAine. Dourtau fost privilegiile care au creat cadrul legal, statutul negotului bra§oveanin §i prin Tara Rom tineasca, cel al lui Vlaicu, din 20 ianuarie 1368 33, §i celal lui Mircea cel Batrin, din 6 august 1413 (varianta latina din 25august 1413)4.

Statutul privilegiat al bra§ovenilor acoperea in primul rind legaturalor comerciala cu Dunarea i Marea Neagra a§adar negotul lor cu sud-estuleuropean §i cu Orientul apropiat. Dreptul de a circula cu marfurile lor inaceasta directie, asigurarea obtinutd prin acest statut Impotriva unor even-tuale masuri de protectionism comercial politica a carei principala mani-festare In aceasta vreme era formula depozitului obligator a fost una dinfetele privilegiului exorbitant impus de bra§oveni Tarii Rom âne§ti ; liberacirculatie a negustorilor era, e drept, rascumparata prin acceptarea unortaxa vamale, dar in cadrul unui regim vamal deosebit de avantajos. Cea dea doua fata a privilegiului smuls de bra§oveni Tarii Romane§ti a fost liber-tatea exceptional de larga pe care si-au asigurat-o pe piata interna a tarii-

Marfurile tranzitate prin Tara Rom âneasca erau supuse unei vamitricesimale (tricesinza, kumerk) la intrarea In tail la Cimpulung (1368)de fapt o varna centrala inlocuità apoi (1413) printr-o taxa vamala fix&(tributum, vama) 35. La inapoiere, la Dunare, marfurile aduse de bra§ovenierau de asemenea supuse vamii (tricesima) 36 Pe drumul Brailei, privilegiuldin 1368 a creat bra§ovenilor un regim Inca mai favorabil, hitrucit negustorii

32 V. mai jos. p. 24-25.Hurmuzaki, XV, 1, p. 1-2; UKB, III, 306-307; DRH, D, I, p. 86-87..

34 Textul slay: I. Bogdan, Documente, p. 3-6; DRH, D, I, p. 197-198; textulllatin: I. Bogdan, Documente, p. 36-38; Hurmuzaki, XV, 1, p. 8-10; UKB, IV,p. 425-426; DRH, D, I, p. 198-201. Originalul lui *tibor, care s-a aflat la baza privi-Mgiului lui Mircea, UKB, III, p. 544-547; DRH, D, I, p. 191-195. Textele din 1413'sint mai amdnuntite, dar insirarea nediscriminatt a diverselor categorii de märfurivdmi sau taxe ingreuiazd intelegerea Mr.

35 Deosebirea intre tricesima (tricesimum) i tributum, intre vama principaldcea internd, de trecere printr-un centru urban privilegiat, foarte marcatd in actul dine1368, s-a estompat cu timpul; cele cloud notiuni s-au confundat, iar termenii slavi saulatiui care le exprimau au fost folositi nediscriminat.

Vlaicu acordd civibus et provincialibus de Brasso", quod universi mercatores.de Brasscho et eius districtu per quamlibet viam terre nostre Transalpine, excepta viakBraylan, ad regna extranea transeuntes, de rebus suis mercimonialibus tantum duo tri--cesium, unum scilicet transeundo et alterum redeundo, nobis solvere debebunt, ita vide!Met plod ipsi, terrarn nostram intrando, tantum unum tricesimum, nobis in Longo Campo,

a-gi

33

315

,

0i

www.dacoromanica.ro


care urmau acest itinerariu nu plateau vama decit la inapoiere, la Cimpulungsau in apropiere" 37 A§adar, potrivit a§ezamintului vamal din 1.368, aceea§imarfa tranzitata de brasoveni prin Tara Romaneasca era vamuita o singurddata', la intrarea In tail, la Cimpulung §i la Dunare, iar pe drumul Braileimarfa tranzitata de bra§oveni nu era supusa vamii decit la Inapoiere 38

A§ezamintul vamal din 1413 a Inlocuit vama tricesimala de la Cimpu-lung printr-o taxa vamala fixa la Rucar, dar limitata la un §ir de produse 38 ;la iqirea din tara §i la inapoiere, marfurile tranzitate de bra§oveni erausupuse vamii (la vadul Dunarii, la ie§ire, §i la Rucar, la inapoiere)

De vamile interne, ora§ene§ti (tributum ), pentru marfurile tranzitate,bra§ovenii erau cu desavir§ire scutiti, in virtutea privilegiului lui Vlaicu;mai mult Inca, privilegiul din 1368 a suprimat expressis verbis vama internade la Slatina inlaturInd un obstacol din calea legaturii comerciale a Bra-sovului cu Vidinul, al carui tar, Sracimir, fusese restaurat In domnie sau sepregatea sà i-o reia 41.

vel iuxta persolvant et ibidem, sigillo tricesimatoris nOstri recepto, per terram nostramliberi et expediti transeant. Similiter autem redeundo, tricesimum nobis circa Danubiumsolvant et iterum, recepto sigillo, per terram nostram expediti procedant".

37 Ipsi autem mercatores, cum rebus suis mercimonialibus per dictam viam Bray-lam ad regna extranea procedentes, tantum unum tricesimum, in Longo Campo, nontranseundo, sed redeundo nobis solvere tenebuntur". Ipoteza lui Gh. Brdtianu potrivitcdreia Brdila nu apartinea Inca la aceastd data Tarii RomAnesti, pentru cd privilegiile luiVladislav nu mentioneazd explicit aceasta apartenenta, nu e intemeiatd (Demetrius prin-ceps Tartarorum, p. 43). E foarte probabil, dacd nu chiar sigur, cd Braila apartinea laaceastd data Tarii Romdnesti i cd regimul mult mai favorabil creat negustorilor careurmau acest drum urmArea sd asigure dezvoltarea acestui port dundrean.

Pentru raportul real dintre cele doud centre, Braila i Chilia, pentru dezvoltareacelui dintli ca urmare a pierderii controlului asupra celui din urmd, v. St. Metes,

comerciale ale Tara Romdnesti cu Ardealul pind in veacul al XVIII-lea, Sighisoara,1921, p. 14 (e posibil InsA ca situatia IntrevAzutd de autor sd se fi creat mult mai timpuriudeclt a presupus-o el).

39 Deplasarea vdmii impuse la inapoiere, de la vadul Dundrii la Cimpulung, eraun avantaj suplimentar acordat brasovenilor, deoarece le scutea de vamd mArfurile impor-tate din Orient si desfAcute In Tara Romdneascd, asadar inainte de trecerea prin vamade la Cimpulung.

39 Supuse taxdrii la RucAr erau baloturile de postav In tranzit i, probabil, in sub-sidiar, cele destinate comertului en gros in tard, in vreme ce bucAtile de postav tdiateprodusele manufacturate, sepci, paldrii etc., erau scutite de taxa.

" Primo, ut omnes cives, hospites et incole civitatis Brassoviensis et totius distric-tus Barczensis, Walachiam cum rebus seu mercimoniis suis intrantes, in tributo ad Ruf-fam arborem persolvant de panno Yppriensi vel Gallicali XXIIII ducatos, de LobiensiXVIII, de Coloniensi XII, de Polonicali VI, de panno scisso, de caligisque et mitris nihil,.et de eisdem pannis, in nullo alio loco Walachie, tributum dent, nisi in foro, ubi predictospannos vendiderint, et ibi tributum dent ut est preexpressum, et nisi in Dombowycza,ubi tantum medietatem tributi, de supradictis pannis dare teneantur...; sed si cum mer-cimoniis suis transierint ultra Danubium, extunc, in vado Danubii de centum persolvanttria, et si sic persolverint, extunc redeundo cum rebus suis mercimonialibus nihil daretenentur...". Aceasta clauzd final& se referd neindoielnic la vadul Dundrii: acelasi privi-legiu aminteste InsA obligatia negustorilor care vin de peste mare sau de peste Dundre dea plAti tricesima: ... sed ipsi venientes de marinis partibus seu trans Danubium de cen-turn persolvant tantum tria".

41 Insuper, universis mercatoribus de Brasso et eius districtu tributum nostrumin Salatina omnino relaxamus". Textul privilegiului acordat de Sracimir, tarul bulgari-aor", i discutia asupra datei sale probabile, 1369 sau 1370, la R. Dragulev, Scrisoarealarului Strasimir de la Vidin cdtre negustorii brasoveni, in Revista istoricd romAnd", IX,1939, p. 289-295. Lupta lui Ludovic pentru Vidin, care in privilegiul lui Sracimir ecalificat gospodskiu kralja grad", asadar cetate a regelui", a avut o Insemnatd compo-inentd comerciald, legatd de functia orasului In comertul danubiano-balcanic.

Bela-iile

4°.

si

www.dacoromanica.ro

11 POLITICA COMERCIALA A T. RomANESTI I MOLDOVEI (sec. XIV XVI) 19

In privinta comertului Inlauntrul Tarii Romanesti, brasovenii erauscutiti prin privilegiul din 1368 cu desavirsire de vami, atit la intrarea inlara, cit si in orase, cu exceptia vamii orasenesti (tributum) pe care urmausa o achite la Cimpulung sau in apropiere" 42 Privilegiul din 1413 mentinescutirea de vamile interne, cu exceptia vamii de la Rucar pentru postavintrodusa in locul celei desfiintate de la Cimpulung a vamii tirgului unclevor vinde acest postav" si a Dimbovitei, unde aveau sa suporte jumatatedin suma platità la Rucar 43. Scutite total de vami in Tara Romaneasca erauindeosebi produsele mestesugului brasovean (fier, in, panura, pinza, sabii,cutite, arcuri, funie etc.) 44. Produsele naturale ale Tarii Romanesti cumparatede brasoveni (peste, piei, animale, brinza) plateau o taxa la Rucar i, in cazulpestelui, taxe la Braila, Tirgsor, Tirgoviste, Dimbovita (in aceste din urmatrei locuri taxa era simbolica) 45.

In sfirsit, cele cloud privilegii amintite au statuat principiul raspunderiiindividuale a negustorilor brasoveni In Tara Romaneasca, indeosebi pentrudatoriile contractate aici ; locuitorilor Tarii Romanesti la era interzisd despa-gubirea pe socoteala bunurilor altor brasoveni, In virtutea vechiului principiu.medieval al raspunderii solidare a membrilor diferitelor comunitati umane

Clauzele celor cloud privilegii, cel al lui Vlaicu i cel al lui Mircea, auconstituit cadrul in care s-au dezvoltat relatiile comerciale intre Brasov siTara Romaneasca, atit timp cit au continuat sà prevaleze realitatile politicecare impusesera acest cadru. Privilegiile emise in favoarea brasovenilor desuccesorii lui Mircea i confirmarile In termeni generali ale acestor privilegiiau reluat textual termenii actelor iniiale sau le-au exprimat fidel esenta.Unele modificari introduse in aceste acte ulterioare nu contrazic ci, dimpo-triva, confirma statutul originar.

In virtutea acestor acorduri, negustorii brasoveni erau asimilai caregim cu localnicii in privinta comertului dincolo de hotarele Tarii Roma-

42 Cum autem ipsi mercatores bona mercimonialia infra terrarn nostram vendi-derint aut mercati fuerint, nullum extunc tributum, nec tricesimum de eisdem bonis nisiin Longo Campo vel iuxta, non tricesimum, sed tantum iustum et antiquum tributum,nobis solvere tenebuntur".

43 V. nota 40.44 . ceterum de ferro, panno griseo, tela, lino, gladiis, bicellis, cultellis ac sin-

gulis artificiali manu factis, de arcubus, funibus, pelliciis, mastricis et omnibus aliis rebus.cuiuscunque generis existent, que ad Walachiam apportantur, in nullo loco Walachietributa persolvant...".

45 Insuper ipsi de Walachia exeuntes, de curru piscibus vel aliis quibusvis one-rato, in Brayl, XVIII ducatos, de curru piscium, in Novo Foro, unum piscem, in Tergoist,.unum piscem, in Dombowycza, de quolibet equo currui alligato unum ducatum, de currupiscium unum piscem, de equo zomentato, quidquid portet, duos ducatos, de equo nononerato, unum ducatum, de equestre unum ducatum, de pedestre unum banum. Hec ibi ;in Ruffa arbore, de curru piscium VII pisces et X X XVI ducatos, de centenario cere XIIducatos, de bove vel vacca tres ducatos, de castrato unum ducatum, de porco duos, de-cute cervi unum ducatum, sed de omnibus alis cutibus nihil. De vermasio, vulgo temel-turolt, unum ducatum, de equo zomentato, quidquid portet, tres ducatos, de equo nononerato II ducatos, de equestre duos ducatos, de pedestre unum ducatum".

44 Ordinamus eciam quod nullus terricolarum nostrorum racione debitorum adcivitatem Brasso vel eius districtu sub credencia traditorum quemquam de Brasso et eius.districtu arrestare vel impedire modo aliquali valeat aut praesumat" (1368); mai clar e-

formulat principiul in privilegiul lui Mircea din 1413: Volumusque ut nullus ipsorum interra nostra Walachie ab hominibus nostris pro debitis vel delictis aliorum impignoreturaut quomodolibet impediatur. Sed quivis provideat quod cui bona sua assignat, ab eodernet valeat rehabere".

4...

www.dacoromanica.ro

$ERBAN PAPACOSTEA 12

"'esti i beneficiau de drepturi egale i probabil chiar superioare fata de acestiaIn activitatea lor comerciala Inlauntrul hotarelor tarii. Beneficiind la tranzitde un regim care nu le impunea decit o vamd, la intrarea In lard, In drumspre sudul Dunarii i spre Marea Neagra, i alta la Inapoiere, la vadul Duna-

brasovenii aveau un avantaj egal cu al localnicilor 47 0 Insemnatate deo-.sebita a avut modificarea acestui regim prin privilegiul lui Mircea cel Batrin ;desfiintind vama de la Cimpulung, Inlocuita printr-o taxa vamala fixa pe,produsele importate, perceputa la Rucar, privilegiul din 1413 a marcat unpas Insemnat In directia intereselor brasovenilor. A fost anulat caracterulde vama de hotar al taxei la care erau supuse marfurile brasovenilor introduseIn ará, iar statutul drumului Dunarii si al Marii Negre pe drumul Bra-.§ovului pina la Braila" s-a apropiat Inca mai mult de situatia ideala ur-marita in secolul precedent de brasoveni cu concursul lui Ludovic. E situatiaexprimata plastic de o formula care apare In citeva rinduri In privilegiile.acordate brasovenilor de urmasii lui Mircea, dar care se refera la regimulvamal instituit de el: . . . sa fie ei <Brasovenii i locuitorii Orli Birsei>o singura arà cu tara domniei mele.. ." (Radu Praznaglava, 1421); . . .

sa fie slobode toate drumurile i sa umble oamenii vostri la noi sä cumperesa vinza slobozi, lard nici o grija i lard paguba, ca si cum ar umbla prin

tara voastra. . ." (Vlad Tepes, 1458 1459) sau, intr-un moment de recon-.firmare raspicata a vechii libertati de circulatie a brasovenilor ; veniti cupiine i cu marfa i va hraniti, caci a Mout Dumnezeu sa fim acum o singura-tare (Vlad Tepes, in 1476, cind a anulat scalele de hotar, insti-tuite In anii precedenti) ". E drept ca, in schimbul varnii tricesimale de la,Cimpulung suprimate, brasovenii au fost sil4i sa achite la Rucar o taxavamala fixa pe baloturile de postav si Inca jumatate din aceasta taxa laDimbovita si taxa intreaga la locul de vinzare, pentru märfurile desfacutein Ora, i vama tricesimala la trecerea Dunarii, la dus i la Inapoiere, pentrumarfurile tranzitate ; si de asemenea e drept Ca, probabil tot acum, In con-textul noilor Intelegeri, Mircea a intrat in posesia castelului Bran si a taxelorvamale percepute In acest loc de trecere. Dar aceste compensatii erau departede a fi echivalente, sub raportul veniturilor, cu vama de la Cimpulung ; pe.de o parte, numeroase marfuri introduse de brasoveni in arà erau scutitede vama, iar pe de alta, taxa fixa impusa pe diversele marfuri supuse taxariiera desigur inferioara vamii tricesimale. De aceea, i In lipsa cifrelor acestae indiciul cel mai important, incercarea domniei Tarii Romanesti de a restau-Ta vama de la Cimpulung si de a reveni la asezamintul lui Vlaicu a fostvehement combatuta de brasoveni. Restaurata la o data care nu poate fifixata precis, intre 1416 si 1427, vama de la Cimpulung a fost din nou des-fiintata de Radu Praznaglava, in cadrul politicii sale multiplu manifestatede captare a bunavointei brasovenilor: . . . iata, fiindca m-ati rugat pentruwama de la Cimpulung, ca sa nu mai fie . . . Am facut domnia mea ca

47 Avantajul special acordat de Vlaicu brasovenilor pe drumul Brdilei o singurdvamd, plAtitd. la Inapoiere reflectã poate regimul general al comertului In portuldundrean.

48 Bogdan, Documente, p. 8-10, 93, 97-98. Egalitatea de regim pentru ne-gustorii din Tara Románeascd la Brasov proclamata In unele din aceste documente era;nu nurnai formald, dar, In ceea ce priveste esentialul, inexistentd; V. mai jos P. 22.

oprelitile,

sti

I.

120

i

ei

m

www.dacoromanica.ro

13 POLITICA COMERCIALA A T. ROMANE5TI 5I MOLDOVEI (sec. XIVXVI) 211

fie dupii asezamintul ce a fost In zilele lui Mircea voevod" 49 In schimb,,domnul cerea, timid, brasovenilor s respecte statutul convenit pentru ne-gustorii munteni care negustoreau la Brasov. Scrisoarea lui Radu Prazna-glava care concede Brasovului, la insistentele conducerii orasului, revenireala asezAmintul vamal al lui Mircea, din 1413, e dovada ca din punctul devedere al intereselor brasovene acest asezamint a Insemnat un progres,Inca unul lnsemnat, In raport cu situatia creatti de asezamIntul lui

Desi informatiile disponibile skit foarte firave, ele lasà totusi stt se.Intrevada un conflict vamal Intre Brasov si Tara Româneascä la sfirsitulldomniei lui Mircea i In scurta domnie a fiului ski, Mihail. Sttipini pe caste-lul Bran (Thercz, Turci), cei doi domni au impus brasovenilor In trecere spmTara Romiineascd si In sens invers taxe vamale al ctiror cuantum i ariede aplicatie nu ne sint cunoscute "; reactia Brasovului a declansat inter-ventia regelui Ungariei si a determinat, In cele din urma, hottirirea acestuiade a relua cetatea 51 E foarte probabil cà restaurarea vdmii de la Cimpulung.a avut loc In contextul acestui conflict, Incheiat cu victoria brasovenilor,care au obtinut revenirea la regimul privilegiului lui Mircea din 1413. Inultimii ani ai domniei lui Dan II, cel mai tirziu, Branul era In stapinirearegatului ; taxe vamale continuau sà fie percepute In cetate, dar acum victi-mele erau nu negustorii brasoveni ci cei ai Tarn Românesti, care lncercau,prin mijlocirea domnului lor, sà-si capete dreptatea 52

" I. Bogdan, Documente, p. 13-14; DRH, D, I, p. 234 (datat 1424-1427respectiv, 1425-1427). Nu e lust exclus ca documentul st apartint primei domnii a luiRadu i st fie expresia efortului stu evident de a neutraliza, prin mijlocirea brasovenilor,ostilitatea regalitAtii ungare.

" La 7 iunie 1419, Sigismund, sesizat de o delegatie a Brasovului, ia act, Intr-oscrisoare adresatt comitelui secuilor, de instaurarea taxei vamale la Bran. Brasovenii,spune regele, i s-au plins quomodo castellani castri nostri Turch vocati, per quondam,magnificum Merche, partium Transalpinarum ohm, et Mychaelem, filium eiusdem, nuncvayvadam, pro tempore constituti, ipsos diversimode in antiquis eorum libertatibus, per .nos et eciam alios nonnullos divos reges Hungarie, felicium recordacionum, nostros scilicetpredecessores ipsis... gratiose datis et concessis, impedivissent, ymo de personis ipsorumpropriis rebusque et bonis, tam mercimonialibus, quam aliis, eis, dictum castrum nostrum,,auctoritate eorum propria signum tributi erigendo, solucionem tributariam inibi a quam-pluribus temporibus iam retroactis exigissent et extorsissent, exigique et extorquerifacere non cessarent eciam de presenti, in ipsorum preiudicium dicteque libertatis eorumpredicte derogamen non modicum"; Hurmuzaki, XV, 1, p. 11 ; DRH, D. I, p. 208.

Ca urmare a interventiei regale, Mihail porunceste vamesilor din Bran, DimbovitaRuctr sà respecte privilegiile brasovenilor, st le ia vamt dreaptt, si mai mult Inca,

st fiti ingtduitori cu ei", st nu se mai plingt de voi pArintelui domniei mele" (edictregele Ungariei, Sigismund); I. Bogdan, Relagile, p. 6-7; DRH, D, I, p. 201. Fundalulraporturilor comerciale dintre Tara Romtneasct si Brasov, presiunea regatului ungar infavoarea celui din urmt, se tntrevede limpede i Intre rindurile acestui document, ca dealt-minteri in atitea alte cazuri.

51 Intentia lui Sigismund de a lua Tarii RomAnesti Branul e clar formulatt intscrisoarea sa care comitele secuilor, citatt in nota precedentA, In care Ii atrage atentia,cd dupt redobindirea cetAtii a tempore quo vos gubernationem castellanatus predicticastri nostri Thurch adipiscimini" st suprime cu destvirsire incasarea taxelor percepute .de la negustorii brasoveni.

52 V. scrisorile lui Dan al II-lea cdtre brasoveni cu plingeri impotriva vamesilor.de ha Bran la I. Bogdan, Documente, p. 30-31 ; DRH, D, I, p. 263-266; la inceputulanului 1426, Sigismund interzice castelanilor i vamesilor de la Bran st impunt la plataunei tricesime" i vdmi nedatorate i nedrepte" pe negustorii din Tara Romtneasct,invocind represaliile la care slut supusi din aceastA pricint brasovenii In Tara RomAneasca;,UKB, IV, p. 248-249; DRH, D, I, p. 237-238.

si

www.dacoromanica.ro


Regimul raporturilor comerciale statuat, pe de o parte, de privilegiileoriginare ale lui Vlaicu ci Mircea In favoarea negustorilor bracoveni cit demodificdrile ulterioare ale acestora, neesentiale, iar pe de altà parte de con-cesiile bracovenilor pentru negustorii din Tara Româneascd, acestea dinurmd doar indirect cunoscute, a consacrat un raport flagrant inegal. Inegali-tate In primul rind juridicd: In vreme ce bracovenii 0-au asigurat libertateade trecere prin Tara Româneascd spre regiunile transdanubiene ci maritime,In zone de activitate comerciald aductitoare de mari cl§tiguri, negustorii dinTara Rom &leased se loveau de dreptul de depozit al Bracovului, constituit§i consolidat prin multiple privilegii acordate de Ludovic de Anjou 53.

Regimul vamal initial o singurd vamd pentru aceeaci mead., latranzit, deplasarea vdmii de la Cimpulung la Ruedr ci modificarea caracte-rului ci cuantumului ei , largile degrevdri vamale acordate pentru numeroasemärfuri i-au asimilat legal pe negustorii brasoveni cu cei din teed', creindconditii extrem de favorabile legáturii lor comerciale cu Orientul prin TaraRomâneascd. Formula o singurd teed" din privilegiile unora dintre domniiTdrii Romanecti pentru bracoveni exprima egalitatea" vamald, fictivä Inmare másurd, intre cele cloud entitdti componente: Tara Româneascd ciBracovul cu Tara Birsei. Regimul vamal, atit cit 11 cunoactem, a realizatpoate In unele momente o situatie de egalitate Intre negustorii celor cloudVari" Tara Româneascd ci Tara Birsei cu Bracovul , dar in vreme cenegustorii bracoveni beneficiau de imensele avantaje ale comertului directIn regiunea pontodanubiand, cei din Tara Romaneascd trebuiau, In virtuteadreptului de depozit al Bracovului, sd cedeze bracovenilor beneficiul redis-tribuirii produselor vehiculate de ei pe piata transilvand ci, mai departeInca, pe cea a Europei centrale. Dreptul de depozit In vigoare la Bracovpentru negustorii munteni ci dreptul de liberd trecere spre Dundre ci MareaNeagrd pentru bracoveni prin Tara Româneascd sint expresia inega1it4iifundamentale a raportului comercial instituit de cei doi parteneri In a douajumdtate a secolului al XIV-lea si la Inceputul celui de al XV-lea, sub pre-siunea regatului ungar O. in cadrul general al reglementdrii relatdilor dintreacesta ci Tara Româneascd. Acest raport, Inscris In privilegiile domnilorTarii Romanecti pentru Bracov, a fost prelungirea metamorfozatti a legaturiistabilite Intre Tara Birsei ci regiunea Dundrii In primele decenii ale secoluluial XIII-lea ci apoi In a doua jumdtate a secolului al XIV-lea, In cadrul cori-dorului" deschis de regalitatea ungard, realitate politica' cunoscutd cel maibine prin Invelicul ei ecleziastic, episcopia cumanci ci, respectiv, episcopiaMilcoviei 54. Legatura teritoriald directd s-a transformat, in urma conflictelor,ci Intelegerilor cu Tara Româneascd, In zond de liberd circulatie comerciald,.cu regim vamal extrem de favorabil. Tara Rom &leased ci-a impus controlulasupra teritoriilor care asigurau legatura cu cursul inferior al Dundrii, Impo-triva pretentiilor de dominatie ale regatului ungar In aceasta zond, dar ci-a

53 Dreptul de a tine iarmaroc, acordat In iunie 1364; UKB, II, 212-213; dreptulde depozit (decembrie 1369) in raport cu negustorii din Europa centra15. Intre care shitmentionati cei din Polonia, Germania si Casovia, carora le era de acum Inainte interzissa transporte postavul dincolo de Brasov; ibidem, p. 336; privilegiile emise de Ludovicde Anjou au fost confirmate de Sigismund de Luxemburg; ibidem, III, 118-119; Hurmu-zaki, XV, 1, p. 4-5; UKB, III, 120-121, 126-127, 142-143, 470-471.

" V. mai sus nota 15.

www.dacoromanica.ro

13 POLITICA COMERCIALA A T. R0MANE5TI I MOLDOVEI (sec. XIV XVI) za

consolidat acest drept prin concesii exceptionale acordate Brasovului viprin intermediul acestuia, regatului ungar.

Domnie ci comert. Politica comerciala a domnilor Tarii Romanesti s-atdezvoltat, asadar, timp de un secol, precumpanitor In cadrul creat de acordulgeneral cu regatul ungar, care a asigurat Brasovului privilegii exorbitante.in tranzitul spre sud i In comertul insusi al Orli. Cum aceste privilegii sisituatia pe care au generat-o au constituit principalul factor de stingherirea comertului Tarii Romanesti si a intereselor vamale ale domniei, fireste,si politica comerciala a tärii s-a definit in primul rind In raport cu aceastarealitate ; Intrucit reglementarea relatiilor cu Brasovul a avut caracter excep-tional i prioritar, ea a produs i documentatia cea mai abundenta, careoferd cercetarii principalul material de investigatie.

Cadrul primordial de manifestare a politicii comerciale a statuluiIn evul mediu In masura In care o asemenea politica' s-a dezvoltat afost cel vamal. Desfasurindu-si activitatea intr-o lume a privilegiului, corner-tul medieval s-a Impartasit din acest sistem i s-a organizat dupd criteriilelui. Concurenta cornerciala, lupta pentru accesul la sursele de marfuripentru pietele de desfacere, s-au dezvoltat sub protectia factorilor politiciorasul-stat sau monarhia feudal:et In stadiul ei avansat de dezvoltare, careasigurau comerciantilor proprii conditii privilegiate inlauntrul teritoriuluilor i, cind forta de care dispuneau o ingaduia, In afara acestuia, In arii maimult sau mai putin departate.

Sursa acumularilor mari i rapide de capital mobiliar In Europa apu-seand i centrala In evul mediu a fost comertul international, In primul rindschimbul de produse cu Orientul asiatic. Accesul la itinerariile navaleterestre prin care se realiza acest comert i controlul, adica posibilitatea dea exploata In conditii cit mai favorabile din punct de vedere comercialfiscal (vamal) aceste drumuri, a constituit unul din aspectele esentiale, Incadeparte de a fi cunoscut in toate dimensiunile, manifestarilesale, ale is toriei medievale, sau mai exact, ale raporturilor internationaleIn evul mediu.

Politica cornerciala a domniei Tarii Romanesti gasit teren timpuriude manifestare in lupta pentru controlul i exploatarea segmentului de drumcomercial international care ii strabatea teritoriul. In lupta cu regatul ungar,Tara Româneasca a reusit sa-si afirme dreptul la teritoriul care Ii era con-testat i, odata cu acesta, sa preia controlul drumului care lega Brasovul cucursul inferior al Dunarii i cu Marea Neagra. Dar compromisul de ansamblurealizat Intre cele cloud state a comportat i renuntdri multiple, dintre careunele, din cele mai sensibile, privesc interesele vamale ale domniei i celecomerciale ale Orli. Intr-adevar, prin regimul vamal acordat brasovenilor,domnia a acceptat o drastica restringere a yenitului pe care i 1-ar fi furnizat.exploatarea varnii pe drumul Brasovului, daca brasovenii nu ar fi beneficiatde largi degrevdri vamale, la tranzit i In activitatea comerciala desfasurattiIn interiorul tarii ; si de asemenea, activitatea negustorilor Tarii Rom ânestia fost stingherita de concurenta comertului brasovean, favorizat de largiprivilegii In interiorul tarii si de dreptul de depozit eare rezerva brasovenilorredistribuirea In restul Transilvaniei si In Europa centrald a marfurilor aduse

§i

ci

§i

§i implicaiile

§i-a

www.dacoromanica.ro


de dincolo de munti 55. GUM era de asteptat, legatura comerciala stabilitaintre Tara Romaneasca si Brasov In asemenea conditii a generat si reactn,pe ling& solidaritatea de interese In raport cu alte drumuri concurente.. Reac-Vile au fost de doua feluri: in cadrul sistemului creat de privilegiile origmare.si in afara acestui sistem, manifestare a tendintei de a-I inlatura.

Reactiile In cadrul sistemului nu puteau fi decit foarte limitate. Eletindeau fie &a inlature abuzurile brasovenilor si sa restaureze egalitatea",dintre negustorii brasoveni si cei ai Tarii Românesti, fie sd suprime unelepiedici vamale din calea activitatii celor din urma la Brasov. Invocarea prin-,cipiului reciprocitatii in raporturile dintre cei doi parteneri comerciali expri-.md, in corespondenta domnilor cu Brasovul, grija acestora pentru negusto-rimea Tarii Românesti:" . . . si sa umble cu marfa oamenii domniei meleIn Ora voastra . . .", nu uità sa adauge Radu Praznaglava in cel dintli actal sau de confirmare a libertatii de circulatie a brasovenilor in Tara Roma-neasca 5° ; am facut domnia mea ca sa fie dupd asezamintul ce a fost inzilele lui Mircea voievod: si de aceasta ma voi tinea, numai si voi sa va tineti.Saracilor domniei mele nedreptate sd nu li se facd, pentru ca si domniei melemi-e mild de voi", le amintea brasovenilor acelasi domn Intr-o corespondentamai tirzie 97.

Mai concret decit aceasta revendicare de reciprocitate si neindoielnicmai util a fost efortul domniei de a sprijini negustorimea proprie impotrivaasupririlor vamale la care era expusa in activitatea desfasurata in TaraBirsei. Preluarea controlului castelului si vamii de la Bran, in cadrul noiloracorduri realizate de Mircea cu Sigismund, a fost profitabila nu numai domniei,care obtinea astfel o compensatie, macar partiald, pentru un sir de sacrificiiconsimtite, dar si negustorimii Tarii Românesti, intrucit a Inlaturat o piedica.din calea activitatii ei 99. Cit de apasdtoare le era vama de la Bran cind seAfla In mina dregdtorilor regali, se vede limpede la lumina protestelor domnieipe linga autoritdtile regatului sau pe linga brasoveni impotriva abuzurilorsavirsite in acest punct de trecere ; atragind atentia pirgarilor din Brasovea pircalabii de la Bran pradd pe oamenii domniei mele si au ridicat vamigrele si prigonesc pe saraci si le fac rdu", Dan al II-lea li soma sa intervinapentru ca regimul vamal convenit sa fie restabilit, amenintindu-i, altminteri,cu represalii: si de nu-i veti pedepsi, sa stiti cd nu voi lam pe oamenii domnieimele in pagubd, ci voi razbuna eu pe oamenii mei" 59. Dar, in ciuda interven-

55 Rolul brasovenilor In activitatea comerciala a Tara Romanesti si urmarile acti-vitatii lor asupra comertului Orli a fost diferit apreciat de autorii care au abordat pro-blema ; Dinu C. Giurescu, Tara Rorndneasca En secolele XIV si XV, Bucuresti, 1973,p. 173-182, a retinut efectul stimulator si profitabil pentru Tara Romaneasca al negotuluibrasovean; viziunea contrarie, In spiritul interpretarii lui B. Campina, la N. Stoicescu,Vlad Tepes, Bucuresti, 1976, p. 74-78.

66 I. Bogdan, Documente, p. 9-10.67 lbidem, p. 13-14.58 Intrata In mlinile lui Mircea Si ale fiului sail Mihail, vama de la Bran a devenit

o piedica pentru negustorii brasoveni, greu resimtita de acestia, dupa cum rezulta dinreactia lui Sigismund la plingerea lor. In 1419, regele Ungariei fi Invinuia pe cei doi domnica au fnaltat la Bran un Insemn vamal" (signum tributi") si cä au impus plata vamii(solutio tributaria"), actiune care contravenea vechilor libertati" concedate de regiiUngariei brasovenilor ; Hurmuzaki, XV, 1, p. 19-11 ; DRH, D, I, p. 208-209.

66 I. Bogdan, Documente, p. 31 ; fn alt ravas adresat brasovenilor, Dan al II-leae ce rea fn termeni cominatorii sit obtina anularea vamii de la cetate", adica de la Bran:... iar vama ce este acolo la cetate sa nu fie, cad n-a fost niciodate ; ibidem, p. 30-31.

www.dacoromanica.ro

17 POLITICA COMERCIALA A T. nomAxEsT1 I MOLDOVEI (see. XIV XVI) 25

iei lui Dan al II-lea, ca i a unora dintre succesorii sdi, vama de la Brana continuat sä functioneze, In anumite momente chiar atit de apAsátor incita declansat noi reclamatii, unele deosebit de categorice, din partea domnieiTarii RomAnesti

Dar, oricit de viguroase, protestele i actiunile domnilor nu puteauspera, in cadrul dat, decit sà Ingradeased sau sd elimine abuzurile, actele defortd ale brasovenilor si ale demnitarilor regali, nu sd suprime inegalitateainstauratti In secolul XIV in raporturile dintre Brasov si Tara Rom Aneascd

Inscrisd In privilegiile lui Vlaicu i Mircea cel aatrin. Inldturareanu putea fi realizatd decit In alt context politic, care ar fi IngAduit Tarii Rom A-nesti sd se desprindd din suzeranitatea regatului ungar.

Tendiga de a realiza acest obiectiv s-a manifestat limpede in vremealui Mircea, in anumite momente, In cadrul politicii sale de apropiere i aliantdcu Polonia, legdturd care a avut o functie net antiungard. Or, legdtura poli-ticA stabilitd de Mircea cu Vladislav Iaghiello a fost Insotità i consolidatd,in doud rinduri prin cuprinzAtoare privilegii comerciale acordate negustorilorpoloni: Deschizind larg tara comertului polon, scutit de vdmi cu exceptiacelei din resedinta domneascd, Tirgoviste, uncle va fl dezlegarea mdrfurilor. . .

dupd aceia ei sd fie slobozi de a umbla in toatd tara i provincia domnieimele vinzind i cumpdrind prin toate orasele, prin toate schelele de pe Dundre,Incepind de la Portile de Fier si chiar pinA la Braila i prin toate cdile dinmunti i niedieri sd nu pläteascd vama, nici Intr-un tirg i nici intr-oschelA ... "61 Mircea a opus comertului brasovean o foarte primejdioasdconcurentd, admitind cd nu a incercat chiar substituirea lui prin activitateanegustorilor din Polonia i Lituania.

Aliantele Tarii Romdnesti cu Polonia au avut insd caracter episodicreflex al acestei situaii, privilegiile domnilor munteni care acopereau activi-tatea negustorilor poloni nu puteau sA aibe decit viatd scurtd. In ceea cepriveste Tara Romdneascd, Polonia nu a reusit sti devind un partener politicde duratd si de aceea nu a fost in mdsurd sä influenteze hotAritor nici rapor-turile comerciale ale Orli, sà pund capdt statutului privilegiat al negotuluibrasovean. Altul a fost factorul international care, creind o noud situatiegeopoliticd la Dundrea de Jos, avea sd modifice atit statutul politic, citcel comercial statornicit in a doua jumdtate a secolului al XIV-Iea si la ince-putul celui de al XV-lea.

La mijlocul secolului al XV-lea, dominatia otomand, consolidatd inPeninsula Balcanied si la Dundre, impune un nou echilibru in raporturile cuUngaria, modificind pozitia i statutul international al Tarii RomAnesti.

in deceniile anterioare, tam fusese constrinsd de invaziile turcestiteased' tribut, pret al rdscumpArdrii pàcii, i sã accepte treptat i alte obligaiifatd de Poarta otomand. Dar, la mijlocul secolului al XV-lea, regatul ungars-a vdzut silit sa recunoascd si sä confirme, fie si numai pe termen limitat,raportul stabilit intre Imperiul otoman i Tara RomAneascd in detrimentulpropriei sale autoritAti i pretentii. Armistitiul Incheiat pe trei ani intre

60 Ibidem, p. 77-79.61 Arhiva istoricã a României", I, 1865, p. 3-4; textul latin face distinctia Intre

tricesima" din Tirgoviste i vama (theloneurn) din tirguri; P. P. Panaitescu, Mircea celBdtrin, Bucuresti, 1944, p. 353. Contextul politic al privilegiului mai restrins acordat deYlad Dracul liovenilor in 1439 nu a fost Inca cercetat.

si

si

si,

$i sa pit-

www.dacoromanica.ro

26 SERBAN PAPACOSTEA la

Mehmed al II-lea j Iancu de Hunedoara in noiembrie 1.451 inregistreaza.dubla legatura a Tarii Romanesti, cea cu Imperiul otoman §i cea cu regatulungar, indatoririle contractate fatal de unul §i de celalalt §i angajamentulcalor doua puteri de a respecta autonomia intern& a tarii, domnia §i dreptulde alegere a domnului de catre tara, In masura In care §i acesta I§i va respectaangajamentele 62 De§i Incalcat In repetate rinduri cu prilejul reluarii ostili-tatilor antiotomane, acordul din 1451, care a statuat dubla dependenta aTarii Romanesti, a creat acesteia o situatie de echidistantii diplomatic recuno-scuff,. En raport cu cele cloud mari puteri vecine, cadru favorabil afirmdrii autono-miei ei. Timp de trei sferturi de secol, atit cit s-a mentinut raportul de forteexprimat de acordul turco-ungar din 1451, dar mai ales din 1462, Tara Roma-.neasca a beneficiat de pe urma acestei pozitii, a cunoscut ragazuri politicaprelungite, favorabile acumularii de valori materiale §i creatiei spirituale t'3;pe planul politicii economice, tara a putut modifica, In favoarea ei, raportulcomercial traditional cu regatul ungar. Echidistanta politica a creat a§adaro condi* favorabila pentru Incercarea Târii Romane§ti de a prelua functiade intermediar comercial Intre ora§ele transilvane §i comertul pontodanubian,tot mai hotarit controlat .de puterea otomand in ascensiune ".

Semnificativa pentru corelatia intre statutul international §i cel alcomertului e coincidenta in timp, In zilele voievodului Vladislav, intre acor-dul turco-ungar, care a consacrat echilibrul dintre cele doua puteri In raportcu Tara Romaneasca, §i primele manifestari ale unui nou curs in politicacomerciala a acesteia In raport cu regatul ungar. Faptul nou, modificatorde curs, e acceptarea de catre Iancu de Hunedoara, aflat Inca, dupa propriasa marturisire, in conflict cu Vladislav, a principiului liberei circulatii a ne-gustorilor din Tara Româneasca in regatul ungar ". Adoptata sub presiuneadomnului Tarii Romanesti, astfel cum lasa sa se Inteleaga contextul §tirii,masura e cea dintii confirmare legald a dreptului acordat negustorilor din TaraRonw'neascei de vehicula mcirfurile i dincolo de Brgov fi Tara Birsei

62 N. Iorga, Acte si fragmente cu privire la istoria romanilor, III, Bucuresti, 1879,p. 23-27; idem, Privilegiul lui Mahommed al II-lea pentru Para (1-iu eunie 1453), inAnal. Acad. Rom., Mem., Sect. 1st.", s. II, t. X XXVI, 1913, p. 21-22 ; DRH, D,p. 418 420.

63 E intervalul cuprins Intre anul 1462 si cucerirea Belgradului de care turci, cindTara Romaneasca, cu un sir de momente exceptionale, datorate mai ales initiativelorlui Stefan cel Mare si Matias Corvin, s-a mentinut in statutul nou creat de echilibrul dintrecei doi vecini ai ei ; aceasta e i vremea domniilor lungi ale lui Radu cel Frumos (14621473), Vlad Calugarul (1482-1495), Radu cel Mare (1495-1508) si Neagoe l3asarab(1512-1521); pentru situatia noua in care s-a aflat Tara Romaneasca, e semnificativangajamentul asumat de Iancu de Hunedoara de a nu mai interveni in viata politica aOrli, ca urmare a acordului cu turcii: Ad quam treugam eciam illustris princeps Wla-dislaus Vayvoda parcium transalpinarum est insertus, ita quod nos de hoc regno Hun-gariae ipsum Wladislaum Wayvodam nullam potenciam suscitari et in ipsum iuxta viresagredi permittemus" ; Hurmuzaki, XV, 1, p. 37 si DRH, D, I, p. 423-424 ; in conse-cinta, Iancu cerea brasovenilor sa nu sprijine eventuala intentie de actiune in tara a luiVlad Tepes.

64 Observatia prima a legaturii dintre slabirea suzeranitatii ungare" asupra TariiRomanesti i noua politica comerciala, protectionista, a domniei, In Revue Roumained'Histoire", XII, 1973, 1, p. 159-192.

" Scrisoarea lui Iancu care brasoveni din 15 noiembrie 1451 in care amintesteconflictul sãu cu Vladislav i intentia de a-I aplana, precum i hotarirea sa de a permitelocuitorilor Tarii Romanesti sa vina cu marfurile lor in regatul ungar, Hurmuzaki, XV,1, p. 41; DRH, D, I, p. 447-448. Formularea subIntelege opozitia brasovenilor caretrebuia inlaturata.

a-pi

I,

www.dacoromanica.ro

19 POLITICA COMERCIALA A T. ROMANE$TI 51 MOLDOVEI (sec. X nrxvI) 27

Cu aceastà masura impusa de domnia Tarii Romanesti, intr-un context po-litic international sensibil modificat, s-a deschis o fazd nouti in politica corner-ciald a ttirii. De acum inainte, revendicarea reciprociteitii efective in rapor-turile cu Brasovul, a carei principala manifestare era suprimarea dreptuluide depozit a orasului transilvan, a devenit o tendinta de durata a politiciidomniei. Refuzul Brasovului de a accepta in fapt aplicarea reciprocitatii aprovocat, prin reactie, rnasuri de ingrädire a comertului brasovean in TaraRomaneasca, crearea unui baraj de puncte comerciale terminus pentru bra-soveni, scale, care echivalau cu instituirea dreptului de depozit in favoareaTarii Romanesti. Epoca hegemoniei regatului ungar in sud-estul Europei avu-sese drept manifestare pe plan comercial regimul de largi concesii impuse TdriiRomttnesti in favoarea Brapvului, inscrise in privilegille acordate de domniiàrii emporiului transilvan ; epoca echilibrului ungaro-otoman in Tara Roma-

neascd, incepind cu mijlocul secolului al XV-lea, a adus modificarea politiciicomerciale a domniei, afirmarea reciprociteitii, libertiitii de negot intre cele cloudtdri (nu numai in Tara Birsei, dar in intregul regat, in cazul Ungariei)cind aceastei formulei a mica, ingrddirea libertdtii comertului brapvean la sudde Carpati.

Directia fixata de Vladislav al II-lea in raporturile cu Brasovul, prinintermediul lui Iancu de Hunedoara, a ramas tendinta caracteristica a poli-ticii comerciale a domniei in perioada urmatoare, timp de aproximativ unsecol ; dar aplicarea ei a fost oscilantd, deseori intrerupta, in functie de flue-tuatiile situatiei politice a Tdrii Românesti, al cdrei statut, asa cum il fixaseacordul dintre Iancu de Hunedoara i Mehmet al II-lea, a fost pus sub semnulintrebarii, in repetate rinduri, de initiative venite din afara àrii. Cea dintiiactiune care a modificat echilibrul politic al Tarii Romanesti instituit in1451 a venit de la insusi Iancu de Hunedoara in anul 1456, cind, in ajunulunei noi mari infruntari cu sultanul, a decis sä readucd sub controlul sat'tara, unde I-a impus in domnie pe Vlad Tepes. Readucerea Tdrii RomânestiIn orbita exclusivd a regatului ungar insemna, fireste, i revenirea la statutul-comercial impus de acesta in favoarea Brasovului. De curind instalat indomnie, fiul lui Vlad Dracul li proclama fidelitatea fata de regele Ladislaual Ungariei i incheie o conventie cu Brasovul in virtutea careia, invocindu-ipe inaintasii sai in domnie, anume domnii din neamul lui Mircea", asiguranegustorilor brasoveni libera circulatie prin lard, fireste cu plata vamilor

Relatiile lui Vlad Tepes cu Brasovul i Sibiul, sensul conflictului sducu cele cloud orase, ca dealtminteri intreaga sa personalitate i activitate,sint deformat oglindite in istoriografie, In parte din pricina unora dintreizvoarele care i-au inregistrat faptele, povestirile in limba slava si germana,impletire de realitate i legenda, in parte din pricina unui demers istoriograficcare a situat teza inaintea izvorului si a cercetarii. 0 stranie vitalitate amanifestat punctul de vedere care i-a atribuit lui Vlad Tepes meritul de afi imprimat o noud directie, protectionista, politicii comerciale a Tarii Roma-nesti, care ar fi fost ea insasi produsul impulsului venit din lumea, larg con-solidata spre mijlocul secolului XV, a negustorimii tarii 67 Incura j at de

68 I Bogdan, Docurnente, p. 316 317 ; Hurmuzaki, XV, 1, p. 45.67 Formulea pentru prima oarä de B. Umpina, Dezvoltarea economiei feudale

inceputurile luptei pentru centralizarea statului In a doua jumdtate a secolului al XV-leaMoldova si Tara Romdneascd, In Lucreirile sesiunii generale t iin ifice din 2-12 iunie

i

in

pi

www.dacoromanica.ro

28 sERBAN PA PACOSTEA 20

cursul luat de politica regatului maghiar dupa inscaunarea lui Matias Corvinsi de primele masuri ale regelui, Vlad intareste presiunea asupra sasilor ;la 13 iunie 1458, el trimite Brasovului un sol, caruia i se inminasera unelecereri ultimative. La Inceputul anului 1459, Intemeind iarmaroacele de gra-nitA, Vlad stringe pe toti negustorii sasi gasiti inlauntrul Tarii Romanestici trage In teapa un numar insemnat din ei". i, dupa o analiza a sistemuluiiarmaroacelor de granita, textul conchide: Prin intermediul iarmaroacelorde granita orasenii din Tara Rom aneasca incep sa desfasoare o activitateincomparabil mai vie ca inainte, care le va permite, In cursul celei de a douajumatati a secolului al XV-lea, sa ia In stapinire piata interne".

Viziunea aceasta asupra politicii lui Vlad Tepes fata de orasele sasestidin sudul Transilvaniei, coerenta in logic& abstracta, pachtuieste insa prinfragilitatea documentaliei pe care se reazema, daca nu vine chiar in contra-dictie cu ea. In realitate, infiintarea iarmaroacelor de granita de dare VladTepes nu e atestata de nici un izvor. S-a invocat in sprijinul acestei ipoteze,prezentata dealtminteri ca fapt cert, angajamentul asumat de Vlad Tepesfata de brasoveni, in 1476, inainte de ultima sa inscaunare, de a-i Vasa säcircule liber prin ará i ca de-acum inainte scala ce a fost sa nu mai fienicairi In tara domniei mele" 69. Dar nicaieri in cuprinsul acestui document,invocat ca principala marturie in sprijinul paternitatii lui Tepes asupra acesteimasuri, sau In vreun alt text, domnul insusi nu o revendica ; In schimb, esigur, asa cum se va vedea mai jos, ca fratele si succesorul sàu, Radu celFrumos a instituit regimul depozitului obligator, care a ingradit considerabilactivitatea brasovenilor in Tara Rom aneasca si a interceptat in acelasi timplegatura lor directa cu Dunarea de Jos. Revenind In 1476 In domnie, cuconcursul ostilor regale, Vlad Tepes se angaja de fapt sd anuleze masurile luiRada cel Frumos. Daca nu exista nici un Mdiciu, provenind de la Tepes,cu privire la instituirea iarmaroacelor de hotar de catre el insusi, nu existanici vreo acuzatie in acest sens de la sasii 14.0, care nu 1-au crutat pe dom nulroman, dupa cum se §-tie, de invinuiri multiple si grave. Povestirile cu privirela cruzimile lui Tepes, In consemnarea scrisa a carora sasii au avut un rolInsemnat, c alte izvoare ii imputd un sir de faradelegi, nu insa instituirealocurilor de depozit obligatoriu. Se stie in schimb cà dupa confirmarea in

1950 ale Academiei Republica Populare Romdne, Bucuresti, 1950 (extras), teza a trecutIn Istoria Romdniei, vol. II, si de aici In toate monografiile i In unele lucrAri speciale con-sacrate lui Vad Tepe.

68 Istoria Roniltniei, II, Bucuresti, 1962, p. 468-469. Ideea e reluaLd de R. Mano-lescu, Comeriul Tdrii Romdnesti i Moldovei cu Brasovul, p. 54-56: Conflictul dintreVlad Tepe i brasoveni din primele luni ale anului 1459 se datoreste deci ciocnirii dintrepolitica domneasca de ingrddire a privilegiilor negustorilor brasoveni in Tara Româneascdsi de sprijinire a intereselor negustorilor munteni precum i strädaniei brasovenilor de a-simentine preponderenta comercia1 4 la sud de Carpati i monopolul comercial In Transilvaniade sud-est". Insusindu-si aceastd tez6, N. Stoicescu, Vlad Tepes, Bucuresti, 1976, p. 74-75,ajunge la concluzia: masurile protectioniste luate de domnul Trii Românesti urmatede acelea pe care s-au simtit datori sd le ia succesorii sdi au dus la restringerea treptatila activitAtii negustorilor strdini in comertul cu Tara Româneascd, locul lor fiind luat denegustorii valahi". Alt monografist al domnului muntean, St. Andreescu, Vlad Tepes(Dracula). Intre legendd i adevdr istoric, Bucuresti, 1976, p. 67 afirma: ... se pare O.,Intradevar, in iarna 1456-1457, el a procedat la unele dispozitii protectioniste in privintacomertului desfAsurat pe teritoriul Tara Románesti. Numai asa se explica de ce, la niciun an dupà Incheierea conventiilor separate cu Brasovul i Sibiifl, domnul era silittrimitá ostile in sudul Transilvaniei".

69 I. Bogdan, Documente, p. 95-97.

sa-si

r

www.dacoromanica.ro

21 POLITICA COMERCIALA A T. ROMANESTI 51 MOLDOVE1 (sec. xnrxvI) 29

1456, la Inceputul domniei, a vechii libertati comerciale a brasovenilor inTara Romaneasca, Tepes a reconfirmat aceasta libertate in 1458, dupe'prima sa reconciliere cu sasii, in urma conflictului desfasurat In regatul ungarintre factiunea regald si cea a Huniazilor, in cadrul caruia domnul romansi orasele Brasov si Sibiu s-au aflat in tabere opuse: i sa va fie stiut domni-ilor voastre ca de toate cite mi-a poruncit stapinul si fratele meu mai mareMihail Siladi (corect Szilagy) vreau sa ma tin ; si iau pe credinta si pe sufletuldomniei mele sä tin pace bunä cu voi si sa fie slobode toate drumurile,si sa umble oamenii nostri la voi sa cumpere si sa vinzd slobozi, fara nicic grija si fare' paguba, ca si cum ar umbla prin tara voastra. Asijderea sioamenii nostri sa meargd slobozi la voi precum mi-a poruncit stapinul sifratele meu Mihail Siladi" ".

Fagaduiala lui Vlad Tepes nu era vorba goala si brasovenii au Inceputsa circule liber in toate tirgurile Tarii Rom anesti. In primavara anului 1459,la inceputul noului conflict al lui Vlad Tepes cu orasele sasesti din sudulTransilvaniei si, de data aceasta, cu regele Matias Corvin insusi, pretendentulDan, instalat la Brasov, invoca cruzimile comise de voievod impotriva bravo-venilor si birsanilor care se aflau raspinditi in tare sa: $i pe toti negulatoriidin Brasov, din tare Birsei, citi s-au fost dus cu pace in Tara Rom aneasca,pe acei oameni pe toti i-a prins si le-a luat avutul ; dar nu s-a putut &Auranumai cu avutul acelor oameni, ci i-a prins pe acei oameni si i-a tras in teapa,pe 41 de insi. Nu i-a fost destul cu acei oameni, ci s-a indracit si mai taresi a adunat 300 de baieti din Brasov si din Tara Birsei care se aflau la Tirgo-viste si prin toate tirgurile din Tara Rom aneasca : pe acestia deci i-a adunatsi pe unii i-a pus in teapa, iar pe altii pe foc" 71.

Noua reconciliere, din 1460, intre Tepes si sasi a restituit neindoielnisacestora libertatea comerciald in Tara Rom aneasca. Reconcilierea s-a producin cadrul revenirii lui Vlad Tepes la alianta cu Ungaria, la pregatirea actiuniiantiotomane, care a ramas directia dominant a a politicii externe a domnu-lui roman. Dar o asemenea reintegrare a frontului antiotoman, alaturi deUngaria, dupa modelul urmat de cei mai multi dintre predecesorii sai, presu-punea restabilirea vechilor raporturi intre Tara Romaneasca si regat, inclusivcele care priveau comertul brasovean si privilegiile care ii asigurau buna desfa-surare. Dealtminteri, Vlad Tepes insusi, in 1476, in actul de reconfirmare astatutului privilegiat al comertalui brasovean in Tara Româneasca, care con-damna regimul punctelor de depozit obligator, invoca vechiul asezamint"acordat brasovenilor de Mircea cel Batrin, de Vlad Dracul si de el insufi, :...ca sa le fie lor dupa vechiul asezamint, cum a fost si in zilele de mai inainte,Inca din vremea marelui Mircea voievod si plat in zilele parintelui domnieimele, ale marelui Vlad voievod si apoi fi in zilele domniei mele <s.n.>. Totasa a poruncit domnia mea sa fie si de aci nainte dupà acel vechi asezamint ;ca de acum inainte scale ce a fost se' nu mai fie nicairi In tare domniei mele,

70 Ibidem, p. 93.71 Ibidem, p. 101-102; o versiune latind a acestor informatii, din 2 aprilie 1459,

mai concisa, in Hurmuzaki, XV, 1, p. 50-51. In povestirea german& despre cruzimilelui Tepes, negustorii din Tara Birsei sint surprinsi, in numar mare, de represaliile crinceneale domnului, in drurnul lor spre Dunare si Braila: Item kouflut und ander lut mit waargantzer Kouffrnanschafft von Wuetzerland gegen der Thunou gegen Bregal in zal 600 mitallen irem gutt hatt er sy all lassen spitzen und das gutt zu im genomen"; I. Bogdan,Vlad Tepes f i naratiunile germane si rusesti asupra lui, Bucuresti, 1896, p. 94-95.

www.dacoromanica.ro


ci sti fie slobod si volnic fiece om sti facd negot, i sä cumpere si sal vinzd, fdrdscald. i iarài, i de lucrul cerii, am ingdduit domnia mea ca sd fie slobozi sacumpere in toate tirgurile i prin tinuturile si in toate locurile din tam domnieimele, cum a fost qi mai nainte asezámintul eel vechiu ci cum a fost in zdeledomniei mele <s.n.>, tot asa sd fie si de-aci nainte, cit voiu fi in viatd domniamea, ca sä cumpere slobozi din toate cite le va fi de trebuintà i vor pofti 72".lad* asadar, in cuvintele domnului insusi, caracterizarea propriei sale politicicomerciale in raport cu Brasovul ; cit de departe e acest text de protectio-nismul" comercial pe care i-1 atribuie un curent istoriografic modern!

Infruntarea aprigd dintre Vlad Tepe i orasele Brasov si Sibiu a fostasadar nu un rázboi comercial cu manifestdri politice, ci un conflict politiccu excrescente comerciale

Dacd, asa cum s-a ardtat, represaliile aplicate .de Vlad Tepes oraselorBrasov si Sibiu si negustorilor lor au fost manifestarea unui conflict politic,dacd e mai mult ca indoielnic cd ele au avut trdsdturile unei politici comer-ciale protectioniste, atribuitä cu insistentà domnului lard vreun temei docu-mentar, in schimb e sigur cà tendinta protectionistd, manifestatd prima cardclar in raporturile lui Vladislav al II-lea cu orasele transilvane, a fost reluatdde Radu cel Frumos, care si-a cules puterea din ruinele ldsate de campaniadevastatoare a lui Mehmet al II-lea in Tara Româneascii in 1462.

Domnia lui Radu cel Frumos a inceput sub auspiciile intelegerii cu Bra-sovul, desigur prin reconfirmarea vechilor privilegii ale orasului, prim pas.obligator pe calea reconcilierii cu regatu174.

Timp de citiva ani raporturile dintre Tara Româneascii si Brasov s-audesfdsurat in cadrele fixate la inceputul domniei ; la aceastd vreme de aplicarea vechiului privilegiu, reinnoit de Radu cel Frumos, se referea neindoielnicVlad Cdlugdrul in 1482, chid reconfirma, la rindul sdu, vechiul statut de liber-tate comerciald acordat brasovenilor de cei mai multi dintre predecesorii sdi 75.

72 I. Bogdan, Documente, p. 95-97.73 Caracterul eminamente politic al confruntarii dintre Vlad epe i orasele silsesti

se intrevede limpede In lumina documentelor publicate in timpul din urma de G. GiindischIn articolele sale consacrate legaturilor domnului roman cu Transilvania: Cu privire larelatiile lui Vlad repes cu Transilvania En anii 1456-1458, In Studii. Revista de istorie",XVI, 1963, 3, p. 681-696 si Vlad Tepes und die Siichsischen Selbstverwaltungsgebiete.Siebenbargens, in Revue Roumaine d'Histoire", VIII, 1969, nr. 6, p. 981-992; infor-matia noua adusa de autorul acestor studii intregeste datele cunoscute din izvoarele ante-rior publicate. Cu deosebire clar rezultd din noile documente si din studiul care le precedeimplicarea lui Vlad Tepe§ In conflictele politice din cadrul conducerii regatului i optiuneasa pentru factiunea huniazilor. Caracteristic pentru raportul intre pozitia sa politica sipolitica sa comerciala e renuntarea la blocarea activitatii comerciale a brasovenilor,, in1458, dupa ce acestia au Incheiat pace cu Szilagy i exclusiv pentru durata acestei paci;v. mai sus p. 29.

Semnificativ In sensul concluziei de mai sus e i faptul ca Sibiul a fost implicatIn conflictul cu Vlad Tepes, ceea ce nu se mai petrecuse pina atunci i flu s-a petrecut niddupa aceasta, pentru ca. spre deosebire de Brasov, Sibiul nu a beneficiat de statut de privi-legiu in Tara Româneasca; raporturile dintre Sibiu i Tara Romineasca au lost In generallipsite de tensiuni politice, tocmai pentru ca comertul sibian la sud de Carpati nu era aco-peritde privilegii smulse de puterea politica a regatului si care trebuiau aparate cu mijloacepolitice.

74 Inca la 15 august 1462, comitele secuilor a confirmat armistiiul, treuga pacis",Incheiat de brasoveni cu Radu cel Frumos si a dat dispozipi corespunzateare castelanilorde la Bran, semn ca acordul privea circulatia negustorilor; Hurmuzaki, XV, I, p. 58.

75 Dau de stire tuturor oamenilor ce se gasesc In tara noastra: i pircalabilor deprin toate orasele noastre i pirgarilor i vamesilor ce shit prin orase sau la Dunare, pe

".

P0

www.dacoromanica.ro

23 POLITICA COMERCIALA A T. ROMANESTI 51 MOLDOVEI (sec. xiv..xvo 31

Imprejurari necunoscute au pus cape, insa, cel mai tirziu in 1468,

acestui cadru al raporturilor comerciale Intre Brasov si Tara Romaneasca.Inca din vara acestui an, Matias Corvin, stirnit de reclamatiile brasovenilor,imputa lui Radul cel Frumos noile conditii pe care le-a fixat negotului bravo-vean In tare sa, Incalcind vechile lor drepturi, libertati i obiceiuri", Indeo-sebi Ins& prin atragerea litigiilor brasovenilor In sfera justiiei domnesti,,,ceea ce scrie regele nu le-a fost nicicind obiceiul "76. Interventia hota-rita a regelui in problemele comertului brasovean in Tara Romaneasea eindiciul unei situatii deosebit de grave, al unui impas general al relatiilor co-merciale intre cei doi parteneri.

Succesiunea initiativelor, de o parte si alta, i factorii care le-au declan-sat sint imposibil de stabilit, in lumina documentatiei disponibile, altmiteridecit cu titlu de ipoteza 77. Ceea ce se stie ins& sigur e faptul ca in cursul anu-lui 1468 si al celor urmatori, Tara Romaneasca i Brasovul si-au afirmatrespectiv, consolidat atitudinile protectioniste. Replicind revendichrilormAsurilor lui Radu cel Frumos cele incriminate de regele Matias Corvinin scrisoarea amintita, in enuntul ei general ca i in exemplificArile sale ,

brasovenii reafirma dreptul lor de depozit in raport cu Tara Romaneasca,ca dealtminteri i cu Moldova. La 28 septembrie 1468, un act regal celdintii de acest fel cunoscut in raporturile cu Tara Romaneasca impune negus-torilor veniti de dincolo de Carpati desfaca marfurile la Brasov si leinterzice sa le transporte mai departe in interiorul Transilvaniei 78. La ma-sure adoptata la instigatia brasovenilor, Radu a rAspuns desigur cu masurisimilare, ceea ce a declansat trimiterea unei solii regale la curtea domnuluiTarii Romanesti pentru aplanarea conflictului. Scrisoarea lui Radu darebrasoveni din 6 martie 1470 scoate in evidenta esenta conflictului, in aceastaetapa, i pozitiile partilor. Relatindu-le invoiala" incheiata cu solul regal,domnul expunea brasovenilor in acelasi timp cauza principala a tensiunii

instituirea depozitului obligator 79 i solutia pe care o propunea pentrurezolvarea conflictului, libertatea de circulatie in interiorul regatului, sau mdcarpind la Varazdin pentru negustorii munteni, libertate care urma sd fie garan-tata printr-un privilegiu brasovean ".

uncle se vineazd pestele, i oricdrui alt om, cd au venit soli de la bunii nostri prieteni, dela pirgarii din Brasov, si ne-au cerut sd intdrirn vechiul asezámint, ce a fost pe vremeaaltor domni i pe vremea fratelui meu Radul voevod, ca sd se poatd hrdni slobod i sdraciinostri si ai lor, cum s-au hrdnit si mai Inainte..."; I. Bogdan, Documente, p. 183-184.

78 Hurmuzaki, XV, 1, p. 68-69." Dacd pierderea Chiliei in 1465 si esecul campaniei regale de recuperare din 1467

.a influentat desfasurdrile comerciale din anii urrndtori e imposibil de stabilit in conditiiledocumentatiei actuale.

78 Privilegiul regal pdstrat in arhivele orasului Brasov e semnalat de R. Mano-lescu, Comerful Tarii Romdnefti $i Moldovei cu Brafovul, p. 43: publicat in UKB, VI,p. 355-356. Noi tensiuni comerciale din pricina abuzurilor castelanilor de la Bran, sintsemnalate, citeva sAptilmini inainte de data emiterii actului referitor la dreptul de depozital Brasovului, intr-o scrisoare a voievodului Transilvaniei ; Hurmuzaki, XV, 1, p. 69.

" iatä va dau de stire scria domnul brasovenilor cum stiti foarte bine,de cind rn-a adus Dumnezeu in taxa mea de bastind, voi n-ati suferit dela mine nici ostrimbdtate si nu s-a inceput nici odatã nici o Mutate dela noi, ci s-a inceput tot dela voi.Caci mergeau acolo sdracii mei si cu avutul lor ; voi le luati avutul i cistigati voi, iar sdraciimei rdmineau de paguba si nu erau slobozi cu avutul lor. De aceea am feicut eu (tot afa)oarnenilor vo,stri. . ."; I. Bogdan, Documente, p. 107-109.

so $i y dau aceastil carte, sub pecetea mea, ca sa urnble oarnenii vostri In bundvoie prin toatä tara domniei mele i sd cumpere orice alte märfuri ar pofti, nurnai vulpi

sa-si

*i

i

I

gi,si

www.dacoromanica.ro

32 plIBAN PAPACOSTEA 24

Misiva lui Radu cel Frumos e prima indicatie certa cu privire la insti-tuirea depozitului obligator in Tara Rom Aneasca pentru negustorii brasoveni,asadar a scalei sau scalelor unde urmau sa-si desfaca marfurile. Ea a datexpresie obiectivului real al negustorimii muntene, acela de a inlatura ob-stacolul pe care 11 constituia Brasovul in calea penetratiei ei in interiorulTransilvaniei 0 al regatului ungar. Instituirea scalelor In interiorul TariiRomAnesti nu a fost decit o masura de represalii al carei tel real era supri-marea marei scale" de la Brasov. Situatia creatA de masurile impuse de oparte 0 alta a Carpatilor in vremea lui Radu cel Frumos a prefigurat solutiala care se va opri in cele din urma evolutia istorica in raporturile corner-ciale dintre Tara RomAneasca 0 centrele comerciale din sudul Transilvaniei,Brasovul 0 Sibiul. Nu insa lnainte de a fi inregistrat noi 0 mari oscilatiiintre solutiile trecutului, pentru restaurarea cdrora militau brasovenii, 0 ceapreconizata de domnia Tarii Rom Anesti, sub imboldul negustorimii autohtone0 al propriilor ei interese.

Noua directie imprimatà de actiunea lui Stefan politicii Tarii Rom Anestiin 1473 a pus capat, fill numai domniei lui Radu cel Frumos dar 0 politiciiinaugurate de el fatà de Brasov cu citiva ani in urma. Inscaunat de Stefansi avizat la concursul lui si al regatului ungar pentru a putea face fata uneiinevitabile reactii turcesti, Laiota Basarab 10 incepe domnia prin mari con-cesii facute brasovenilor, adica prin revenirea la vechiul lor asezamint pecare se angaja, in limbaj plastic, sa-1 aplice In spiritul cel mai larg: ... decioricum v-a fost asezamintul de la ceilalti domni, cu acest asezamint voi ra-minea si domnia mea, ba gindesc sa-1 0 intaresc, de va da Dumnezeu ; 0orice negutator sau orice om al vostru sa umble slobod prin tara domnieimele 0 sa tirguiasca pe unde-i va placea ; 0 (lac& ar purta chiar coroana deaur pe cap, tot slobod sa umble" 81. Neintmlegerile care par sa fi aparut, spresfirsitul domniei lui Laiota Basarab, in relatiile acestuia cu Brasovul nu auavut timp sa ia dirnensiunile unui antagonism comercial institutionalizat.Revenit In domnie, cu ajutorul regatului, pentru scurtA vreme insà, VladTepesi, eonfirma vechile privilegii larg favorabile brasovenilor 0 condamnapractica scalelor, a depozitului obligator 82.

Formula scalelor", reactie a politicii Tarii Rom Anesti fata de refuzulBrasovului de a Ingadui trecerea negustorilor rom Ani inlauntrul Transilvaniei,tinde totusi tot mai mult sa se impuna ca solutie finald. Anulata In mornen-tele cind actiunea politica a Ungariei permitea brasovenilor sa revinA laregimul originar spre care nazuiau, cu concursul noilor domni instalati cusprijinul regatului ungar si al lor insisi, libertatea" larga asigurata negus-torilor brasoveni era din nou anulata de manifestarile politicii protectionisteale chiar acelorasi domni; capabil Inca sa intervina, cu intermitente, in viatapolitica a Tarii Rom Anesti si sa aduca la conducerea ei pretendenti refugiatiin Transilvania, regatul ungar nu mai avea Insti si puterea de a smulge de-

si jderi si risi sd nu cumpere, cdci acestea yin la vistieria mea. Dati-mi dar si voi carteavoastrd, sub pecetea orasului, ca sd umble si oamenii mei slobozi, dacd pot sa poarte negotla voi; iar dacd nu pot, O. fie slobozi a merge cu marfa lor In tam domnului craiului, oriunde, macar pind la Varadin"; ibidem.

81 Ibidem, p. 112-114; aproximativ doi ani mai tirziu, Basarab Laiotà reconfirmaprivilegiul asezamintului vostru cel vechi, precum a fost si In zilele tatalui domniei meleDan voievod si precum a fost si pe vremea altor domni bdtrini..." ; ibidem, p. 118-119.

82 V. mai sus p. 29-30.

www.dacoromanica.ro

25 POLITICA COMERCIALA A T. ROMANESTI SI MOLDOVEI (sec. mvxvo 33

finitiv tara de sub autoritatea Portii otomane §i de a o readuce exclusiv Inorbita sa. Au continuat, fire§te, §i manifestarile pe planul politicii comercialeale acestei pozitii de dubla legatura cu regatul ungar §i cu Imperiul otoman.

Tot mai frecvent apare acum functia de intermediar pe care negotul§i negustorii Tarii Rom ane§ti tindeau sa o asume Intre Imperiul otoman §iTransilvania: . . . dau de §tire domniei voastre scria Tepelu§ bra§ovenilor,spre sfir§itul domniei sale ca mi-au venit §i mi s-au plins saracii, care sintnegutatorii cu marfa, ca dupa ce va tocmiti cu ei, voi nu le luati marfa cusoroc, ci ii tineti acolo §i nu le platiti ; dar saracii no§tri iau marfa de la turci,§i ace§tia le pun soroc, iar ei la soroc nu pot plati, funded nu le platiti voi,ca sa se plateasca ci ei de turci. Astfel acectia aduc carti de la Imparatul§i neavind ei de unde sa plateasca, li dam legati turcilor. Aca mi s-au saracittot,i neguteltorii, chci voi nici nu le platiti, nici nu-i ldsati sii (lira allor ne-gulcitori din Tara ungureasce (s. n.) 83. In rindurile ravacului domnuluiroman se intrevad limpede datele esentiale ale raporturilor comerciale dintreTara Rom aneasca §i Bra§ov: tendinta negustorilor munteni de a Implinifunctia de intermediar Intre comertul pontic §i sud-dunarean, acum controlatde turci, §i cel al Transilvaniei §i al regatului ungar, In contextul politic fa-vorabil creat de echilibrul Intre Ungaria §i Imperiul otoman, rolul de in-terpret al acestei tendinte asumat de domnia Tarii Rom anecti In a doua juma-tate a secolului al XV-lea §i refuzul Bracovului de a ceda vechea sa pre-rogativa, de a renunta la dreptul de depozit In raport cu Tara Romaneasca.

Dar o noua schimbare de domnie, Infaptuita cu concursul Ardeaului,aduce o noua revenire la formula libertatii comerciale pentru bracoveni.Vlad Calugarul, scurt timp dupa inscaunarea sa cu sprijin ardelean, confirmabracovenilor vechiul acezamint ce a fost pe vremea altor domni ci pe vremeafratelui domniei mele Radu voievod" (referire la Inceputul domniei acestuia);. .. . De aceea poruncim tuturor oamenilor mai sus zici, ca oriunde vor venibracoveni cu marfa, la orice tirg sau la Dunare sau oriunde, fie ca sa vinzafie ca sa cumpere, ei sa aibe voie ci sa vinza §i sa cumpere §i prin tirgurici la MO ci la Dunare, pe§te sau orice altà marfa" 84 Dar, In cursul aceleiacidomnii, fortele care se opuneau acestui regim §i-au spus din nou cuvintul.0 prima alarma la Bracov in legatura cu intentia domnului de a reintroducepunctele de desfacere obligatorii pentru bracoveni a fost dezmintita de acestaInsuci: Ian alta ce mi-ati poruncit, ca venind cineva la domnia voastra v-aspus ea am fi zis noi cum ca de-aci Inainte mai departe de Tirg§or oameniivoctri n-au sa mearga, sa ctiti domnia voastra ca pina acum noi n-am §tiutnimic despre aceasta, nici nu este cu Invatatura noastra. Ci aca sa spunetidomnia voastra tuturor oamenilor voctri, Ca vor umbla slobozi prin togaOra noastra, ca sa tirguiasca ci sa se hraneasca In buna voie, pind laDunare" 85. Dar mai tirziu, tonul domniei devine cominatoriu 88. Cind bra-covenii se opun hot:grit Incercarii negustorilor munteni de a trece cu marfurilelor dincolo de Bracov, Vlad Calugarul li ameninta cu inchiderea drumuluiIn Tara Romaneasca 87. Libertatea smulsa de domnul roman regalitatii ungarecare, din considerente politice, a acordat negustorilor munteni dreptul de a

83 Ibidem, p. 175-176.84 Ibidem, p. 183-184; V. §i 185-186.85 Ibidem, p. 188-189." Ibidem, p. 193-195.87 Hurmuzaki, XV, 1, p. 142; v. §i I. Bogdan, Documente, p. 343.

www.dacoromanica.ro


negutatori dincolo de emporiile sasesti din sudul Transilvaniei a fost curindanulata de acestea 89.

Alternarga tendintelor a continuat i in anii urmatori ; dar in cele dinurma, refuzul brasovenilor de a renunta la aplicarea dreptului lor de deozitin raport cu muntenii a fixat si politica Tarii Romanesti la formula centrelorde desfacere obligatorii pentru brasoveni. Mäsura se precizeaza si se denfini-tiveaza sub Neagoe Basarab, in a carui politica comerciala s-a desavirsitreactia negustorimii autohtone impotriva protectionismului brasovean i efor-tul domniei de a trage beneficii cit mai largi de pe urma activitatii negotului.Raspunzind solicitarii brasovenilor de a restaura vechea lor libertate corner-ciala cu Tara Romaneascd, domnul le opune considerentele sale cu privirela protectia negustorilor propriei sale 1,46 si le anunta instituirea tirgurilorunde aveau sd-si desfaca obligatoriu marfa, cu ridicata: Tirgoviste, Tirgusor

Cimpulung. Nu fall a adauga Irma ca era dispus sa renunte la aplicareaacestei formule daca brasovenii s-ar fi invoit la recunoasterea reciprocitatii:Daca yeti slobozi Insh domnia voastra pe negutatorii nostri sa cumpere

sa vinza peste tot prin tara inaltimei sale craiului, si la Orode si la Clujsi la Timisvar si In Risnov si in Tara Birsei, atunci vom slobozi i noi peoarnenii dornniei voastre peste tot in tara noastra, sa fie volnici sa vinzasa cumpere in tara noastra" 9°. In aceeasi vreme cu masurile de limitare aactivitatii brasovenilor in Tara Romaneasca, domnul a Ingradit drastic ac-tivitatea negustorilor turci, afirmind astfel locul de intermediar comercialal Tarii Romanesti pe drumul comercial care lega Europa centrala cu Dunareade Jos si Marea Neagra.

Dar evolutia evenimentelor nu a ingaduit Tarii Romanesti sa pastrezevrerne indelungata statutul acesta foarte avantajos; citeva decenii mai tirziuechilibrul politic in Europa centrald a fost rasturnat In favoarea Imperiuluiotoman de ofensivele victorioase ale sultanului Soliman al II-lea. Sub invelisulprotector al puterii otomane, negustorii turci i levantini din aria lor de he-gemonie pdtrund masiv in comertul Tarii RomA nc,sti si in Transilvania.Apelului adresat de negustorii brasoveni i sibieni dornnului Tarii Romanesti,pe care il indemnau sa se opund invaziei negustorilor levantini, acesta leraspunde prin recunoasterea neputintei sale desavirsite in aceasta privinta,urmare a situatiei generale, drastic modificata In favoarea otornanilor: Iarpentru graci, gratiozitatea voastra i-ati invatat astfel, i opriti-i precumcaci domnia mea nu vreau sa-i opresc, fiindca tara noastra este a domnuluinostru cinstitului Imparat i ei sunt: i s-au invatat a se hrani astfel,

eu nu pot sa-i opresc iar gratiozitatea voastra, macar daca o puteti, apoivoi opriti-i" 91. In strigatul de neputinta al voievodului Radu Paisie e cu-prinsa o intreaga notra realitate a istoriei comerciale a tdrii, in contextulcelei politice, de care nu poate fi despartita: aceea a penetratdei masive alevantinilor, sub protectia hegemoniei otomane.

88 *t. Metes, Relagile comerciale ale Tara Romdnesti cu Ardealul, p. 94.8 9 Ibidem.90 1. Bogdan, Dacurnonte si regeste privitoare la relatiile Tarii Romanesti cu Bra-

sovul Ungaria in secolul XV si XVI, Bucuresti, 1902, p. 80-81 ; Gr. Tocilescu, 534dorumonte slavo-romdne din Tara Romeineascd si Moldova priviloare la legdturile cu Ardealul( 1346 1603 ) , Bucuresti, 1931, p. 256-258 si 261 264.

91 Ibidem, p. 340-341.

88

si

i

www.dacoromanica.ro

27 POLITICA COMERCIALA A T. ROMANE$TI I MOLDOVEI (sec. X1VXVI) 35

II. MOLDOVA IN CIRCUITUL COMERTULUI INTERNATIONAL

Geneza drumului moldovenesc. Ca si Tara RomAneasca, dar cu un decalajde citeva decenii, Moldova a fost integratä, In a doua jumAtate a secoluluial XIV-lea, In sistemul marilor itinerarii continentale, anume al celor carelegau Europa centralá i Marea Baltic& cu Dundrea de Jos si Marea Neagrá

prin intermediul lor, cu Orientul 92.Vreme indelungatà drumurile care mijloceau schimbul de produse Intre

apus i lumea orientalà prin spatiul rus au ocolit Moldova. Instaurarea hege-moniei mongole asupra Europei rdsdritene la mijlocul secolului al XIII-leasi politica comerciala a Hoardei de Aur au dat un puternic impuls itinerariuluicomercial terestru care strAbAtea teritoriile ruse apusene, cu insemnatelecentre de la Vladimir, Halici i LwOw, apropiindu-se astfel de teritoriul ro-m Anesc de la rAsArit de Carpati 93.

In secolul al XIII-lea, In cnezatul Halici, orasul cu acelasi nume acontrolat o arterà Insemnatä a comertului international care asigura legAturaintre interiorul Rusiei, Indeosebi teritoriile supuse Hoardei de Aur, si Europacentred 94. In secolul XIV, tot mai frecvent apare mentionat LwOw-ul,care se substitue treptat orasului Halici In functia de centru comercial prin-cipal al regiunii 95.

Ofensiva antittitarà care, In decurs de aproximativ un sfert de secol,a adus cnezatele Halici si Vladimir sub controlul regatului polon a avutvaste repercusiuni comerciale.

Regimul comertului pe itinerariile continentale care conduceau spresudul Rusiei, stabileau contactul cu Orientul i mijloaceau schimbul cu pro-dusele sale, a devenit deindatä prilej de contestatie intre factorii comerciali

politici indreptatiti sà spere cà vor putea beneficia de pe urma modifi-cdrilor petrecute, Ca vor participa in conditii avantajoase la rivnitul comertoriental. Citiva ani abia dupti primul val ofensiv polono-ungar In enezatulHalici, germenii rivalitàii comerciale Ii fac aparitia, prevestind viitoareleInfruntAri pentru asigurarea legAturii cu zone comegului oriental In Rusia,ale cArui centre principale erau acum asezärile genoveze i venetiene dinCrimeea si de la gura Donului (Caffa si Tana). In 1344, regele Ungariei

92 Pentru geneza i inceputurile drumului moldovenesc, v. intre altele : St. Lewicki,Lemberg's Stappelrecht, Lemberg, 1909, p. 82 ; I. Nistor, Die auswartigen Handelsbezie-hungen der Moldau im XIV. XV. und XVI. Jahrhundert, Gotha, 1911, p. 17-21 ; L.Charewiczowa, Handel Lwcfwa z Moldcwja i Multanami w wielcach Srednich, in KwartalnikHistoryczni", 38, 1924, 1-2, p. 37-67; P. P. Panaitescu, La route commerciale de Po-logne a la .Mer Noire au Moyen Age, Bucuresti, 1934, p. 3-8 (extras din Revista istoricdromând", III, fasc. 23).

93 Invazia tdtard i stabilirea dominatiei mongole in Rusia de sud a avut neindo-ielnic insemnate urindri pentru comertul international i pentru itinerariile sale conti-nentale, Inca insuficient studiate, in parte din pricina materialului documentar foartelacunar.

94 Inca inainte de invazia tdtard, in 1236, la Halici e atestatd. o poartd germana",indiciu probabil al legAturii comerciale cu Germania pe drumul spre Kiev ; H. Weczerka,.Das mittelalterliche und friihneuzeitliche Deutschtum im Farstentum Moldau, Munchen,1960, p. 42.

95 Pind la instaurarea dominatiei polone in Halici-Volhynia, in urma expeditiilorrepetate intreprinse de Cazimir cel Mare, cu concursul lui Ludovic de Anjou, in intervalul1340-1366, Vladimirul a det.inut functia de principal centru mijlocitor al legAturii intreEuropa centrald prin Breslau, Marea Balticd, Gdansk si Torun pe de o parte, sicentrele comerciale din sudul Rusiei, sub control tátar.

0,

§i

§i

www.dacoromanica.ro

36 pRBAN PAPACOSTEA 28

imputa lui Dimitrie Detko, capitaneus Ruthenorum" capetenia care timpde citiva ani a controlat cnezatul Halici, sub protectia recunoscuta a luiCazimir al Poloniei faptul cá negustorii din Ungaria erau supu§i la darimai grele decit cei poloni In teritoriile sale §i solicita regim de egalitatemala Intre negustorii celor cloud regate 99. In 1352, Carol al Ilr-lea de Luxem-burg, Imparat german si rege al Boemiei, sub autoritatea caruia se afla siSilezia, acorda negustorilor din Breslau dreptul sa aplice represahi supusilorregelui Cazimir al Poloniei, ln cazul In care acesta le-ar fi blocat trecereaspre Polonia, Rusia sau Prusia 97. Cazimir Insa afirma categoric In 1354 §i1n 1355 ca el a cucerit tara Rusiei cu proprii sai oameni §i ca aceea trebuiesa fie deschisa numai oamenilor §i negustorilor sai" 98 In 1356, In cadrulefortului sau de a consolida poziiile comerciale ci§tigate, el Inzestreaza culargi privilegii orasul LwOw 99, facind in acelasi timp Insa, sub presiuneaintereselor contrarii coalizate, si insemnate concensii negustorilor straini careurmareau sa obtina libertatea de a trece dincolo de centrul comercial rus,pentru a ajunge In orasele italiene nordpontice 1m. Oscilaiile impuse deconjunctura politica schimbatoare si de forta concurentilor comerciali nuau putut anihila tendinta LwOw-ului de a-si asigura monopolul legaturii corner-ciale terestre cu centrele comertmlui italian din sudul Rusiei, prin Podolia,pe itinerariul care e numit In izvoarele vremii drumul tatarasc" (via tar-tarica").

Uniunea personalà polono-ungara infaptuità sub Ludovic de Anj oudupg moartea lui Cazimir al Poloniei a creat o conditie favorabila afirmariiintereselor comerciale ale Ungariei in cnezatul Ilalici. In cloud rinduri, Lu-

" G. Fejer, Codex diplomaticus Hungariae ecclesiasticus ac civilis, IX, 1, Budae,p. 209-210; cf. H. Paszkiewicz, Z dziejów rywalizacji polsko-wegierskej na terenie Rusihalicko-wlodzimierskej w XIV wieku (Trzy traktatu z lat 1350-1352), In KwartalnikHistoryezni", 38, 1924, p. 283 ; la rindul sàu, Ludovic acorda orasului Cassa (Casovia)drept de depozit In raport cu on-Ines mercatores extranei, de regnis scilicet Russiae,Poloniae et provinciis eorundem in regnum nostrum Hungariae venientes..."; G. Fejer,Codex diplomaticus, IX, 1, p. 210-212. Trei ani mai tirziu, acelasi Detko reinnoia privi-legiul pentru negustorii din Torun care urmau sd-si reia activitatea la Lwow; MonumentaHungariae Historica, Acta Extra, Budapesta, 1877, ed. G. Wenzel, II, p. 259. Pentrulegatura deschisd, In aceeasi vreme, Intre Torun si Ungaria, prin Sandomir, probabilidenticd cil via nova" de la Torun la Lemberg, v. Fr. Gruns-H. Weczerka, HansischeHandelsstrassen, I, Koln-Graz, 1967, p. 646.

97 G. Korn, Breslauer Urlcundenbuch, Breslau, 1870, p. 184; pentru un proiectde ocolire a Poloniei, prin Lituania, cu concursul Ordinului teuton, v. H. Wendt, Schlesienund der Orient. Ein geschichtlicher .Rackblick, Breslau, 1916, p. 20. Impotriva acestuiproiect, care pare a fi devenit realitate sau care, cel putin, era pe punctul de a fi pus Inaplicare, Cazimir a protestat pe lingd papa Inocentiu al VI-lea, care la rindul sdu 1-a dojenitpe maestrul Ordinului teuton, expunindu-i pagubele pe care avea sd le sufere regatul polonde pe urma noului drum si cistigul pe care aveau s4-1 realizeze lituanienii pagini ; A. Thei-ner, Vetera monum-nta Poloniae et Lithuaniae, I, 1217-1409, Roma, 1860, p. 577-578.

99 G. Korn, Breslauer Urkundenbuch, p. 170-172.9 9 Akta grodzkie i ziemskie z czasOw Rzeczypospolitej Polskiej, III, LwOw, 1872,

p. 13-18; cf. I. Nistor, Die auswartigen Handelsbeziehungen, p. 3. Pentru Impreju-raffle care au precedat aceastä evolutie, v. M. Malowist, Les routes du commerce et lesmarclzandises du bvant dans la vie de la Pologne au Bas Moyen Age et au debut de repoquemoderne, In vol. Mediterraneo e Oceano Indiano, Firenze, 1970, p. 160-163.

H. Weczerka, op. cit., p. 44 ; o infiltrare ceva mai tirzie a unei case comercialedin Nurnberg pina la Tana, pe drumul Lwów-ului, semnalatd de W. Stromer von Rei-chenbach, Ednig Siegmunds Gesandle in den Orient, In Festschrift far Hermann Heimpel,II, GOttingen, 1972, p. 604.

va-

B.

www.dacoromanica.ro

29 POLITICA COMERCIALA A T. ROMANETI I MOLDOVEI (sec. XIVXVI) 37

dovic asigurg negustorilor din Ungaria facilitgti comerciale in Rusia haliciangin 1372, cind le acordà, in egala mtisurgt cu negustorii poloni, trecere liberg. .. ad civitatem nostram Lemburgensem, ac ad alias partes quaslibet etprovincias terrae nostrae Rusiae pro mercibus seu rebus mercimonialibuscuiuscunque generis, speciei, coloris seu materiei ac precii existant, emendisseu comparandis pariter ac commutandis . . 101 ; a doua oarg, In 1380, asa-dar dupg alipirea la Ungaria a regatului rus" cnezatul Halici , chidreinstituie dreptul de depozit la Lw6w, dar cu libertate pentru negustoriidin Polonia si Ungaria de a trece mai departe ad Tarthariam et ad quasvisThartariae partes" mgrfurile care nu vor fi fost vindute dupti expunerealor, timp de 14 zile, In centrul comercial rus 102 Realizarea uniunii personalenu reusise asadar sa' suprime rivalitatea ungaro-polond pentru dominareaRuteniei si pentru accesul la drumul comercial care lega, prin clmpiile dinsudul Rusiei, Lw6w-ul cu centrele comerciale italiene ; desprinzind cnezatulHalici de Polonia si alipindu-1 la Ungaria, Ludovic de Anjou incercase sdasigure durabil legatura negustorilor din teritoriile dependente de regatulungar la aceste centre. Citiva ani dupg moartea lui Ludovic, modificarearapidg a situatiei politice avea sg deplaseze centrul de greutate al rivalitgtiipolono-ungare, cu un insemnat continut comercial, din Rusia apuseang inMoldova.

In prima etapg cunoscutg a existentei ei istorice, Moldova apare caun voievodat, o marcg asezatà la polalele Carpatilor rásariteni, Intre Transil-vania si statul halician. Dezvoltat desigur In jurul centrului urban de laBaia (civitas Moldaviensis) pe valea Moldovei, de unde si-a tras si numele,voievodatul care apare pentru prima oard sub numele Bali Intr-un act emisde Ludovic de Anjou (terra nostra moldavana"), Incepe sg se manifeste Incadin a doua jumgtate a secolului al XIII-lea, cind un izvor narativ il sur-prinde In conflict cu bructenii, probabil rusii cnezatului halician. TeritoriulOm era strabgtut de un drum care asigura, neindoielnic Inca din secolul alXIII-lea, legatura intre asezarile transilvane de la Rodna si Bistrita cu Haliciul,prin intermediul cgruia se stabilea contactul cu emporiile din sudul Rusiei 102.

Citiva ani dupg moartea lui Ludovic al Ungariei (1382), cind crizadinasticg a precipitat dezagregarea sistemului de state clientelare tinute subdominatia sa de mina de fier a regelui angevin, Polonia, asociatä cu Lituania,In cadrul unei uniuni destinate sg deving pentru mai bine de doug secoleprincipala fortg politica a Europei rgsgritene, recistigg, definitiv, cnezatulHalici (1387). Adaptindu-se miscgrii, Moldova se aliazg cu noua putere, aso-ciere manifestatil prin omagiul lui Petru Musat cgtre Vlasdislav laghiello(1387).

In aceeasi vreme, Moldova atinge tgrmul Márii Negre (intre 1386, cindsigur Cetatea Albg nu mai era controlatá de tgtari, si 1392, chid Roman Ise intituleazg domn de la munte ping la mare) 104 Alianta moldo-polong

1" Monumenta Hungariae Historica, Acta extera, III, ed. G. Wenzel, Budapest,1876, p. 30-31.

02 Akta grodzkie i ziemskie z csds 6u, Rzeczypospolitej Polskiej, III, p. 61-62.103 Cu prilejul reorganizdrii in 1412 a vdmii de la Rodna, pentru negotul cu Moldova,

sint invocate mdrturii cu privire la chipul in care functionase aceastd vamd tempore abantiquo, ante predictum quondam Procopium ac suos successores" ; Hurmuzaki, XV,1, p. 7.

104 M. Costachescu, Documente moldooenesti tnainte de 55tefan cel Mare, I, Igi,1931, p. 7 8.

4L

www.dacoromanica.ro


O. Intregirea teritorialti a Moldovei spre gurile Dungrii si spre mare, proceselarg sincronice, au avut insemnate consecinte de ordin comercial, chic& nuchiar au fost determinate de considerente comerciale. Fapt semnificativ,tot acum, adicti In 1386, e atestat cel dintli contact politic Intre Moldova,In plinti afirmare, si centrul sistemului genovez pontic, Caffa.

In 1386 o solie a genovezilor din Caffa s-a infatisat la curtea domnuluiMoldovei, Petru I, pentru consultári legate de rAzboiul atunci Inca In cursde desfasurare a cu tatarii 1°5. Informatia, desi foarte laconicA, pare sa releveo actiune coordonatä Impotriva tlitarilor si e indiciul probabil al desfasurArilormilitare care au pus captit dominatiei Ware In sudul Moldovei. Dar legAturamoldo-genovezd pe care o suprindem IntimplAtor in 1386 a avut probabilteluri mai largi decit cooperarea politica' si militard Impotriva tätarilor ; eas-a aflat la originea unui nou itinerariu comercial, a unei noi legAturi, prinMoldova, intre LwOw si drumurile al cdror trafic 11 colecta pe de o parte, siCaffa genovezà, pe de altà parte 1°5.

Destramarea Hoardei de Aur in a doua jumAtate a secolului XIV,dupd disparilia hanilor Djanibeg si Berdibeg, fdrimitarea hanatului si con-vulsiunile prelungite cdrora le-a dat nastere, conflictul de lungd duratà Intregenovezii din Crimeea, care au preluat direct controlul asupra tármului nordicsi vestic al Mtirii Negre de la tätari 107, au periclitat circulatia pe drumultätarAsc si au pus acut problema aternativei la acest drum. In anii 13861392 conditia geopoliticd favorabild deschiderii unei noi legaturi intre Lwowsi Caffa a fost creatA prin reintrarea cnezatului de Halici sub dominatia po-loud, prin stabilirea raportului de suzeranitate-vasalitate Intre Polonia siMoldova, prin integrarea in Moldova a teritoriului limitrof Märii Negre,parathalasia" cu centrul la Cetatea AIM, si prin instituirea legaturii cugenovezii din Caffa. Exploatarea comarcialà a acestui cadru politic prielnicnu a intirziat ; Inca din primii ani ai sec. al XV-lea, drumul moldovenescapare, In primele izvoare care II atestà, ca foarte atrAgAtor, de vreme ce,aidoma celui tätärdsc, a iscat rivalitatea Intre negustorii din Cracovia siLemberg pentru dreptul de a-I folosi 1°5 De acum Inainte, drumul moldovenesce tot mai mult frecventat, in vreme ce drumul tAtárAsc, Wà a fi cu desAvirsireabandonat, pierde simtitor din insemndtate. Moldova tinea acum sub contro-lul ei segmentul final al itinerariului continental care mijlocea schimbul deproduse intre bazinul pontic, regiunea Mdrii Baltice si o parte insemnatAa Europei centrale.

Cucerirea Rusei haliciene de &are Polonia si intregirea in sud a voie-vodatului Moldovei au avut insemnate urmari pentru regatul ungar, carea pierdut cloud legAturi cu comertml oriental: cea prin LwOw si cea prin te-ritoriile lui Demetrius princeps tartarorum", intrate acum sub stdpinireaMoldovei. Singurul itinerar accesibil spre Marea Nagra care ii rtimäsese era

105 S. Papacostea, La inceputurile statului moldovenesc. Consideratii pe margineaunui izvor necunoscut, in Studii si materiale de istorie medie", VI (1973), p. 45.

"° Documentatia disponibila nu ne ingaduie sa stabilim cu certitudine daca Incer-carea Mad In acesti ani a avut rezultate imediate, cum pare totusi probabil, sau dacafunctionarea efectiva si masivd a drumului moldovenesc nu a Inceput declt In primii aniai secolului XV, de cind dateazä si primul privilegiu cunoscut al domniei Moldovei pentrulioveni.

107 S. Papacostea, Quod non iretur ad Tanam", p. 209-217.108 P. P. Panaitescu, La route commerciale, p. 5-8.

www.dacoromanica.ro

3 1 POLITICA COMERCIALX A T. ROMXNE§TI 1 MOLDOVEI (sec. xIvxvI) 39

drumul Brdilei ; de unde insemndtatea legaturii comerciale a orasului Brasovcu Tara Romaneasca. Instaurarea controlului Moldovei 0 la gurile Dunttrii,prin Chilia, capacitatea pe care o dobindise astfel de a opri tranzitul de mar-furi in amontele fluviului, constituia o primej die serioasii pentru singuraarterd comerciald a regatului ungar In directia Mdrii Negre. Necesitatea dea mentine fluxul continuu prin aceastà arterà a dat nastere problemei Chilieiin politica regatului ungar ca si a Tdrii Românesti In sec. al XV-lea.

Datele fundamentale ale comertului si, implcit, ale politicii comercialea Moldovei in sec. XIV XV ca 0 cele ale Tarii Românesti, dar mai corn-plexe decit ale acesteia au rezultat din situatia geopolitica a Orli, care s-amanifestat prin: legatura feudo-vasalica cu Polonia 0 predominarea intere-selor itinerariului comercial intre Lw6w 0 Marea Neagra, pe de o parte ;presiunea permanentà a Ungariei pentru a-0 asigura, prin Chilia, drumulliber spre Marea Neagra 0, cind era posibil, 0 piata de desfacere In Moldova,pe de and parte.

Statutul drumului moldovenesc. In temeiul privilegiilor comerciale ob-tinute de la domnii Moldovei, dintre care cel dintii cunoscut este cel emisde Alexandru cel Bun, regatul polon si teritoriile dependente de el 10 asigurawlegatura liberà cu bazinul pontic prin intermediul orasului Lw6w, care areusit in cele din urm6 sà-si consolideze monopolul functiei de intermediaratit pe drumul tatärtisc, cit 0 pe cel moldovenesc, indeosebi Impotriva prin-cipalului sau concurent la exercildul acestei funclii, Cracovia 109. Polonia 10deschidea astfel un nou itinerar mult mai convenabil, pentru cä ocoleaviimile tataresti, 0 mai sigur, mai la ad6post de vicisitudinile politice dinlumea tatard 1nspre Marea Neagra 0 spre centrele vitale ale comertuluipontic. In desfdsurarea schimbului cu lumea orientald pe aceastà cale, Lw6w-ul Indeplinea MO de regatul polon funclia pe care Brasovul o dobindisein sistemul de relatii comerciale internationale ale regatului ungar.

Ca si brasovenii in Tara Rom âneascà, liovenii Isi desfdsurau negotuIprin si in Moldova In temeiul unor privilegii acordate de domnul tdrii. Acesteprivilegii care reglementau legaturile intre un ores 0 o tard acopereau unraport de inegalitate, In primul rind pentru c'd acordau liovenilor trecereliberä prin Moldova In spre diverse teritorii straine, indeosebi spre principaleleemporii pontice, in vreme ce negotul locuitorilor din Moldova se lovea, InPolonia, de regimul depozitului obligator de care beneficia Lw6w-ul. Asadar,in virtutea privilegiilor acordate liovenilor de domnii Orli, Moldova era lip-sità de cistigurile foarte insemnate pe care i le-ar fi dat funclia de inter-mediar exclusiv al schimburilor realizate pe drumul care Il straRea terito-riul. Dezvoltat in umbra raportului politic de suzeranitate vasalitate cu Polo-nia si componentà insemnatä a acestui raport, statutul comercial al drumuluimoldovenesc fixat de privilegiile domnilor Moldovei pentru lioveni s-a men-tinut atit timp cit si raportul care II generase.

Similitudinea insemnatà constatatà intre regimul comertului brasoveanin Tara Româneasdi 0 al celui liovean in Moldova nu exclude insd si deo-sebiri sensibile intre unul 0 celidlalt ; confruntarea privilegiilor brasovenilor0 liovenilor dd In vileag conditiile vamale si comerciale net mai favorabilepentru tara lor fixate de domnii Moldovei liovenilor, In raport cu cele con-venite de domnii Tarii Românesti in negocierile lor cu brasovenii.

109 Ibidem.

www.dacoromanica.ro


Deosebirea principald, determinantA, a derivat din faptul ci LwOw-ulforta politic& pe care se sprijinea nu si-au Intemeiat, ca Brasovul, privilegiul

pe o dominatie anterioard sau pe revendicarea unei asemenea dominatii,cu pretergii de libertate vamalA totalA in comertul cu Marea Neagrd. Invreme ce privilegiul care acoperea activitatea brasovenilor a rezultat dincompromisul incheiat hitre regatul ungar i Tara RomAneascA, in rivalitatepentru controlul culoarului teritorial care lega Brasovul cu gurile DunArii,privilegiul liovenilor a fost negociat intro Tara Moldovei, intregità sub raportteritorial prin includerea parathalasiei", si Po Ionia reintratd de curind Instdpinirea cnezatelor ruse apusene i careia Ii lipsea si putinta i vointa dea-si extinde direct dominatia la Dundrea de Jos. Cind, in citeva rinduri, inizvoarele vremii, rdzbat proiecte polone de instaurare a unei dominatii directela Cetatea Albd, ca in 1412 110, si In 1450 in, ele nu shit decit reflexulunor proiecte sau actiuni ale regatului ungar pentru a intra in posesia Chilieisi al necesitAtii de a-si asigura, in cadrul situatiei create de revendicArile Un-gariei, comunicarea fiber& cu Marea NeagrA. Acest context politic diferite la originea insemnatelor deosebiri calitative intre cele douä serii de pri-vilegii.

Deosebirea s-a manifestat in primul rind in gradul superior de exploa-tare vamalà de cAtre domnii Moldovei a drumului pe care il controlau.

Sistemul vamal al Moldovei era organizat, ca i cel al Tdrii Romtinesti,pe corelatia dintre o vamd centrald, principald, i vdmile secundare, de tre-cere, asezate pe diversele itinerarii strAbatute de lioveni spre Marea Neagra,Crimeea, Tara Rom Aneascd Si Transilvania. Vama centralA s-a mentinutconstant la Suceava si la nivelul initial, in cursul sec. al XV-lea, spre deo-sebire de Tara RomAneascd, unde vama centrald de la Cimpulung a fost des-fiintatal sub presiunea brasovenilor. Taxa vamald de la Suceava, vamd prin-cipald (golovnoe mito"), era perceputA pe circulatia mArfurilor in ambelesensuri. Postavul, principala marfei adusci de lioveni, era taxat la vama dinSuceava la valoare, 3 grosi de grivnd, iar marfa teitlireascii (piper, diversespiterii, mdtase si alto tesdturi), principalul object al importului de produseorientate prin Moldova, suporta o taxare valoricd identicA ; vama de 3 groside grivnä era suportatd de mdrfurile care soseau la Suceava, fie cd erau des-I-Acute sau anhizitionate aici, fie cd erau transportate mai departe sau cum-Orate din centre comerciale mai indepártate.

Al doilea obiect de searnd al comertului liovean erau animalele, blAnurilepieile, exportate spre tdnuturile tätdresti" din Polonia, uneori chiar din

Moldova, sau indrumate spre Polonia. Vitele cornute Indrumate spre tinu-turile tAtdre5ti erau taxate la Suceava 4 grosi una, iar suta de oi cu 60 degrosi. Animalele, pieile si bldnurile trecute la inapoiere prin vama Suceveierau diferit taxate, dar in toate cazurile suportau vdmi superioare celor per-cepute In alte tirguri. Un sir de märfuri, specificate (piperul), sau nu, erauvAmuite la greutate (la cintar").

Spre deosebire de brasoveni in Tara Rom Aneascd, fie integral scutitide unele vAmi interne, fie partial degrevati de acestea, liovenii aveau de MoutMO in Moldova efectiv exigentelor vamale In toate centrele urbane princare treceau si unde functionau vdmi. In virtutea raportului instituit intre

1" Hurmuzaki, I, 2, p. 485-486.111 N. Iorga, Sturlii istorice asupra Chiliei i Albe, Bucur*i, 1900, p. 104.

si

si

www.dacoromanica.ro

33 POLITICA COMERCIALX A T. RomANESTI $1 MOLDOVEI (sec. XIVXVI) 41

vama principala i vamile de trecere, cele din urrna percepeau o parte fixadin cuantumul impus la Suceava. Departe de a fi simbolica, taxa vamalaperceputa la vamile secundare, de trecere, reprezenta Intre o patrime i juma-tate din vama Sucevei: la postav, la Suceava se percepeau 3 grosi de grivna,In vreme ce In celelalte tirguri cu vama 2 grosi sau, in trecere spre Transil-vania, la Baia, Moldovita, Bacau, Trotus, un gro i jumatate de grivna ;la marfa tatareasca", se percepeau 3 grosi de grivna la Suceava si 2 grosiIn celelalte tirguri (in cazul unor produse orientale piper sau autohtone

lina aduse din Tara Romaneasca, se percepeau taxa de jumatate rublade argint de 12 cintare, la Back', si de o rubla de argint la Suceava); laanimale §i piei se percepeau diferentiat vami, dupa cum luau drumul Lwów-ului, mai usoare, sau erau Indrumate spre tinuturile tataresti, In care caz eraumai aptisatoare (deosebirea se mentine insa intre cuantumul vamii Sucevei§i cel al celorlalte vami); pentru pestele adus de la Braila, se percepea la Bacausau Birlad 1/2 gros de grivna, iar la Suceava 3 grosi de grivna, i apoi laiesire, la Siret din nou 1,1/2 grosi si la Cernauti vama pe car ; ceara importatadin Tara Romaneasca i Transilvania era vamuita la fel la Bacau, la Suceavasi la Siret, adica un gros de piatra ; lucrurile meirunte", produse din postav,metalurgie etc., suportau cite 3 grosi de grivna la intrarea in tail, la Siret,iar la iesire, jumatate din cit erau vamuite la Suceava 112

Organizarea vamald a Moldovei, astfel cum reiese din privilegiul acordatliovenilor de Alexandru cel Bun confirmat In termeni identici sau cu mo-dificari neesentiale de succesorii sai, inclusiv Stefan cel Mare si din alteacte, da la iveala un sistem vamal puternic centralizat chiar daca a re-zultat din inglobarea unor structuri vamale diferite 113 sistem in centrulcaruia se afla vama principala de la Suceava.

Functia centrala a vamii din orasul de resedinta a domniei rezultadin convergenta deliberata, aici, a tuturor drumurilor comerciale insemnatecare strabateau teritoriul Moldovei: acelea care veneau din Polonia, prinCernauti i Siret, sau prin Hotin i Dorohoi, acela care se indrepta Careinutul tataresc, cu cele doua directii principale, Cetatea AIM si Crimeea,

-prin Tighina ; acela care facea legatura cu Transilvania cea de nord-estprin Baia si Moldovita, cea sud-estica, prin Bacau i Trotus ; acela, in sfirsit,care trecea spre Tara Rom aneasca, prin Birlad sau Bacau. Aceasta conver-genta a facut din Suceava punctul de trecere obligator pentru toate sau celemai multe i valoroase marfuri comercializate in Moldova sau tranzitate printeritoriul ei. Ca In general In comertail international medieval, organizat peraportul Intre un centru comercial predominant care concentra activitateacomerciala a unei arii Intinse sau era asociat la exploatarea vamala a acesteiactivitali si era principalul ei beneficiar Suceava a asumat functia de locde lntilnire si de varna principala", obligatorie, pentru ansamblul relatiilorcomertului international In Moldova.

Aceasta functie principala rezulta si din elementele sau rudimentelede drept de depozit si de etapa pe care le dau la iveala privilegiile domnilorMoldovei pentru lioveni. Vama Sucevei, spre deosebire de celelalte vami dinMoldova, avea caracter de vama a unui centru de desfacere obligator a mar-

112 M. CostAchescu, Documente moldovenefti tnainte de yStefan cel Mare, II, Iai1932, p. 630-637.

112 N. lorga, Istoria comertului romdnesc, I, p. 83-87.

,

,

,

www.dacoromanica.ro


furilor, de descarcare" a acestora (isklad"); de aceea la Suceava erau VA-muite marfurile chiar cind, pentru aceeasi marfa, erau percepute vami lalocul de achizitie, In alte tirguri: iar cind vor cumpara marfa tatareasca,in Suceava, pentru matasa, piper, camhA, tebenci, vin grecesc, de grivna,In Suceava, cite trei grosi. Iar chid vor cumpara marfa tatarasca in altetirguri ale noastre, vor da acolo unde cumptira, de grivna doi grosi, iar lavama principala, in Suceava, de grivna trei grosi, si apoi vor putea sa avindA cui le va placea" 114. Dar, sfera de aplicatie a depozitului suceveanera totusi foarte Ingusta, urmare a regimului statuat pentru lioveni prinprivilegii ; totusi, din marfa descarcata si vamuita la Suceava, cel putin oparte, postavul bucati asadar nu baloturile urma sa fie vindut pe loc,redistribuirea acestuia Inlauntrul Moldovei fiind rezervata negustorilor lo-calnici: bucatile de postav le vor vinde la descArcare, in Suceava, iar Inalte tirguri nu au voie sa le vinde 115

Pozitia privilegiata a LwOw-ului In comertul intern si de tranzit alMoldovei nu a exclus activitatea comerciala a transilvanenilor in cel de aldoilea principat romanesc ; dar regimul comercial al acestora a fost largdependent de marile fluctuatii ale raporturilor politica intre regatul ungarsi Moldova.

Dupa disparitia lui Ludovic de Anjou, Brasovul a pierdut legaturadirecta cu Marea Neagra prin teritoriile sudice ale Moldovei 116 si a fost amenin-tat &Ali vada Intrerupta si legatura prin Tara RomAneasca. Cum primejdias-a concretizat In citeva rinduri, cum Moldova, In cooperare cu Polonia, aoprit la Chilia navigatia In interior, asigurarea libertAtii de circulatie la gurileDundrii a devenit o chestiune vitala pentru comertul pontic al Ungariei.E ceea ce a conferit problemei Chiliei un loc de frunte, hotaritor, in rapor-turile dintre statele beneficiare ale calor douà mari drumuri continentalecare legau Europa central& cu bazinul pontic: Ungaria si Tara Romaneasc&prin drumul BrAilei, Polonia si Moldova, prin drumul moldovenesc.

In secolul al XV-lea, Chilia apare asadar ca mar al discordiei intremarii beneficiari ai calor cloud drumuri continentale spre Marea Neagra.Amenintat sa piarda legatura cu Marea Neagra, regatul ungar a desfasurato actiune perseverent& pentru a o mentine in functie si efortul &au In aceastadirectie, punct cardinal al politicii lui Sigismund de Luxemburg si Iancude Hunedoara, a asigurat succesul acestui obiectiv. Daca telul imediat alcampaniei lui Sigismund din 1395 in Moldova, pentru recuperarea %Aril",nu e marturisit In izvoare, obiectivele politicii regale la rasarit de Carpatiapar limpede In deceniile urmatoare. In 1411, In cursul negocierilor cu Polo-nia, care angajau un vast cimp de probleme, Sigismund a facut din reglemen-tarea problemei Chiliei o conditie esentialà a reconcilierii, amenintind ca,altminteri, portul dunarean va deveni scinteia declansatoare a razboiului" 117.Acordul polono-ungar din 1412, cel dintii statut cunoscut al Chiliei In ra-porturile internationale, a fost Insotit de cea dintli reglementare, din care

114 M. Costtchescu, Documente moldovenesti, II, p. 630, 633.116 Ibidem, p. 631, 634.116 V. mai sus nota 31.117 Fl. Constantiniu i S. Papacostea, Tratatul de la Lublau (15 martie 1412) f i

situalia internalionald a Moldovei la inceputul veacului al XV-lect, In Studii", XVII, 1964,5, p. 1 135.

www.dacoromanica.ro

33 POLITICA COMERCIALA A T. ROMANE$TI $1 MOLDOVEI (sec. xIvxvI) 43

ne-au parvenit elemente, a relatiilor comerciale intre Transilvania siMoldova 11 .

i In Moldova, ca si In Tara Româneascri, telul principal al politiciicomerciale a regatului ungar a fost acela de a asigura conditiile cele mai bunecu putintà activitatii brasovenilor, de a le inlesni legatura cu centrele comer-tului pontic, accesul la produsele orientale vehiculate pe drurnul moldove-nese si, in sfirsit, la schimbul intre produsele proprii si cele ale localnicilor.Privilegiat prin excelentà in comertul cu Moldova, dintre orasele transilvane,a fost asadar Brasovul, in rdstimpurile cind contextul politic a impus aceststatut de privilegiu, care nu Mcea decit sä prelungeasca, in forme noi, dimi-nuate In diverse grade, vechea libertate de trecere a brasovenilor spre teri-toriile de la gurile Duna"rii si tármul Márii Negre In secolul al XIV-lea.

Cel dintli privilegiu al cancelariei Moldovei in favoarea brasovenilore din vremea lui Alexandru cel Bun ; actul insusi, emis, ca si cel paralel allui Mircea din 1413, nu mult timp dupà intelegerea ungaro-polon6 de la Lub-lau si in legaturd nemijlocitá cu aceasta, nu s-a pastrat ; in schimb, referirilela acest act cu prilejul reinnoirilor sale de catre succesorii lui Alexandru celBun in domnie sint explicite si ii atribuie, toate, incontestabil, paternitateacelui dintii privilegiu comercial emis de domnii Moldovei in favoarea bravo-venilor 119 Clauzele privilegiului pot fi reconstituite, aproximativ, din con-tinutul reinnoirilor sale din cursul secolului XV, desi nu e sigur Ca ele aura.mas identice de-a lungul anilor.

Principalul cistig rezultat pentru brasoveni din regimul privilegiuluiera libertatea de a circula si de a face comert In Moldova. Textele privile-giilor, sau macar unele dintre ele, confirmd brasovenilor acest drept, in di-ferite formuldri: . . . sà mearga cu marfa lor in bund voie In tara noastra . .

stabileste, destul de vag, actul lui tefan voievod din 26 mai 1435 120 ; . . .

pentru aceasta . . . se adresa Roman voievod In 1447 brasovenilor, anun-tindu-le in scgunarea sa , vdzind aceastà carte, voi veniti la noi si in taranoastrà cu toate marfurile si poverile voastre, netemindu-va" de nici o pagubg,cdci tam noasträ VA' este deschisà, si nu yeti avea de la noi nici o strimba-tate, ci v'a vom tinea in acelasi drept si obiceiuri, cum le-ati avut pe vremeasfint raposatului parintelui nostru, Alexandru voevod" 121; ca sa lefie lor tuturor slobod si cu bun& voie a veni In tara noastra, cu marfalor si sa umble in tara noasträ, vinzind si cumpdrind marfa pretutindeni,prin tam noastrà, prin tirguri, cab: le va trebui", consemna privilegiul luiPetru voievod din 11 septembrie 1448 122

na S. Papacostea, Kilia et la politique orientale de Sigismund de Luxemburg, InRevue Roumaine d'Histoire", XV, 1976, 3, p. 425-426.

119 Fiul lui Alexandru, Stefan, reinnoieste In 1435, privilegiul brasovenilor, pre-cum au avut de la rAposatul nostru pArinte"; M. Costachescu, Documente, moldovenefti,II, p. 676-677. Tot el, In 1444, reconfirmä privilegiul, in eadem libertate et pacienciasicut habuistis in tempore patris nostri, Wayvode Sandri"; ibidem, p. 724, 732, 740-741,742-746, 752-753, 759-761, 771-772; DRH, D, I 313, 374, 393, 401-402, 407-409,412-413, 427-429. Stefan cel Mare, cind confirmA, la rindul sAu, privilegiul brasovenilor,atribuie initiativa primA bunicului sAu Alexandru; I. Bogdan, Documentele lui .Pefancel Mare, II, Bucuresti, 1913, p. 261-265.

129 M. CostAchescu, Documente moldovenefti, II, p. 676-677.121 Ibidem, p. 731-732122 Ibidem p. 740-742.

. . .

www.dacoromanica.ro


Libertatea aceasta nu era ins& nelimitata. Prime le privilegii pentrubrasoveni nu se referd decit la activitatea lor inkiuntr ul tarii, nu la tranzitulspre alte àri. Ca in aceasta prima etapa, brasovenilor nu le era ingaduittranzitul marfurilor lor prin Moldova, o afirma explicit un alt act domnescaproape concomitent (29 aprilie 1437), de la Ilie voievod care, dupa ceprivilegiile recunoscute brasovenilor, adauga: si asemenea, cind yin cu marfa,,ei sa-si descarce marfa lor in tare mea" 123.

Abia la mijlocul secolului al XV-lea, mai exact din 1449, e inseris inprivilegii dreptul negustorilor brasoveni de a merge peste mare" 124 Aparitia,,la o data tirzie, a clauzei cu privire la 'negotul brasovenilor in bazinul pontic,prin Moldova, exprimä asadar o situatie noua. Ea a fost urmarea instalariiunei garnizoane ungare la Chilia, din ordinul lui Iancu de Hunedoara ; con-trolul direct al Chiliei de chtre regat a influentat neindoielnic favorabil co-mertul pontic al brasovenilor si a lipsit Moldova de o insemnata pozitiecomercialà. Asadar, in ciuda concesiilor pe care i le-a impus acordul de laLublau, Moldova si-a rezervat, pina la mijlocul secolului XV, beneficiilefuncti.ei de mijlocitor al comertului cu produse orientale in Transilvaniaprin teritoriul ei 125

Chiar i inlauntrul Moldovei, regimul negotului brasovean a suferitvariatii in functie de raporturile politice dintre cei doi parteneri. Libertateade negot era desigur foarte larga, dar apar in privilegiile domnesti i uneleingradiri, manifestare a tendintei de a asigura o functie i negustorilor lo-calnici. Astfel, tefan, fiul lui Alexandru, recunoaste in 1437 brasovenilordreptul vindà marfa lor, in toata salsa noastra, numai cu cotul sa nuvinda" 126, ceea ce insemna ca vinzarea cu amanuntul era rezervata. autoh-tonilor, fragment salvat dintr-un drept de depozit general abandonat. In1449, desi la aceasta data presiunea regatului ungar era la culme, domniaInca rezerva localnicilor desfacerea cu amanuntul a postavului: . . . insa pinza.

boboul sa le vindà cu cotul, iar postavul sa-1 vinda cu bucata, cu cine vornegate" 127

Varietatea sistemelor de vamuire inglobate In sistemul vamal al Mol-dovei face dificila, daca nu chiar imposibila, compararea taxelor vamalela care erau supusi liovenii j brasovenii 125.

Comertul Bistritei cu Moldova nu a fost supus, pina In secolul XVI,.regimului depozitului obligatoriu, probabil pentru ca cel de al treilea centru

123 Ibidem, p. 710-711.124 Ibidem, p. 742-745; v. si 759-761.123 Mai mult Inca, in momentele de crizd acutd a raporturilor sale cu Ungaria,

Moldova bloca, In Intelegere cu Polonia, trecerea vaselor spre Chilia, in amontele Dunarii,cum s-a intimplat In 1429 din ordinul lui Alexandru cel Bun; din 1438 s-a ptistrat unproiect polon de deviere spre Polonia i Boemia a produselor importate din orient prinChilia; v. *. Papacostea, Kilia et la politique orientate de Sigismond de Luxembourg, p. 432_Aceste actiuni i proiecte constituiau o amenintare serioasd pentru legatura Brasovuluicu lumea pontica; reactia lui Iancu de Hunedoara In 1448, ocuparea Chiliei, a creat situa-tia ideald pentru comertul pontic al regatului ungar.

128 M. Costdchescu, Documente moldovenesti, II, p. 709-710.127 Ibidem, p. 743-745; confirmat mai pe larg In 1452, ibidem, p. 759-762 si de

tefan cel Mare in 1458; I. Bogdan, Documente, II, P. 261-265.123 Pentru cele trei formule de vdmuire In Moldova secolelor XV XVI pe-

valoare, pe greutate (sau capacitate) si pe bucatd, v. I. Nistor, Das moldauische Zollwesenint 15. und 16. Jahrhundert, in Jahrbuch fur Gesetzgebung, Verwaltung und Volkswirt-chaft im Deutschen Reich", 36, 1912, 1-2, p. 244-245.

lnirà

si

www.dacoromanica.ro

37 POLITICA COMERCIALA A T. ROMANE5TI 51 MOLDOVEI (sec. XIVXVI) 45

comercial stisesc din Transilvania nu era sediul unui trafic intens In schim-burile intre apus si rasarit ; comertul intre Bistrita si Moldova s-a desfasuratpotrivit tarifului vamal stabilit de Stibor de Stiboricze, voievodul Transil-vaniei, si celui fixat de Alexandru cel Bun, acesta din urma pierdut 129.

0 stire de prima insemnatate ne-a parvenit cu privire la politica luiAlexandru cel Bun Nà de negotul tatar. Scrisoarea din 14 martie 1428 ahanului Hoardei de Aur, Ulug Muhamed, catre sultanul Murad II, atestaoprirea de care domnul Moldovei a circulatiei negustorilor tatari prin tarasa spre tinuturile turcesti: Desi v-am fi trimis oameni, nu i-am fi pututpune pe drumuri, cdci romanii (Ulak) ziceau cd nu pot trece . .. Asa stindlucrurile comunica-mi cum ar fi mai bine sa-1 inlaturam dintre noi pe ghiau-rul asta de roman. Negustorii partasi mergind si venind pe uscat si pe apd,sa vada traiul sarmanilor saraci" 130 . Informatii mult prea lacunare pentrua ingadui reconstituiri sigure de ansamblu ne-au parvenit cu privire la corner-tul genovez in Moldova si la regimul acestuia. Din stiri privitoare la mijloculsecolului al XV-lea se poate deduce ca o varna genoveza functiona la CetateaAlba, desigur pentru negotul genovez, semn al unei neindoielnice autonomiicomerciale genoveze In acest insemnat port pontic 1". Penetratia genovezilorIn comertul Moldovei si relatiile lor cu Lwów-ul sint si ele incontestabile 132desi nu sintem in masura sa stabilim conditiile in care s-au desfdsurat. Sigureste cà in primele decenii ale secolului al XV-lea, genovezii puteau circulacu marfurile lor pind la Lwów, pe drumul moldovenesc. Hotarirea regal&din 1444, care a reinnoit dreptul de depozit al LwOw-ului, atesta prezentain oras a negustorilor transmarini", intre care si mercatores italici", inter-zicindu-le in acelasi timp sa desfaca in Moldova marfurile cumparate in cen-trul rutean, pentru a nu prejudicia interesele negustorilor lioveni 133. Dacd

129 Hurmuzaki, XV, 1, p. 7-8.130 M. D. Popa, Aspecte ale politica internafionale a Torii Romdnesti si Moldovei

in timpul lui Mircea cel Bdtrin si Alexandru cel Bun, in Revista de istorie", 31, 1978,2, p. 254-255 si consideraViile de la p. 262-264. Autorul considerd, probabil justificat,cd masura lui Alexandru cel Bun privea nu numai tranzitul War spre Imperiul otoman,dar si comertul practicat de tiltari in interiorul tarii". Ne-am afla asadar in fata unuicaz de aplicare absolutd a dreptului de depozit in raporturile cu unul din partenerii corner-ciali ai Moldovei.

131 B. P. Hasdeu a semnalat existenta unui privilegiu al lui Alexandru cel BunIn favoarea negotului genovez in Moldova ; I. Nistor, Die auswdrtigen Handelsbeziehungender Moldau, p. 184 a acceptat autenticitatea actului, care a fost insd respinsd justificatde N. Iorga, Istoria comertului romdnesc, I, p. 119.

132 In 1443, genovezul Christophoro Frago transportd din Lwow spre Moldovao insemnatd cantitate de postav ; I. Nistor, op. cit., v. 31.

. secundo, ut mercatores italici vel alii quicumque pagani vel christiani detransmaritimis partibus, cum mercibus quibuscumque Leopolim venientes, ipsas mercessive res quascumque ultra depositum Leopoliense ducere non valeant neque praesumant,sed omnia ibidem deponere et vendere debent, venditisque mercibus predictis et aliisin Leopoli comparatis, illas in Valachia vendere non audeant, sed trans mare vendendotransferre teneantur, ne incolis, mercatoribus et deposito Leopoliensis civitatis praeiudiciumcausarent vel quovismodo inferrent; si autem contra nostram presentem inhibicionemmercatores Italici vel alii quicumque pagani vel christiani de transrnaritimis partibus inValachia eorum merces vel res quascumque venderent, excedentes, extunc ipsis civibuset consulibus Leopoliensibus presentibus omnimodam damus facultatem de talibus exces-soribus et huius decreti transgressoribus penas secundum exigentiam et estirnacionemmercium transgredientis vel transgredienciurn cum moderamine favoris capere et tollere" ;Akta grodzkie i ziemskie, V, p. 133 134 ; cf. I. Nistor, Die ausweirtigen Handelsbeziehungender Moldau, p. 185.

L.A

www.dacoromanica.ro


Incordarea care a intervenit In aceiasi ani intre Moldova si Genova, a Carel,conducere a luat hotarirea de a aplica represalii comertului moldovenesc,pe mare si pe uscat, ca urmare a confisctirii de catre voievodul tefan a mar-furilor unui mare negustor genovez 134, a fost sau riu in legdturà cu ingràdireade càtre poloni a activitalii comerciale a genovezilor in Moldova, e o ches-tiune care nu poate fi solutionatà pornind de la informatiile disponibile.Oricum, raporturile moldo-genoveze au suferit de acum inainte o serioasadeteriorare, care s-a prelungit pind spre sfirsitul sistemului pontic genovez,In 1475 135.

Modificarea politicii comerciale a domnilor Moldovei. i in Moldova,ca si in Tara Rom âneascà, modificarea politicii comerciale a domniei Inraport cu principalul partener comercial a fost urmarea unei schimbaridecisive a contextului politic international ; ca i in cazul Tarii Românesti,si in cel al Moldovei, factorul decisiv nou al acestui context modificat a lost.Imperiul otoman, a cdrui expansiune la Dunsare si in bazinul pontic a rás-turnat directiile initiativelor politice si a dat nastere unei noi structuri araporturilor internationale. Comertul si politica comerciald s-au adaptat lanoua situatie creatà de expansiunea otomanä.

In destinul istoric al Moldovei, Imperiul otoman a inceput sà cintá-reascri covirsitor odatà cu ocuparea Constantinopolului i cu instaurareacontrolului otoman la strimtori. Evenimentul prevestitor al Indelungatei he-gemonii otomane a fost somatia adresatà de Poartà tuturor puterilor riveranede a-i recunoaste autoritatea si de a se supune plätii tributului 136. In 14451456, dupà amman i deliberari prelungite, Moldova a acceptat termeniisomatiei. 137.

De la inceput, prin Insusi textul actului sultanal care confirma platatributului de care Moldova, componenta comerciald a acordului era afirmatEt.Luind act de incheierea pdcii si de InFaturarea dusmaniei" dintre el si Petru,domnul Moldovei, sultanul Mehmet al II-lea adauga: . . . i am poruncitca negustorii aflati in tinuturile sale, la Akkerman, sA vina cu coraiile lor

sa" facd alisveris cu locuitorii la Adrianopol, si la Bursa si la Istanbul" 138.Clauza comerciald a intelegerii moldo-otomane rgspundea unui interes esen-lial al Moldovei, anume acela al principalei legaturi a comertului interna-tional care li strabätea teritoriul. Dar asigurarea continuarii functiei drumuluimoldovenesc raspundea In acelasi timp i unui interes comercial de prim-plan al Poloniei, care a avut o participare insemnatà deck' nu la elaborareaclauzelor acordului moldo-otoman, cel putin la acceptarea de care Moldovaa ultimatumului sultanului Mehmet al II-lea 139. Acordul amintit nu pareasadar a fi modificat esential datele comertului extern al Moldovei si ale

"4 N. Iorga, Acte i fragmente, III, p. 16-21.135 De remarcat cd incordarea pare a se fi extins si la Polonia; ibidem, p. 22-23.13° Papacostea, Die politischen Voraussetzungen far die wirtschaftliche Vorherr-

schaft des Osmanischen .Reiches im Schwarzmeergebiet ( 1453-1484), In Münchener Zeit-schrift fill. Balkankunde", I, 1978, p. 219.

137 Idem, La Moldavie itat tributaire de l'Empire ottoman au XVe siecle,tn RevueRoumaine d'Histoire", XIII, 1974, 3, p. 447.

138 M. M. Mehmed, Documente turcesti privind istoria .Romdniei, 1, 145,5-1774,BucureV..i, 1976, p. 2.

138 $. Papacostea, La Moldavie otat tributaire de l'Empire ottoman au XVe siecte,p. 445 461.

si

5.

www.dacoromanica.ro

39 POLITICA COMERCIALA A T. ROMANESTI 51 MOLDOVEI (sec. xIvxvI) 47

Iegaturii comerciale internationale care ii strabatea teritoriul ; abia evenimen-tele militare si politico din ultimul sfert al secolului al XV-lea aveau sa de-termine modificari majore si pe plan comercial.

Rdspunzind Incercarilor puterilor pontice de a se elibera de sub regimultributului otoman si de a restaura libertatea comertului in Marea Neagra,Mehmet al II-lea integreaza in cursul a trei mari expedildi pozitiile cheieale litoralului acesteia in stapinirile sale: 1461, cucerirea Trapezuntului sia intregului %arm nordic al Asiei Mici; 1475, cucerirea Caffei si lichidareapozitiilor nord-pontice ale Genovei si Venetiei ; 1484, cucerirea Chiliei siCetatii Albe. Lupta lui tefan cel Mare cu turcii, segment al unei mari In-fruntari pentru libertatea Marii Negre si a Dundrii, s-a incheiat printr-oinfringere cu consecinte exceptionale si de lunga duratd. Controlind acumtoate centrele insemnate ale Marii Negre, in primul rind zavorul acesteia,Imperiul otoman Incepe exploatarea economic& a teritoriilor riverane. In-cercarea lui tefan de a preintimpina definitivarea dominatiei otomane asuprapozitiilor pontice ale Moldovei, in colaborare cu Polonia, efort in vedereacaruia a acceptat sa presteze omagiul vasalic regelui Cazimir (Colomeea,1485) a devenit caduca odata cu incheierea pacii turco-polone 140 Moldovaera prima intr-un ax vertical de interese otomane si polone convergente sauconciliate care avea sd constituie aspectul principal al situatiei ei interna-tionale ping in secolul XVIII. Orientindu-si politica externa in functie deaceasta realitate, *tefan a incheiat la rindul sau pacea cu turcii, asezata subgarantia aliantei sale reinnoite cu Ungaria, si a rupt hotgrit legatura stabilitàla Colomeea cu Polonia. Noua orientare a deschis ultima fazg a politicii saleexterne, confruntarea cu Polonia, desfasurata pe plan politic, militar si,aspect mai putin cunoscut, comercial. Echilibrul politic polono-otoman con-sacrat de pacea intre cele doua state a constituit cadrul In care s-a desfasuratIncercarea domnului Moldovei de a pune capat vechiului regim comercial,al liberei circulatii Intre LwOw si Marea Neagra, prin tara sa, si de a conferinegustorilor acesteia functia de intermediari obligatorii intre Polonia si Im-periul otoman.

Pacea turco-polond si confirmarile ei succesive au stipulat, In termenigenerali, libertatea comertului Intre cele (Iota state, ceea ce presupunea cir-culatia nestingherita a negustorilor lor prin teritoriul Moldovei spre punctelede destinatie comerciale fixate 141. Dar acordului comercial turco-polon, *tefani-a opus propria sa conceptie pe care a pus-o in practica lncepind de la o datacare nu poate fi precizatd, dar care in orice caz e legata de noua situatiecreata Moldovei prin pacea turco-polond. Indata dupd moartea lui *tefan,incercind sa reglementeze din nou relatiile sale cu Imperiul otoman, condu-cerea statului polon a trimis la Poart& o insemnata solie, ale carei instruc-Ouni cuprindeau si prevederi de ordin comercial. Revelatda cea mai insemnatda acestui text pentru intelegerea politicii lui *tefan se refera la masurile pecare acesta le-a luat pentru a opri circulatia negustorilor poloni si turci printara sa, fie direct, fie prin vgmile exorbitante pe care le-a impus pe mgrfurilelor: Velit precipere urma s& recomande solia polond sultanului Baiazid

140 Idem, De la Colmeea la Codrul Cosminului ( Pozifia internalionald a Moldoveila sfirfitul secolului al XV-lea), Romanoslavica", XVII, 1970, p. 535.

"1 N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei si Cettilii Albe, Bucuresti, 1900,p. 296-297.

www.dacoromanica.ro

48 $ERSAN PAPACOSTEA 40

al II-lea quod libere mercatores vadant, quorum libertatem olim Joan-nes Stephanus Woyevoda Walachie violabat, non permitebat mercatoresturcos ad nos venire et nostros ad vos et quando non potuit transitum facereprohibere, tune imponebat vectigalia maxima gravando sicque eos depac-tando, propter quas depactationes mercatores non venibant, qui temporepatris vestre serenitatis libertatem habuerunt et crescebat amicitia fraternainter dominos. Crescebant eciam thezaurorum augmenta et pax viguit tuta" 142.Dupa aproape un secol de la instituirea sa, regimul privilegiului pentru lio-veni a fost anulat de noua politica a lui *tefan. Noua orientare comercialaa fost direct legata de desprinderea Moldovei din legatura cu Polonia insti-tuita de Petru Mu§at ; produs al unui context international care se mani-festase prin suzeranitatea polona asupra Moldovei, privilegiul a Incetat safunctioneze odata cu modificarea acestui context §i cu Incetarea suzeranitatiipolone. Cu Incercarea lui tefan de a asigura Moldovei functia de intermediarcomercial intre Imperiul otoman ,li Polonia s-a manifestat un nou curs depolitica comerciala a carui aplicare intermitenta avea sd alterneze cu re-venirile la vechiul regim comercial, cel al privilegiului liovean, §i la IncadrareaIn realitatea noua impusa de acordurile polono-otomane care aveau sa pre-valeze in cele din urma. Oscilatiile intre cele doua tendinte au urmat indea-proape vicisitudinile situatiei politice.

Primii urma§i ai lui *tefan au urmat linia de politica comerciala pecare acesta a fixat-o spre sfirsitul domniei sale. Bogdan, de§i prin pacea in-cheiata cu Polonia in 1510 se angaja sa permita libera trecere a negustorilorpoloni spre Turcia §i Tara Romaneasca, interzice in fapt trecerea acestoraspre Dunarea de Jos 143. La inceputul domniei lin *tefanita, sensul autentical infruntarii e relevat de instructiunile unei solii regale polone trimisä lanoul domn: Secundo: quod sit libertas eundi in Turciam mercatoribus sub-ditis sue Maiestatis juxta privilegia et federa antiqua, alioquin esset ea resinconveniens mutue concordie, amicitie et federibus ; quodque cives leopolien-ses habent privilegia vetera de emporio et depositorio suo que illis per Maies-tatem regiam violari non possunt" 144 Termenii instructiei regale care insistain favoarea restaurarii vechiului raport comercial Intre Polonia §i Moldova

Intemeiat pe de o parte pe privilegiul liovenilor §.1 libera lor circulatiespre Imperiul otoman §i Tara Romaneasca, iar pe de alta parte pe dreptul

142 J. Garbacik, Materialy do dziejów dyplomacji Polskiej z lat 1486-1516 ( Nodekszagrzebski), Wroclaw-Warszawa-Krakow, 1966, p. 126. Conceptia polond despre liber-tatea acordatd negustorilor moldoveni de a face comert In Polonia e limpede exprimatdde loan Albert In 1499, anul Incheierii plea moldo-polone: ... subditisque suis merca-toribus cum mercibus generis et manierei cuiuslibet ad civitatem nostram Leopoliensemmercature gracia veniendi seu mittendi in eademque civitate nostra Leopoliensi mercandiet merces quaslibet, quas secum adduxerint seu illuc duxerint, exponendi, vendendi, respro rebus commutandi et cambiendi et tandem in eadem civitate nostra standi, morandiet pausandi, quamdiu res et merces ipsorurn vendiderint vel pro rebus aliis commutave-rint, exinde ad propria cum rebus et mercibus eorum si illas habuerint, redeundi tute,libere, secure sub tutela et protectione nostra ..."; Hurmuzaki, II, 2, p. 446. E evidentcd, hotarul liberei circulatii a negustorilor moldoveni In Polonia era Lweow-ul.

tntr-o cu totul altd perspectivä decit cea a studiului de fatä si incadratä Intr-ocoerenta de idei proprie, tema instituirii protectionismului comercial in Moldova de cdtre*tefan cel Mare a fost sustinutd de B. Câmpina, op. cit., p. 32.

143 N. Iorga, Istoria comerplui romdnesc, I, p. 111.144 M. Costdchescu, Docurnente moldovenesti de la Pefdnild voievod (1517-1527),

Iasi, 1943, p. 515.

www.dacoromanica.ro

41 POLITICA COMERCIALA A T. ROMANE$TI I MOLDOVEI (sec. XIV XVI) 490

de depozit absolut al LwOw-ului dau la iveala evolutia conceptiei comercialea domniei Moldovei. Refuzul Poloniei de a suprima In favoarea negustorilormoldoveni depozitul obligator la LwOw a atras represaliile comerciale aledomniei, In primul rind anularea esentei insesi a privilegiului acordat lio-venilor, libera lor circulatie prin Moldova.

Dupe' campania victorioasa a lui Soliman al II-lea in Moldova in 1538,.cursul politicii comerciale devine mult mai oscilant. Tratatul moldo-polondin 1539 confirma vechea libertate de circulatie a negustorilor poloni spreImperiul otoman 145. Dar, restaurat In domnie, Petru Rare§ revine la politicade ingradire a comertului polon In tara sa. Instructiunile inminate In prima-vara anului 1546 solului polon trimis la Petru Rare§ iau act de hotarireasa de a Infiinta obroace" la hotar pentru comertul cu boi, ingradire pe careregele o considera inacceptabila ; fapt semnificativ, regele condamna ma-sure in numele tratatului turco-polon care stipule libera circulatie a negus-torilor Intre cele cloud teri 146 In toamna aceluia§i an, sensul conflictuluiapare mai limpede in textul unor noi instructii regale, inminate de data aceas-ta reprezentantilor poloni la comisia mixta de la hotar. Luind act de re-fuzul lui Petru Rare§ de a se incadra In prevederile tratatului turco-polon,.actul regal constata instituirea de catre domn a unui nou antrepozit, carenu voie§te sti ingaduie sa fie ocolit, iar dace Ingaduie atunci face greutatiacelora care se intorc In statele noastre, le ia marfurile, ii baga la Inchisoare,,iar pe unii dintre ei i-a dat mo4ii, prin care fapt este calcat nu numai acesttratat, pe care domnul 11 are de la noi, ci §i acela pe care il avem cu im-paratul turcesc". In continuare apare argumentul moldovenesc al contro-versei : Dace* vor zice cà §i negustorilor moldoveni nu le este ingaduit semearga decit prin [corect : la] Liov, comisarii nostri vor spune ca antrepozitul dinLiov este stravechi §i ca dupe el am dat domnului voievod tratatul, iar ca entre-pozitele domnului voievod sint noi, facute in urma tratatului, astfel ca n-artrebui sa pricinuiasca pagube supusilor nostri" 147. Dar Ilia§, succesorul ime-diet al lui Petru, reconfirma polonilor vechea libertate 148 . In activitatealui Alexandru Lapu§neanu, cele doua tendinte s-au intilnit. Incepindu-sidomnia sub semnul suzeranitatii polone reinnoite, Lapu§neanu Intare§te siel regimul liberei circulatii a negustorilor poloni prin tare sa 149. Mai tirziuIns& el instituie iarmaroace la hotar, unde aveau sa se desfa§oare comertu/moldo-polon 15°. Dar In ultimile decenii ale secolului XVI, directia de politic&comerciala inaugurate de tefan cel Mare odata cu anularea privilegiuluiliovean a fost parasite' sub presiunea actiunii turco-polone conjugate 151.

145 Hurmuzaki, Supl. II, 1, p. 119, 124.146 I. Corfus, Documente privitoare la istoria Rorndniei culese din arhivele polone..

Secolul al XV I-lea, Bucuresti, 1979, p. 107.141 Ibidem, p. 121.145 Ibidem, p. 146-147.14° Ibidem, p. 187.15° Ibidem, p. 194-196.151 I. Nistor, Das moldauische Zollwesen, p. 246-247.

www.dacoromanica.ro

50 5ERBAN PAPACOSTEA 42

III. DRUM SI STAT: DRUMURILE COMERCIALEINTERNATIONALE SI GENEZA STATELOR ROMANE

In cercetarea evului mediu romanesc, functia drumului internationalde comert In constituirea statelor a fost ignorata pina cind Nicolae Iorga,precursor §i In acest domeniu ca In atltea altele, a stabilit corelatia Intreaceste (loud realitäti istorice. Cu privirea cuprinzatoare §i patrunzatoarecare ii caracterizeaza opera istorica, N. Iorga a descoperit §i subliniat ras-picat rolul politic covirsitor, din secolul al XIV-lea, al drumurilor de comertinternationale care au strabatut teritoriul Tarii Romane§ti §i Moldovei, punindin evident:à contributia lor la constituirea celor doua state: Alcatuirea poli-tica' indoità, adica Tara Româneasca §i Moldova scria istoricul romanIn 1912 o cereau si mari nevoi de viata economica universala, care auprezidat la unificarea tirzie a vietii tarane§ti libere In jurul celor cloud centredomne§ti". Si, dupa' infat,i§area drumurilor care legau Carpatii meridionalide linia Dunarii, §i a imprejurarilor aparitiei legaturii comerciale a Polonieiprin Moldova, autorul conchidea: Ca §i principatul muntean, ea, Moldova,a pazit drumul, a garantat linistea, a asigurat comertul" 152. S-a observatc u dreptate §i am spus-o mai de mult afirma istoricul roman in 1920ca intemeierea Principatelor noastre, intli principatul Tarii Române§ti InArges, pe la 1300, §i pe urma principatul Moldovei, la Baia, pe la 1360, a fostin legatura cu o artera de comert care trecea de la Miazanoapte la Miazazi,sau mai bine, cu cele trei ramificari ale ei care s-au diferentiat pe urma, tre-cind prin principatul muntean, pe linga una sau cloud care treceau prin Mol-dova" 153. i, doi ani mai tirziu, In cadrul unui ciclu de conferinte tinute laSorbona: Linia de comert a Dunarii de Jos avea sa dea nastere unui stat,iar cealalta linie comerciala, a Crimeii §i a Caffei . . . avea sa creieze un altstat, paralel cu celalalt, care s-a Intemeiat mai !nth In Carpati, pentru a coboricurind pina la Dunare. Aceasta a fost necesitatea intemeierii, cu rasa romanä,a unui principat roman de o parte, pentru a sluji linia Dunärii inferioare,§i aceea a intemeierii, dupa citeva zeci de ani, spre 1359-1360, a principa-tului Moldovei, in vaile Nistrului, Prutului §i Siretului" 1". Ideea §i-a gdsitintruparea suprema in lucrarea care inscrie in titlul ei gindirea autorului:Drumurile de comert creatoare ale statelor romdnegi (Bucure§ti, 1928) 155

Viziunea lui Nicolae lorga despre raportul drum stat in geneza TariiRomane§ti §i Moldovei a fost preluata, integral sau partial, de unii din ceimai de seam& medievi§ti din generatia elevilor sai. Incercind sa explice dua-litatea statala in istoria medieval& a românilor, P.P. Panaitescu a§eza inrindul intli Intre factorii creatori de stat In istoria noastra in secolul al XIV-

152 N. Iorga, Trei leclii de istorie despre insemniitatea rorndnilor in istoria universald,Arálenii de Munte, 1912, p. 23-24.

153 N. Iorga, Drumuri vechi, Bucureti, 1920, p. 9-10.154 N. Iorga, Points de (me sur Phistoire du commerce de POrient au Moyen Age,

Paris, 1924, p. 93-94.155 Spre sfiritul activitAtii sale istoricul §i-a atenuat in oareeare masura teza, rope-

tat §i räspicat afirmatä in trecut despre drumurile comerciale §i geneza statelor române:,, ... ar fi o grepala sa se creadä afirma el in 1939 ca numai drumurile de comertau creat tárile noastre"; N. Iorga, Elemente economice in cultura noastra, In Conferinfe ciprelegeri, Bucure§ti, 1943, p. 50.

www.dacoromanica.ro

43 POLITICA COMERCIALA A T. nomANEsTI sI MOLDOVEI (sec. XIV XVI) 5r

lea deschiderea de drumuri comerciale" 156 Mai categoric Inca', cercetindimprejurgrile aparitiei arterei internationale principale care a strabatut Mol-dova, din secolul al XIV-lea, Gh. I. Brdtianu constata ea principatul, laInceputurile sale, s-a instituit paznic al acestui drum comercial in devenire,cri aici drumul a putut s6, creeze statul" 157

Modificarea in deceniile din urmd a unghiului de vedere al cercettiriiasupra Intemeierii statelor române, deplasarea accentului investigatiei asupraproceselor social-economice interne dezvoltarea bazei economice i consti-tuirea unei clase nobiliare feudale, generatoare de stat feudal a condamnatla uitare dacd nu chiar la discredit conceptia lui N. Iorga asupra functieicreatoare de stat a marelui drum international de comert in istoria noastrà,medievaltt. i totusi, adincirea In ultimul timp a conceptului insusi de In-temeiere" a statelor noastre medievale, inteleas6 astäzi ca un proces extremde complex si de lunga durata, ca dealtminteri geneza oricarui stat feudal,,

cuprinderea sa in realitatile de istorie generala cdrora le apartine i farade care nu poate fi corect descifrat, au readus la suprafatA corelatia drumstat stabilitä de N. Iorga, integrind-o, cu nuantelrile de rigoare, impuse deinvestigatia cea mai recent6, in tesatura de factori care au dat nastere statelormedievale române. Sà incercdm sti desprindem locul drumului comercial.in acest complex de factori.

Incetarea monopolului bizantin asupra Màrii Negre, odatà cu instau-rarea cruciatilor la Constantinopol (1204), a transformat bazinul pontic, in adoua jumbitate a secolului al XIII-lea i indeosebi in secolul urmdtor, In prin-cipala verigd a comertului intre lumea mediteraneaná si Asia centrald i rà-stiriteang, cel mai de seamd mijlocitor al marelui comert international, carea contribuit masiv la modificarea realitatilor social-economice i politice aleEuropei. Marea Neagra, unde, potrivit unui izvor venetian autorizat de lamijlocul secolului XIV, se afla izvorul tuturor marfurilor", i caile de accesspre ea devin obiectul unei aprigi concurente, manifestatà prin multiple siIndirjite confruntdri politice i militare. Trei mari conflagratii veneto-genovezercu largi aderente In rindul fortelor politice ale lumii mediteraneene i pontice,,au fost urmarea nemijlocità a rivalit'atii celor cloud republici comercialepentru controlul comertului Mdrii Negre.

Atractia bazinului pontic s-a exercitat puternic nu numai asupra lumiimediteraneene dar, cu un decalaj de aproximativ un secol, i asupra Europeicentrale si a Mdrii Baltice arie acoperità in mare masurtt de regimul Han-sei , zone care s-au strtiduit sá intre direct sau mticar indirect in contactcu Marea Neagrà, devenitti principalul loc de Intilnire al drumurilor corner-ciale care legau Europa si Asia.

Circulatia rntirfurilor intre Europa centralà, respectiv Baltica i MareaNeagrà, cistiga In intensitate in secolul al XIV-lea, iar controlul drumurilorcare asigurau aceastti legaturti a generat rivalittiti nu mai putin inversunateintre puterile acestei ptirti a continentului decit cele care au opus thalaso-craiile mediteraneene pentru bazinul pontic. Asadar in cursul secolului XIV,Marea Neagra a devenit locul de Intilnire principal al marilor linii ale corner-

06 P. P. Panaitescu, De ce au fost Tara Romaneasca i Moldova ldri separate?.In Interpretari romdne,sti, Bucuresti, 1947, p. 132.

157 Gh. I. Bratianu, 0 enigma un miracol istoric poporul roman, Bucuresti,1940, p. 111.

&

ai

c

:

www.dacoromanica.ro


Olui international, al itinerariilor asiatice, mediteraneene si central-europene ;sail, pentru a invoca formula fericita a celui mai de seama cercetator al is-toriei Marii Negre, Gh. I. Bratianu, aceasta devenise acum placa turnantd"a economiei de schimb mondiale", bazinul colector si redistribuitor al unormari artere maritime, fluviale si terestre.

Doua serii de desfasurtiri pe plan international, concomitente, studiatede cercetarile recente, au influentat decisiv evolutia legaturilor continentalecu Marea Neagra: ofensiva puterilor crestine in Europa rasariteana impotrivaHoardei de Aur, care a pierdut acum Insemnate teritorii In aria apuseanaa dominatiei ei, si instaurarea controlului genovez asupra tArmului nordicsi apusean al Mdrii Negre, inclusiv gurile Dunarii, de asemenea In detrimentulhegemoniei mongole ; modificari politice si teritoriale strins legate de inte-resele comertului international si In mare masura determinate de acestea.In acest context politic modificat s-au dezvoltat In a doua jumatate a se-colului al XIV-lea legaturile comerciale Intre Europa centrala si Marea Neagraprin teritoriul romanesc, cuprins acum In marele trafic de marfuri intre Orientsi Occident.

Instalarea genovezilor la gurile Dunarii ca putere dominanta si efortulregalitatii angevine din Ungaria de a deschide prin teritoriile sale o legaturacomerciala cu Marea Neagra, pentru interesele propriului sau negut si pentrua-si asigura participarea la beneficiul tranzitului de marfuri Intre Occidentsi lumea orientala, s-a aflat la originea principalului drum al Tarii Românesti,cel care lega Brasovul cu Braila si de aici cu bazinul pontic. In 1358, Ludovicde Anjou creeaza o zona de imunitate vamala intre riurile Ialomita si Siret,In folosul brasovenilor, principalii agenti si beneficiari ai noului itinerar co-mercial ; in anul urmator se deschide o nouà etapa a conflictului dintre re-gatul ungar si Tara Romaneasca, in cadrul careia un rol important a revenitluptei pentru controlul segmentului de drum dintre Brasov si Braila si, de-sigur, pentru teritoriul pe care il strabatea. La capatul acestei lupte, incursul careia Tara Romaneasca atinge si In rasarit hotarul ei istoric, isi de-savirseste independenta si se inzestreaza cu institutiile statului de-sine-sta-tator, drumul comercial BrasovBraila s-a aflat sub controlul Tarii Roma-nesti. In 1368, moment Insemnat in fixarea pe termen lung a raporturilordintre Tara Romaneasca si Ungaria, privilegiul brasovenilor pentru cir-culatia si negotul pe drumul Brailei e reinnoit, dar nu de Ludovic, ca In1358, ci de Vlaicu. In lupta pentru controlul segmentului BrasovDunareade Jos din marele drum continental european care lega Europa centrald deMarea Neagra, prin Ungaria si Transilvania, Tara Româneasca a sfirsit prina-si face recunoscut dreptul.

i In cazul Moldovei, lupta pentru controlul drumului internationalde comert a coincis cu etapa finala a Intemeierii statului. Se stia mai demult Ca Inchegarea teritorialà, In limitele sale istorice, a celui de al doileastat romanesc s-a desavirsit prin inglobarea parthalasiei" litoralul marii

emancipata de sub dominatia tatara, fapt petrecut intre sfirsitul domnieilui Petru Musat si Inceputul domniei lui Roman, care inseamna evenimentulin titulatura sa prin adaugirea formulei domn de la munte pina la tarmulmarii". Ca si In cazul Tarii Romanesti, si aici, aceasta ultima etapa de In-chegare teritoriala a statului a fost Insotità de afirmarea domniei autocrate§i de infiintarea Mitropoliei, institutii ale statului de-sine-statator. Dar,

www.dacoromanica.ro

45 POLITICA COMERCIALA A T. ROMANE$TI $1 MOLDOVEI (sec. XIVXVI) 53'

fapt la fel de important, aceste innoiri au coincis cu o noug orientare externärIn care firul drumului comercial apare In evidentà.

In 1386, genovezii din Caffa In plin daboi cu tAtarii, stabilese legaturacu principatul Moldovei lui Petru I, prin Cetatea Alba termen ante quemal eliberdrii acesteia de sub tdtari ; un an mai tirziu, Moldova aceluiaci domnIci orienteaza politica externd spre Polonia, revenitä In stapinirea Rusieihaliciene (instituirea raportului feudo-vasalic prin omagiul de la Lw6w,.1387); desfacurari pe plan politic dirora e legitim sti se presupuna ca le-acorespuns instituirea unei noi legtituri comerciale Intre Polonia c MareaNeagrti controlatti de genovezi. Acum s-a produs deplasarea sesizatti Inc&de mult de istoricii români ci poloni de la drumul tatdresc (via tartarica),-care lega Lw6w-ul ci intinsa zon6 din Europa centrald c Marea Bahia, alcarei comert cu Orientul 11 centraliza, cu Marea Neagra, prin Polonia c stepanord ponticti-, la drumul moldovenesc (via valachica). Informatia izvoruluinu de mult descoperit In arhivele Genovei cu privire la legdtura stabilità lntreCaffa O. Moldova In 1386 cid consistentà ipotezei acelora dintre istorici careau fixat ln a doua jumatate a secolului al X IV-lea deplasarea spre Moldovaa marelui itinerariu care lega Lw6w-ul cu Marea Neagra si a fäcut chiarposibile insemnate precizdri cronologice In legliturd cu aceastä mutatie.decisivti.

Imprejuràrile aparitiei celor cloud drumuri ale comertului internationalIn Tara Romilneascii ci Moldova au determinat ci statutul lor, definit Inraport cu interesele comerciale ale statelor vecine, pentru care cele cloud tariromâne constituiau poarta spre Marea Neagra: regatul ungar c regatulpolon. Regimul drumurilor In raport cu cele cloud state vecine a fost 1nscris.In privilegiile acordate oracelor care indeplineau functia de etapd obligatoriea legdturii cu Marea Neagra: Bracovul ci LwOw-ul. Prototipul c continutulesential al acestor privilegii au fost rezultatul negocierilor si al compromisuluidintre regatul ungar ci Tara Româneasca In vremea lui Ludovic de Anjouci Vlaicu ci, respectiv, intre Polonia ci Moldova, cu toatà probabilitatea inzilele lui Vladislav I Iaghiello ci ale lui Petru I. Privilegiile comerciale acor-date de domnii români oracelor Bracov ci Lw6w au fost o parte constitutivaesentiald a raporturilor lor cu cele cloud regate vecine '58.

Sensul predominant al celor cloud serii de privilegii, continutul lorprincipal, era asigurarea libertatii de circulatie a bracovenilor c liovenilorla gurile Dunarii c Marea Neagrá ci a traficului lor nemijlocit cu centrelecomertului pontic. Acadar, prin mijlocirea acestor privilegii, Ungaria ciPolonia 0-au fixat c apoi mentinut legtitura deschisá cu Marea Neagra prinTara Româneascti ci Moldova, impunind astfel unul din obiectivele principaleale intereselor c politicii lor comerciale. Privilegiile eliminau posibilitateainstituirii dreptului de depozit de care domnia Tarii Rom ânecti ci a Moldovei

deci a Intreruperii acestei legelturi directe ; aplicarea acestei modalitali aprotectionismului comercial medieval de cdtre domnii români era acadarexclusti cit timp ddinuia regimul creat de privilegiile originare. Mai multincA, raporturile comerciale sanctionate de aceste privilegii erau neparitare?Intrucit negustorii Tdrii Romanecti nu puteau depaci Bracovul ci Tara Birsei

158 Unii istorici, ca P. P. Panaitescu si C. Racovità, au derivat chiar raportul feudovasalic dintre Polonia si Moldova din legatura generata Intre cele douã t&ri de drumuLcomercial.

i

ei

www.dacoromanica.ro

54 ERBAN PAPACOSTEA 96

jar cei ai Moldovei nu aveau dreptul sa treaca dincolo de Lwów, ocrotiteO. unul si celalalt de dreptul de depozit conferit lor de regalitatea ungara sisespectiv polona.

In schimb, cele dot& state romane, adica domnii lor, si-au afirmat.dreptul de a participa la beneficiul exploatarii drumurilor de comert, inter-national care le strabateau teritoriul ; aceasta participare s-a realizat prinsistemul de vami impuse asupra circulatiei marfurilor pe segmentele dedrumuri comerciale pe care le controlau. 0 sensibila deosebire se constata,Intre regimul vamal convenit pentru comertul brasovean prin si In TaraRomaneasca, caracterizat prin foarte largi degrevari de taxe, si cel al nego-tului liovean prin si In Moldova, supus unei taxari mai riguroase si chiaramor rudimente de drept de depozit. Deosebirea Intre cele cloud regimuriwamale isi are explicatia In originea lor diferità: In vreme ce statutul comer-tului brasovean in Tara Rornâneasca a fost rezultatul unui comprornis altdirui punct de pornire fusese efortul regatului ungar de a stabili o legaturateritoriala directa cu Dunarea de Jos si Marea Neagra si de a asigura astfel.Brasovului libertatea totald in cornertul cu zona bazinului pontic, o tentativasimilara nu a existat si nu putuse exista la originile raporturilor comercialetitre Polonia si Moldova.

Produs al hegernoniei regatelor ungar si polon In spatiul carpato-danubian, regirnul privilegiului pentru brasoveni si lioveni a Incetat odatacu aceasta suprematie politica. Stapini pe bazinul pontic din a doua jumg-tate a secoluhli al X V-Iea si controlind intregul curs al Dunarii mijlocii siinferioare de la Buda pina la varsarea In Marea Neagra, turcii otomani auorganizat dupa conceptda si In folosul lor activitatea comerciala pe itinerariiletraditionale. Circulatia marfurilor s-a mentinut, dar sensul pulsaldilor corner-sciale pe aceste itinerarii s-a inversat ; negustorii brasoveni si lioveni Inceteazaozle a rnai fi agentii principali ai acestor legaturi pe drurnurile Tarii RomânestiO. Moldovei, tot mai intens batute, In sens invers, de negustorii turci sau maiotlegraba levantini sub protectia puterii otomane, care patrund In aria deinterese a negustorilor transilvani si poloni si, fireste, asigurindu-si libertateade trecere prin teritoriul Tarii Romanesti si al Moldovei.

Intre hegernonia regatelor din Europa centralà, a cttrei manifestarepe plan comercial, in raport cu Tara Romaneasca si Moldova, au fost privi-legiile pentru brasoveni si lioveni, O. hegernonia otornana, care a asiguratagentilor comertului otoman libertatea de circulatie spre Europa centrala

a inclus apoi cele cloud tari in regirnul capitulatiilor, pina in secolul alXIX-lea, s-a aflat un scurt interludiu de politica cornerciala protectionistaa celor cloud -taxi române.

Dezvoltata In cadrul favorabil creat de echilibrul marilor puteri aleregiunii, aceasta politica s-a manifestat prin efortul de a impune paritateain raporturile comerciale cu regatul ungar si cel polon, adica dobindirealibertatii pentru negustorii proprii de a circula dincolo de Brasov si Lwenv,,cu alte cuvinte de a elimina stavila pe care o constituia pina atunci dreptul,de depozit al celor (loud orase ; si, cind acest efort a esuat, politica protectio-nista a celor cloud state s-a manifestat prin instituirea punctelor cornerciale.de hotar sit asumarea functiei de intermediar obligator intre cele doua centre-,si cornertul pontico-danubian. Inceputul noului curs de politica cornerciala.a Tarii liornânesti In raport cu Ungaria apartine dornniei lui Yladislav

.§i

www.dacoromanica.ro

47 POLITICA COMERCIALA. A T. ROMANESTI sI MOLDOVEI (sec. XIV XVI) 55,

al II-lea (1446-1456), iar manifestarea sa cea mai viguroasa lui Radu eel.Frumos i Neagoe Basarab ; 1n Moldova, cursul nou a fost initiat de Stefancel Mare, dupa pierderea Chiliei i Cetatii Albe, In contextul creat de acesteveniment §i a continuat sub succesorii sai pina la mijlocul secolului al XVI-lea..

In concluzie, pentru a reveni la problema drum stat in viziunea.lui Nicolae Iorga:

1. Drumul nu a creat" statul, cum afirmase marele istoric, in exube-ranta descoperirii unei deosebit de 1nsemnate corelatii a istoriei noastre ; i.totusi nu e mai putin adevarat cà drumul comercial i lupta pentru controluliacestuia a fost o componenta hotaritoare a etapei finale de constituire astatului feudal, atit In cazul Tarii Romane§ti, cit si al Moldovei ; ea a preci-pitat constituirea teritoriala a celor doua state in limitele lor istoriceimprimat directia acestui proces (gurile Dunarii i Marea Neagra).

2. Asigurarea controlului asupra marilor drumuri comerciale, aspectInsemnat al desavirsirii 1ntemeirii celor cloud state, a fixat i una din direc-iile principale ale politicii lor externe timp de un secol i jumatate. Legaturile

politice externe dezvoltate In raport cu functionarea acestor drumuriconflictele derivate din utilizarea i concurenta lor in secolele

XIV-- XV au dominat raporturile externe ale celor cloud tari. Manifestareacea mai evidenta a acestei realitati a fost lupta pentru Chilia i, prin ea,pentru controlul (Moldova si Polonia) sau, respectiv, libera circulatie lagurile Dunarii (Tara Romaneasca i Ungaria).

3. Contextul politic international In care s-a desavir§it constituireastatelor romane i aparitia marilor artere ale comertului international carele strabliteau teritoriul au fixat i trasaturile domin ante ale politicii lor co-merciale, inscrise In privilegiile acordate de domnii Tarii Rom anesti orasuluiBra§ov si de cei ai Moldovei Lw6w-ului, statut a carui existenta s-a prelungitpin& cind progresul puterii otomane In Marea Neagra si la Dunarea de Josa modificat sensibil i datele comertului international.

LES DEBUTS DE LA POIATIQUE COMMERCIALE DE LA VALACHIEET DE LA MOLDAVIE: ETAT ET ROUTE DU COMMERCE

INTERNATIONAL

Esum

Au cours de la seconde moitié du XIVO siècle, l'Europe centrale et.la Mer Baltique furent liées a la Mer Noire, « plaque tournante du commerceinternational », par deux grandes routes, Pune qui traversait la Hongrie, laTransylvanie, la Valachie, pour aboutir aux ports danubiens et pontiques,la seconde qui venait de Silésie et des ports baltiques pour rejoindre le bassinpontique a travers le territoire de la Moldavie. Du fait de leur importancedecisive, les trongons de ces routes contrôlés par les deux principautés rou-maines devinrent l'objet d'une rivalité permanente entre les puissances dela region, parmi lesquelles une place de premier plan revint a la Hongrie:et a la Pologne.

(R

www.dacoromanica.ro

`58 SERBAN PAPACOSTEA 48

La Hongrie, apres avoir vainement tenté, au cours des XIII et XIVe.siecles, d'imposer son contrôle direct au segment final de la premiere route,se vit finalement obligee a composer avec la Valachie qui n'entendait pasrenoncer A une partie de son territoire et aux grands benefices resultant ded'exploitation douanière du commerce pontique. Le compromis qui résultade ce conflit d'intérets commerciaux consacrait un rapport inégal entre lesnégociants de Brasov ville qui faisait la liaison entre le royaume hon-grois et la Valachie et ceux de la principauté valaque ; tandis que lespremiers pouvaient accéder librement aux ports danubiens et pontiques,,dans les térritoires d'Outre-mer et exercer en meme temps leur activité Al'intérieur de la Valachie dans le cadre d'une regime douanier extrémementfavorable, les commergants valaques ne pouvaient pas depasser Brasov etla province de Birsa, en vertu du droit de dépôt octroyé A la ville par lesrois de Hongrie.

Un rapport similaire fut établi entre la principauté moldave et la ville.de LwOw, avant-poste du commerce pontique de la Pologne, bien que le regimedouanier de la Moldavie laissat au pays des avantages sensiblement plus-grands que ceux dont bénéficiait la Valachie.

Ce rapport inégal entre les deux principautés roumaines et les roy-aumes hongrois et polonais, expression sur le plan de la politique com-merciale de l'hégémonie des deux puissances catholiques, fut modifié A partirde la seconde moitié du XVe siècle lorsque, A la faveur du recul politique desdeux puissances suzeraines, la Valachie d'abord, la Moldavie ensuite tenterentd'assumer une fonction d'intermédiaire commercial entre le bassin pontiqueet l'Europe centrale. Les grandes victoires du sultan Suleyman II qui finitpar instaurer l'hégemonie osmane dans l'ensemble de l'espace carpato-danu-bien mit aussi un terme A cette nouvelle tendance de la politique commercialedes principautés roumaines qui dut ceder la place aux intérets du commerceturc.

En guise de conclusion l'auteur rouvre le débat sur le rapport entre lagenèse des Etats roumains et l'épanouissement A travers leur territoire desroutes du commerce international, en discutant les mérites et les limites de

.cette these émise par Nicolas Iorga un demi-siècle auparavant.

www.dacoromanica.ro

IOBAGIA IN ISTORIOGRAFIA ROMANEASCADE

FL. CONSTANTINIU

Notd liminarci. Literatura consacratá istoricului problemei agrare inRom &ilia este imensà. Tara eminamente agricold" in trecut, cu un poporin marea lui majoritate träind in mediul rural, România a reflectat si peplan istoriografic aceste realittitd demoeconomice. In toate fazele ei de dez-voltare, istoriografia romAnti s-a preocupat de studiul istoriei stdpinirii (pro-prietatii) de pdmint si a relatiilor agrare. In legaturd cu aceste problemes-au scris lucrdri de mare valoare, s-au formulat concluzii si ipoteze. Unbilant, al lor e oricind necesar pentru a duce investigatda mai departe. Deo-potrivd de interesantà ni se pare insii urmdrirea raportului dintre contextulsocial-politic si opiniile exprimate de istorici, precum si a relatiilor de filiatiedintre o teorie si alta. E ca=,a ce incercam in paginile ce urmeazà.

Lucrarea noastrà a fost precedata de aparitia altor studii informatesi bogate in idei care aruncd si ele lumini asupra problemei tratate aici 1.Lucrarea noastrá abia dacä rnai trebuie spus nu le inlocuie0e, ci leintregeste, din unghiurile da vedere enuntate mai sus ; ea nu reia decitacolo unde este necesar pentru suita de probleme si idei aspectele discu-tate in amintitele contributii. Gindul nostru nu a fost de a intocmi o biblio-grafie comentatà, ci mai ales, de a urmAri raportul dintre interesul politic

cel istoriografic ca i de a stabili o anumità filiatie de idei in studiul iobagiei*.In ceea ce priveste termenul de iobdgie", 1-am preferat celui de serbie

pentru ca' el a fost cel mai utilizat de cei care s-au aplecat asupra statutuluiOranului dependent. C. Dobrogeanu-Gherea i-a asigurat cu Neoiobagla olargd difuzare, iar astäzi discutda despre a doua ioba.gie" a facut aproapeobligatoriu utilizarea termenului.

*La 6 aprilie 1749, ctitoria ieseand a lui Vasile Lupu, biserica Trei Ierarhi,

era martora unei neobisnuite dezbateri istorico-politice: Constantin Mavro-cordat, domnul Moldovei, convocase o mare adunare a tdrii pentru a larnurioriginile si definitda veciniei. Atmosfera in care se desfasura aceastá anchetàsint binecunoscute din cronica lui < Pseudo- > Enache Kogalniceanu 2:

1 St. Stefdnescu, Date cu privire la problema relatiilor feudale pe teritoriul TariiRomdnepi, In Studii", X (1957), nr. 1, p. 199-221; A. Ftddutiu, Incursiuni in istorio-grafia viefii sociale, Cluj-Napoca, 1973 ; P. Teodor, Evolufia istoriografiei rowing., Bucure*ti,1976; L. Boia, Evolufia istoriografiei romdne$ti, Bucure§ti, 1976; Al. Zub, A scrie f i a facetstorie ( istoriografia romdnd pa,soptistd), Iasi, 1981.

* Am urmárit problema iobAgiei numai in Tara Romaneascd i Moldova, Intrucltcucerirea maghiard a pdmintului romanesc al Transilvaniei a stinjenit dezvoltarea struc-turilor societalii autohtone pe fágapl lor firesc (unele aspecte ale istoriografiei romane§tidedicate iobdgiei In Transilvania In lucrarea citatd a lui A. Ftddutiu).

2 <Pseudo-) Enache Kogalniceanu In M. Kogdlniceanu, Cronicele Romdniei,ed. a II-a, vol. III, Bucure§ti, 1874, p. 214.

si

www.dacoromanica.ro

58 FL. CONSTANTINI U 2

ea s-a desfAsurat cu o mare obrasnicie" a multimii de tArani serbi, venitiIn capitalà, pentru a afla decizia de la care asteptau imbunAtAtirea soarteilor. Hrisovul de abolire de f apt de redefinire a statutului de serbie (veci-nie) din 6 aprilie 1749 formuleazd astfel chestionarul" domnesc prezentatboierilor: ce va sà zicá vecini, ce volnicie, ce supunere au stApinii mosiilorasupra lor, cu cit sint mai supusi decit laturasii ce sedu pe mosii boieresti

facu slujba lor, i ca pre robi se stApinescu, au ca pre tigani, cum au fostobiceiul" 3.

Episodul de la Iasi are valoarea unui simbol pentru chipul in careproblema iobAgiei a fost urmAritA In istoriografia româneascd. El relevdstrinsa asociere dintre interesul istoriografic i cel politic In elucidarea

evolutiei acestei institutii fundamentale a societAtii medievale ingenere si a celei romAnesti In special. Anticipind asupra concluziilor lucrariide fatà, se cuvine subliniatd de pe acum corelatia string dintre anchetaistoriograficA i confruntarile politice in jurul problemei agrare. Se poatespune cà cele mai fecunde perioade pentru cercetArile consacrate relatiiloragrare i, in cadrul lor iobagiei au fost marile momente ale istorieitArAnimii, a raporturilor ei cu stApinii de pAmint, cu marea proprietate mosie-reascA, a luptei seculare pentru pAmint: in 1848, cu prilejul lucrdrilor Comisieipropriet4ii, In 1861-1864, in legAturà cu reforma agrarà, in 1907, cindnemultumireatardnimii atinge paroxismul, in cursul rhscoalelor din primdvaraacelui an.

Ori de cite ori politicul manifestat pentru necesitätile saleinteresul pentru aspectul istoric al problemei agrare si a lndreptat un adevAratreflector asupra relatiilor agrare si a institutiei serbiei, investigatia lor ainregistrat progrese remarcabile, cu un ritm superior celui din perioadele,le-am zice pasnice" ale problemei agrare. DacA ar fi sA aplicAm studiuluiiobAgiei principiul de metodd marxist In cercetarea curentelor de idei aceleal depistArii radácinilor gnoseologice i sociale am constata cà primatul arevenit pinA Intr-un trecut apropiat celor din urmA. SA ne explicAm: anchetaistoriografiei in privinta iobagiei si a ansamblului problemei agrare adepins sau s-a desfAsurat intr-un sistem de coordonate reprezentat de nivelulcunoasterii istorice cantitatea de informatie documentag intratà incircuitul stiintific i interesul politic suscitat de problema agrarà. UrmA-rirea, pe aceste cloud coordonate, a istoriografiei iobAgiei dezvAluie primatulpolitic: fard sd se Inregistreze un progres notabil in cimpul documentArii, seconstatà in legAturri cu climatul politic o adevAratti explozie" de lucrAridedicate istoricului problemei agrare, altfel spus, discutiile politice stirnu-leazA dacd nu genereag chiar interesul pentru cercetarea acesteiprobleme 4.

3 Documente privind relatiile agrare in veacul al XV III-lea, vol. II, Moldova, Bucu-resti, 1966, p. 287-288 ; vezi i Gh. I. BrAtianu, Sfatul domnesc adunarea stdrilor inPrincipatele romdne, Evry, 1977, p. 259-260.

4 Exemplul cel mai concludent In aceastá privinp 11 constituie activitatea luiC. Giurescu: rdscoala din 1907 11 face O. abandoneze studiile sale privind cronicile medievale

sa abordeze o tematica sociald, la capätul investigatiilor sale aflindu-se studiile desprerumâni i boieri. Vezi Victor Papacostea, Opera lui Constantin Giurescu si dezvoltarea ideilorpolitice la inceputul secolului XX, in vol. In amintirea lui Constantin Giurescu, Bucuresti,1944, p. 79-89.

si

obir-siilor c

ci

www.dacoromanica.ro

3 IOBAGIA TN ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA 59

1. SERBIA IN LITERATURA CRONICAREASCA

Putinatatea marturiilor scrise provenite din mediul taränesc in evulmediu 1-a fäcut pe Georges Lefebvre sa-i numeasca pe tarani mutii istorieimedievale". Cei care minuiau condeiul clericii, nobilii i negustorii n-ausuplinit In nici un chip aceasta tacere. S-ar putea spune cá aidoma unei con-structii ale carei ziduri se inalta pe temelii ce ramin nevazute, tot astfel nivelesuperioare ale societatii feudale n-au vazut baza pe care se sprijinea Intreagaierarhie feudald: tardnimea. Nimeni scrie G. Lefebvre nu se va gindisa vorbeasca despre tarani sau mestesugari decit doar ca sa mentioneze uneori

cu anumit dispret, di au indraznit sti se revolte" 5. Observatia istoriculuifrancez este valabild i pentru literatura cronicarilor romani. Informatiiledespre taranii serbi sint cu totul sporadice ; atunci cind apar, ele sint furni-zate nu pentru a pune in lumina un aspect al situatiei Oranimii ca clasä, ciIn legatura cu politica unui domn fata de oamenii de conditie servild sauasa cum remarca Lefebvre pentru a semnala o razmerità taraneasca.Fireste, constatarea nu trebuie absolutizatd: Miron Costin, care, relatinduciderea lui Batiste Vevelli de catre tarani consemna acea nespusa vrajmasiiaa prostimei" 9, a läsat i cele dintii rinduri sa spunem chiar, cea mai vecheexplicatie despre geneza serbiei in Moldova. In Poema poloná, redactataIn 1684 si destinata sä informeze factorii de conducere din tara vecing despreoriginea moldovenilor i organizarea tarii lor 7, marele cronicar afirma cala descalecarea" lui Dragos: In Tara de Jos nu era nici un serb, toti senumeau arcasi i calarasi i lucrau numai pentru dinii, iar pentru cei bogatilucrau tiganii cumparati "9. Imaginea societatii moldovenesti desprinsa dinaceste rinduri e destul de confuza: atit timp cit ni se spune Ca in Tara de Josnu existau serbi, sintem indreptatiti sa conchidem ca ei se gaseau in Tarade Sus, unde vor fi prestat slujbe i dari (in natura sau bani) stapinilor depamint ; spre deosebire de marile domenii din nordul tarii, cultivate cu aceastapopulatie servild, in sud, marii stdpini de pamint foloseau munca robilortigani pentru pune in valoare rezervele senioriale (caci do o valorificareprin dijma data de robii igani, cultivatori ai unor loturi de pamint, nu sepoate, desigur, vorbi). Chiar daca am Impart:4i indignarea lui Gh. Panu lacomentarea acestor rinduri pentru el, intregul text este o simpla inchi-puire" 9este limpede Ca textul cronicarului moldovean pacatuieste cel putinprin confuzie dacd nu prin inexactitate. Ceea ce se cuvine insa retinut e eaTara de Jos ramdsese o zona in care structurile feudale erau putin dezvoltate19.

Daca explicatia lui Gh. Panu pentru chipul in care Miron Costin tra-teaza problema veciniei: animat de bune intentii, el voia sa dea inceputuluitarei un caracter de cavalerism Si de nobleta. In aceasta conceptie, vecinfi,asa cum li vedea el In zilele lui, nu puteau sa aibe loc" ran-line ipotetica,ea este pe deplin valabild pentru Descriptio Moldavtae a lui Dimitrie Cante-

5 G. Lefebvre, Naissance de l'historiographie modern.e, Paris, 1971, p. 19.6 Miron CostinOpere, ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1958, p. 99.7 Ibidem, p. 381-382.8 Ibidem, p. 233.° G. Panu, Cercetdri asupra steirei laranilor In. veacurile trecute, vol. I/1, Bucuresti,

1910, p. 153.1° Cf. si C. Cihodaru, In Studii si cercetäri stiintifice", Istorie, XV (1961), 1, p. 31 si urm." G. Panu, op. cit., p. 153.

ci

c

a-si

",

www.dacoromanica.ro

60 FL. CONSTANTINIu 4

mir 12 Pentru domnul carturar, na§terea §erbiei este consecinta directa anobletei" conferite romanilor mai exact descalecatorilor" de originealor roma* noblete" care li impiedeca sa cultive singuri pamintul. Surprindeaici mentalitatea tipic medievala dupa care munca fizich nu este compatibilacu statutul nobiliar 13. Cantemir o afirma cu limpezime ; nobilii neputind salucreze, iar ceilalti, romanii respectiv, moldovenii simpli ca descendentiai romanilor fiind considerati nobili, gasirea inventarului uman" care siivalorifice mo§iile devenea o problema stringenta. Rezolvarea nu putea fidecit una singura ; atit timp cit ln interiorul fruntarilor tarii, nimeni nu puteafi redus la starea de §erbie, forte de munca necesarti, destinata conditiei servile,trebuie gasita peste hotare. Cantemir continua: Insotitorii lui Dram aufost siliti, cu Invoirea domnului, sa fedi prazi In regiunile Invecinate, unde§erbia taranilor era introdusa, iar pe lucratorii de pamint sa-i mute de acolope mo§iile lor". Si cum, in bun spirit umanist, filologia era arsenalul celormai solide argumente, invatatul domn se risca chiar intr-o etimologie dovedi-toare: ca aceasta este adevarat o dovede§te chiar numele de taran, care inmoldovene§te se zice vecin §i care arata ca cei pe care norocul armelor moldo-venilor i-au supus la munca cimpului le-au fost mai inainte vecini" 14. Re-intilnim §i acest fapt se cuvine subliniat §i la Cantemir afirmatia ca inTara de Jos numarul vecinilor era mai mic decit in Tara de Sus. Constatareali sluje§te ca marturie pentru confirmarea tezei sale despre originea exte-rioara" a veciniei: Tara de Sus a fost mai Intli populata caci D. Cantemircrede a la descalecare" tare era pustie §i, numai mai tirziu §i cea deJos, vecinii de acolo fiind sau cumparati din Tara de Sus sau provenitidin rindurile raze§ilor ruinati. Cantemir se ocupa In continuare de gradul deasimilare a acestor straini, adu§i captivi §i transformati In §erbi: polonii §iru§ii §i-ar fi uitat cu timpul limba (afar& de cei din vecinatatea Podoliei),ungurii §i-au pastrat limba lor. Cu aceia§i severitate cu care-I judecase peMiron Costin, se roste§te Gh. Panu §i In privinta lui D. Cantemir: enormitati"§i copilarii" sint termenii folositi de el 15.

Daca dorinta cronicarilor era de a §terge cu buretele mistificarii exis-tenta unei clase sociale, a carei situatie de Injosire §i umilinta era incompa-tibila cu descendentii glorio§ilor romani, se putea gasi §i o alta explicatie,care, pastrindu-i pe taranii §erbi In rindurile romanilor, sa. nu Impieteze innici un fel asupra unei obir§ii atit de ilustre. 0 astfel de interpretare nu puteafi decit una: diferentierea in cele douli clase data Inca din timpul lui Traian.E ceea ce sust,ine invatatul episcop al Rimnicului, Chesarie, caruia li datoram§i cea mai veche periodizare a istoriei romanilor. El scrie: Traian Imparatul,dupa ce au supus pe dachi cu pierderea lui Dechaval, au trecut multime derimleni in partile acestea, facindu-i pe unii pro§ti lacuitori, pre altii stapinilacuitorilor "16.

12 Cf. analiza lui A. 115.dup, op. cit., p. 33-37.13 Pentru atitudinea contradictorie fall de muncä in evul mediu, vezi observatiile

patrunzatoare ale lui A. J. Gurejwitsch, Das Weltbild des mittelalterlichen Menschen,lDresda, 1978, p. 293-305.

14 D. Cantemir, Descrierea Moldovei, ed. Gh. Gutu, Bucuresti, 1973, p. 298-299.15 G. Panu, op. cit., p. 155." Bibliografia romdneascd ("eche, vol. II, p. 234. Pentru Chesarie, vezi si N. lorga,

Istoria rorndnilor, vol. VII, Bucuresti, 1938, p. 322-325; idem, Istoria bisericii rorndnesti,ed. a II-a, vol. II, Bucuresti, 1932, p. 149-150; Al. Dutu, Coordonate ale literaturiiromdne in secolul XVIII, Bucuresti, 1968, p. 131-155.

www.dacoromanica.ro

5 IOBAGIA IN ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA 61

Pentru cunoscatorul avertizat de istorie romaneasca care era Chesarie,animat de aceleasi simtaminte ca i confratii shi Intru istoriografie de pesteMilcov, originea clivajului social In vremea sa trebuie sa dateze nu sepoate altfel ! decit din timpul lui Traian. La data cind scria el aceste nmfl-dun, trecusera trei decenii de la abolirea serbiei de catre Constantin Mavro-cordat ; termenul de ruman se mai pastra izolat, dar institutia ca atare dis-paruse. Nostalgici dupa acele timpuri cind ea fiinta, boierii nu pierduserasperanta de a o vedea restaurata. Lungul memoriu, inaintat de ei printuluide Coburg, comandantul trupelor austriece, care ocupaserd Tara Romaneascain cursul razboiului ruso-austro-turc din anii 1787-1792 e cea mai elocventadovada a reactiunii boieresti fata de reformele mavrocordätesti. Unul dinele mai importante texte ale gindirii social-politice a boierimii romane,

acest memoriu arata cu limpezime cà pentru marii stapini de pamint detine-rea unor sate aservite se Meuse in baza privilegiilor acordate de domniecã abia In epoca reformelor" inaugurata de cei doi Mavrocordati Nicolae

mai ales, Constantin cei dupa urma domni cu gindul tiranesc vrind sasurpe neamul boierescu i-au lipsit de acest mare privilegiu" 13. Chesariecunostea, desigur, aceste opinii, dar savantul prelat, dornic sa subliniezevechimea i nobila origine a poporului sat', credea cä o explicatie livreascaera de preferat celor care circulau cu un vadit substrat de clasa Inmediul boieresc.

Literatura cronicareasca s-a aflat, in ceea ce priveste originile serbiei,in zona explicatiilor fanteziste, de esentà umanista. Vrem sa spunem ca. Indorinta de a releva originea romana a poporului roman, ea a cautat fie sacoboare pina in timpul lui Traian origina scindarii In clase sociale (Chesarie),fie sd explice folosindu-se de o etimologie eronata serbia, ca veninddintr-un izvor exterior societatii romanesti, care pastra amintirea obirsieisale si nu se putea umili" prin savirsirea actului de munca (D. Cantemir,care admite totusi, cum am vazut, ea vecinii proveneau si din razesii saráciti).

Mult mai valoroase sint datele oferite de cronicari despre diverseleaspecte ale serbiei, atunci cind ei le infatiseaza In legaturd cu prezentareapoliticii sociale a unui anumit domn. Astfel informatia lui Nicolae Costindupa care boierii moldoveni facusera obicei ca sa-i socoteasca vecini pe Varaniiliberi care statusera 12 ani pe mosiile lor 18 dezvaluia imul din principaleleizvoare ale serbiei. tirea este data de cronicar in legatura cu politica luiConstantin Duca de incurajare a iesirii vecinilor din conditia servila. Insem-natatea informatiei lui Nicolae Costin este prea evidenta pentru a necesitaamanuntite comentarii: ea arata ea' la sfirsitul secolului al XVII-lea aservireacontinua sa fie o realitate fundamentala a satului moldovean i ca, departede a fi cazut in desuetudine, vecinia ramine o piesa esentdala a mecanismuluidomanial. La fel de interesante sint i stirile aceluiasi privind politica socialaa lui Antioh Cantemir, care, spre deosebire de Constantin Duca, prea lesneda pre om la vecindtate" 1, ca i relatarea plina de culoare a lui Pseudo->Enache Kogalniceanu despre reforma sociala a lui C. Mavrocordat in Moldova(1749) 20.

17 V. A. Urechia, Istoria ronuinilor, vol. III, p. 328-330." Nicolae Costin in M. Kogralniceanu, Cronicele Ronuiniei, vol. II, p. 41.19 Ibidem, p. 55.20 Ibidem, vol. III, p. 203.

si

ai,

<

www.dacoromanica.ro


Un interes deosebit prezintA cronica lui Zilot RomAnul In partea saprivitoare la inceputul regimului fanariot. Confundind, evident, masurilefiscale si sociale ale lui Nicolae si Constantin Mavrocordat, el scrie: si maiintii nAscocise (N. Mavrocordat n.n.) punerea in daj die a satelor curumAni boieresti cu care domnia pind atunci nu avea amestec, ci era suptstapinirea boierilor, cum sint acum la unguri obacii, cu cuvint in feta cà arfi adica peat sà avem noi crestinii robi pe fratii nostri crestini" 21 Textuleste important din douà puncte de vedere: mai intii, el afirma rdspicat cadomnia nu putea interfera zona raporturilor de dependenta personala ataranului verb fatd de stapinul sàu, i, In al doilea rind, el subliniaza perfectaidentitate dintre iobAgia transilvaneand i rumania de dincoace de Carpati.Este cel mai vechi izvor care afirma aceasta identitate i pune semnul egali-tAtii intre rumAni i iobagi ; din ce in ce mai mult, de acum inainte, realitAtilesociale din toate cele trei tari romanesti vor fi acoperite de termenul transil-vAnean.

Un orizont si mai larg, in ceea ce priveste termenii de comparatie airumAniei, se intilneste in chip surprinzator la un marunt cronicar,Dionisie Eclesiarhul, care, referindu-se la abolirea serbiei in Franta utilizeazaconstant termenul de rumAnie" 22, pentru a desemna institutia corespun-zatoare francezA. Ceea ce se cuvine subliniat aici nu este inadvertenta ter-menilor 23 (care nu-1 deranjeazd de fel pe autor) ci perfecta cunoastere vrednicade un erudit comparatist a esentei comune a serbiei in cele douà Vari ;s-ar putea crede c. pentru Dionisie serbia franceza se numea chiar rumAnie",dar staruinta cu care el utilizeazà termenul este determinatä mai degrabade dorinta de a face inteleasA o realitate indepArtatà, caci autorul simtenevoie la sfirsitul relatarii acestui episod sa sublinieze ca. Tara RomAneasca.precedase Franta in eliberarea serbilor. Ca el gresea atribuindu-i-o lui Napo-leon nu trebuie sà ne mire: prestigiul ImpAratului era prea mare pentru camice mAsurà importanta sa nu-i fie pug in seamd.

La capAtul acestei sumare 1nM.-006 a chipului in care literatura noastramedievalA a reflectat institutia de bazA a societal:1i feudale, este limpede càatunci cind au incercat o explicatie a genezei starii de servitute, marii cro-nicari au esuat pentru cà in loc sa priveasca realitatile din jurul lor, le-aucautat cheia" in car-tile i manuscrisele cabinetului de lucru, calauziti deidei extrastiintifice. tiri1e cu adevArat valoroase sint cele furnizate amzice spontan in legatura cu activitatea unor voievozi care au aratat sauavut o anume pozitie fao de serbie. Pe acestea se si construieste dealtminteriefortul de investigatie al istoricului de astazi.

21 Zilot Romanul, Ultima cronicd romdnd din epoca fanariotilor, ed. B. P. HasdeuBucuresti,

Iatd1884, p.

textul:116-117.

Deci intr-acest chip stapinindu-se Franta . s-a scociorit altdturburare . cum sa nu mai fie rumânie, supusi ca niste robi unii la altii fiind un neam,ci sa fie slobozi, numindu-se unul cu altul frati . Aceasta spun unii ca a izvodit-o Bona-parte si sfatuindu-se cu Uflhi si cu a1ii, intarind sa se faca treaba In fapta, i fiindcaacest sfat era placut la tot norodul ce era rumâni ca sa fie slobozi, o data toata multimeanorodului s-a sculat i s-a adunat la palaturile de judecatorie, cu un glas toti au cerutslobozenie de rurndnie, sau va porni zurbä asupra boierilor. Apoi n-a avut cum sa facdboierii a-i avea rumani mai mult, ci s-a facut deslegare i slobozenie rumaniei Frantiei(ca si odinioard rumâniei Terii Rumdnesti)". Dionisie Eclesiarhul, Cronografia Terei.Rumdnesti, ed. C. S. Nicolaescu-Plopsor, Rimnicu Vilcea, 1934, p. 146-147.

" G. Calinescu, Istoria literaturii rorndne de la origind pind En prezent, Bucuresti1941, p. 39.

i

www.dacoromanica.ro

7 IoBAGIA IN ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA 63

2. ATITUDINEA GENERATIEI PASOPTISTE FATA DE IOBAGIE

Acuzati §i nu numai de contemporani, ci §i de un §ir de istoricioameni politici de mai tirziu de a fi facut o revolutie de imitatie sau deimport, pa§opti§tii s-au strdduit sà demonstreze ca" actiunea lor, departe dea fi copierea evenimentelor din februarie de la Paris, se Inscria In insgi§idezvoltarea organica a societatii române§ti, Ca intreaga ei istorie a pregatitexplozia revolutionarà din 1848. E teza de bath a cunoscutului studiu a luiN. Balceascu, Mersul reyolutiei in istoria romdnilor. In aceasta perspectivkdescoperirea precedentului revolutionar constituie o dovadd decisiva, §ipa§opti§tii Balcescu, in primul rind, au staruit asupra legaturii orga-nico-istorice dintre revolutia din 1821 si cea din 1848 ; in fapt, arätau ei,'48-ul este continuarea §i dezvoltarea lui '21.

Revolutia din 1821 nu inscrisese insa in programul ei nici un fel derevendicàri agrare. Expresie a unitaIii de actiune a tuturor fortelor social-politice a societAtii române§ti, interesate in emanciparea de sub dominatiaotomank ea nu putea aborda o problerna care ar fi scindat lagArul revolu-tionar. In al doilea rind, regimul de obligatii al taränimii era Inca departede a cunoaste grozdviile supramuncii", caci Codicele muncii de dud",cum caracteriza K. Marx Regulamentul organic, nu avea sä vind decit undeceniu mai tirziu. In aceste conditii, lozinca dreptate si slobozenie" eradestul de larga §i de \raga' pentru a raspunde tuturor aspiratiilor novatoare.care traversau societatea româneascd 24.

Cu totul alta era situalia in 1848. Rev olutia era confruntatá acum deprobleme care fuseserd necunoscute sau erau abia in germene in 1821. Intreproblemele ei fundamentale se numära si cea agrard 25. In raport cu prologulrevolutionar din '21, problema agrard cripalase noi dimensiuni §i aspectecantitative si, respectiv, calitative. Procese care incepeau sa se manifestedin ultimul pätrar al secolului al XVII-lea 26 s-au maturizat in conditiileabolirii monopolului otoman asupra co mertului si a integrdrii economieiromâne§ti in circuitul international. Sporirea considerabild a exportului degrine, cre§terea rezervei senioriale §i, consecin0 a lor, indsprirea regimuluide obligatii au creat un nou cadru proble mei agrare. Goana dupd supra-munca denuntatà si de Marx a facut ca sit uatia claca§imii sa* preocupe ingradul cel mai inalt pe cei care isi propuneau sä a§eze societatea româneascape noi temelii. In functie de orientdrile lor politice, ei au luat In consideratie

diferite ale problemei agrare. Fire§te, nu este rostul acestei lucräri sàreving asupra unui moment esential al revolutiei pasoptiste ; dorim numaisà subliniem Ca intregul context politic 27 facea din problema agrard, pro-

24 Vezi pe larg A. 01,etea, Tudor Vladimirescu ci revolutia din 1821, Bucu-resti, 1971.

25 0 excelentd privire de ansamblu la Apostol Stan, Le probleme agraire pendant.la revolution de 1848 en Valachie, Bucuresti, 1971.

Fl. Constantiniu, Relafiile agrare din Tara Romiineascif tn secolul al XVIII-lea,Bucuresti, 1972, p. 187-189 unde se relevd tendintele de sporire a obligatiilor de muncd.ale tdranimii cldcase, ca urmare a limitarilor suferite de dominatia otomand dupd pacea.de la Kuciuk-Kainargi.

27 Pentru acest context vezi i prezentarea lui D. Popovici, Santa cetate". Intreattopie i poezie, In Studii literare, vol. IV, Cluj-Napoca, 1980, p. 53 i urm.

solutii

26

www.dacoromanica.ro

64 FL. CONSTANTINIU 8

blema numarul unu a revolutiei. E pe deplin firesc Ca, In aceste eonditii,interesul pentru istoria tardnimii, pentru cunoasterea acelor dezvoltdri sitransformäri care avuseserd drept rezultat starile agrare din anii 40 ai seco-lului al XIX-lea.

Este meritul lui N. Balcescu de a fi fost cel dintli istoric roman care afacut din cercetarea revolutiei relatiilor agrare o preocupare. Prin studiilesale de istorie agrard el a devenit Intemeietorul uneia dintre cele mai fecundedirectii de cercetare In stiintele sociale romanesti" 28.

Cercetárile de istorie agrara ale lui N. Bdlcescu shit intemeiate pe oremarcabild investigare a surselor, de asteptat la autorul Cuvintului prelim i-nariu despre izvoarele istoriei romdnilor, care sublinia necesitatea asethriiistoriei nationale pe o solidd bath documentard. Noutatea informatiei valori-ficate de N. Balcescu i-a orientat ancheta In directii care au constituit adeva-rate premiere In istoriografia romaneascd. Viziunea romanticd a autorului,format:á si sub inrIurirea lecturilor din operele unui Augustin Thierry §iJules Michelet, reprezentantii cei mai autentici ai curentului romantic dinistoriografia francezd 29 a ingustat Inth perspectiva de analith a acestei ineditedocumentatii. In ciuda limitelor generate de romantismul conceptiei, de-mersul de cercetare a lui Balcescu este de o modernitate, care, In contextulsocial-politic rom anesc, apare de-a dreptul surprinthtoare.

Lucrarea care pune In evident:a in chipul cel mai deplin vederile luiN. Balcescu In problemele istoriei agrare romanesti este incontestabil Desprestarea sofiald a muncitorilor plugari in Principatele romdne in deosebitetimpani, apdrute In 1846 In cel de-al doilea torn al Magazinului istoric pentruDacia". Pornind de la un larg tur de orizont istoric care ImbratiseazdEuropa, Asia, Africa si America istoricul clistinge cloud regimuri de pro-prietate: privatà §i publicd, corespunzdtoare celor (loud modalitdti de con-stituire a societatilor, prin colonizare si prin cucerire. Balcescu vede In acestecloud tipuri factorii decisivi ai structurilor de bath ale respectivelor societgli:Despotismul ... este sufletul concuistei, dupd cum egalitatea este sufletulcolonizatiei". In Dacia, colonizarea romand egalitard, deci a rimas.nealteratà In articulatdile ei In epoca migratiilor (Bdlcescu citeazd aici peGibbon, potrivit cdruia, românii (Wallachians) au fost Incercuiti, dar nus-au amestecat cu barbarii") 30 . Refugiati in munti, multi dintre autohtoniau coborit, cind presiunea barbara a slabit sau s-a stins, se Intinsera cuIncetul In cimpie si Isi redobindira locurile stramosesti" 31 Balcescu combatepdrerile dup.' care fondatorii statelor au fost niste concheranti, ce au coprinsaceste OH si le-au Impopulat gdsindu-le pustii" 32. Respingerea acestei teoriiimplied si critica pdrerii cd tot parnintul a fost proprietate a statului si di

29 Gh. Zane, N. Balcescu. Omul, opera, epoca, Bucuresti, 1974, p. 45.29 Pentru istoriografia romanticA francezA, vezi B. G. Reizov, Frantuzkaja romanti-

ceslcaja istoriografija, Moscova, 1956 (pentru Thierry si Michelet, cap. IV si IX). UtilAincd pentru J. Michelet, ampla monografie consacrata de G. Monod, La vie et la penséede J. Michelet, 2 vol., Paris, 1923 ; pentru rolul atribuit de el maselor P. Viallaneix, Lavoie royale. Essai sur l'idee de peuple dans l'oeuvre de Michelet, Paris, 1959. Pentru contac-tele lui N. BAlcescu cu reprezentantii si operele istoriografiei romantice, vezi N. Liu, Nicolae-Balcescu f i istoriografia romanticd, in Revista de filozofie", t. 16 (1969), nr. 9,,p. 1 127-1 138.

3° N. BAlcescu, Opere, ed. Gh. Zane, vol. Il, Bucuresti 1940." Ibidem, p. 187." Ibidem, p. 188.

www.dacoromanica.ro


impartirea lui in proprietati private a urmat prin vointa si daruirea stapini-torului". Recunoasterea unui dominium eminens, nascut prin dreptul decucerire, ar fi avut drept consecintA data fiind clasificarea facuta deWalcescu la inceputul studiului sail includerea societatii romanesti intrecele regizate de despotism, ceea ce, evident, nu intra in vederile sale. Dim-potriva, cind au venit descalicatorii", tarile romane erau populate si ein-au putut ignora structura lor agrara. Feudalitatea dar nu se putut intro-duce in tari cu acesti domni" 33. In regiunile de cimpie situatia a fost diferita:acolo domnia a facut donalii din fondul funciar public un ager publicusMcind astfel inceputul constituirii domeniilor boieresti si manastiresti. Ceeace se cuvine subliniat de pe acum caci asupra acestui aspect a teoriei luiBalcescu vom reveni in partea finald a acestei lucrari 34 este distinctiape care el o face intre situatia din regiunile de munte si cele din cimpie: mun-tele este mai dens populat, iar taranii sint proprietari (mosneni). AcumInca remarca autorul cei mai multi mosneni se afld in munti" 35. Asadar,doug zone de regim agrar: la munte proprietatea taraneasca libera, la ses,domeniile marilor stapini, cultivate prin munca taranilor aserviti. Cum s-aajuns la serbirea lor ?

Prin analogie cu explicalia data de D. Cantemir aparitiei veciniei inMoldova (pentru alcaluirea inventarului uman" al domeniilor din Tarade Jos au fost adusi coloni din Tara de Sus), Balcescu isi reprezinta populareacimpiei ca o opera de colonizare facuta de marii stapini de pamint care si-aurezervat o treime pentru ei, iar restul de cloud treimi 1-au dat tAranilorcoloni, Indatorati la claca pe acea treime numita astazi rezerva senioriala.Un lung proces de aservire progresiva i-a transformat pe acesti coloni hide-torati la clacd in robi ai pamintului" lipsiti de libertate. Astfel a urmat intoata Europa, astfel a trebuit sd urmeze si la noi caci robia este o consecintaneapdratä a sistemii de claca, ea totdeauna a insotit-o sau a venit indatadupa dinsa" 33 Factorii care au contribuit la serbirea tdranilor pot fi rezu-mati intr-o trinitate: interes, nevoie, sila, adica interesul" daca poate finumit astfel al mosnenilor de a abandona proprietatile lor pentru a sesustrage asupririi fiscale, nevoia in inteles de mizerie la care au fost redusimosnenii de desele lor participOri la razboaiele de aparare a tarii, in sfirsitsila, abuzurile savirsite de boieri care aserveau prin foga pe tarani.

Pe aceste baze s-a constituit o aristocratie de bani sau stare, singurulfel de aristocratie ce a fost totdeauna in teara noastra" 37, care a izbutit,datorità atotputerniciei ei, &à impuna lui Mihai Viteazul promulgarea aseza-mintului prin care s-a stabilit ca fiecare Ihran pe a cui movie se va aflaatunci, acolo sal ramiie ruman vesnic" 38. Pentru Balcescu, acest asezamintare o semnificatie capitala in istoria noastra social politica. De atunci sedesavirsi regimul feudal in teara noastra" 38, dar nu numai atit: de atunciIncepe asimilarea clacasilor cu robii tigani ; de atunci se introduce regimulmuncii nereglementate in beneficiul stapinului de pamint ; de atunci apare

33 Ibidem, p. 189.34 Vezi mai jos, p. 113.35 N. Baleescu, op. cit., p. 189.39 Ibidem, p. 190.37 Ibidem, p. 192.38 Ibidem.3 9 Ibidem.

www.dacoromanica.ro


dreptul stapinului de a-1 mosteni pe Oran in caz de desherenta. Incununaretututor De atunci, de la Mihai Viteazul eara se imparti in cloud avind

interesuri impotrivite" 40 Aceasta scindare a fost nefasta pentru lard: taranii,care nu mai aveau o patrie, au incetat de a mai raspunde la apelul domnu-lui, cind tare era In primejdie. 0 justitie imanenta a venit sä sanctionezepacatul" boierimii: in scaunele de domnie romanesti au fost instalati fana-riotii. Tara ajunsese pe margine de prapastie. In acele triste minute, Dumne-zeu vorbi in inimile celor puternici` i ei hotarira la 5 august 1746 libertateatuturor tdranilor".

Neinsotirea abolirii serbiei de o reformti agrara care sa-1 feed pe taranproprietar pe partile de pamint trebuincioase hranei", instituirea poslusnici-lor i scutelnicilor i povara darilor (dupa Balcescu, rumanii erau scutiti debir) au facut ca actele de eliberare a serbilor din 1746 si 1749 sa nu aducavreo ameliorare a situatiei tardnimii. Urbariile succesive ale domnilor fana-rioti au agravat progresiv regimul de obligatii, ceea ce a dus la izbucnirea,In 1821, a revolutiei in Tara Romaneasca.

Conceptia lui N. Balcescu poate fi rezumatá in elementele ei esentialeIn trei aspecte sau momente ale istoriei taranimii: existenta ab antiquo aunei mici proprietàti tAranesti; legatura lui Mihai ; abolirea serbiei, urmattide Inrautatirea situatiei àrAnimii. Dintre aceste componente ale conceptieimarelui istoric, cea care avea sa cad posteritatea cea mai durabila a fostcum se -va vedea cea In legatura cu insemnatatea asezamintului lui MihaiViteazul. Cteea ce ni se pare necesar a fi subliniat este ca Balcescu vorbestede o desavirsire" a regimului feudal, desi in Question économique ideea capatao formulare mai putin precisa. De cette époque le regime féodale régne danstoute sa rigueur" 41 Oricum, este neindoielnic Ca istoricul nu considera cainceputurile feudalismului se confunda cu legatura" lui Mihai, ea' vedea inea desavirsirea structurii feudale, ale céror inceputuri erau mult mai vechi.In schema imaginata de el, regimul feudal parcurgea doual etape: cea dintii,inaugurata la inceputul aservirii, ca urmare a prestérii clécii, a taranilorcoloni asezati pe domeniile din regiunile de cimpie ; cea de a doua, destivirsesteaservirea prin legarea taranului de glie i prin asimilarea lui treptata curobii tigani. Dar, cum se ye vedea mai departe in istoriografia romang schemalui N. Balcescu a fost simplificata arbitrar: din ea nu s-a retinut decit ideeaca Mihai Viteazul introdus In Tara Romaneasca iobagia. Singurul istoricroman care a inteles i t retinut distinctia facutà de Balcescu a fost P. P.Panaitescu; el eerie c Dalcescu distinge limpede, ceea ce n-a facut nici unistoric de dui:A dmnsul, intre servaj (serbie) i legarea de glie" 42, deosebireasupra careia avea s4 staruie Panaitescu insusi 43.

In ceea ce priveste abolirea serbiei de atre Constantin Mavrocordat,lumina defavorabila in care domnul fanariot este pus de Bélcescu ramineconstanta in toate mentionarile lui, indiferent de intinderea sau contextullor. Acuzat de a fi introdus o fiscalitate excesiva, care lovea doar masele detarani, crutind pe de-a-ntregul boierimea, de a fi mentinut In fapt robia

40 Ibidem, p. 193.41 Ibidem, vol. 12, p. 15.42 P. P. Panaitescu, Drepul de strdmutare al faranilor In fdrile romdne . . In

SMIM, 1 (1956), p. 65.Vezi mai jos, p. 107.43

a

www.dacoromanica.ro

11 IOBAGIA:INISTORIOGRAFIA ROMANEASCA 67

rumanului eliberat, pentru ca nu a asociat emanciparii din §erbie §i o reformaagrara §i mai ales pentru iuncherul armatei nationale reinviate §i pentrufondatorul istoriografiei militare rornane§ti , de a fi desfiintat armata 44,C. Mavrocordat nu putea fi pentru Balcescu decit reformatorul cel multvatamator al taranimii" 45.

S-a putut vedea din pasajul citat mai sus, extras din Starea sogald . . .ca. formularea autorului e destul de ambigua In relatarea abolirii §erbiei:luat a la lettre pentru el, sursa de inspiratie a fost ... de sursa divina 1 Dardincolo de aceastä formulare sta ideea lui Balcescu ca initiativa a apartinutboierimii care ar fi fost calauzita de considerente umanitare. Astazi stimca lucrurile s-au desfa§urat exact invers: initiativa a pornit de la domn §iea s-a lovit de rezistenta boierimii. Ca Balcescu dorea sa treaca de la activulunui fanariot la cel al boierimii autohtone abolirea §erbiei se vede §i dinscrisoarea adresata la 8 februarie 1844 lui Ion Ghica, caruia Si comunicadescoperirea hrisovului din 5 august 1746 in urmatorii termeni: De vreiIti voi trimite actul dezrobirii taranilor de Ob§teasca Adunare. Prin aceastase dovede§te:

1. ca. dezrobirea Wanilor n-o sintem datori fanariotilor ;2. ca in Ob§teasca Adunare era mai mult boieri mici, ba Inca §i aprozi,

logofetei de visterie. Acest act este acoperit de 66 de iscalituri ...Balcescu nu a ramas Insa prizonierul acestei imagini simplificatoare

a unui antagonism national: romani fanarioti. In studiul sau despre Mersulrevolutiei in istoria romdnilor, el echivaleaza perioada regimului fanariot cuaceea a ridicarii §i afirmarii ora§enimii In Europa occidentala. Apreciereadomnilor fanarioti este surprinzator de pozitiva sub pana celui care ii prezen-tase In culori atit de sumbre: singura rezerva vine din sublinierea caracte-rului obiectiv deci independent de intentiile Mr a politicii lor interne:Fanariotii Vara' §tirea §i voia lor chiar implinesc o misie providentiala ci aju-toreaza progresul. Ei revolutioneaza intru tot Wile române". In aceastaperspectiva, imaginea din 1846 se estompeaza: nu mai poate fi vorba defilantropie boiereasca ci de manifestarea unui amplu proces de restructurare:... intr-aceeaci vreme servajul se zdruncina ci el §i taranul se declara liberin drept, deci nu Inca in faptd, caci nu i se asigura libertatea prin Improprie-tarire §i ramine In stare de proletar" 47 Balcescu a intuit transformarile Insensul modernizarii societatii romanesti, care au avut loc In secolul al XVIII-lea, dar el s-a aflat in dificultate cind a trebuit sa gaseasca forte social& carele-a promovat: daca In Occident, ora§enimea medievala devenita burgheziefusese marele ferment al innoirii, In Tara Româneasca §i Moldova tirgoveti-mea era prea slab dezvoltata pentru a-§i asuma o asemenea functie istorica.Cum esenta politicii de reforma avea sa earning Inca o necunoscuta pentrumulti istorici români pind aproape de zilele noastre, nu este de mirare caBalcescu, exponent al ideologiei nationale, ostil din principiu dominatiilorstraine ci fanariotii aveau de doua on i. acest caracter odios, caci erau strainiei WOO ci instrumente ale unei dominatii straine, cea otomana , a sta-

44 G. Zane in N. Bálcescu, Opere, vol. 12, p. 216.45 Ibidem, vol. P, p. 280.46 N. Balceseu, Opere, ed. G. Zane, vol. IV, Bucure§ti, 1964, p. 47.47 Ibidem, P, p. 101.

"".

www.dacoromanica.ro


bilit in schema istoriei statului o faza fanariota sau oraseneasca 48, in careultimul termen nu poate fi acceptat decit ca unul de referinta pentru echi-valentul apusean.

N. Balcescu este, asadar, cel dintii cercetator modern in intelesulde istoric autentic care a abordat problema serbiei, intemeiat pe o in-formatie care a cuprins piesele esentiale ale documentatiei (sporul cantitativpe care 11 vor educe investigatille din deceniile urmatoare nu va fi insotitsi de unul calitativ). Conceptda sa romantica in fondul ei admite exis-tenta unui feudalism, ce s-a manifestat si acest aspect trebuie subliniat caun merit deosebit al sau In raporturile dintre boier si taran. Aservireatreptata a celui din urma a fost desavirsita de legatura lui Mihai Viteazul,impusa de aristocratia de avere ; de la acest act incepe marea asuprire a ta-ranimii, a carei consecinta este ruina Orli si instaurarea regimului fanariot.Un curent de prefaceri, similar revolutiei urbane" (termenul nu e folositde Balcescu, dar e implicat in analiza lui) subrezeste serbia, abolità in celedin urma, dar, neimproprietarit, fostul rum an a ramas mai departe intr-osituatie precard, care a fäcut posibild mentinerea lui in robie", agravatade regimul de obligatii impus de Regulamentul organic, din ale carui pre-vedPri de sporire a clacii s-a nascut un nou servaj.

Revolutia din 1848 a scos problema iobagiei din dosarele cercetariiistorice si a adus-o in centrul confruntarii politice. Fireste, ea preocupasepe toti cei care intelegeau ca progresul societatii romanesti reclama cu ne-cesitate asezarea pe noi baze a raporturilor agrare. Miscarea revolutionaradin 1840, de pilda, isi propunea sa-i transforme pe cldcasii in franc-tenan-cieri, cu drept de mostenire asupra pamintului pe care-1 poseda" si inda-torati la plata unei rente In bani, fixata, in cadrul unui contract emfiteotic,in raport cu valoarea actuala reala a pamintului 49. Era vorba, asa cum aratacel mai profund cercetator al istoriei acestei miscari de desfiintarea relatiilorsociale si a marii proprietati de tip feudal, improprietarirea de fapt a cla-casilor in schimbul unei neinsemnate despagubiri" 5°.

Revolutia din 1848 isi daduse un program agrar care nu putea fi alt-ceva decit un compromis intre tendintele afirmate in rindurile promotorilorei. Punctul 13 al Proclamatiei de la Islaz emanciparea clacasilorconstituia deopotriva, in ciuda conciziunii sale, problema fundamentala arevolutiei si, In acelasi timp, unul din principalele criterii de delimitare politicaintre partizanii si adversarii revolutiei. Lucarile Comisiei proprietatii con-vocate pentru a discuta modalitatile de realizare a acestei revendicari auconstituit un cadru in care au fost expuse puncte de vedere partizane, dincare nu au lipsit retrospectivele istorice. Din aceastä perspectiva si nu-mai din ea intereseaza aici aceste dezbateri. Asa cum se va putea lesneobserva, confruntarile clacasi proprietari s-au transformat in anumite mo-mente in adevarate polemici istoriografice", participantii invocind, in spri-jinul tezelor sustinute de ei argumente istorice, de forte, evident, deosebite.E semnificativ faptul cà la doi ani de la rostirea lor, declaratiile clacasilor

48 Dupa Balcescu fazele parcurse de stat si cele care aveau sa urmeze sint: domnesc,boieresc, fanariot sau orasenesc, ciocoiesc sau birocrat, romanesc si democratic. Sub aspectulstatutului personal, schema sa este rob, serb, proletar, posesor, proprietar, ibidem,p. 100 si urm.

4 9 G. Zane, op. cit., p. 192." Ibidem, p. 255.

www.dacoromanica.ro

13 losAGIA IN ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA 69

intrau cu valoare de izvor, pentru a proba renasterea servajului, in cea maitemeinica opera de cercetare istorica, realizata de generatia pasoptista, Ques-tion écononitque des Principautés danubiennes a lui N. Bglcescu.

Izbucnirea revolutiei, urmata de rapida instaurare a puterii revolutio-nare, adincile prefaceri care se anuntau, obisnuitele confuzii si abundentede zvonuri ce insotesc intotdeauna astfel de evenimente creaserg in lumeasatelor o efervescenta in care cele mai frumoase sperante apareau indrepta-rite. Adversarii revolutiei nu erau insa de fel resemnati si incercgrile de a ras-turna guvernul provizoriu sau de a agita populatia impotriva-i vadeau ho-tarirea lor de a rgsturna vechile stari. N-am starui asupra acestor aspecte(Rica textele prilejuite de ele n-ar sluji la intelegerea cadrului politic, ideo-logic si mental in care s-au desfgsurat lucrarile Comisiei proprietätii ; acesteaspecte sint cu atit mai necesar a fi relevate cu cit ele dezvgluie imaginilementale din lumea satelor, imagini elaborate la nivel subliminal 0 care aveausa razbata in atitea din interventiile reprezentantilor clgcgsimii.

Inca de la 16 iunie, Guvernul provizoriu lansase, din considerente tac-tice, o proclamatie cgtre proprietari, incercind, prin asigurarile date desprebunele sale intentii, sa le dezarmeze ostilitatea. Dupa cuvenita dezmintirea zvonurilor nimeni n-a putut ave in gind a va rapi mosiile" , autori-tatea revolutionara 10 afirma intentiile, subliniind, cu acest prilej, ceea ceapgrea a fi cel mai odios pentru tarani: pentru parcela lor, acestia platescclacg, iobagie si dijmg" ; guvernul vrea sa scape pe fratele satean de robiaclacii, a iobggiei si a dijmei" ; ping la intrunirea Adunarii constituante,tgranii sint obligati a raspunde datoririle proprietaresti, afarg de acea in-farna iobagie" ; apelul adresat proprietarilor este de a sprijini guvernul casa scapgm de rusinea robiei, ce se numeste clacg 0 iobagie" 51.

Intr-o altg proclamatie, adresata, de asta data, mosnenilor pentru adezminti zvonurile ca proprietatea lor ar fi amenintata de programul agraral guvernului, se intilneste un succint istoric al formarii marii proprietatiboieresti 0 al aservirii taranimii. El este important pentru cunoasterea con-ceptiei curente in tabara revolutionara despre aceste procese: Mosiile, pa-mintul Tarii Rom ânesti a fost odata al lacuitorilor. Toti sgtenii altadata,in vechime, erau mosneni, ca 0 voi, 0 niste venetici, incuibindu-se printredinsii, cu binele, cu raul, speriind, amggind, incepura a lua, a cumpgra penimic, azi petecul de pamint al unuia, miine al altuia, pind cind li se fdcuramosii mari si mosnenii ajunsera robi 0 apoi cu Regulamentul clacasi, ce eramai rau decit robii din alte Orli". Noul guvern vrea sä scape taro de robiaclacii si a iobggiei 52 Se intilnesc aici am spune intr-o expunere populari-zata" toate tezele din Starea sotialii a lui Bglcescu, care s-ar putea sa fiechiar autorul acestui text: vechea democratie" mosneneasca, infiltrarea ve-neticilor" acaparatori, serbirea tgranului, noul servaj introdus de Regula-

51 Anul 1848 in Principatele romdne (citat mai departe Anal 1848), vol. I, Bucuresti,1902, p. 620. Prin Regulamentul organic stApinii de mosii primiserd drept compensatiepentru desfiintarea poshisnicilor si scutelnicilor asa-numitii slujbasi volnici", care tilde-plineau stujba de argati, vizitii, paznici etc. in Moldova la zece familii tAranesti se lua unslujbas volnic, in Tara Romaneasdi, patru la o suth de familii. Taranii erau ostili acestuisistem pe care il numeau obAcie", obãgie" si s-au straduit sã obtinä convertirea lui Inbani. Vezi A. Otetea, Considerafii asupra trecerii de la feudalism la capitalism in Moldovasi Tara Romcineascä, In SMIM, IV (1960), p. 362-363.

58 Anul 1848, p. 620.

www.dacoromanica.ro


mentul organic. Elementul comun arnbelor proclamatii este insd trinitateaodioasa a clAcii, dijmei si iobagiei a carei abolire raminea obiectivul principalal noii puteri.

In proclamatia de la 9 iunie se afirmase raspicat ca claca dar si aceainfarna iobagie se desfiinteaza, lucrarea la lucrul drumurilor se desfiinteazti,sateanul Vara pdmint se face proprietar" 53, dar la 16 iunie improprietarireaera aminatd cu trei luni si, cum s-a aratat, se cerea Vdrannor ca pinà la in-trunirea Adunarii Constituante, sa presteze indatoririle propriitariste afarade acea infarna iobagie" 54. Constanta cu care apare aceasta institutde si se-veritatea cu care ea este condamnata si Balcescu in corespondenta luiparticularà o insoteste de acelasi epitet infama" confirma cele scrise inQuestion éconontique ca tardnimea clacasd indura mai greu servitutile per-sonale decit cele in munca.

Incepute la 10 august, sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad 55,vicepresedintele, lucrarile Comisiei proprietätii au constituit cum am spus

o adevarata confruntare politico-istoriografica, pentru ca ambele partitarani si proprietari au invocat argumente de ordin istoric in sprijinulpozitiilor lor. Cuvintul rostit la 11 august de Ion Ionescu de la Brad este,evident, o reluare a tezei lui Balcscu din Starea sofiald : aceeasi distinctieintre regimul de proprietate democratic, nascut prin colonizare si cel asiatic,nascut din cucerire. Desi considerente tactice 11 obligau &à treaca sub tacereabuzurile boierimii, era in logica lucrurilor ca o data afirmata existenta, laorigine, a unui regim funciar-democratic, starile de flagrantd inechitate oferitede contemporaneitate sd se explice prin silniciile marilor stdpini de pamint.

Punctul de vedere boieresc, exprimat de F. Lens si Lahovari, este ca mareaproprietate s-a nascut din donatii domnesti si ca tAranii in calitate de chiriasiai pamintului, erau indatorati la prestatii. Negru Radu, intiiul printspunea Lens in sedinta din 11 august Insa a trecut in locurile acestea,le-a gAsit pustii si le-a impailit pe la strabunii nostri eroi, cari cu sabia inmind isi aparau patria" 53. Pentru el, deci, tdranul nu a avut in proprietateasa nici un lot de pamint: i inaintea Regulamentului, si inaintea lui Caragea,locuitorul era chirias. Din vechime, cracasii se bucurau de acele drepturice proprietarul voia sA le lase de bundvoie. Ei se foloseau singuri de toadmosia ; si proprietarul nu si-a intremat dreptul ski de proprietate, (tech semultumea cu chirie putina", cu alte cuvinte, la inceput regimul de obligatiiera mai usor, pentru ea, odatd cu desfiintarea monopolului otoman, el sainregistreze o agravare, sau in formularea deputatului proprietar: dupace s-au slobozit schelele tarii, dupd ce s-au suit preturile, a trebuit sa urcesi chiria" 57. Ce se intelege prin aceasta chirie" o lámureste acelasi Lens:claca si dijma era singura forma' putincioasd a chiriei . . . pentru ca capi-talul banesc lipsea de la tarani" 55. Se desprinde din aceasta precizare"culimpezime pozitia boierimii: claca si dijma nu sint expresia unui regim feudal,ci, in cadrul unei proprietAti absolute, quiritare, negrevate, deci, de nici oservitute feudala, o chirie, din partea unui Oran, care, In lipsa lichiditAtilor

53 Ibidem, p. 493.54 Vezi G. Zane, op. cit., p. 235-236.55 Pentru vederile lui Ion Ionescu de la Brad, ibidem., p. 325-330." Anul 1848, vol. III, p. 344.57 Ibidem, p. 393." Ibidem.

www.dacoromanica.ro

15 meAGIA TN ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA 71

monetare, se achita prin muncti §i produse. Problema avea sa. fie redisoutatade M. Kogalniceanu claca §i dijma drit al feudalitatii" sau drit al pro-priettqii" dupa cum ideea unei Impartiri dintru inceput In societateafeudala in boieri §i tarani dependenti avea sä fie ideea de baza a conceptieilui C. Giurescu (dar, evident, pornind de la alte constatari §i Vara nici olegatura cu justificarea pozitiei boierimii).

Un precursor al acestei teorii dar, repetam, cu o finalitate politicaabia disimulata era boierul Lahovari, pentru care taranii pe vremea luiMircea Voda §i a celorlalti domni vechi au fost chiar robi ping la reformamemorabila a lui Nicolaie Mavrocordat" ° (evident, confuzia cu Constantin).Starea de servitute se confunda, In conceplia lui, cu Inse§i Inceputurile statuluifeudal romanesc.

0 opinie divergenta, in rindurile boierimii, la deputatul Radu Ceau§escu,care, intr-un acces de cainta oferea reparatii pentru toate abuzurile sävir§ite.Insa dincolo de aceste momente psihologice, merità citate aici parerile luidespr e istoria proprietatii: Particica voastra . . . o aveti tocmai de la RaduVoda §i ati stapinit-o pina la 1812. Atunci, noi boierii cei mari §i cei mici,Impreuna cu Caragea Voda, ne-am unit, v-am luat-o, v-am dat-o, iar v-amluat-o, v-am dat-o iar, v-am luat-o apoi ping 1831, cind iara§i ne-am sfatuit,v-am pus o sarcina asupra voastrti ; voi erati robi §i mai robi Inca decittiganii" °. Evident, este foarte anevoie de scos din zgura atitor date eronate,adevarul istoric pe care aceasta interventie 11 inchide. Mai Intli se cuvinesubliniata ideea unei mici proprietati tarane§ti Inca de la intemeiere, ideecare trimite la Balcescu, chiar daca deputatul amintit nu-I va fi citit pe is-toricul democrat-revolutionar. Anul 1812, care nu marcheaza nimic in evo-lutia relatiilor agrare, vizeaza probabil Inceputul domniei lui Caragea, acarui legiuire, ce dateaza insa din 1818 , a adus o inasprire a obligatiilorde clack prin interzicerea invoielilor sub cuantumul celor 1.2 zile pe an. Res-tringerea drepturilor de folosinta a pamintului, atribuita, indeob§te, acesteidomnii 61 nu va fi fost insa atit de riguroasa, de vreme ce Bargrave Wybornnota in 1821 &à taranul poate considera ca tara intreaga e la dispozitia sa ;el poate semana, cosi, unde-i place, dind stapinului de mo§ie, oricare ar fiel, numai dijma din recoltà" 62. Transferurile succesive evocate de R. Ceau§escuramin Insa de neinteles §i ele sint de pus mai degraba pe seama ignorantei.

La celalalt pol, viziunea taraneasca: ea nu are decit o vaga impresiedo bine pentru starile din cele mai indepartate inceputuri, tirmata de oingsprire a exploatarii un prim jug , caruia i-a urmat de la Regulamentun al doilea jug, mult mai apasator. De la mo§ Adam incoace declaradeputatul lAran Scurtulescu . . . am trait destul de bine, pima Intr-o vreme;iar de la anul 1831 ne-am pomenit prin silnicie cu un jug de fier, pus pe capulnostru, ce-I numesc boierii proprietari §i sfint regulament" §i mai departe:noi aceasta proprietate §i regulamentul ce ne-a impilat de ani §aptesprezece§i pina acum, nu le cunoa§tem de sfinte, ci le cunoastem de jug de her §i ro-

5° Ibidem, p. 396.60 Ibidem, p. 311.61 Istoria Romdniei, vol. III, Bucuresti, 1964, p. 627.62 N. lorga, Un obseroator englez asupra romdnilor din epoca lui Tudor Vladimirescu,

In ARMSI, s. III, t. XIV (1933), p. 153.

.

www.dacoromanica.ro


bime, pus in capul nostru cu silnicie, fard stirea obstestii tdri a românului ".Mai rdspicatd este formularea altui deputat Oran, Em. Cojocaru, In privintacelor cloud faze ale iobdgiei: pind la Regulament n-a fost robie asa de asprdca de atunci incoace" 64 El stdruie asupra legdrii de pdmint a taranului cutrdsätura definitivd a robiei: Nu este omul rob, lipit de mosie, cind n-auvoie sd se clued de pe o movie pe alta ?" 65 Asupra acestui aspect, socotit deel drept cel mai Inrobitor pentru tdran revine si in sedinta de a doua zi Incare denunta patima robiei Regulamentului, ca ne Ingrddise pe fiecare locui-tor In proprietatea fiestecdruia proprietar, ca intr-o cetate de zid cu portilede fier, de nu mai aveam noi pe unde sd iesim" 66.

Ceea ce se desprinde cu limpezime din ludrile de cuvint ale deputatilorOmni este ca Regulamentul organic a inaugurat o noud fazd In exploatarealor de care marii stdpini de pdmint, caracterizatd prin agravarea consi-derabild a statutului lor personal. Se poate spune cà inainte de a cdpdta oformulare istoriografia , a doua iobágie" s-a ndscut, in focul polemiciipolitice din Comisia proprietglii, din pdrerile exprimate de reprezentantiitdranimii.

Este vrednic de retinut cd si in acest caz se verified observatia lui Rall-cescu, pe care am mai citat-o, cä Ordnirnea a indurat mai greu servitutilepersonale de felul interzicerii de facto a strdmutdrii 67, decit prestatiile inmunch*. i totusi ceea ce a frapat pe contemporani in primul rind au fost toc-mai obligatiile sporite in muncd, introduse de Regulamentul organic, sclavia"regulamentard fiind definitd in primul rind de renta in muncd. tefan Dds-cdlescu, observatorul atent al timpului ski scria: < Regulamentul organic

n.n. > a supus pe tdranii plugari locuiti pe moiile boierilor la mimedgrea de cimp, supt numirea de clacd sau boieresc, care, cu dezvoltarea corner-tului, scurgerea produselor cu folos, i-a adus in stare de sclavi, muncind nu-mai proprietar" 68. Dacd este sa dam crezare unui alt contemporan,Popa apca ar fi vestit sdtenilor revolutia din 1848 prin cloud elemente:fraternitatea generald i abolirea clàcii (am scdpat de dace) 69. Indiferent

sub aspect imagologic cum va fi apdrut celor interesati robia regula-mentard, este in afara oricdrei disculdi ca atit la nivelul ideologic intru-chipat de revolutionarii pasoptisti cit si la cel al constiintei popularecolective, reprezentate de Omni, epoca regulamentard a fost vazutd ca unade recrudescentd a servajului, ca o adevaratd neorobie. A doua iobagie"capdta asadar o sanctiune populard i savantd, intrind astfel in panoplia"de idei a istoriografiei relatiilor agrare 7°. Sub forma neoiobagiei a lui C. Do-

63 Anul 1848, vol. III, p. 366. Pentrii realitätile agrare ale epocii regulamenlare,vezi D. Ciurea, Cipilizafia in Moldova in perioada 1834 1849, in Anuarul lnstitutuluide istorie i arheologie A. D. Xenopol", t. XIII (1976), p. 14-15; Gh. Platon, Genezarevolutiei romdne de la 1848, Iasi, 1980, p. 163 si urm.

64 Ibidem, p. 364.85 Ibidem." Ibidem, p. 392.

In cursul discutiilor din Comisia proprietAtii, un deputat-proprietar a replicatcd legarea de pamint a taranului este IScutii de stat mai mult in folosul lui decit al pro-prietarilor, ibidem, p. 365.

" N. Iorga, Un cugetiitor politic moldovean de la jurndiatea secolului al XI X-lea.iStefan Scarlat Ddsailescu, In ARMSI S. III, t. XIII (1932-1933), p. 17.

6 9 N. Iorga, Memoriile unui vechi dasccil, ibidem, t. XV (1934), p. 347." In Question économique, Balcescu reproduce pasaje din hiarile de cuvint ale repre-

zentantilor taränimii In Comisia

pentru

67

proprietAtii.

www.dacoromanica.ro


brogeanu-Gherea, a regimului iobagist al lui L. Patrascanu si a celei de adoua iobägii a lui A. Otetea, ea avea sa reapara in istoriografia i gindireapolitica romaneasca.

Inabusirea revolutiei prin eforturile conjugate ale reactiunii internesi externe nu a pus capät discutiilor privind rezolvarea problemei agrarein cadrul lor, a incercarilor de a deslusi In negurile trecutului originile reali-tatilor contemporane. Dimpotriva, anii scursi intre sfirsitul revolutiei i iz-bucnirea rdzboiului Crimeii inregistreaza o vie activitate a emigratiei pasop-tiste, preocupard sa aprofundeze solutiile de modernizare a societatii roma-nesti. Gasirea lor a devenit acurd odata cu Congresul de la Paris care, fdcinddin problema unirii principatelor o problema europeana, a pus la ordineazilei crearea statului roman modern.

Nu e rostul acestor pagini de a examina in amanunt curentele ce s-aumanifestat intr-o literatura indeajuns de bogata consacrata, cu deosebire,problemei agrare 7'. Este insa util sa se urmareasca acele conceptdi, teze sauidei care aveau sa aibd o posteritate de durata mai lunga sau mai scurtain istoriografia romana.

Intr-o brosura de propaganda, in care nu lipsesc elucubratiile de totfelul 72, J. Ileliade Radulescu sustine, Intr-alt chip, originea externa a ioba-giei. Imaginea societatii romanesti la inceputurile evului mediu, in viziunealui Heliade Radulescu, este aceea a unei democratii de proprietari. Intre-bindu-se de unde venea forta acestei societati, rdspunsul e lapidar formulat:Intregul popor era proprietar". Dreptul de proprietate era de tip quiritar,fiecare fiind liber sä dispund de pamintul sau, fära nici un fel de limitä.Donaii &Are biserica, foametea i alte calamitati au dus la instrainari depamint: mai tirziu nevoia i-a silit pe unii tarani sa se vinda pe eiSe admite deci ca i la Balcescu existenta unei serbii inainte de legaturalui Mihai Viteazul. Masura domneascal datatä, ciudat, cu un an inainteamortii voievodului ar fi fost rezultatul intentiei lui Mihai de a imita insti-

ungare i polone creind magnati i acordindu-le drepturi feudale"Esenta actului ar fi fost supunerea Oranilor nemosneni la obligatiile serbilor,legindu-i de pamintul pa care se gaseau i asimillndu-i cu cei care se vinduseraei insisi" 74 Heliade admite asadar existenta unor oameni liberi fàrA pamint,asezati pe moii1e boieresti i minastiresti, care si-au pierdut libertatea per-sonald prin asezamIntul lui Mihai. Este teza pe care, cum se va vedea, ovor sustdne mai tirziu I.C. Filitti si P.P. Panaitescu.

In privinta abolirii serbiei si a regimului regulamentar fantezia luiHeliade se avinta progresiv i zborul ei nu mai merita a fi urmarit indea-proape. Daca rostul reformei mavrocordatesti este bine intuit slabireaboierimii , el crede ca acestia neobisnuiti a avea serbi caci serbia legala

" G. Zane, op. cit., p. 260 si urm.72 . In secolul al XIV-lea, Valahia era .. o ará independentd, cu un guvern

electiv reprezentativ, avind sufragiul universal, garda sa nationald, armata sa permanenta,politia sa civiM, fdrd privilegii feudale, fArd nobilime ereditard i formind un popor deeameni liberi, toti proprietari i toti boieri". J. R., Le protectorat du Czar ou la Roumanieet la Rassie. Nouveaux documents sur la situation européenne, Paris, 1850, p. 5. Autorulderivä pe boier din lat. bellum. Pentru conceptia lui I. Heliade Radulescu, sInt pretioasestudiile devenite clasice ale lui D. Popovici, republicate In Studii literare, vol.Cluj-Napoca, 1979-1980; cf. si micul portret schitat de G. Zane, op. cit., p. 316-321.

73 Ibidern, p. 9.2 Ibidene, p. 11-

si,

insisi.

tutiile 73.

IIIIV,

www.dacoromanica.ro


nu data decit de la Mihai Viteazul, departe de a combate, au aplaudat aceati-ta propunere" 75, cind In realitate masura s-a lovit de opozitia boierimii.

mai surprinzatoare e afirmatia lui ca sub regimul Regulamentului organics-ar fi asigurat libertatea de stramutare, devi, cum s-a vazut, tariinimeaconsidera legarea ei de facto de glie ca semnul noii ei inrobiri. Culmea o atingeHe bade atunci cind discuta problemele clacii. Pentru el e vorba la inceputde o munch' pioasa . . . munca in grupuri atit de visata de Fourier in falan-sterul sau". Comentariile sint de prisos. Dupa Heliade, Ioan Voda Carageaeste cel care a introdus claca de 12 zile (ava cum am aratat el a interzis in-voielile sub acest cuantum). A profana claca, a injosi un sentiment de cari-tate Intr-o datorie de verbi a fost un scandal pentru tarani ca vi pentru pro-prietari". Boierii vlrstnici, adevarati romani ar fi refuzat sa profite de acestdrept blestemat dupe expresia lor". Sintem in plina tabula*. Am staruitasupra ei pentru ca vi aici intilnim sub alta forma ideea, exprimata de de-putatul R. Ceauvescu in Comisia proprietatii, dupa care domnia lui Carageaar fi marcat o noua etapa in inrautatirea situatiei taranimii 77. In concluzie,Heliade crede ca a demonstrat ca aceasta (claca n.n.) nu insemneaza niciiobagie, nici servagiu, nici corvée, nici angarie" 77, ci un ajutor benevol datde Oran stapinului de pamint, ca multumire pentru ospitalitatea" primitäpe movie.

Fixarea rostului vi a caracterului clacii rezolva de la sine vi problemaveciniei pentru ca, afirma Heliade, simplu vi sigur: claca din Romania (adieaTara Romaneasca n.n.) se numea vecinatate In Moldova" 78.

Oprim aici fanteziile heliadiste, retinind pentru discutia ce ne intere-seaza conceptia regimului de proprietate individuala generalizata, inceputulaservirii prin vinzari de pamint vi persoane , legarea de glie a taranuluica urmare a imitarii de catre Mihai Viteazul a unor modele polone vi maghiare.

Lucrarile consacrate problemei agrare, aparute pina la unirea princi-patelor, vehiculeaza citeva idei care devin prin repetare adevarate clivee is-toriografice. Viitorul prim-ministru Apostol Arsachi afirma vi el, spre pada',ca regimul feudal n-a existat niciodata in aceasta tail cu seniorii vi vasaliilor". Pamintul s-a aflat la origine In proprietatea taranilor, marile domeniiformindu-se prin vinzari, efectuate de movneni, pine acum 79.

Aceeavi imagine a unei societati de proprietari dar pe de alte pozitiiideologice vi la Al. G. Golescu: ceea ce este interesant de subliniat in lu-crarea lui De l'abolition du servage e transferul vinovatiei de la Mihai Viteazu/la boieri In ceea ce privevte consecintele nefaste ale imitarii nobilimii maghiarevi polone. Pentru el, destramarea democratiei de proprietari nu s-a produsdecit foarte tirziu, cind boierii incepura a rivni bogalia vi puterea feudalaa seniorilor unguri vi poloni, verbia se strecura putin cite putin in tariIe noastre".Siliti de mizerie vi Intr-un climat de insecuritate, taranii vi-au vindut proprie-

" Scopul ar fi fost de a-i face pe Mrani sd emigreze si a colonize taxa cu. . . cazaci r70 Vezi mai sus, p. 71." I. Heliade Rädulescu, Diverse, Din biblioteca portativd, Bucuresti, 1860, p. 367.

Uncle s-a Mcut claca a fost o relatie de om liber catre om liber, o afectie din cele maidurabili" etc., etc., ibidem, p. 372.

78 Ibidem, p. 371." Ap. Arsachi, Memoire sur claca, In Acte fi legiuiri privitoare la chestia lardneasctl,.

s. I; vol. I, p. 670 ; cf. G. Zane, op. cit., p. 241, 249, caracterizeazd corect pe Ap. Arsachiideo'ogul marii proprietIti.

i

www.dacoromanica.ro

19 IOBAGIA IN ISTORIOGRAFIA ROMANBASCA 75

Utile i persoana lor. In conditiile generalizarii abuzurilor boiere§ti artisto-cratia militarà, prevalindu-se de serviciile semnalate pe care ea le facuse

i-a smuls liii Mihai Viteazul un act care decreta i legaliza §erbia velnica"8°.In problema originii interne sau externe a §erbiei, Al. G. Golescu tran§eazaclar: §erbia n-a fost introdusa in Principate In urma unei cuceriri ; ea a fostrezultatul unui import din strainatate" 81. Golescu aduce o vedere noua inIntelegerea legislaiei agrare a domnilor fanarioti ; reforma mavrocorda-teased, afirma el In spiritul lui N. Balcescu, nu a desfiintat §erbia, domniifanarioti urmarind doar sa o pastreze sub alt nume. Tn acest scop ei s-auerijat In arbitri in conflictele dintre claca§i i stapinii de pamint si au pro-mulgat arzamintele agrare, caracterizate de autor drept regim mixt carenu era nici §erbia propriu zisa nici libertatea adevarata".

In descendenta de idei a lui Heliade, pe care il §i citeaza, se plaseazaVasile Boerescu: om liber, taranul dispunea de doul treimi din mo§ia pecare era a§ezat, avind obligatia de a da o dijma stapinului. Astfel proclamael orgolios in timp ce intreaga Europa gemea sub jugul feudal, Romaniaavea copii ei liberi §i cetateni". La sfirsitul secolului al XVI-lea Mihai Viteazul,,patruns de ideile feudale din Ungaria i Polonia" a introdus §erbia, statorni-cità definitiv de Radu erban in 1601 ( !?), exemplul lor fiind urmat in Mol-dova de Vasile Lupu prin Codul din 1646. Perioada agitata care a urmat faceaiminenta o schimbare, 0 ea a venit prin abolirea §erbiei de catre C. Mavro-cordat. Astfel sistemul feudal n-a durat In Romania, decit aproape un secol§i jumatate, in timp ce in alte parti ale Europei, el a avut o existenth multi-seculara" 82 Deci, pe de o parte, mindria" nationald era satisracutà; româniin-au cunoscut decit scurt timp o orinduire odioasà, pe de alta parte, scurtultimp in care feudalitatea a existat la noi facea lesnicioasa abolirea ei.

Imprumutind afirmatia lui Heliade, el crede ca Joan Caragea este celcare a transformat claca dintr-o prestatie generale: intr-o obligatie statuarade lege. Admite, cind discuta regimul regulamentar, ca obligatiile personaleale tAranilor fata de stapinii de pamint constituie un atribut al serbiei".Boerescu admite totu§i un rest de legatura feudala" care 11 obliga peranul din timpul lui sä presteze o munch in beneficiul stapinilor de pamint.Polemizind indirect cu Balcescu i imbrati§ind punctul de vedere al lui He-liade, Boerescu afirma categoric ca regimul agrar existent in Moldova 0Tara Rornâneasch nu poate fi in nici un chip caracterizat drept feudal. Feu-dalismul conchide el n-a prins niciodata radacini aici ; el nu a aparutdecit pentru a disparea imediat". i incheierea de ordin practic, politic, des-prinsä din investigatia sa istorica: nu e vorba deci astdzi nici de abolirea§erbiei, nici de incetarea sistemului feudal".

Polemica declansata de revolutia pasoptista in privinta institutiilorsocietatii medievale românesti i indeosebi a celor domeniale a fost conti-nuata de M. Kogalniceanu. Ca 0 Balcescu, el s-a numarat printre partizaniicei mai hotariti a unei reforme agrare, care sa puna bazele unei mici proprie-tati tarane§ti, considerata de el drept temelia cea mai sigura pentru propd§irea-tarii. Ca 0 Balcescu, el si-a fundamentat militantismul politic pe cunoa§tereaaprofundata a trecutului poporului sail, la al carui studiu, pe baza surselor

80 Al. G. Golescu, De l'abolition du servage, In Acte i legiuiri, vol. IV, p. 171.82 Ibidem, p. 173.82 V. Boerescu, La Rountanie, in Acte fi legiuri, vol. IV, p. 300.*3 Ibident, p. 307.

ta-

www.dacoromanica.ro


nationale, a adus o remarcabila contributie 84 Ca si Balcescu, deci, el a aso-ciat In chipul cel mai strins cercetarea istorich cu activitatea socio-pohtica,punindu-o pe cea dintii in slujba celei de a doua. E drept Ca Kogalniceanun-a dat o lucrare speciald inchinata problemei agrare, dar vederile sale inaceasta privinta sint lesne de cules din diferite scrieri ocazionale si, mai ales,din discursurile sale politice.

Prefata la traducerea romaneasca a Colibei lui Mop Toma, aparutala Iasi, in 1853 85 este cea mai instructiva pentru conceptia marelui istoric.In dezbaterea privind rolul cuceririi in geneza serbiei, Kogalniceanu tran-seaza in favoarea tezei potrivit careia serbia a fost rezultatul cuceririi. Vecina,tatea este termenul care singur ne dovedeste ca ea fu rezultatul concuistei"(cuceririi) 88. Tabloul imaginat de Kogalniceanu pare a indica imprumututdesfasurarii procesului de la Balcescu din Starea sofialei dar subordona-rea lui fata de vechea idee a lui Dimitrie Cantemir despre vecinie, ca provenindde la captivii adusi din Wile vecine si redusi la starea de servitute. Kogal-niceanu incepe prin a arata ca in momentul descalecatului", atit Tara Ro-maneasca, en si Moldova erau populate de oameni liberi. Donatiile de mosii,facute de voievozi boierilor mai ales in partile de cimpie asadar, ideea lui,Balcescu! au creat problema inzestrarii lor cu bratele de munca, necesaraculturii pamintului. Solutia a fost gasita in procurarea, prin razboi, a forteide mune& din tarile vecine. Prinsii lor de rezbel , vecini, fura dara, cei intiiserbi In principate" 87. In conceptia lui Kogalniceanu, cucerirea imbraca alt,inteles decit, spre pilda, la Thierry ; nu e vorba de o separare: cuceritorpentru rom Ani, descalecator si cucerit autohtonii gasiti de descaleca-tori" ci de procurarea, prin cucerire, a serbilor din regiunile limitrofe.Kogalniceanu subliniaza, In continuare, ca vecinatatea o data introdus4in Principate, In curind fu sporita si prin alte izvoare decit concuista" 88.El staruie asupra abuzurilor si lacomiei boierimii, care s-a aruncat asuprapamintului si persoanei razesilor pentru a-si spori domeniile si inventaruluman necesar valorificarii lor.

Nouà este aprecierea data de Kogalniceanu legamintului lui MihaiViteazul. El se declara in dezacord cu N. Balcescu in privinta condamnariivoievodului si a atribuirii responsabilitatii hotaririi domnesti boierimii dinTara Româneasca. Istoricul moldovean crede ca efortul militar considerabillimpus tarii de razboiul cu turcii 1-a obligat pe domnul muntean sa adoptemasuri exceptionale in vederea desfasurarii ostilitatilor cu Poarta. Legatura,nu a avut, prin urmare, o motivatie sociala, ci una militara. Trebuia darkca In toata tara sa domneasca o singura vointa si o desavirsita desciplintipentru ca la cea intai chemare a sa tot poporul sa se scoale ea un singur om.Ca masura .rezbelica, el dar Inregimenta [...] toata natia, hotarind ca fiecararoman sail aiba domicil fix, &à se Vie de satul ski, ca cu chipul acesta sase puie o stavila emigratiilor sau bejeniilor {...] care ar fi imprastiat toata

84 Excelenta analiza a lui Al. Zub, M. Ifogalniceanu, istoric, la§i, 1974 ne dispen-seath de a stArui asupra activitätii istoriografice a lui Rogalniceanu,

85 Vezi §i D. Simonescu, Un studiu necunoscut de istorie sociald al lui M. Kogiilni-ceanu, gituit de cenzurd, in Studii", VIII (1955), nr. 5-6, p. 137-145.

86 M. Kogalniceanu, Opere, vol. II, Scrieri istorice, ed. D. Simonescu Al. Zub,BucurWi, 1976, p. 494.

87 Ibidem, p. 495." Ibidem, p. 169.

www.dacoromanica.ro

IOBAGIA IN ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA 77

populatia i ar fi lásat tam far& aparatori in contra dusmanilor din afare 89Atit timp cit controversa In jurul asezPimintului lui Mihai nu s-a Incheiat 90,este, evident, greu sa se spun& dacd o pgrere sau alta a istoricilor mai vechie mai aproape sau mai departe de adevärul istoric. Ceea ce ni se pare ins&in afara oricArei discutii e ca legdtura lui Mihai n-a introdus serbia i nicinu a adus pentru rumâni o agravare a conditiei lor servile. Kogalniceanu aredreptate, deci, sà-1 absolve pe marele domn de invinuirile ce i se adusesera.Istoricul moldovean a inteles corect cà mAsura domnului fusese provocat&de o anumità conjuncturd: el considera, cum am vdzut, cä necesitatile lupteiantiotomane reclamau stabilitatea populatiei. In ce ne priveste credem c&alternativa social (structural) fiscal (conjunctural) inseamn& o punere erc-nat.& a problemei. Másura domneasca desfiintarea dreptului de strämutareal tAranilor si trecerea In rindurile rumânilor a oamenilor liberi cu Invoiald

n-ar fi fost nici posibild i nici durabila daca nu s-ar fi integrat unei struc-turi adecvate (procesul de deposedare de pgrnint a tardnimii libere si de re-ducere a ei in stare de dependentA, care au capatat in secolul al XVI-leaproportii Insemnate). Desfiintind galeata de iesire" i ruminindu-i pe oameniiliberi cu invoialà, Mihai Viteazul a inaugurat o noud laza in istoria tdrdnimii.Explicatia structural& este, deci, corect& in continutul ei, dar gresità in ceeace priveste deterrninarea cauzald. Legätura lui Mihai nu a fost provocatànici de intensificarea comertului de grine, nici de extinderea rezervei cerea-here a domeniului feudal. Legarea de glie a fost rezultatul convergerrtei in-tereselor domniei (reamintim c& Mihai Viteazul constituit cel mai maredomeniu cunoscut pin& atunci in Tara Rom âneascg) si ale marii boierimi,preocupatà de asigurarea inventarului uman", necesar valorificarii domeniilorei sporite in intindere. Serbia in formele ei depline, care implied desfiintareadreptului de stramutare al tdranilor a fost pretutindeni formula de asigurarea fortei de mune& a domeniului In condithle unei depresiuni dernografice§i a atotputernicei boierimi. Ambele aceste cloud premise existau in 1595 siele au lost consolidate de factorii conjuncturali: marea dislocare de populatie,provocat& de invazia otomang, dificultdtile visteriei de a asigura incasarearegulatà a ddrilor, Intr-o perioadd cind cheltuielile de rdzboi cereau marisume de bani, perspectiva lungilor contestatii intre stApinii de mosii pentrua-i recupera pe rumânii f ugiti pe domenii straine, posibilitatea invocdrii decare rum dui a scApárii din robia turco-tgará pentru a pretinde un statutde libertate i, last but not least", avantajul dobindit de marea boierimeasupra domniei in urma tratatului de la Alba Iulia, incheiat cu SigismundBathory. Legdtura lui Mihai a fost produsul unor procese de lung& duratäcare au dat feudalismului românesc formele sale definitive si definitorii, pro-cese asociate ca intotdeauna in istorie cu circumstance specifice. Inacest sens discutia purtatà pin& acum in istoriografia noastra care voiasá absolutizeze fie cauzele de lung& duratà (P. P. Panaitescu), fie cele deconjunctura (C. Giurescu) a fost eronatd. Monocauzalitatea este un fe-nomen rar in istorie i asezamintul domnesc din 1595 este un exemplu de

8 9 Ibidem, op. cit., p. 495-496.°° C. C. Giurescu, Asezámtntul" sau leglitura" lui Mihai Viteazul, In Analele

Universitätii Bucuresti", Istorie, XIX (1970), I, p. 53-84 (= Probleme controversate tnistoriografia rorndmi, Bucuresti, 1977, p. 32-75).

21

si-a

www.dacoromanica.ro

78 FL. CONSTANTIN1U 22

interdependentà intre cele trei nivele ale istoriei pentru a relua termeniilui Fernand Braudel evenimential, conjunctural, structural 91.

Ca si BAlcescu, pe care il citeazA amplu, Kogalniceanu stabileste unraport de determinare cauzald intre aservirea tArAnimii i instaurarea regimu-lui fanariot: erbirea claselor de jos a<le> societAtei de cAtrti clasele de sustrase dupà sine si serbirea tdrei" 92. Imprejurdrile privind abolirea serbiei decAtre C. Mavrocordat sint judecate identic cu BAlcescu, al cArui pasajreproduce. Deosebirea e cA, Inca din 1853, KogAlniceanu se ardta un pretui-tor al reformei mavrocordAtesti, considerind cA autorul ei fAcu numelenemuritor in istoria nationale i mai elogios vorbeste KogAlniceanudespre C. Mavrocordat, cu prilejul unei discutii la Academia Ronan* inmartie 1890: reforma din 1749 este un act de mare importantA ; ea este unsoare luminos in vAlul negru care s-a intins peste tarA eu domnia fanariotilor[...]. Este o fald nationalA CA, mult inainte de revolutia francezA, s-a f Acut lanoi acest mare act de dreptate pentru clasa muncitoare" 94.

In celebrul sAu discurs in favoarea reformei agrare, rostit la 25 mai/6iunie 1862, KogAlniceanu, intr-o retrospectivA asupra regimului agrar dintArile rom Ane reia discutia asupra originilor serbiei si a clAcii. i de astAdatà

ba Inca mai rAspicat el afirmA cA transformArile suferite de clacA castructura marelui domeniu dourt treimi impArtite, sub forma loturilor ta-rAnesti, cultivatorilor directi, i o treime rezervatA stApinului mosiei seintilnesc In obiceiurile i legile slavone", din care rom Anii le-ar fi imprumutatIn timpul convietuirii lor cu slavii i bulgarii evident in perioada migrati-ilor sau ar fi fost pur i simplu adoptate din tArile slave vecine, pentru cA,spune el, ori de cite ori boierii i legiuitorii nostri au fost chemati a face saua preface legiuirile si mai ales in materie ruralA, ei se uitau mai intii la legiletArilor megiese, tAri slavone "95. Explicatii pe de-a-ntregul eronate, cAci pres-tarea rentei in mune& nu era reglementatA, dupd cum o dovedesc primeleacte de cancelarie la Inceputurile statelor feudale romAnesti, iar asezdminteleagrare discutabile dealtminteri pentru secolul al XVII-lea , din secolulal XVIII-lea nu s-au inspirat In nici un fel din mAsurile similare adoptatein Rusia sau Polonia. Argumentatia lui KogAlniceanu are mai mult un sub-strat tactic: el voia sA arate adversarilor reformei agrare, asa curn o pre-coniza el, cd in Rusia i Polonia fuseserd deja InfAptuite emanciparea i im-proprietdrirea clAcasilor, refuzate de boierii rom Ani ".

Alterarea caracterului benevol al el:deli i transformarea acestei pres-tatii In muncA intr-o obligatie s-au aflat la originea robiei rumAniei sau avecinAtAtei" 97. Starea de servitute corporalA a durat ping la reformele luiC. Mavrocordat, care a abolit-o. KogAlniceanu stAruie, insd, cind este vorbade a rAspunde la intrebarea dacA tAranii erau sau nu liberi, asupra dreptului

91 Pe larg studiul nostru Tordnimea aservia din Tara Romdneascd de la leglituralui Mihai V iteazul la reformele lui C. Maprocordat (in ms.).

92 M. Kogalniceanu, op. cit., p. 497.Ibidem.

" lbidetn, p. 596 597 ; vezi i ldmuririle lui Al. Zub privind imprejurárile acestordiscu tii.

Idem, Scrieri sociale, ed. D. Simonescu, Bucuresti, 1947, p. 231. El invocacererea boierilor din 1805 pentru sporirea clacii, unde este prezentath situatia din tarile vecine.

Eu nu cer pentru taranii nostri liberi, cum se zice, decit aceia ce ImparatulAlexandru al II-lea i nobletea Rusiei au fAcut pentru serbi", ibidem, p. 266.

" Ibidem, p. 225.

93

II

Isi

gi

www.dacoromanica.ro

23 IOBAGIA IN ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA. 7 9'

de stramutare caruia ii atribuie, din acest punct de vedere, functia de cri-teriu. El constata ca legaturile lui Matei Basarab i Vasile Lupu fixau adu-cerea la urma" a tAranului fugar i cà prevederea a ramas In vigoare si inasezamintul din 10 aprilie 1827 a lui Ionità Sandu Sturdza, domnul Moldovei.Asadar, conchide el, ping in 1832, taranii romani au fost glebae adscripti",Regulamentul organic introducind Intiia data o libertate conditionata".Este evident ca Kogalniceanu ignora nemult,umirea taranimii care a vazutIn conditiile fixate de Regulamentul organic in vederea parásirii mosiei decatre taran tot atitea legaturi pentru a-I fixa de pamint 98. E adevarat caobiectivul principal a lui M. Kogalniceanu era de a impune Improprietarireataranilor, de a discuta raportul dintre Oran i pamint i numai In subsidiarde a urmari riguros ansamblul regimului de obligatii ; numai astfel, credem,se poate explica faptul ca el nu a dezvoltat in discursul stiu acea constatarecapitala din raportul Comisiei internationale insarcinata sa studieze pro-punerile Divanului ad-hoc: actiunea guvernului (in epoca regulameiltara

n.n.) fu cu totul paralizata pe la tall, taranii furd lasati la bunul placal proprietarilor i un fel de drept feudal fu reintrodus in Moldavia" 99.

Desi in cuprinsul acestui studiu nu urmarim i literatura politicaci doar pe cea istoriografica n-am putea sa nu reinnoim exceptiile,amintindu-1 aici pe Barbu Catargi. Mentionarea lui este In mai multe pri-vinte necesard: mai intli el a fost principalul adversar a lui M. Kogalniceanu,si Impotriva lui ca persoana dezvoltat marele istoric pledoaria pen-tru improprietarirea taranilor ; In al doilea rind, cel putin intr-o privintg,asupra careia ne vom opri indata, se constata la cei doi o suprinzatoare con-vergenta.

B. Catargiu a fost exponentul boierimii conservatoare, pentru carereforma agrara era identica cu exproprierea In masa a cldcasilor. Vederilesale In domeniul istoriei agrare sint cele obisnuite In mediul boieresc: mariistapini de pamint sint la origine cei care s-au distins prin virtuti militare.Regimul stapinirii de pamint a urmat intrutotul legile Romei", ideea uneiimpartiri Intre proprietari i neproprietari, care sg coincidd cu o separareetnica intre migratori i autohtoni (ca in Franta intre germanic si roman)neexistind la noi. serbia ar fi fost introdusa de Mihai Viteazul, dar nu laindemnul i nici In beneficiul marii boierimi, ci dintr-o ratiune de stat, carei-a impus domnului sacrificarea deliberatä a Varanimii. Justificarea datade fruntasul conservator masurii lui Mihai Viteazul se aseamand cu cea alui M. Kogalniceanu din care Catargiu s-a inspirat ; deosebirea vine din sub-linierea repetata ea marea boierime proprietarii, cum se exprima el nuau avut nici un rol in aceasta instituire" a serbiei. Servajul declara B.Catargiu la 29 mai 1862 intr-un discurs la Camera a fost introdus de acelmare bgrbat al Rom aniei, de Mihai Viteazul, pentru o necesitate a vremiilui, prin niste mijloace barbare negresit, dar neaparate in Imprejurarile Incare se afla. El, vazind cg populatiunea se imprgstie, ca Intr-o zi o sa se des-tepte singur pe pgmintul României, fara ostire, fàrà finante i, prin urmare,in neputintg de a mai sustine diferitele rgzboaie ce era nevoit a Intreprindepentru apgrarea Orli sale, si-a zis: voiu sa jertfesc mai bine libertatea

mele, ca sa o scap Intreaga din robia stating". i dupa aceastg amuzanta.

Vezi mai sus, p. 72." M. Kogãlniceanu, op. cit., p. 244.

na-tiei

"

www.dacoromanica.ro


reconstituire a presupusului rationament domnesc, Catargiu conchide: ser-vajul s-a facut printr-o necesitate politica, iar nicidecum ca sa flateze peproprietari" 100. Rostul politic al concluziei este atit de evident, incit elenu necesita ample comentarii: liderul conservator imprumuta explicatia luiKogillniceanu pentru a o intoarce impotriva autorului ei §i, implicit, a po-zitiei sale liberal-democratice. Inca o data discutia asupra serbiei ofereaterenul pentru confruntari politice, punind astfel in lumina strinsa corelatiedintre istoric si politic in studiul evolutiei regirnului agrar.

3. UN SUFLU DE SIMT CRITIC: ROMANTISM IN AMURG,POZITIVISM INCIPIENT

Infaptuirea reformei agrare, urmata la ceva mai mult de un deceniude dobindirea independentei, a luat, pentru un timp, problemei tarane§ticaracterul ei acut din anii 40-60 ai secolului al XIX-lea. Pe masura ce aceas-ta problema trecea in marginea scenei politice, interesul aratat de istoricise retragea si el in periferia anchetei istoriografice.

Sfir§itul secolului al XIX-lea si inceputul celui urmator, cind cercetarilede istorie agrara inregistreaza o anumitä eclipsa, constituie o perioada indecursul careia istoriografia rom Ana inregistreaza insemnate progrese. Con-textul istoriografic international era dealtminteri caracterizat prin aparitiaunor curente si directii noi care largeau aria de investigatie §i-i adinceauanaliza. Ranke (mort in 1886) facea Inca figura de patriarh al istorismului,principiile sale privind critica surselor istorice, in vederea reconstituirii fap-tului wie es eigentlich gewesen ist" fiind la temelia oricarei cercetari auten-tice. Istoriografia germana mai exact cea prusaca angajata ea insa§iIn sprijinirea efortului de unificare nationala, apoi, dupa razboiul franco-prusac din 1870-1871, in a celui de afirmare a noului Reich ea mare putere,prelungea, in alte conditii de dezvoltare social-politica §i in alt cadru na-tional, romantismul francez.

In timpul acestei translatii a romantismului de la vest la est, in taralui de obirsie se na§tea un alt curent, destinat unei indelungate vietuiri,pozitivismul. Varianta lui istoriografica e mult mai putin tributara, decitar lam sa se creada numele, filozofiei lui Auguste Comte. Adversar al pato-sului romantic, istoricul pozitivist incearca sa elimine tot ceea ce ar puteaaltera procesul de cunoa§tere prin participarea efectiva a subiectului-cu-noscator, pentru a nu lasa istoriei decit faptele inse§i. Extragerea acestoradin izvoare se face dupa principii §i reguli precise care transform& criticasurselor intr-un ansamblu de reguli riguroase, destinate sa garanteze o re-colta de date curatite de zgura alterarilor sau falsificarii lor voite sau ne-intentionate. La sfir§itul secolului, un adevarat manual al metodei pozitiviste"(ghihmelele sint in acest caz de rigoare), Introduction aux etudes historiquesal lui Ch. Langlois §i V. Seignobos fixa corpus-ul acestor reguli.

In istoriografia romaneasca, noul spirit critic s-a manifestat in douàfaze: cea dintii coincide cu activitatea Junimii la la§i, adica cu anii 1864

I" B. Catargiu, Discursuri parlantentare 18,59 1862, ed. P. V. Hane§, Bucurgti,1914, p. 343.

www.dacoromanica.ro

25 IOBAGIA IN ISTORIOGRAFIA ROALANEASCA 8r

1885 10 1, cea de a doua este dominata de activitatea acelor mari istorici, acaror vast& eruditie a fost dublata de o exemplara rigoare critica: D. OnciulI. Bogdan si C. Giurescu. Formulata pe scurt, doctrina tuturor acestor cer-cetari, indiferent de calibrul" lor stiintific este reintoarcerea la surse",eliminarea si combaterea tuturor conceptiilor si tendintelor nascute din ade-ziunile politice sau din credinta ea ajustarea adevdrului istoric dupa un pat . . ._

nu al lui Procust, ci al intereselor nationale rau intelese este o atitudinepatriotica.

Ce a insemnal, spiritul junimist in istoriografie, care-i erau obiectivelese poate desprinde din rindurile lui Gh. Panu: Ceea ce lipsea pe atunci inistorie ca si in toate, era metoda si spiritul critic desbracat de orice preocu-pare, mai cu seama spiritul critic lipsea complet. Nu-si poate inchipui cinevaastazi cità copilarie exista in felul de argumentare. In Studiul istoriei la Ro-mani, mi-am propus sa denunt naivitatile, greselile si reaua credinta decare erau pline cartile noastre de istorie. Era si timpul, deja incepusera totia se satura de fabulele istoriei noastre, deja d. Hajdau scoasese cea dintii.fascicola a Istoriei sale critice" 102. *i felul de a reactiona la aceastä stare delucruri, este, iarasi, infat,isata de Gh. Panu: i atunci mi-am zis: ia sa caut,ia sa vad, de unde sunt ele (afirmat,iile istoricilor n.n.) luate ? Poate eleau o origina intemeiata ? WA cum am ajuns sa ma ocup de istoria Rom anilorin izvoarele ei cele mai vechi" 1°3. Pasajele citate cuprind, asadar, cele cloud.trasaturi ale spiritului junimist in istoriografie: reintoarcerea la surse si spiritcritic.

S-au manifestat ele si in cercetarea istoriei agrare ? Raspunsul, carenu poate fi decit nuantat, trebuie sa ia in consideratie citiva factori. Maiintii, desigur, baza documental* caci atit timp cit era vorba de reintoarcerela surse, prima intrebare pusa in chip firesc nu putea fi decit: care surse ?sRind in primul deceniu al secolului al XX-lea, cind se produce explozia"documentara provocata de investigatiile prodigioase si tulmultoase ale luiN. Iorga, informatia referitoare la raporturile agrare Famine ingusta: pentraTara Rom aneasca, documentele publicate de N. Balcescu, pentru Moldova,Uricariul, marea colectie initiata de Th. Codrescu in 1852 si incheiata, dupamoartea lui in 1895. Asa-zisa Istorie a romdnilor a lui V.A. Urechia inchideaIn paginile ei un material valoros dar atit de haotic prezentat, incit descuraja

si descurajeaza Inca orice rabdare; documentele publicate acolo dataudin anii 1774-1821, care care atentia istoricilor se indrepta insa numai inci-dental. Se adaugau Tesaurul, publicat de Al. Papiu-Ilarian si, mai ales, do-cumentele pe care prodigiosul B.P. Hasdeu le dadea la iveala in Archivaistorica a României". Informatia aflata in circuitul stiintific ramine ingustasi ea ppnea un prag obiectiv orichrei investigatii.

In ceea ce priveste valorificarea stiintifica a izvoarelor, metoda si re-zultatele au depins in bund masura de insasi formatia autorilor: Gh. Panusi R. Rosetti nu erau istorici de profesie, ci amatori ; prima lor polemic& nua impins cunoasterea relatiilor agrare prea mult inainte. Stiinta ... a pro-fitat putin, problema evolutiei vechilor noastre clase sociale nefiind resol-

101 Pe larg, despre toatä problematica acestei activitdti vezi Al. Zub, Junimea,.implicalii istoriografice (1864-1885), Iasi, 1976.

102 G. Panu, Amintiri de la Junim.ea", vol. II, f.a., p. 26. Autorul II excepteaz1insa, pe N. Balcescu de la aceasta severd judecatd, ibidem, p. 6.

103 Ibidem, p. 5.

www.dacoromanica.ro


vatti prin aceste discutii in care era, de o parte, o puternicA idee preconce-putA, de cealaltà, o remarcabilA vigoare dialecticA suplinind pregAtirea despecialitate necesarà" 104

Abia C. Giurescu, cum se va vedea, avea sà aducA In studiul rum Anieio mare cantitate de material inedit care va ramine baza tuturor cercetArilorin acest domeniu pind in noua perioadA marxistá a istoriografiei noas-tre. Dintre cei trei mari magistri ai stiintelor istorice, N. Iorga a dat doaro lucrare ocazionalà despre istoria relatiilor agrare, imediat dupa rAscoalele.din 1907, iar D. Onciul si I. Bogdan si-au exercitat In alte directii mariledor insusiri de eruditi si de critici de mare rigoare a surselor.

Cit priveste opera de sintezA a lui A.D. Xenopol, monumentald In con-structia ei, ea se cuvine discutatti aparte. Amestec curios de romantismpozitivism, aceastd prima mare istorie national& rAmine tributarA, cum seva vedea, in ceea ce priveste principalele aspecte i momente ale serbiei,.conceptiei romantice in genere, i tiparului de &dire al epocii pasoptiste

spetd.Continuator in noua etapA istoriograficil a vechilor teze este si Al. Pa-

padopol-Calimah, istoric junimist, constiincios In documentare i cu realemerite In chestiuni de detaliu 105. j pentru el iobAgia in Tara RomAneascAsi Moldova Ii are o sursA externd: aceastd institutiune barbarA a fost adustidin Ungaria"n8. Procesul imaginat de el s-ar fi desfAsurat in chipul urmAtor:pe mAsura cuceririi Transilvaniei de &are regatul ungar, populatia autoh-tonA romAneasca a fost redusa la starea de iobAgie; rindurile iobagilor romAniau fost sporite cu ungurii care, dupd adoptarea crestinismului, refuzaserA&A se converteascd la noua religie. Din Transilvania institutia ar fi fost in-trodusd la sud de Carpati de Mihai Viteazul care, prin legatura sa, ar fi trans-format pe tdranii liberi in serbi. Motivul este formulat ipotetic de dare autor:,,ca sA cistige poate increderea i simpatiile ungurilor si ale lui SigismundBathori, de alianta cArora avea nevoie" 107.

Cum se poate lesne vedea, vederile lui Papadopol-Calimah sint o simplaimperechere de puncte de vedere deja emise: despre introducerea iobAgieiIn Transilvania de cdtre unguri vorbise incA M. KogAlniceanu; despre imi--tarea" unor modele ungare i polone, Heliade RAdulescu, Al. G. Golescusi V. Boerescu ; singura noutate consta in faptul cd, de astd data', i se atribuielegAturii lui Mihai un substrat politic: cistigarea aliantei cu principele Transil-vaniei si cu nobilimea maghiard. 0 constructie subredd, InAltatA cu materiale-mate, care n-avea sorti sA dureze.

La A.D. Xenopol, sinteza diverselor opinii formulate in legAturd cu-vecinia este la fel de vizibild, cu deosebirea fata de Al. Papadopol-Calimah,cA de astA data vechile elemente se incheagA intr-o constructie amplA, me-ditata Indelung, chemath sA explice un sir de realitAti ale societAtii medievalerom Anesti.

Ca si N. BAlcescu, Xenopol porneste de la o structurare geograficA:munte cimpie, cAreia Ii asociaza o altA etnicA: romAni slavi. TArile

104 C. C. Giurescu, Coasideraiii asupra istoriografiei ronuin.esti in ultimii doudzeciani, in Revista istorict", XII (1926), 7-9, p. 157.

105 Al. Zub, op. cit., passim.I" Al. Papadopol-Calimah, Desrobirea tdranilor in Moldova, In Convorbiri lite-

rare", XXI (1887), 1, p. 7.107 Ibidem, p. 5-6.

si

In

.de

www.dacoromanica.ro

27 IOBAGIA IN ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA aa

care er au sa fie supuse acestui eveniment (descAlecarea n.n.) erau impo-porate 0 anume cu o poporatie de obirsie mai ales românti in pärlile lormuntoase, 0 slavonA In locurile libere 0 §ese" 1°8. Invaziile succesive, climatulde insecuritate, devastArile migratorilor au fticut imposibild orice formà su-perioard de organizare politicii, astfel di era necesarà venirea din gall aunui element care di dea acestor populatii cadrele §i institutiile organizatoare.AceastA fungie ar fi implinit-o descAlecatorii", veniti de peste Carpati,,unde ei 10 dAduserd mici state care cuprindeau, in ciuda intinderii lor mo-deste, toate componentele vietii de stat. El (poporul descAlecator n.n.),aduse cu sine principiul monarhic al ocirmuirei sub voevozi, noble-VI cu drep-turile 0 indatoririle sale, obiceiul feudal al ddruirei de paminturi 0 altelemai multe" 1°9 Ideea de cucerire resping de 1361cescu 0 admisd de Kogdlni-ceanu dar am vtizut ca intelesurile erau diferite este de asemenea in-Murata de Xenopol. Trecerea românilor transilvOneni peste munti nu aavut caracterul unei ludri militare In stApinire: nici cuceritorii" n-au folositviolenta, nici cuceritii" n-au opus rezisten0.

Actul desctilecArii" aduce insa cu sine un clivaj social in noua tarti,intemeiatä": dupd terminologia lui Xenopol, muntenii" li supuserà peromani" sau rumâni". Initial, rum an" nu ar fi avut alt inteles decit pe.acela de supus, 0 numai cu timpul, pe mdsura degradArii statutului personalal Wanului, el ajunsese di desemneze un om de conditie servilA.

In Moldova, crede A.D. Xenopol, desfA§urArile au fost deosebite, desi0 aici celor cloud tipuri de regiuni munte 0 §es le-ar fi corespuns cloudpopulatii: rom Anti 0 slavond. Pentru a explica de ce nu s-a produs 01 a rdsAritde Carpati un fenomen social §i lingvistic similar celui din Tara RomâneascA,autorul afirma cA aici, spre deosebire de partile dintre Carpati 0 Duntire,ostilitatea fao de Drago§e§ti, ca reprezentanti ai suzeranitAlii ungare, afificut ca trecerea lui Bogdan sA fie privitä cu satisfactie, intre localnici 0cei nou veniti manifestindu-se o perfecta solidaritate; de aceea conchideel in Moldova nu intilnim acea degradare a numelui etnic la insemnareade cerb" 110.

Pentru a liimuri originile cerbiei (veciniei) In Moldova, Xenopol por-necte de la informatiile lui D. Cantemir din Descriptio Moldaviae. El accepta.ideea &A initial vecinii s-au recrutat din populatia slavond din pArtile de cesale Moldovei, iar mai tirziu 0 din Wanii moldoveni aserviti de dare boieri,,dar respinge pdrerea domnului moldovean cti cerbii ar fi fost aduci din Wilevecine de aici numele ! pentru CA tara ar fi fost nelocuità la data inte-meierii. Slavii gásiti de descAlecAtori ar fi fost transformati in cerbi.

In ceea ce privecte termenul de vecin, Xenopol il deduce din lat. vicinus-derivat din vicus (sat), deci locuitor, 0 sustine, Intilnindu-1 intr-un documentdin 1355 al regelui Ludovic al Ungariei privind stapiniri din Maramurec,di a fost adus de descalecatori. Concluzia sa este urmAtoarea: Daca nu ace-eimintul vecinilor, cel putin numele 0 1ncepatura lui era deci cunoscut româ-nilor (din Maramurec n.n.) Inainte de descAlecare. El dobindi caracterur§erbiei numai cif, mai tirziu, cind elementul de peste munti schimbil in apA-

108 A. D. Xenopol, Istoria rornanilor din Dacia traiand, ed. a III-a, Bucure§ti .f.a., vol. II, p. 203; vol. III, p. 47.

1° 9 Ibidem.110 Ibidem, p. 51.

www.dacoromanica.ro

'84 FL. CONSTANTINIU 28

sare stapinirea lui pe coastele exterioare ale Carpatilor si in sesurile asternutela poalele lor. Acestia capatara numele de (mein in Moldova, de rurndn in Mun-tenia, incit originea condifiunei Injosite a unei pdrti din lardnimea romilnd,se unit' la faptul descdlecdrei" 111. Xenopol staruie asupra conditiei de pro-prietari de pamint pe care ar fi avut-o la inceput rumânii i vecinii, indatorati.doar la o prestatie in favoarea boierului. Numai deposedarea lor de ptimint,petrecutd mult mai tirziu, careia i s-a adaugat desfiintarea dreptului de liberastramutare, au avut drept urmare constituirea acelor trasaturi care au facutdin serbie o conditie sociala injositoare.

Elementele alcatuitoare ale teoriei lui Xenopol isi vadesc repede obir-sia: conceptia lui Thierry despre antagonismul etnic aflat la originea anta-gonismului social (franci galo-romani ; normanzi anglo-saxoni) a fostlocalizata la realitatile românesti unde cuceritori i cuceriti apartineau ace-luiai Xenopol insista asupra faptului ca in nici un fel deschlecareanu poate fi identificata cu o cucerire, dar el admite o apasare" care a statla originea diferentierii sociale, grefata pe conditii geografice, viziune in care.se recunoaste iarasi lesne teoria lui N. Balcescu 112.

Dacti asupra identitatii dintre etniconul rumdn i starea sociala deruman, vorn relua discutia, pentru ca problema a preocupat pe istorici pinaIn zilele noastre, celelalte aspecte ale conceptdei lui Xenopol nu se distingprin noutate ; ele sint reluari ale unor mai vechi pareri, carora el le-a datsau a crezut cà le da o anumita fundamentare prin izvoarele noi, deveniteaccesibile. Nu lipsesc insa i afirmatii pe de-a intregul gresite, ca de pildaexistenta unor populatdi slave in plin secol al XIV-lea cind, se stie, Ca se-colul al X-lea este cel din urma in care izvoarele Ii mai semnaleazd pe slavi.separati de români In spatiul carpato-dunarean ; dupa desavirsirea etnoge-nezei românesti in secolele VIIIX, populatiile slave au sfirsit prin a fipe de-a intregul asimilate de români 113.

In discutia privind rolul asezamintului promulgat de Mihai ViteazulIn evolutia serbiei la noi, A.D. Xenopol se plaseaza pe o pozitde intermediara.Vederile sale pornesc de la insemnatatea pe care el o atribuie dreptului destramutare al taranului in definirea statutului personal al acestuia. El sus-tine ca, din acest unghi de vedere, situatia rumânilor si a vecinilor a cunos-cut o continua agravare. Legatura dintre ei i pamint a devenit, prin dia-lectica imprajurarilor, dintr-un drept, o degradare a starii lor. Daca la in-eputurile acestei institutii, taranul serb nu putea fi despartit de lotul pecare il cultiva (de aceea, nici la vinzari, oamenii nu puteau fi separati deparnint), cu timpul s-a ajuns la interzicerea parasirii mosiei de cdtre 1,áranuldoritor de altà viata. Interesele comune ale marilor stapini de pamint, dea fixa bratele de munca necesare punerii in valoare a pamintului, si ale sta-tutului, de a asigura stabilitatea i evidenta contribuabililor, s-au coalizatpentru a-I lega pe taranul serb de pamint. 0 practica indelungata a conferitaceste realitati statulul de lege astfel ca, in 1749, cind actul lui C. Mavro-cordat defineste starea de vecinie, se constata cà una din trasaturile fun-

111 Ibidem, p. 54.112 Teoria lui A. D. Xenopol este discutatá si In lucrarea fàrã valoare a lui Alihai

Pascanu, Asupra originei veciniei (ruminiei), Bucuresti, 1902, care, dupd (.e o calificd deIndestuldtoare" (p. 73) o aldturd celor formulate de C. Dissescu si I. Nadejde (p. 78

urm.).113 Cf. si *t. Pascu, Voievodatul Transilvaniei, Cluj, 1971, p. 49-51.

popor.

www.dacoromanica.ro

29 IOBAGIA IN ISTORIOGRAFIA nomANEASCA 85

damentale este interdictul de a-si petrasi satul. Astfel conchide Xenopolse introduse si dincoace de munti asezamintul iobagiei ce exista Inca de

mai inainte de ceea parte de ei, precum in deobste In toate statele si latoate popoarele europene" Ha.

Inteleasa astfel evolutia serbiei, este limpede Ca' ea nu putea fi insti-tuita printr-un asezamint domnesc. Ca toate alcatuirile sociale seri&Xenopol (asezamIntul n.n.) se dezvoltase cu incetul si pe nesimtite,.IncepInd a fi insemnat si amintit numai dupa desavirsita lui aratare" 115-Originile lui ar cobori, prin urmare, cum s-a v6zut, tocmai la inceputurilestatelor feudale romanesti, cind descalecarea" ar fi creat embrionul claseide trtrani aserviti. Nici vorba nu poate fi de o legatura" a lui Mihai Viteazul.care sit' fondeze aceasta institutie. Pornind de la cunoscutul document allui Radu Mihnea din 1613, publicat Inca de N. Balcescu In Magazinul is-toric pentru Dacia" intr-un fel ctitorul" documentar al marii controverse

Xenopol remarca indreptatit dealtminteri acelasi va fi mai tirziu sirationamentul lui C. Giurescu ca. rumanii care faceau obiectul litigiului.se aflau In stare de serbie inainte de Mihai Viteazul (din timpul lui MihneaTurcitul). La capatul unei strinse si corecte analize a documentelorcunoscute la acea data, care indicau existenta táranilor serbi Inainte de aye-zamintul lui Mihai, Xenopol afirma raspicat: rumânia sau vecinatatea estemai veche decit domnia lui Mihai Viteazul caruia deci fara cuvint se atribuieintroducerea acestui a§ezamint doboritor al conditiei taranesti 116. Hotarirea.lui Mihai Viteazul nu a introdus serbia, ci doar a recunoscut-o. Istoricul staruieasupra consecintelor nefaste ale aservirii taranimii pentru forte militaraa 1,arilor romane si, deci, pentru capacitatea lor de a se opune agresiuniiotomane. Declinul taranimii libere a fost urmat de declinul oastei romanesti..Tiftranii aserviti nu mai puteau constitui acea oaste prin a carei lupta domniiromAni cistigaserà marile lor biruinte: Nu se putea doar razama libertateape robie si neatirnarea pe slugarie" "7.

Conceptia lui Xenopol este intermediara in raport cu cea exprimata.de Balcescu Mihai, domnul care institue serbia si cea formulata de-Lahovary In Comisia proprietatii taranii, serbi dintru inceput pe pamin-turile boierilor si care avea sa-si gaseasca fundamentarea documentara(dar, repetam, In nici un fel calauzita de telurile politice urmarite de un La-hovary), In scrierile lui C. Giurescu. Raportata la nivelul documentarii §ila acela ai interpretarilor curente din istoriografia romaneasca a epocii, teza-lui Xenopol apare drept un pas inainte.

Un progres II constituie si viziunea lui Xenopol asupra reformelor luiC. Mavrocordat. Istoricul intelesese ea Inca In prima domnie a lui N. Mavro-cordat sint decelabile anumite elemente ale ceea ce am numi modernizind.

new-deal-ul fanariot, dar nu a sesizat nici rostul, nici amploarea politiciifanariote de reforme. Pentru el atit in domnia lui Nicolae,. cit si in cea alui Constantin s-ar putea urmari o basculare intre sprijinul pe mese Xenopokvorbeste chiar, gindindu-se, evident, la taranime de clasa muncitoare" !

sprijinul pe boierime. Incredintat ca nici una din solutdi nu, poate fi satis-facatoare din punct de vedere politic, C. Mavrocordat vroi sa impace in.

114 A. D. Xenopol, Istoria romdnilor din Dacia traianit, vol.. VI, p. 130..115 Ibidem.116 Ibidem, p. 131-132.117 Ibidem, p. 144.

si

www.dacoromanica.ro

136 CONSTANTINIU 30

urmatorul chip interesele celor cloud clase, anume aruncind toata greutateadarilor asupra laranilor, dar eliberind. pe cit se putea mai mult munca lordin robia claselor dominatoare. Tocmai spre a-i pune in putinta de a suportaingreuierea contributiilor" 118 Xenopol subliniaza, avadar, preocuparea dom-mului de a spori numarul birnicilor", relevind astfel unul din resorturileprincipale ale reformelor mavrocordatevti, dar se inveala cind afirma ca rostul_for ar fi fost concilierea intereselor antagoniste ale celor cloud clase funda-mentale ale societatii romanevti. Meritul sàu sta in dezvaluirea staruitoare

conjugarii intereselor demofiscale ale Portii vi ale domnului altminteri.simplu reprezentant al intereselor celor dintli i in opozitia boierimii fatAde abolirea verbiei 119 Tot Xenopol este cel dintii care pune in lumina deo-.sebirile dintre reforma sociala din Tara Romaneasca i cea din Moldova,scea din urma limitindu-se pentru a nu jigni ava de adinc pe boieri numaiJa inlaturarea amestecului ce se obivnuise a se face intre vecini, varbi aipamintului i tigani, robii persoanei" 120.

Bilantul masurilor domnevti din anii 1746-1749 este judecat negativ: inafara de disparitia termenilor de ruman i vecin, starea tdranilor nu numaica nu s-a ameliorat, dar chiar i uvurarile aduse taranimii de reforme au fost.repede anulate sau eludate de boieri: rascumpararea oamenilor din rumanieIn Muntenia vi inlaturarea amestecului vPeinilor cu tiganii in Moldova, futhAate la o parte de partea boierimii, cea lacoma i nedreapta, i [...] vremurilevechi se intoarserd in toata uraciunea i salbaticia lor" 131. Este limpede capentru Xenopol epoca postmavrocordateasca se caracterizeazd printr-o re-crudescenta a practicilor feudale de exploatare i cà, daca ar fi cunoscuttermenul, el ar fi vorbit de o reactie seniorialä. Astazi, vtim ca impotrivireaboierimii nu a putut anula totuvi abolirea verbiei, ca servitutea corporal&a taranului verb a disparut i c& noua feudalitate" de care se vorbea atitde stdruitor la '48 vi in anii urmdtori a imbracat alte forme.

In conceptia lui Xenopol, situatia taranilor a cunoscut o continuainrautatire, astfel ca, pus in situatia sá aplice vi in aceasta problema cunos-cuta-i teorie a seriei istorice", autorul ii intituleaza paragraful respectivSeria deeciderei conditiei pranilor 122. Incununarea acestei progresive de-graddri a starii tdranimii a fost adusa de epoca regulamentara, prin legislatiaagrara. Xenopol rezuma corect situatia: Rusia cautase prin legiuirea intoc-mita de ea in tarile române sa civtige in favoarea ei clasa boiereasca, jert-

cu totul pe tarani" 123.Dacd ar fi sa se infaliveze grafic conceptia lui Xenopol despre istoria

aranimii române, ea s-ar prezenta ca o curbd descendenta: de la descalecareJa regulament, Varanii romani au coborit nelncetat spre formele cele mai

112 lbidern, vol. IX, p. 79.1" Pentru originea reformelor, rolul lui C. Mavrocordat i pozitia boierimii, vezi

Constantiniu i S. Papacostea, Les reformes des premiers Phanariotes en Moldavie et.en Valachie: essai d'interprétation, in Balkan Studies", 13 (1972), nr. 1, p. 89-117 siFl. Constantiniu, Constantin Mavrocordat's Reforms in Moldavia and Wallachia, in vol.

.,Enlightenment and Romanian Society, ed. P. Teodor, Cluj-Napoca, 1980, p. 68-77.13 A. D. Xenopol, Istoria rometnilor din Dacia traiand, vol. IX, p. 84.121 Ibidem, p. 87. De subliniat cd autorul explicA esecul reformelor i prin utilajul

,mental al epocii atit de lipsite de cugetdri abstracte, de idei sistematice".122 Ibidem, vol. XI, p. 109.123 lbidem, p. 122. Cf. Andrei Otetea, Geneza Regulamentului organic, in Scrieri

dstorice alese, ed. Fl. Cconstantiniu si S. Papacostea, Cluj-Napoca, 1980, p. 229-245.

T1.

FL.

www.dacoromanica.ro

31 IOBAGIA XN ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA 8T

apgsgtoare ale exploatarii, pe umerii lor rezemindu-se toate greutgtile sta-tului. In acest chip, problema agrarg a ajuns sg domine intreaga viata politickrom aneascifi.

Preocuparile de istorie social-politicg ale lui Ioan Bogdan nu au atins,decit cu totul sporadic §i atunci, numai laturalnic problema iobggiei-Intr-o conferinta rostitg la 25 ianuarie 1898 la Ateneul Roman el a datpentru un larg auditoriu, o privire de ansamblu asupra raporturilor socialecare ramine insg firesc, clack se tine seama de cui era adresata la nivelul.generalitatilor 124

Mai importante sint comentariile lui pe marginea unor documenteinedite ale lui Mihai Viteazul, pe care el le-a publicat. Opiniile marelui slavistsint similare celor ale lui Xenopol pe care 11 §i citeazd. Starea de servituteexista in Tara Romaneasck Inca din secolul al XV-lea, dar numarul tgranilor§erbi era restrins ; extinsg in secolul urmgtor, ea a cgpatat o consfintire ofi-cialk" prin a§ezamintul lui Mihai Viteazul, datat de catre I. Bogdan in primuisau al doilea an de domnie 125, deci faril nici o leggturk cu invazia otomangdin 1595. Din opera lui I. Bogdan, atit de valoroasa in alte privinte nu esterprin urmare, nimic de cules in privinta iobkgiei, de§i el enumera printre pro-blemele de bazd ale istoriografiei romanesti si pe aceea de a studia conditiileeconomice ale diferitelor clase sociale §i raporturile ce s-au stabilit intre ele.In cursul secolelor, pe baza acestor conditii" 126

0 aparitie surprinzatoare prin modernitatea conceptiei, prin amploareainformatiei §i prin siguranta demersului o constituie opera, modestii in di-mensiuni ceea ce ar explica aproape totala sa uitare astazi , dar atitde profundg a lui A.V. Gidei. Convins ck orice investigatie istorica nu poatesk-§i atinga telul decit intr-o viziune globalg, el a subliniat insemngtateastudiului istoriei economice §i a incercat chiar sg elaboreze o metodk de cer-cetare specificg acestui aspect. El distinge intr-o situatie economicg trei grupede fenomene: producerea bogatiilor §i circulatia lor, repartitia §i consumatia-In cadrul celui din urmg grup el include conditia persoanelor §i conditia pro-

Enumerind temele de cercetare care sint subsumate acestor problemeel stgruie asupra necesitglii ca sk se studieze §i institutia vecinieir asupraoriginei ciireia este Inca discutiune intre speciali§ti" 127

De la formularea obiectivelor §i a metodei, Gidei a p:a§it repede larealizarea sarcinilor pe care le schitase programatic. Lucrarea lui Contributi-uni pentru istoria sociald a làránimii noastre ci pentru istoria raporturiloreconomice dintre ((Irani i proprietari pind la 1864 (publicatk in BuletinulMinisterului Agriculturii", in 1904) este una dintre cele mai temeinice ancheteintreprinse in istoriografia noastrg asupra relatiilor agrare, de§i evident,.ea nu este scutitk de omisiuni sau erori, din care unele sint de explicat prindocumentarea de care dispunea autorul.

Originile §erbiei, Gidei le urea ping in epoca intemeierii §i chiar mainainte ckci scrie el cnezatele existente inaintea descgleckrii desigur

124 I. Bogdan, Luptele romdnilor cu turcii ptrai la Mihairomdnd, Bucuresti, 1898.

125 Idem, Scrieri alese, ed. G. Mihdilä, Bucuresti, 1968, p.126 Ibidem, p. 105.127 A. V. Gidei, Iinportanla i metoda istoriei economice a

Maiorescu omagiu, Bucuresti, 1900, p. 419. Nu se poate subliniaopiniilor exprimate in acest articol.

Viteazub. Cultura veche

209-210.

romdnilor, In Lui Titleindeajuns modernitateal

prietatii.

ca.

www.dacoromanica.ro


cuprindeau si tarani vasali" 128, adica aserviti. Donatii le domnesti de pamint.au facut ca tdranii de pe mosiile donate sä devina simpli uzufructari apoi,pe masura sporirii valorii pamintului, beneficiarii laici si ecleziastici ai do-meniilor donate au sters dreptul de stapinire al taranilor care se mentinuseinitial. Atunci si asa cred cd s-a nascut clasa taranilor lard pdmint si aser-viti" 129. Este meritul lui Gidei de a fi identificat" si discutat statutul uneiimportante categorii a taranimii, aceea a taranilor liberi fard pamint, pe careel li numeste liberi-cliica# si despre care istoricii romani C. Giurescu, I.C. Filit-ti, P.P. Panaitescu si altii aveau sa angajeze vii discutii.

Legdtura lui Mihai, crede Gidei, s-a referit, la inceput, numai la taraniiserbi. Asemenea legare de pamint a taranilor supusi exista si In Moldova,desi aici nu aflam amintit nici un fel de asezdmint" in privinta aceasta" 130,autorul necunoscind la acea data asezamintele numeroase ale domnilor Mol-dovei privind termenele de urmarire a vecinilor 13 1.

Excelent este inteleasa esenta reformei lui C. Mavrocordat, ardtatacorect in a fi transformat clasa taranilor vecini sau rumani in clasa ceaintermediara de liberi-clacasi" 132, altfel spus in contopirea celor (loud ca-tegorii de tdrani fosti serbi si liberi fara pamint in unica masa a tail-nimii clacase.

In privinta epocii regulamentare, autorul relateazd amanuntit preve-,derile legislatdei agrare, dar intr-o pagina finald de Adaosuri §.i, indreptiiri,el scrie o propozilde ce inchide o idee destinata sa declanseze In zilele noastreo vie polemica: Claca, sub domniile regulamentare, se da mai mult in bani.decit in munca" 133. Dupa ce lanseazd" aceastd propozitde cu adevaratincendiara in istoriografie sensul calificativului se va vedea mai jos, Inprezentarea istoriografiei de dupa 1944 Gidei anuntA cd intr-o noua edilieva studia problema folosind si marturiile clacasilor citi mai erau in viata.Moartea 1-a Impiedicat sa o faca. Este suprinzator ca o contributie atit devaloroasa ca cea a lui A.V. Gidei a ramas fdra ecoul meritat in literaturainchinata iobagiei.

Adevarat prodrom al interesului istoricilor pentru problema relatdiloragrare, intens suscitat de marea rascoala taraneasca din 1907, cartea luiRadu Rossetti, Plimintul, scitenii # stilpfnii in Moldova ramine cea mai do-cumentata lucrare de ansamblu asupra formarii stapinirii de pamint boieresti,a statutului personal al taranimii si a evolutiei regimului ei de obligatii. ScrisaInainte de izbucnirea räscoalei anul de aparitie este 1907, dar prefalaeste datata 20 decembrie 1906 lucrarea s-a nascut din caracterul acut pe

..care II capatase in Romania problema rurala, caracter ce avea sa-si gaseascdo expresie si o confirmare ambele tragice in explozia de nemultumireItiraneasca care s-a revdrsat intr-un adevarat torent de singe si foc de laun capat la altul al tarii. Raportul dintre actualitatea chestiunii Varanestisi cartea scrisa de el este relevat de autor de la prima pagind: ChestiuneaTardneasca la noi a ajuns iar pe planul intii ; soluldunea ei alcatuieste unaAin preocuparile de cdpetenie nu numai a oamenilor nostri de stat ci si a

128 Idem, Contriburiuni .. . , p. 24.129 Ibidem, p. 24.'3° Ibidem, p. 26.131 Vezi mai jos, p. HS..132 A. V. Gidei, Contributiuni.. . , p. 32.1133 Tbidem, p. 116.

www.dacoromanica.ro


tuturor acelora care-si dau seama de insemnatatea unei rezolvari a vajniceiprobleme, atit pentru prezentul cit mai ales pentru viitorul statului roman.Spre a gasi leacurile trebuitoare pentru tamaduirea ralelor care au dus la rein-vierea acestei chestiuni abia patruzeci de ani dupa aplicarea legii rurale alui Cuza, ce era menita s-o rezolve pentru vecie, nu ajunge sa cunoastemacele rale. Cauzele lor trebuiesc descoperite pind la radacind si cercetate inamanuntite, ceea ce se poate face numai urmarindu-le In trecutul nostru" 134.Este greu de gasit o formulare mai limpede a impulsului dat cercetarii is-torice de realitatile economico-sociale si politice din Romania acelei epoci. Inspiritul aceleiasi strinse legaturi dintre investigatia istoriografica si cerintelecontemporaneitatii, R. Rosetti a publicat in acelasi teribil an 1907 o cartein care ancheta istorica este push' in chipul cel mai deslusit in slujba Intre-barilor actualitatdi ; titlul ei este elocvent: Pentru ce s-au reisculat ldranii.

Ambele lucrari devenite clasice in literatura consacrata istoriei a-grare au facut epoca in istoriografia noastra, atit prin soliditatea informatieipe care sint dal:lite, cit si prin disculdile care le-au generat (intre ele, polemicaRosettiPanu, amintita mai sus). Nu este rostul acestor pagini de a analizaaceste ample cercetari de istorie rurald 135; ceea ce intereseazd aici sint doarvederile autorului in privinta iobagiei.

In problema originilor, ele contrasteazd prin simplismul lor cu adin-cimea de analiza din alte capitole ale cartii. In fond, este vorba de o rein-toarcere la teza lui Cantemir, prin afirmarea izvorului exterior al serbiei.Cnezii rom Atli care-i insoteau pe pecenegi, cumani etc. In incursiunile lor,se Intorceau cu oameni captivi cazatd apoi pe päminturile lor ; Inzestraticu un lot de parnint ei erau supusi, tocmai pentru ca precaritatea situatieilor nu le permitea rezistenia, unui regim de obligatii mai apasator". Naivitatealui Rosetti este de a crede ca termenul de vecin ar proveni din asezarea lorapropiata de locuinta cneazului: <cnezii> le vor fi dat, pentru a-si facecasele, loc mai in apropiere de casa lor, spre a-i avea mai la indemina. Deaici a venit, fara indoiala, numele de vecin" 136. Argumentul invocat de autor

desi nu-i vedem congruenta cà numai bdrbatii erau sub macula stariide servitute, nu si femeile, a fost infirmat de cercetarile mai tirzii, care audetectat cazuri de vinzare in serbia a unor femei. Izvorul principal al veciniei1-au constituit !ma taranii liberi care au fost constrinsi de imprejurari vi-trege sa-si vinda persoana, mai ales sub apdsarea fiscala. Rosetti stäruiaasupra apetitului" de vecini al boierimii ilustrat, intre altele, de cunos-cutul pasaj din Nicolae Costin despre obiceiul de a transforma in vecin pesateanul care statuse 12 ani pe o mosie. El crede ca pina in ajunul reformeimavrocordatesti, cel putin jumatate din numarul taranilor din Moldova seaflau in stare de serbie.

In privinta originei rumâniei, Rosetti reia teza lui Bälcescu despre in-troducerea ei de catre Mihai Viteazul, desi admite ca. oamenii cu libertatelimitata" existau si inainte de asezamintul promulgat de amintitul domn:Românii locuitori ai satelor au fost serbild numai de Mihai Viteazul si acestbrisov de serbie este insusi o dovada stralucità ca pina atunci era nelegati

134 R. Rosati, Peirnintul, slitenii si, stapinii, Bucure§ti, 1907, p. III.'35 Pentru aprecierea de ansamblu a conceptiei lui R. Rosetti, vezi .5t. *tefilnescu,

op. cit. p. 210-212.in R. Rosetti, op. cit., p. 271.

www.dacoromanica.ro

90 L. CONSTANTINIU 34

de glebil, càci dacá ar fi fost §erbit de la inceput n-ar fi fost nevoie sd semai dea un hrisov spre a-i serbi" 137

Un interes deosebit prezintá opiniile lui R. Rosetti despre desfiintareavecinatatii. Fara a folosi termenul de astrtzi de crizii demofiscalk el punela baza explicatiei reformei din 1749: Scaderea veniturilor vistieriei Inurma fugii in masa' a rumânilor peste DunAre §i necum pornirilor liberaleale lui Constantin Mavrocordat trebuie sá atribuim desfiintarea rumánieiIn Tara Româneasca . Acela§ temeiu facu pe acela§ domn sà iea o ma-sura aproape identica pentru Moldova

Chiar dach inlaturarea de dare Rosetti a oricarei conceptii novatoarea domnului imprimä un anumit schematism viziunii sale, ea nu este maiputin meritorie. Istoricul respinge in fapt o explicatie prin idei a unei marireforme pentru a-i cauta radAcini in realitgtile materiale ale timpului ; §i elcautà aceste mobiluri tocmai in acele sfere ale vietii sociale de unde a pornitimpulsul realizärii reformelor: populatia, mai exact asigurareacontribuabililor §i fiscalitatea, mai exact asigurarea perceperii dgrilor.

Fara' a merge pinti la capät en remarca sa, Rosetti observd, in ciudatitlului dat capitolului säu care retine termenul de desfiintare, ca de faptactul din 6 aprilie 1749 nu stabileste o abolire a starii de vecinie, de vremece el mentine vechea impartire intre vecini §i Varanii liberi fArá pämint. Inrealitate, hrisovul din Moldova, spre deosebire de cel din Tara Rom tineasca,se mtirgine§te la o redefinire a statutului de §erbie, condamnind asimilareaabuzivä a vecinului cu robul. Mdsura de la 6 aprilie a deschis frig calea pentrucontopirea progresivd a vecinilor cu látura§ii in marea categorie a täranilorclidca§i.

In sfir§it, R. Rosetti a inteles Ca reforma socialá, adical desfiintareavecinatAtii", a fost privita cu ostilitate de boierime, cgt, deci, nici vorbd nupoate fi de o filantropie boiereasca sau de preocupdri de ordin duhovnicesc.Nu numai relatarea lui <Pseudo-> Enache Kogalniceanu, vadit nemultumitde initiativa domnului, dar ci nostalgia purtatà acestei institutii de boieri

§i Rosetti subliniaza ea' ei o aminteau §i in anaforaua din 1805 sint in-dicii cä ei nu se impacaserd si nu se impacau cu ceea ce considerau a fi oatingere la averea lor, ca o despoiere de drepturi vechi" 133.

Aceea§i viziune justa se intilneste §i in judecarea epocii regulamentare,careia Rosetti i-a consacrat in ambele lucrári un Intins spatiu ; el observdCA de la sfircitul secolului al XVIII-lea se manifestà tendinta de agravarea obligatiilor in munca ale taranilor, careia i se alaturá, de la inceputul se-colului al XIX-lea restringerea dreptului de folosintA al taranilor asuprapámintului imacului, finetelor, pädurilor etc. Autorul stáruie asupra insemna-tätii acezamintului lui Al. Moruzi din 1805 §i conchide Ca Pricina acestuimers Meet in dezvoltarea noastrá agricolà, In vremea regulamentarti, estefrtrá lndoialà datorit regimului agrar croit la 1805 si adus la desavircitaindeplinire prin Regulamentul organic" 140 Pentru felul In care el a judecataceste legiuiri este indeajuns &à se citeze doar aceste cuvinte: Din toate

"7 Ibidem, p. 32.138 Ibidem, p. 375-376.23° Despre acest asezAmint, vezi Istoria Romdniei, vol. III, Bucuresti, 1964, p. 630.140 R. Rosetti, Pentru ce s-au rasculat Bucuresti, 1907, p. 108.

il

" 138.

stabilitatii

fdranii,

www.dacoromanica.ro

35 IOSAGIA IN ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA 91

nedreptdtile de care a avut parte tárdnimea romand, cea mai strigdtoareeste Lira Indoiald Regulamentul organic" 141.

In istoriografia româneascd, ori de cite ori se tree In revistti punctelede vedere despre evolutia relatiilor agrare, numele lui R. Rosetti este urmatimediat asociat, s-ar zice cu cel al lui Gh. Panu. Polemica dintre ceidoi privind forrnarea, dezvoltarea si ponderea proprietdtii boieresti carene intereseazd aici i-a unit din unghiul de vedere al istoriografiei pentrutotdeauna. Nici paginile de feta nu pot face exceptie.

Gh. Panu este reprezentantul, prin excelentd, al spiritului critic dela Junimea. Amintirile sale de la faimoasa societate ieseand sint edificatoareatit pentru climatul de acolo, cit si pentru imprejurdrile in care autorul lors-a angajat in cercettirile istorice. Panu ni se pare a fi o intruchipare aprincipiului lndoielii metodice formulat de Descartes ; pentru el totul In isto-riografia româneascd exceptie Mcind doar N. Balcescu e de luat dela captit si de verificat prin revenirea la sursele istorice. Sub acest aspect,oricit de surprinzdtoare ar ptirea apropierea, el apartine aceluiasi curentpe care 1-a ilustrat faimoasa Intrebare oglindind ea insdsi un principiua lui D. Onciul: Ai documentul ?".

Reintoarcerea la surse trebuie sd fie dublatd, in conceptia lui Panu,de spiritul critic. Nu se poate avansa nimic Vara acoperirea documentarti,dar, iardsi nu se poate accepta ceva numai pentru ca se intilneste intr-unizvor istoric. De indatd ce el constatá cd N. Iorga primeste explicatia luiD. Cantemir despre originea veciniei, ba Inca' o amplified in acelasi sens,Panu, crescut istoriograficeste In principiul Junimei nationalitatea in mar-ginile adevdrului" 192 se dezláquie tumultuos, mai ales In privinta ex-plicatiei data termenului de rum An" : Ia sd ldsdm declamatiile si sentimen-talismul patriotic deoparte si Bä ne ocupdm serios de aceastd chestie emina-mente cu caracter social si economic" 143. Ceea ce caracterizeazd intr-adevtirlucrarea sa, Cerceteiri asupra stdrii tdranilor in veacurile trecute din care auapdrut doar cele cloud pdrti ale intiiului volum este seriozitatea demersului§i efortul de a explica realitátile rurale ale evului mediu prin factorii econo-midi si sociali. Fara' sd aibd subsolurile incdrcate de documente ale dirtiilui R. Rosetti, Pdmintul . . . s-ar putea spune, dimpotrivd ! Cercetdrilelui Panu sint bine informate, documentele alese de el pentru a-si Intäri siilustra afirmatiile dovedind stdpinirea perfecta a documentatiei agrare. De-alungul intregii 61'0 se simte rationamentul avocatului care invinge mai In-totdeauna pe istoric, biruinta ce conferti o pronuntatd oralitate expunerii,Incdrcath de intrebdri retorice, ca in acest pasaj consacrat criticii teorieilui D. Cantemir despre originea vecindtdlii: Pe urrnd ce mijloc este acelade a explica impoporarea satelor en oameni streini adusi in masa' ? Cum puteauboierii sd aducd, cu invoirea stdpinilor, mase mari de lucrátori de pdmint ?Ce ? Ardealul si Rusia ( ?) aveau pletord ? Stdpinii consimteau ei asa usora Elsa pe clacasii lor, sd le pArdseased mosiile ?` 144

Un incoritestabil progres in raport cu toti istoricii problemei agrarede ping la el il constituie efortul lui Panu de a integra si a raporta perma-nent situatia tdrdnimii romdne cu si la contextul agrar european. Desigur

141 Idein, Piimintul . . ., p. 451.142 Al. Zub, Junimea, implicalii istoriografice, p. 10.143 G. Panu, Cercetdri . . . , vol. I/1, p. 158.114 Ibidem, p. 156.

www.dacoromanica.ro

92 FL. CONSTANTINIU

si M. Kogglniceanu In a sa Ochire istorith asupra iesise din limiteleorizontului national pentru a le cuprinde pe acele ale orizontului interna-tional, dar privirea sa scruta starile socioagrare mai mult diacronic decitsincronic. Panu formuleagt de la prima pagind principiul cAlAuzitor al in-tregii sale lucrOri: Istoria populatiei noastre rurale face parte din istoriatAranilor din Europa. In trAsaturi generale, Intre veacul al 16-lea si al 19-leagdsim aceleasi institutii economice sociale i aceeasi viaVA rurald riispinditàpe suprafata Europei. Deosebire e numai in privinta fazelor in care tdraniidin diferite Vari, sunt intr-un moment dat". Introducerea sa, care e de faptun amplu rezumat al lucrarii, subliniazd dealtminteri mereu analogiile dintrerealitätile rom Anesti i cele europene.

S-a vAzut respingerea categoricA pe care Panu o opune teoriei luiD. Cantemir despre inceputurile serbiei in Moldova si tuturor pArerilor caredescind din ea. Care este conceptia lui ? ne intrebOm pentru a Imprumutapropriul lui procedeu. VecinatOtei nu i se stie inceputul" 145, este propozitiape care Panu o aseazA in fruntea paragrafului privind obirsiile starii deservitute. El observa cu perfectà dreptate ca atunci cind apare in documente,serbia se infatiseazd ca institutie perfect articulatg, iesita de mult amspune noi din faza de rodaj", deci avind o apreciabilá vechime. Despreinceputurile ei, istoricul nu poate formula decit ipoteza: Panu crede ea ceidintii vecini s-au recrutat dintre oameni noi veniti In sate" cdrora stApinulmosiei le-a putut impune mai usor un regim de obligatii mai apOsAtor. Lis-au adaugat c stràini imigrati in tara deci, destaratii lui Cantemir ! pecare stApinii de pamint i-ar fi vecinit imediat.

Odatä implintata institutia in lumea satelor, ea s-a intins cu rapidi-tate. Cauzele care au imprimat un ritm atit de viu procesului de aservirea 1,dränimii au fost multiple, intre ele primele locuri revenind abuzului sta.-pinilor de ptimint si mizeriei in care se zbdtea Ifdranimea.

Nu poate fi vorba, deci, de o introducere a serbiei prin legAtura luiMihai Viteazul. Servitutea este anterioard actului domnesc: Mihaiu Viteazulnu face decit sa regulamenteze i sg consacre printr-un asezOmint, o staresociald care exista deja inainte" 148. In privinta datei si imprejurArilor incare el a fost promulgat, sinceritatea autorului in a-si mOrturisi ignorantaeste dezarmanta. Nu stiu In domnia lui de opt ani, In care an Mihaiu Vodda fAcut acest asezamint, nici cauzele care I-au indemnat" 147. Ipoteza luiPanu nu straluceste prin noutate, autorul recurgind la o combinatie de ex-plicaii din arsenalul" istoriografiei pasoptiste. Mihai ar fi fost in-fluentat de situatia din Transilvania, unde inflorea . iobAgia in toatauraciunea ei". Angajat intr-un efort militar de mari proportii, domnul TariiRom Anesti ar fi voit, crede Panu, sti aiba aldturi o boierime tot atit de pu-ternicd ca si nobilimea maghiara din Transilvania si atunci cu o trOsaturdde condeiu, acest domn transformeaz6 in rum Ani, adicA in servi, intreagapopulatie de la satele domnesti, boieresti si mandstiresti" 148.

Pentru a intelege conceptia lui Panu despre evolutia ulterioard a re-latiilor agrare, trebuie sd se tind seama de distinctia pe care el o face intreservaj si iobOgie. In Europa rdsOriteang, sustine Panu, lipirea de pamint

145 Ibidem, p. 169.146 Ibidem, p. 176.147 Ibidem, p. 177.148 Ibidem, p. 178.

36,

scliiviei

,

luate..

www.dacoromanica.ro


precedeazd servagiul, prin urmare nu trebuie sA confunddm servagiul pro-priu zis cu iobAgia" 149 El face afirmatia surprinzAtoare cd la noi täraniisunt foarte tirziu lipiti de pdmint, tocmai la jumdtatea veacului al XVIII-lea.

i motivul lipirei lor este iartisi cu totul fiscal" 15°. Pornind de la acestepremise evident eronate, ctici legarea de glie este mult mai veche decit re-forma lui C. Mavrocordat, care substituie numai legAturii servile pe cea fis-card, Panu formuleazA un fel de teorie a celei de a doua iobAgii, cdreia insAii lipseste numele: Cind Oranii nostri sunt lipiti de pAminturile lor, deja eitrecuse prin epoca servagiului si fusese emancipati, si ceea ce e mai carac-teristic, e ca acelasi domn care desfiinteazA servagiul, este si acela care li-peste pe tarani de parnint adicd tot Const. Mavrocordat" 151

Se cuvine subliniatti de asemenea pArerea lui Gh. Panu CA legaturalui Mihai a avut un caracter limitat, adica ea s-ar fi aplicat tuturor tdraniloraflati pe o mosie in momentul promulgArii ei deci si celor liberi fArà pa-mint , dar numai lor si nu si acelor veniti dupd masura domneasca. E unaspect asupra cAruia alti istorici vor reveni si prin urmare el trebuie semnalatde pe acum.

De remarcat, de asemenea, este deosebirea pe care Panu o constatàintre formele aservirii in Moldova si cele din Tara RomAneascA, asa cum dela L. PdtrAscanu inainte istoricii marxisti vor sublinia, cel putin pentru pe-rioada de destramare a feudalismului, graclul mai ridicat de exploatare a-1, dranilor moldoveni decit a celor munteni. Relevind faptul ca. proprietariic umpArà in Moldova aproape numai brate, iar in Muntenia si brave si pa-minturi" 152, Panu isi pune o serie de intrebAri privind raportul de intindereintre stapinirea funciard boiereascd si cea liber-prAneascd, intre suprafetelestapinite de boieri in cele cloud tAri romanesti, pentru a conchide ca si ineazul legAturii lui Mihai Viteazul cii nu indräzneste sa dea un rdspuns.

In sfirsit, o altä idee a lui Panu, care avea sä fie stäruitor relevatal inistoriografia noastra, este raportul intre exportul de grine si situatia tgranuluisau, mai exact, consecintele comertului en cereale asupra regimului de obli-gatii ale tärdnimii. Convins din märturiile secolului al XVIII-lea privindint ensificarea schimburilor ca si secolul anterior cunoscuse un negot la felde viu, Panu isi explica goana dupa serbi a boierimii prin extinderea culturi-lo r cerealiere pe domeniile lor, ceea ce reclama, evident, noi brate de muncti.Concluzia lui se cuvine citatà cdci ea dd mAsura conceptiei sale inaintate:Robia vecinAtAlii a avut cauze economice, de altminterlea ca toatà robiilesociale" 153.

Largul cadru de istorie agrarA europeand in care isi plaseazA investi-gatia i-a permis lui Panu sd situieze corect reglementarea de cAtre domniifanarioli a raporturilor dintre stApinii de pAmint si tarani in ansamblul ma-surilor similare luate de autoritatea centrald in alte tali ale continentuluinostru, dar si sti releve ceea ce a fost specific imprejurArilor rom Anesti. Din

"9 Ibidem, p. XLIV.150 Ibidem, p. XLVI XLVI I."I Ibidem. De amintit cd In 1955 A. Otetea plasase si el inceputul celei de-a doua

lobärgii tot in anul reformei lui C. Mavror.ordat in Tara Româneasck Le second asser-vissement des paysans roumains (1746-1821), in Nouvelles etudes d'histoire", Buea-rest, 1955.

'52 G. Panu, op. cit., p. 192.133 Ibidem, p. 196.

www.dacoromanica.ro

94 FL CONSTANTINIU 3&

acest punct de vedere, Panu este un precursor al lui Iorga, care, cum se vavedea, i-a alaturat, hotarit §i definitiv, pe domnii fanarioti absolutismului(despotismului) luminat al secolului al XVIII-lea. Fara sa atinga citu§i deputin eruditia lui Iorga In a demonstra legitimitatea unei astfel de apropieri,.Panu ni se pare superior In fixarea analogiilor i deosebirilor intre politicaagrard a domnilor fanarioti i cea a altor suverani europeni.

La baza celor cloud acte a lui C. Mavrocordat din 5 august 1748 §i6 aprilie 1749 se afla, afirma raspicat Panu, cauze de ordin economic. El subli-niazti cu justete cä fuga locuitorilor din pricina exploatdrii fiscale a pus inprimejdie incasarea birurilor, paralizind Intregul sistem fiscal: despoporareadin ce in ce mai mare a tarei de contribuabili ; acesta e motivul de fond" 1E4ale reformei sociale mavrocordate0i. Concluzia pe care ancheta istorio-grafica din zilele noastre a validat-o pe de-a-ntregul, dar i-a adaugat §i altecauze, subliniind Insä c aceasta Famine intre cele fundamentale. Aceleasicor,siderente demofiscale s-au aflat la baza intregii legis1aii agrare a domni-lor fanarioti, preocuparea lor de capetenie fiind satisfacerea exigentelor ma-teriale ale Portii.

Gh. Panu a pus in lumina in chipul cel mai concludent rezistenta boie-rimii feta de masurile domne§ti §i a staruit asupra tentativei boiere§ti dea restabili §erbia In 1790 in imprejurarile create de ocuparea Tarii Romimestide cdtre trupele austriece.

S-a aratat mai sus Ca dupa Panu, legarea de parnint a taranilor nudateaza la noi decit de la mijlocul secolului al XVIII-lea. In capitolele con-secrate situatiei tàränimii dupti reforma lui Mavrocordat, el educe un sirde observatii interesante, intre care unele, precum considerabila sporire deCare Caragea voda a cuantumului banesc a convertirii clacii a fost reluatäabia in zilele noastre, altele a§teaptai o discutie mai adincità in legatura ciiasa-numita a doua iobagie. Intre acestea din urmh se aflà i afirmatia eade la Caragea Inainte legaturii taranului de parnint prin fiscalitate i se adaugalegatura de pamint prin obligatia indeplinirii sarcinilor stabilite de urbarii.Caragea cel Intli scrie el opreste pe %Aran de a parasi satul pentrula asigura facerea clácii ditre proprietar", o masurà similara fiind adoptatàIn 1827 de domnul Moldovei, Ionita Sandu Sturza cetitorul, conchide Panutpoate Intelege Insemnatatea dispoziOlor lui Caragea si IonitA Sturdza, carefac ca stramutarea taranilor de pe un loc pe altul, sA atirne si de vointa pre-prietarului, pe cind pina atunci atirnase numai de a fiscului" 155. Reamintimea in dezbaterile Comisiei proprietatii de la 1848, unul din deputatii proprietaristaruia dar din alt unghi de vedere asupra domniei lui Caragea, caun moment important In inrautatirea situatiei Varanimii. Deci, Inca odata,.se poate proba cà fara dovezile, adincimea i contextul general adus de studiileulterioare, toate vederile istoriografiei române§ti In problema agrara au fostf ormulate In cele citeva edinte ale Comisiei proprietatii: peremptorie do-vada a Insemnatatii pe care politicul o detine in stimularea cercetarii istorice:

La capatul amplei sale investigatii, Panu incearca o sintezti pe careo prezinta sub forma unei periodizari 156.

154 Ibidem, p. 308.155 Ibidem, vol. 1/2, p. 559-560.156 Ibidem, p. 636-643.

;

www.dacoromanica.ro

as Icu3A.GIA tti ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA. 95

Faza I : secolele XVI XVII, se caracterizeaza printr-o situatie re-lativ buna" a taranilor. Ei au o libertate personala limitatd, dar beneficiazade dreptul de stramutare, In ciuda obligatiilor fata de stapinul mo§iei. Ex-plicatia unei stari, care i se pare autorului paradoxalà, sta In lipsa de dez-voltare a organizatiei sociale §i printr-o desfa§urare nedesavir§ita a fenome-nelor economice".

Faza a II-a: sfir§itul secolului al XVI I-lea mijlocul secolului al XVIII-lea.(de remarcat inadvertenta cronologica, secolul al XVII-lea, figurind §iIn prima faza!), este cea mai rea pentru tarani", situatia lor agravindu-seca urmare a noilor conditii economice, In special a extinderii culturilor cerea-liere. Taranii liberi sint deposedati de pamint si redusi la starea de serbie.Domnii intervin pentru a restitui vecinilor §i rumânilor libertatea individuala-§i pentru a fixa cuantumul clacii.

Faza a III-a: Cu Inceputul jumatatii secolului al 18-lea, taranii intràIntr-o faza destul de rea" (din nou inadvertenta cronologica, pentru cà elemen--tele caracteristice mentionate de autor, abolirea cerbiei §i fixarea de &Aredomn a el-deli dateaza de la sfircitul primei jumatati a secolului), rezultat.al legarii de pamint prin fiscalitate.

Faza a IV-a: a doua jumatate a secolului al XVII I-lea prima juma-tate a secolului al XIX-lea, s-ar parea In aparenta (sic !) ca este cea maiapasatoare prin sporirea obligatiilor in munca. *i cu toate acestea, macar'ea aceasta din urma faza are, in aparentA, aerul unui pas inapoi in viata§i dezvoltarea Varanimei, totuci, daca ne punem a judeca lucrurile din unpunct de vedere mai superior (sic !), mai general trebuie sa constatam unreal progres". Autorul i§i argumenteaza sustinerea prin constatarea cà fugalaranimii inceteaza in epoca regulamentara, ceea ce ar fi semnul unei im-bunatatiri a situatdei materiale a taranimii, ca urmare a participarii ei totmai intense la comertul de cereale §i de vite. Asadar, el admite ca regimulobligatiilor taranecti are un cuantum sporit, dar, raportindu-1 la posibili-Utile economice ale taranului ameliorate de angajarea sa in comertconstata ea el e mai putin apasator. 0 concluzie care, credem, trebuie sub-liniata, pentru ca ea poate contribui, daca nu hotaritor, cel putin major inelucidarea problemei atit de controversate a celei de a doua iobagii In tariletromâne.

Ii datoram, acadar, lui Gh. Panu o adevarata istorie a relatiilor agrareIn Moldova ci Tara Romaneasca, prima In istoriografia noastra, solid in .formata, bine articulata ci corect integrata In cadrul european.

In comparatie cu constructia atit de grandioasa a lui Panu, micul studiual lui N. Iorga, o rapid& privire asupra istoriei agrare romanecti, pare ci maimodesta ; ea aparuse in 1908 ca o replica la cartea lui R. Rosetti, Pcimintul

ci, evident, in legatura cu interesul sporit pentru chestiunea agrara,al carei caracter acut fusese subliniat in chip tragic de rascoala din 1907 157.

In prodigioasa-i activitate, Iorga s-a oprit In repetate rinduri 158 asupraistoriei agrare, dar preocuparile sale in aceasta directie au ramas sporadice

137 Ni se pare mai potrivit sa examindm vederile lui lorga In cadrul perioadei cind:au fo3t formulate, decit sa le grupdm pe toate aici; s-ar observa in acest din urnid caz:gatu ra dintre contextul politic si stiintific si aceste opinii.

158 B. Theodorescu, N. Iorga-bibliografie, Bucuresti, 1975, p. 353.

www.dacoromanica.ro


ele nu s-au inchegat cu exceptia lucrarii discutate acum intr-o cer-cet are speciala.

Ideea care calauze§te intreaga opera istorica a lui Iorga .7i care esteatit de bine redata In titlul cartii sale La place dcs Roumains dans l'hisioireuniverselle, Indrepteaza i consideratiile sale privind istoria noasträ rurald.Cadrul in care s-a desfasurat viata noastra agrara este definit In functiede urmatoarele coordonate: teri de « drept romAnesc » a§ezate intre regiunisemifeudale In sens apusean i intre o lume rasariteanti cu caracter romano-bizantin. Amindoua aceste vecinatati au inriurit asupra conditiilor primitivede trai ale täranilor nostri" 159 Aceste inceputuri stau sub semnul unui regimpatriarhal in care « rumAn » e cel ce nu e altceva decit roman: omul obi--nuit, omul de rind, lard ca aceasta sa insemne o inferioritate sociala, o scaderea intregimii drepturilor umane " 160. Tara RomAneasca, unde Intemeierease face fara amestec strain, lard cucerire, Vara schimbare a ideilor funda-mentale ce traiau in masa poporului", are in secolele XIV XV o taranimeliberd, puternica, ce traieste in obsti, cu rinduieli stravechi.

In privinta vecinatatii" din Moldova, Iorga accepta surprinzatorde necritic afirmatia lui Cantemir. Incursiunile unui tefan cel Mare, Bogdancel Orb, Petru Rare§ ar fi dat domnilor tarii sute i mii de captivi rusi ( ! ?)care, asezati pe mosiile domnesti si boieresti, deveneau vecini. Li se adaugausecui, trecuti in Moldova, astfel ca Iorga ajunge la concluzia ca ... colonulroman din Moldova ajungea, asezindu-se pe mosia fArA sateni a boieru-lui vecin, ca parecul bizantin" ror. Marele istoric se reintoarce, deci, la con-ceptia cantemirista, pe care incearca sa o confirme prin marturiile de caredispunea.

Intrarea in masa a taranimii in servitute s-ar fi facut diferit in celecloud tari romAnesti: la sud de Milcov criza financiard" din secolul al XVI-leacare insote§te trecerea de la economia naturala la cea baneasca aducecu sine vinzarea masiva a paminturilor taranimii libere care boieri, in hi-cercarea de a face feta' strivitoarelor sarcini banesti. In Moldova, aservireataranilor este rezultatul unei confuzii, discrete si lente, Intre obligatiile tara-nului si cele ale colonului: cel dintii indatorat doar la dijmd incepe a fi im-pus si la claca, prestate pind atunci numai de vecin. Ruinarea i asimilareacu colonul-vecin ar fi fost deci principalele aspecte ale procesului de aservirea taranimii.

Legamintul lui Mihai este explicat si el in aceea0 viziune i-am zicearhaica a perioadei pasoptiste, desi Iorga aduce o nuanta noua: Princi-patele noastre pierdusera, prin tratatele incheiate atunci cu Ardealuldreptul de a-si pastra, in mai multe domenii, obiceiurile lor stravechi.Tara Rom Aneasca si Moldova erau privite ca unite cu « craia » Ardealuluisi, deci, ele trebuiau sa schimbe vechea datind razimata pe liberul dreptromAnesc, Ingustat printr-o criza financiara nenorocita, cu norma feudaldardeleneasca, mostenita de la regatul de odinioarti al Ungariei" 162. 1, a

'59 N. Iorga, Constatifri cu privire la viata agrard a romdnilor documentecu privire la iztoria romdnilor, vol. XVIII), Bucuresti, 1908, p. 5.

160 Ibidem, p. 16.161 De retinut totusi observatia lui Iorga, cil parecii erau numiti in Cipru i fo-

restieri habitatori" (locuitori strdini). Opiniile lui Iorga sint judecate cu severitate dePanu, op. cit., vol I/1, p. 157-158.

162 N. Iorga, op. cit., p. 29.

§i

(Saida si

...

www.dacoromanica.ro

41 IOBAGIA IN ISTORIOGRAFIA RomANEAscA 97

ani mai tirziu, lorga relevA rolul boierimii in modificarea conditiilor economice§i sociale ale tArAnimii ; el stdruie asupra deposeddrii 1,Ardnimii de cdtre boieriidin Tara RomAneasth, grAbild sd cumpere intiiu brazda §i apoi pe plugar",pentru a ardta &A legatura lui Mihai s-a fAcut prin analogie cu Ardealul §idupà o cerere de acolo la incheierea aliantei de apArare impotriva turcilor,dar dupd voia boierilor trime§i s-o incheie 163. In ale sale Constatdri, lorgaafirmA pe de-a intregul eronat cd apthmintul domnesc n-avu mai multdtrainicie decit atitea alte innoiri §i reforme ale lui Mihai" 164. Nu §tim la ceInnoiri §i reforme" se referà autorul, dar este sigur documentele o do-vedesc cu prisosintA cd legAtura lui Mihai a avut o indelungatá posteri-tate. Nici afirmatia &à masura domneascd a fost o consecintà a tratatuluiincheiat la Alba Iulia nu este corectd, thci, cum s-a observat, dreptul de areduce la urmd pe iobagul fugit e In totald contradictie cu continutul apzà-mintului domnesc.

Marele istoric avea sA se apropie din nou de istoricul problemei agrare,In anii primului rAzboi mondial, cind agitatiile sociale nascute din conditiilede cumplitä mizerie In care fusese aruncata populatia, confereau din nouproblemei agrare un caracter acut. Cu dusmanul la portile Moldovei si cuun aliat in plind dezagregare, tam strAbAtea unul din cele mai tragice mo-mente din istoria ei. Iorga s-a mindrit intotdeauna de a-1 fi sfatuit pe regesa promitA reforma agrard 165 pentru a insufleti rezistenta maselor de soldati.Din aceste preocupAri eminamente politice s-a ndscut bropra consacratäevolutiei problemei rurale in RomAnia.

Ideile de bath sint cele cuprinse in mica lucrare din 1908: inceputurilestatelor feudale romAne§ti, caracterizate printr-o viatá tardneascil liberd,unde singura obligatie fatä de stdpinul mo§iei este darea dijmei ; §erbii pro-veniti, la inceput, din secuii strämutati in Moldova sau din rutenii robitiin campaniile domnilor moldoveni. Reintilnim vechea idee a lui BAlcescudespre popularea domeniilor din cimpia Dundrii Iorga adaugindu-i §i sudulMoldovei cu brate de muncd servile. Iorga reia §i teza sa despre consecin-tele grave pentru tdranime ale unei mari revolutii, fArd decrete §i WA pro-clamatii, care avu loc spre sfir§itul secolului al XVI-Iea (§i care) schimbácomplet situatia unei mari Orli a thrAnimii si pregAti aceea§i soartà celor-lalti, rAmasi Inca stApini pe pdminturile §i persoana lor. Ea se datora uneitransformAri complete a relatiilor economice" 166, ca urmare a cadrului noucreat de instaurarea dominatiei otomane. Transferul funciar rezultat dindeposedarea tArdnimii de pamint si concentrarea lui in mlinile familiilor demari boieri a consolidat pozitia boierimii in stat. Interesatà sà-§i asigureinventarul uman" necesar cultivArii intinselor ei domenii, ea cerea legareatdranului de pAmint. La rindul thu, vistieria voia sA impiedice deplasarilecontribuabililor, care perturbau incathrile fiscului ; din convergenta acestorinterese, throra li s-au adaugat nevoia de bani a lui Mihai Viteazul pentru aplati trupele de mercenari si, deci, nevoia de a face apel la pungile boieresti

"3 Idem, Scrisori de boieri. Scrisori de domni, ed. a III-a, Bucuresti, 1931,p. VVI. Prima editie, numai scrisorile de boieri, e din 1914.

"4 Idem, Constatari. . . , p. 30."3 Pentru imprejurarile In care regele a promis reforma agrard preconizate

Insa de Partidul Liberal Inca din 1913 informatiile aduse de memoriile lui I. G. Ducasint de cel mai mare interes.

166 N. Iorga, Developpement de la question rurale en Roumanie. Une contribution,Jassy, 1917, p. 18.

www.dacoromanica.ro


in schimbul satisfacerii intereselor acestei clase, s-a nascut legatura lui Mihai.Modelul nobilimii i clerului din Transilvania a jucat, dupa Iorga, de ase-menea un rol in redactarea clauzelor tratatului de la Alba Iulia, pe caremarele istoric II pune in legatura cu actul domnesc.

In Moldova, Iorga admite o influent:à a structurilor agrare polonezein procesul de aservire a Vardnimii, desfasurat, cum sublinia el Inca in 1908,pe nesimtite. Secolul al XVII-lea, conchide el, inregistreaza disparitia poli-tica si economica a taranului" 167 Iorga admite totusi probabil sub in-fluentm lui C. Giurescu ca in a doua jumatate a acestui secol, ameliorareasituatiei materiale a taranilor le-a permis, in numeroase cazuri sa-si ras-cumpere libertatea, putindu-se vorbi deci de o tendint,6 spre libertate" 168.

In ceea ce priveste reforma lui C. Mavrocordat, Iorga polemizeazaindirect cu C. Giurescu atunci cind scrie: S-a pretins adesea ca reforma luiC. Mavrocordat n-a introdus nimic esential in situatia taranimii. Sa. 0 fidefinit numai Intr-un chip atit de clar i Inca era un enorm progres", afir-matie perfect intemeiata, mai ales in lumina cercetarilor din ultimii ani,despre continutul masurilor domnesti din anii 1746 si 1749.

Ultimul din seria istoricilor care au scris sub impactul rascoalei din1907 este C. Giurescu. Asa cum s-a aratat, trecerea de la studiile consacrateizvoarelor i istoriei politice la cele de istorie sociala a fost explicata corect,credem noi prin influenta rascoalei taranesti. Urmarind datele de apa-ritie a lucrarilor, se vede usor ca aceasta schimbare in preocuparile de istorio-graf ale lui Constantin Giurescu are loc In perioada dintre 1907-1915 cindsocietatea romaneasca era viu framintata de problema reformelor" 169.

Intreaga opera a lui C. Giurescu se caracterizeaza prin amploarea do-cumentara i rigoarea analizei. S-ar putea spune ca impreuna cu DimitrieOnciul i Demostene Russo constituie o trinitate care a dus spiritul criticgeneral al Junimii pe fagasul cercetarii istorice, asezind scoala nationala deistoriografie pe temeliile solide ale unei rigori critice de cea mai inalta tinuta.Studiile de istorie social& ale lui C. Giurescu au reinnoit fundamental infor-matia documentara prin cercelarea fondurilor inedite de documente. Dacase poate face o rezerva in aceasta privint,a e cà marele istoric n-a impinsinvestigatia i dupa 1700 si ca nu a valorificat sau poate ar fi mai corectspus, n-a mai apucat sa valorifice pretiosul material documentar cultslin arhivele Vienei, atit de bogat in date de istorie sociala 179.

Punctul de vedere al lui Giurescu despre legatura lui Mihai esterevolutionar, in sensul cà se deosebeste de toate cele care 1-au precedatofera o solutie cu totul In afara controverselor de pina la el. Rezumatul fdcutde autorul insusi exprima desigur cel mai bine esenta punctului sal] de vedere:rum ania se constata in Tara Rom Aneasca din cele mai vechi timpuri. Ean-a fost creata i nici macar consfin OVA ca stare legala de Mihai Viteazulcare prin legatura sau asezamintul sau oprea numai de a se mai cauta

"7 Ibidem, p. 29 ; dar nu poatel fi vorba riguros vorbind de o disparitie eco-rnomicA, de vreme ce täranul rAmtne principalul producator nemijlocit al tArii.

1" Ibidem, p. 30 ; in textul lui Iorga, evident, o greseala de tipar face sa aparasecolul al XVIII-lea.

169 V. Papacostea, Opera lui Constantin Giurescu i dezvoltarea ideilor politice lainceputul secolului al X X, In vol. In amintirea lui Constantin Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 82.

170 Avem in vedere Material pentru istoria Olteniei supt austriaci, vol. IIII,Bucuresti, 1913-1947. Cf. valorificarea lor la *. Papacostea, Oltenia sub stapinireaaustriacd, 1718 1739, Bucuresti, 1971.

'C.si

si

www.dacoromanica.ro


readuce la urmti rum Anii fugiti, hotArind ca fiecare &A rAmiie pe mo§ia undese afla in momentul acela" 171. Fortind putin intelesul termenilor am spuneca C. Giurescu scoate asezAmintul lui Mihai Viteazul din domeniul macro-istoriei pentru a-1 pune In acela al microistoriei. SA ne explicAm: am vazutea' pina la el discutia intre istorici privise o problemA capitalà a societatiimedievale rom Ane§ti: §erbia (macroistorie). Mihai o instituise sau numai oconsfintise ? Nici una nici alta, raspunde Giurescu, e vorba de o modestehotArire privind stabilitatea populatiei dislocate de invazia otomand (micro-istorie) 172 Marea controversA consumase deci zadarnic energiile protagonis-tilor pentru ca ea a fost din capul locului rdu pornità. Rezolvarea era preasimpla §i intr-un fel speciali§tii s-au simtit frustrati de ceea ce putea fi unsubiect de permanentà discutie, &A zicem, o controversh homericA. Giurescu,logic §i sigur, dArima constructii istoriografice cgrora autoritatea construe-torilor le conferise un anume caracter sacrosanct. Rezervele fatà de inter-pretarea lui au venit, credem, mai mult din inertia gindirii decit din cintà-rirea argumentelor prezentate.

Mai reticenti, dar aici credem CA indreptAtit, s-au arAtat cercetatoriifatà de teoria lui C. Giurescu despre vechimea rum Aniei, care std in strinsAlegaturà cu explicatia data de el legAturii lui Mihai. SA-1 lAsam iard§i sA §i-orezume singur: Poporul roman se infatiseazA aci de la inceput alcatuit dincloud pAturi sociale: una liberà, formatA din proprietarii de pAmint, altaneliberà compusd din taranii de pe mo§iile lor" 173. Teza lui Giurescu tran-§eazd In problema diverselor categorii de tärani (serbi, liberi claca§i, liberiproprietari) §i nu accepta decit o Impartire a societatii medievale roma'ne§ti,in care criteriul este proprietatea: oricine stApine§te o intindere de phmint,indiferent de mArime apartine clasei boieresti, oricine e lipsit de proprietateapartine clasei servile ; numele de rum An constituia nu o denumire etnicA,ci una sociale 174 Organizarea fiscald nu lasd loc unei categorii intermediare:solvabilitatea celor dintii e garantatà de proprietatea lor, a celor din urmA,de stApinul mosiei pc care s-au asezat. Giurescu exclude deci inainte de ase-zAmintul lui Mihai Viteazul existenta oamenilor liberi fard pAmint (oamenicu invoialà), admitind cd numai dupA ce raspunderea fiscala a trecut de lacolectivitate la individ, aparitia unei astfel de categorii a devenit posibild.

Este adevärat &A ii revine lui C. Giurescu meritul de a fi pus in luminaprocesul antitetic aservirii, acela al disparitiei rumAniei dar, in ciuda reluAriirecente a vederilor sale despre sfir§itul rum Aniei 175, nu credem ca in luminadocumentatiei cunoscute astazi se mai poate sustine cA In secolul al XVII-learumAnia se afla in plind decAdere" §i ca In a doua jumatate a secolului alXVII-lea cea mai mare parte a taranilor fArd pdmint erau oameni liberi" 176.Izvoare rAmase neutilizate de Giurescu §i de recentii sdi partizani dovedesc

credem noi contrariul: rumAnia a continuat sA indeplineascd o functieesentialà in mecanismul domanial pinA in ajunul abolirii ei.

171 C. Giurescu, Studil de istorie socialei, Bucuresti, 1943, p. 127.172 Repetam, termenii de macroistorie si microistorie au aici un sens figurat.173 C. Giurescu, op. cit., p. 127.174 Ibidem, p. 48.175 Vezi, de exemplu, D. Mioc, H. ChircA, St. Stefänescu, L'evolution de la rente

feodale en Valachie et en Moldayie du XIVe au XVIIIe siècle, In Nouvelles etudesd'histoire", II, 1960, p. 248-252.

17 C. Giurescu, op. cit. p. 68-69.

www.dacoromanica.ro

100 FL. CON STANTINI u 44

Concluzile lui C. Giurescu au fost intimpinate cu vii critici, dar ele auvenit duptt rAzboi, astfel cd discutia lor ni se pare potrività In capitolulconsacrat istoriografiei interbelice. Cele mai serioase obiectii s-au referit laincluderea In clasa boierilor a oricgrui stApin de pdmint §i la afirmatia inexis-tentei oamenilor liberi Med pAmint" Inainte de Mihai Viteazu1177.

4. CONSTATARI VECHI, UN NOU CONCEPT: NEOIOBAGIA

Generatia pasoptistà stdruise, prin reprezentantii ei cei mai inaintati,ea N. BAlcescu §i M. KogAlniceanu, in discutiile In jurul problemei agrareasupra unei recrudescente a feudalismului in epoca regulamentard sub formarobiei clacii", a unei noi feudalitäti" etc. Convingerea unei indspriri a exploa-tArii In trecutul cel mai apropiat fireste, in raport cu anul 1848 eraimpArtd§ità nu numai la nivelul ideologilor revolutionari, ci si la acela almaselor tarAnesti. In Comisia proprietatii, reprezentantii tArdnimii au de-nuntat jugul robiei regulamentare ca fiind mai greu decit al robiei anterioareregulamentului 178. La nivelul ideologic si la cel al constiintei populare, ima-ginea era identica: In organizarea socialà a satului servil, apoi clAca§ se con-stata un feudalism, urmat de un neofeudalism, o robie mai atenuatd, urmatáde una mai asprä. SA mai amintim CA transilvAneanul George Barit intr-un§ir de articole publicat in anii 1876-1877 in Gazeta Transilvaniei" scrise,cu privire la realitAtile agrare ardelene, despre Iobeigia veche fi iobägia nouà 179

Cind C. Dobrogeanu-Gherea a formulat teoria neoiobAgiei, el nu eraatit de inedit pe cit s-ar crede. Evident, ca sociolog §i nu ca istoric, el §i-arestrins cercetarea la desfasurarea secolului al XIX-lea, §i a analizat In primulrind reforma agreed din 1864 si legislatda agreed care i-a urmat 18°. Pe Gherea1-au interesat consecintele intrarii României, ca tara inapoiatà In orbitatArilor capitaliste dezvoltate ; el a ajuns la concluzia cà rezultatul a fost unprodus hibrid In care institutiile social-politice burgheze s-au asociat relatiilorde productie semifeudale. Tara noastrA, neputind sta cit nici un chip pebaza nouli pe care a fost a§ezatd, s-a Indreptat dare cea veche, feudalo-iobá-giste 181. Cum InsA revenirea la iobagie nu a fost urmatA de restaurareavechilor institutii feudale s-a ajuns la un regim capitalisto-iobagist" 182.

Nu este, desigur, locul sit se discute aici teoria neoiobttgiei a lui Gherea,dar ea a fost amintitA numai pentru a Inlätura confuzia care se face Intreteoria celei de a doua iobAgii §i neoiobAgia lui Gherea. Mai filth, Gherea

177 Cf. A. V. Boldur, Istoria Basarabiei, vol. I, Chisinau, 1937, p. 222-223.178 Vezi mai sus p. 72. Cf. A. Radutiu, op. cit., p. 122-124.178 George tarit, Scrieri social-politice, Bucuresti, 1962, p. 280-294 si 312-314.

Despre vederile lui pe larg, A. Radutiu, op. cit., P. 124-136.18° H. H. Stahl, Pentru o reanalizare a Teoriei Gherea", In Viitorul social",

V (1976), nr. 4, p. 712-713; autorul pune In lumina valoarea consideratiilor lui Ghereadin 1886 care le preced pe cele ale lui Lenin din 1907 privind caile de patrundere a capita-lismului in agricultura.

181 C. Dobrogeanu-Gherea, Neoiobligia, Bucuresti, 1910, p. 60; vezi si idem, Operecomplete, vol. 4, Bucuresti, 1977, p. 55.

182 Ibidem, p. 97.

www.dacoromanica.ro

45 DDBAGIA IN ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA 101

nu a cunoscut sau nu a folosit lucrarile pasoptistilor despre noul feuda-lism ; in al doilea rind, Gherea nu avea cum sa stie de teza lui Engels desprea doua iobagie (desi elemente incipiente ale acestei teze se gasesc deja inReizboiul tdremesc german); In al treilea rind, analiza lui Gherea privestesituatia de dupa reforma din 1864 pe cind, potrivit studiilor istoriografieimarxiste de mai tirziu, regimul iobagist" (L. Patrascanu), a doua iobagie"(A. Otetea), iau sfirsit in 1864, odata cu reforma agrara. A doua iobagie eun proces in cadrul feudalismului, chiar daca el anunta capitalismul ; neoio-bagia este un sistem care asociaza unei baze de esenta feudala o suprastruc-tura burgheza 183.

Totusi intre a doua iobagie si neoiobagie exista un punct de conver-genta: ambele Incearca sa explice inceputurile capitalismului la noi. Unclea dus aceasta convergen0 se va putea vedea in paragraful consacrat celeide a doua iobagii in istoriografia marxista din zilele noastre.

5. INTRE SCOALA VECHE SI NOUA SCOALA DE ISTORIE

Cele douà decenii interbelice marcheaza si in istoriografie ca dealt-minteri in intreaga cultura romAneasca o efervescenta de idei de marefecunditate care dau pinteni" cercetarii. Confruntarea dintre cele cloud scoliistorice veche si noud , desi pe alocuri ia aspectul unei rivalitati de per-soane, se dovedeste benefica pentru progresul cunoasterii istorice. Dintrediversele aspecte ale acestui progres general al istoriografiei iesirea pe primeleplanuri a istoriei economice si sociale, a carei insemnatate e subliniata decuvintul-manifest al Revistei istorice rom Ane", e de relevat cu precadere.

Printr-o dialectica inversare de roluri, Iorga, care in anii de dinaintede razboi, facuse figura de campion al luptei impotriva romantismului istorio-grafic este la rindu-i acuzat de romantism.

Cartea care dezlantuie fulgerele noii scoli de istorie, o mica sintezade istorie nationala, destinata mai mult strainatatii, da anumite temeiuriunei astfel de etichetari. Viziunea unei societati patriarhale la inceputurilestatelor feudale rom Anesti e mai viguros afirmata ca oricind: primii voievoziar fi fost simpli priuti-terani" 184, domnul Orli in ciuda descoperirilorfacute la Curtea de Arges, care dadusera la iveala un fast de curte de marerafinament in tinuta voievodului fiind un teran incoronat" 185. Originileserbiei sint prezentate la fel ca in 1908 s'i 1917: ruieni captivi si secui trecutiin Moldova, redusi la starea de vecinie de o boierime, gata sa imite modelepolone si transilvanene. Intensificarea schimburilor, careia taranii nu i s-auputut adapta ca si ingsprirea exploatarii fiscale, ca urmare a instaurarii do-minatiei otomane, au dus la ruinarea taranimii libere si deposedarea ei inbeneficiul boierimii. Reprezentantii acesteia au folosit negocierea tratatuluide Alba Iulia cu Transilvania pentru a include o clauza privind interzicereadreptului de stra.mutare a taranimii. Aceasta injosire a clasei taranesti daducivilisatiei rom Anilor uu caracter aristocratic, strain de traditiile lor nationale186.

183 Pentru critica teoriei, vezi D. Hurezeanu, C. Dobrogeanu-Gherea, Studiu social-istoric, Bucureti, 1973, p. 252-253.

184 N. Iorga, Istoria romdnilor fi a civilizagei lor, Bucure§ti, 1930, p. 127.185 Ibidem, p. 147.186 Ibidem, p. 151-152.

www.dacoromanica.ro


Mu It mai realista e succinta caracterizare data de Iorga reformei luiMayrocordat §i §irului de urbarii fanariote ce i-a urmat In care el vede omasurd fiscala, menita sa smulga boierului pe taranul lui, ca sa-1 lege dinnou direct de stat" 187. La fel, cele citeva rinduri despre regimul agrar alepocii regulamentare: Daca, legal, el (taranul n.n.) nu mai era vechiul§erb, era insa de fapt" 188.

Tot pe linia unor vechi preocupari inaugurate Inca In 1898 Iorgaavea sa adinceasca integrarea politicii fiscale §i agrare a domnilor fanariotiIn politica de reforme a despotismului luminat din Europa secolului al XVI II-leadeschizind astfel o directie de investigatie, pe cit de noua pe atit defecunda 189, pentru Intelegerea sensului masurilor adoptate de Reformatori"190.

Altele erau bazele de la care porneau promotorii noii §coli istorice. Poatemai bine decit cuvintul de inceput al organului ei Revista istorica rom Ana",pozitia i-a fost definita de unul din cei mai straluciti reprezentanti ai ei,P.P. Panaitescu: Fara sa firn partizani exclusiv ai materialismului istoric,recunoa§tem ca imprejurArile economice explica in multe privinte . . . in-fati§Ari ale istoriei noastre politice. Pentru lamurirea adevarata si completaa istoriei noastre, este nevoie sa facem apel si la ajutorul pe care ni-1 dA studiulacestor imprejurAri" 191. Deci, Vara o aderare integrala la conceptia materia-lismului dialectic §i istoric, o folosire a lui in depistarea factorilor economicicare au inriurit istoria rom Aneasca. Era mai degraba un materialism econo-mic, dar fard excesele vulgarizatorilor, un materialism in maniera lui MarcBloch §i Lucien Febvre, intemeietorii Analelor", adica o sinteza in careintrau Marx, Simiand cu fazele de expansiune si depresiune economica, §ipluralismul ca &à nu spunem eclectismul lui H. Berr. Evident cà nu toateaceste componente sint lesne detectabile la G.I. BrAtianu, C.C. Giurescu§i P.P. Panaitescu, alta trinitate de Indrumare in istoriografia romAneasca,dar spiritul nou care se impunea In istoriografia franceza 192 (toti trei aufacut specializari sau stagii de cercetari in Franta) i-a marcat definitiv §ibinefacator.

Tinerilor ctitori de scoala noua istoriograficA li se alatura §i virstnici,care prin independentA de spirit si valoarea §tiintifica nu se impacau cu pa-tronajul pe care insusirile ie§ite din comun ale lui Iorga i-1 conferiserA asupraistoriografiei romAnesti. Intre ei, I.C. Filitti, arhiinformat si arhisensibilla orice criticA sau omitere a contributillor sale, figura am zice de drept".Interesat de istoria economica si sociala, stapin perfect al documentatieinoastre medievale, el a dat, peste vederile sale conservatoare, contributiide prim rang care au sporit si adincit simtitor cunoa§terea structurilor so-cietatii medievale romAne§ti. In metoda §i vederi, el se Inscrie In posteritatea

121 Ibidern, p. 218.'88 Ibidem, p. 240.189 Idem, La despotisme éclaire dans les pays roumains au XVIIIe siecle, In

,,Bulletin of the International Committee of Historical Sciences", IX (1937), p. 101-115.199 Titlul volumului consacrat fanariotilor din ultima sa sintezti de istorie natio-

nalA, Istoria romdnilor, vol. VII, Bucureti, 1938.191 P. P. Panaitescu, Interpretdri romdnesti, Bucureti, 1947, p. 148 (retiparirea

unui studiu din 1938).192 Vezi pe larg J. Glénisson, L'historiographie francaise contemporaine. Tendances

et realisations, In vol. V ingt-cinq ans de recherche historique en France, vol. I, Paris, 1965,p. XVI XXIII.

www.dacoromanica.ro


istoriografica a lui C. Giurescu, desi, cum se va vedea indata, nu-i impartd-seste integral opiniile 193

Noutatea concluziilor lui I.C. Filitti sta in fundamentarea logic& gidocumentara a existentei categoriei de tarani liberi Vara pamint, care eracontestata de C. Giurescu. Pornind de la aceasta impartire a taranimii noas-tre: mogneni, liberi fail pamint, dependenti, el &à un nou lifteles legaturiilui Mihai: Cit privegte gerbia, in inteles de legare de glie, ea n-a fost in-trodusa decit in Muntenia abia prin aga-zisa « legatura » a lui Mihai Viteazulgi numai pentru cultivatorii, liberi sau nu, din momentul acelei legaturi,nu si pentru viitor" 194. Din acel moment rum an", termenul care desemnape omul de rind, a inceput sa indice starea de servitute.

Teza lui Filitti avea avantajul de a pune in lumina similitudinileevolutiei agrare a tarilor romane cu celelalte tali din estul Europei 0 de ainlatura o incongruent:a' din teza lui C. Giurescu: nu se pot atrage colonigtideci oameni liberi MM. pamint punindu-le inainte perspectiva, de fel atra-gatoare, a serbiei 195

Dintre initiatorii noii gcoli", G.I. Bratianu studiaza In cadrul cel mailarg de istorie europeana problema serbiei romanegti. Mai intii, el atrageatentia asupra masurilor similare din Moldova din care insa nu amintegtedecit pe cele ale lui -tefan Tomsa si Miron Barnovschi pentru a subliniacomunitatea de dezvoltare a celor cloud tari romane 0 a evidentia, astfel,0 integrarea lor intr-un proces asemanator, in plina desfasurare in Europarasariteang. In explicarea circumstantelor care au generat aceste agezaminte,el nu e departe de punctul de vedere emis de Iorga In 1917: Era normal inaceste imprejurari ca mina de lucru sa fie legata mai strins de pamint, pentrua asigura exploatarii un randament mai bun si, prin aceasta, fiscului, amai mare certitudine de plata a cislelor, a partilor de impozit stabilite prinrecensamint" 196.

In privinta eliberarii din serbie (1746 si 1749), Bratianu pune din nouin lumina rolul fugii taranimii 0 deci a considerentelor fiscale in genezareformelor: noi credem ca nu trebuie cautata originea acestui prim act deemancipare in consideratiile filozofice sau religioase ale documentelor oficiale,ci in ratiunile de interes fiscal 0 administrativ" 197.

Paralela facuta de el cu colonatul 0 gerbia din Imperiul roman tirziu0 cel bizantin tirziu 1-a dus la o concluzie care 10 pastreaza si astazi intactaintreaga ei valoare: erbia rush' 0 rom Ana din secolele XVI 0 XVII se apro-pie mai mult de legarea de glie din Imperiul roman tirziu 0 din primelesecole ale imperiului bizantin, decit de regimul agrar din evul mediu occiden-tal. Aici apare poate cu cea mai mare evidenta, diferenta fundamentald dintre

1 93 Vezi si L. Boia, op. cit., p. 305-306.1" I. C. Filitti, Oameni dependenti fi cultivatori liberi in Principatele romdne in

sec. XV XVII, In Acad. Rom. Mem. Sect. Ist.", s. III, t. XIII (1933), p. 373; idem,Despre legdtura" lui Mihai V iteazul, in Revista istorica romând", II (1932), p. 221-231 ;idem, Proprietatea solului tot Principatele romdne pind la 1864, Bucuresti, 1935, p. 177.Cf. rezervele lui C. C. Giurescu, in C. Giurescu, op. cit., p. 14, n. 1.

1 96 Cf. A. V. Boldur, op. cit., p. 222-223 care accepta criticile lui I. C. Filitti,si adauga altele noi, p. 223.

1 96 G. I. Bratianu, Servage de la glebe et regime fiscal. Essai d'histoire tomparee,roumaine, slave et byzantine, in Etudes byzantines d'histoire economique et sociale, Paris,1938, p. 250.

1" Ibidem, p. 253-254.

www.dacoromanica.ro

104 FL. CONSTANTINI TT 48

serbia sistemului feudal (occidental n.n.) si a celui din Orientul apropiat,unde statul n-a renuntat niciodatá in intregime la prerogativele si la controlulvietii economice si sociale" 198.

In monografia consacratà lui Mihai Viteazul innoitoare din atiteapuncte de vedere P.P. Panaitescu, adus s'a discute controversata legàtura"face si o incursiune in istoria tgranimii. Autorul acceptà tezele lui C. Giu-rescu: ,5erbia, in forma speciald de la noi, rum ania, era cel putin tot asade veche ca si existenta statului" 199. Legarea de glie nu era in aceasta fazao tra'saturà caracteristica a conditiei servile. Panaitescu admite insd concluzialui Filitti despre existenta unor oameni liberi WA' pknint, asezati, pe bazaunei invoieli de obligatii, pe mosiile boieresti.

Marile prefaceri economice, sociale si politice din secolul al XVI-leaextinderea exploatárilor senioriale directe, instaurarea dominatiei otomane,

dezvoltarea armáturii statului si sporirea necesitatilor sale fiscale, aparitiaarmatelor de mercenari fdceau ca interesele stdpinilor de pamint &á seintilneasca cu cele ale statului in legarea de glie a tdranului. Se adauga re-volutia preturilor si schimbarea drumurilor comerciale care au drept con-secintà ruinarea negustorilor, prdbusirea negotului de cgrausie practicat detdrani, reducerea considerabild a veniturilor vamilor domnesti. In acest sum-bru tablou de marasm economic o singurd clasd boierimea profità dinplin pentru a-si spori averea si puterea. Ea face legea in timpul lui Mihai.In privinta legaurii", autorul admite concluzia lui Giurescu simpld ma-sued administrativa dar ii adauga si pe cea a lui Filitti oamenii cu in-voiald sint trecuti in rindurile rum Anilor. Beneficiarii au fost mai ales boieriimari, indeosebi cei din Oltenia, unde i se refugiaserd tgranii din calea in-vaziei otomane 200 .

Conceptia lui C. Giurescu a fost preluatà integral de C. C. Giurescu,care a expus-o cu limpezimea-i caracteristicd in cunoscuta sa sintezd. Elconsiderd cal dovezile aduse de I.C. Filitti nu sint concludente, dar nu ex-clude posibilitatea gilsirii unor márturii convingatoare In ineditele necerce-tate 2". In privinta evolutiei ulterioare a institutiei, el crede ca si pdrin-tele sau cd in a doua jumnate a secolului al XVII-lea se manifestd unputernic curent de eliberare din serbie, astfel ca desfiintarea rum âniei decatre Constantin Mavrocordat, la 1746 in Muntenia, la 1749 in Moldova,n-a intimpinat rezistenta boierilor: era consacrarea, in drept, a unei staride fapt", concluzia neasteptatà la cunoscdtorul perfect al surselor si al li-teraturii de specialitate care e autorul si infirmatai, dupà opinia noastrd, decercetdrile recente.

Färä a apartine propriu-zis noii scold istorice, Alexandru Boldur seapropie de ea prin conceptia si metoda lui. Probabil cd studiile -sale, fAcutela Universitatea din Petersburg, intr-o vreme cind in istoriografia rusa semanifesta un curent inaintat si fertil care punea accentul pe cercetarea istorieieconomice, sociale si institutionale, explicd marea insemnatate acordata de

198 Ibidem, p. 258.199 P. P. Panaitescu, Mihai V iteazul, Bucuresti, 1936, p. 87.200 Ibidem, p. 94-95.201 C. C. Giurescu, Istoria románilor, ed. a IV-a, vol. II/1, Bucuresti, 1943,

p. 304-306, si vol. 11/2, p. 276-281.

www.dacoromanica.ro


Boldur acestor aspecte ale procesului istoric. Lui li revine meritul de a fiincercat cel dintli sa fixeze particularitatile feudalismului romanesc 2".

In problema inceputurilor gerbiei, el formuleaza un punct de vederecorect gi onest: Respingind pärerea despre originea legala a iobalgiei taranuluiroman e firesc sä admitem cealaltd ipoteza cum ea iobagia este produsulvietii social-economice gi at ne intrebam, cind a inceput acest proces al ioba-girii -taranului gi care anume cauze 1-au provocat. Spre regret, la ambeleaceste intrebäri (cind gi cum) noi n-avem Inca un raspuns studiat gi binefixat de gtiinta istorica romand. Pagina aceasta ramine sa fie scrisa de is-toricii romani "203. El accepta, prin urmare, teza lui C. Giurescu despre age-zamintul lui Mihai. Pentru Boldur, procesul de aservire a 1,aranilor romanis-a desfagurat mai repede decit in Rusia, el Incheindu-se la inceputul secoluluial XVI-lea. La baza lui s-a aflat transformarea dependentei economicenascuta din mizeria taranului in dependenta juridica 204

Singurul istoric din noua gcoala care s-a angajat intr-o lucrare de sin-teza a istoriei taranimii a fost Al. A. Vasilescu. Cartea lui, degi in genereneglijata de mai told cercetatorii problemei, este insa una dintre cele maivaloroase scrieri pe aceasta tema din epoca interbelica: informatä, sigurdIn analiza, clara. Este cea dintii istorie a taranimii din toate cele trei tarirom eine. Din pacate, ea s-a oprit la primul volum, care merge pind in 1866.Fires-Le cà nu toate concluziile sale sint de primit (boierii vorbeau limba slavo-bulgara, cei din Moldova lituano-polona etc.).

Autorul considera Ca la inceput taranimea se impartea in doua maricategorii: cu pamint gi fara pamint. Secolul al XVI-Iea aduce o agravareconsiderabila a situatiei taranimii: cei cu pamint sint sili-ti sa gi-1 vinda im-preunii cu persoana lor, cei lipsiti de pamint sint adusi in stare de gerbie.Abuzul stapinilor de mogii de a-i opri pe tarani sal se mute de pe o mosiepe alta a fost legalizat de Mihai Viteazul. Masuri similare se intilnesc in Mol-dova, de la tefan Tomga pina la Gheorghe Duca (1670).

Abolirea gerbiei a fost impusa lui C. Mavrocordat de fuga taranilor.Autorul considera masura ca deosebit de importanta fiindca prin desfiin--tarea robiei taranilor s-a intarit temelia neamului romanesc" 205 .

De cel mai mare interes sint concluziile lui Al. Vasilescu privind rein-troducerea iobagiei in Moldova prin agezamintul lui Ionita Sandu Sturzadin 1827" (de comparat cu Gh. Panu) gi despre reintroducerea iobagiei de-ghizata" 206 (sic) prin Regulamentul organic, teza care anuntd concluziilelui A. Otetea de mai tirziu.

6. IOBAGIA IN VIZIUNEA ISTORIOGRAFIEI MARXISTE

Agezarea ,investigatiei istorice pe bazele filozofice si metodologice alematerialismului dialectic gi istoric a deschis perspective noi de intelegere

2" A. V. Boldur, op. cit., p. 20-30.203 ibidem, p. 230.204 Cf. si critica Interneiatä fdcut6 opiniei lui Filitti despre corespondenta mAsurilor

luate In Rusia In 1592 cu legatura lui Mihai, p. 229-230. Vezi si interesanta sa contri-butie Originea fi sensul cuointului vecin", in In amintirea lui C. Giurescu, Bucuresti, 1944,p. 167-174.

206 Al. A. Vasilescu, Istoria clasei idränefti, vol. I, TIrgoviste, 1940, p. 19.206 Ibidem, p. 34-35.

www.dacoromanica.ro

106 FL. CONSTANTINIu 50,

evolutiei relatiilor agrare. Fireste, noua orientare, iar mai tirziu, noua §coal'amarxistd de istorie nu putea aduce solutii-miracol prin simpla aplicarea unei alte conceptii in elucidarea unor probleme pe cit de complexe pe atitde controversate. Operele lui Marx, Engels §i Lenin contin indicatii de celmai mare interes pentru abordarea aspectelor românesti ale societatii feudale,ba, in cazul lui Marx, chiar o analiza a imprejurArilor in care s-a dascut feu-dalismul românesc si a regimului obligatiilor VArAnesti din epoca regulamen-tard 207 Abia clack' mai trebuie spus ca acest fapt nu putea rezolva in sinesi de la sine problemele iobagiei romAnesti. Nu era vorba sA se inchidA ma-terialul documentar ce reflecta realitAtile romAnesti in tiparele inguste aleunor teze prestabilite si poate räu intelese ci dimpotrivd de a confruntaopiniile clasicilor marxism-leninismului formulate intr-un anumit mo-ment istoric si pe baza unei anumite citimi de fapte cunoscute cu stärilede la noi, pentru a da o cAlduzA metodologica intelegerii raportului dintreinfra §i suprastructura societatii feudale.

Cel dintli care a consacrat o cercetare specialà problemei agrare in-temeiat pe materialismul istoric a fost L. PAtrA§canu. In studiul ski, auto-rul care nu era de formatie istoric, face dovada unei rare distinctii intelec-tuale, tratind tema cu fermitate ideologicA dar cu sobrietate de mijloace,astfel cA expunerea rAmine tot timpul nouà in continut §i masuratà in forma'.Perioada cercetatà de PAtrascanu se mArgineste la secolul cuprins intre re-volutia lui Tudor Vladimirescu §i rascoala din 1907 ; problemele inceputurilor-serbiei nu-1 preocupd, pentru ca ele ies In afara interesului anchetei sale.

Ineditul vederilor lui Patrascanu il constituie distinctia intre regimulfeudal §i cel iobagist. El porneste de la teoria marxistd a formatiunii social-economice pentru a afirma rdspicat cA a existat un feudalism românesc,caracterizat prin mica productie Varaneasca In cadrul unei economii naturale,.In care stdpinul de pAmint boierul rAmine doar un consumator al pro-duselor taranesti. Aservirea tarAnimii este un proces incheiat In Tara Ro-mAneascd la sfirsitul secolului al XVI-lea, iar in Moldova, la sfir§itul celui urma-tor. De la mijlocul secolului al XVIII-lea incepe trecerea la regimul iobAgist..Cauza principalà este dezvoltarea economiei de schimb care transformd peboier din consumator, cum s-a vazut &A era pinà atunci, in vinzAtor al pro-duselor agricole.

Rolului destructiv" jucat de capitalul comercial in regimul feudal i sesubstituie acela de puternicd pirghie pentru crearea premiselor capitaluluiindustrial" in regimul iobag.

TrAsAtura caracteristicd a regimului feudal dupa PAtrAscanu fuseserenta in natura, cea a regimului iobag e renta in muncA. Schimbarea formelorrentei este insotità de limitarea drepturilor de folosintà ale tAranului asuprapAmintului mo§iei §i de manifestarea tot mai frecventa §i mai violent& aten dintei stApinilor mosiilor de a deveni proprietari in sens burghez ai.mosiilor.

Autorul urmAre§te evolutia rentei in munca In anii 1749-1864 §i con-chide ca sporirea cuantumului clAcii datorate de tärani este un simptom de-finitoriu: Cre§terea nemdsuratä a rentei in muncd este caracteristicA epociide dupa 1750. Ea devine obligatia principalà §i cea mai apAsAtoare ad

taranimii. Inlocuirea ei cu renta in produse si in bani baza celei de-a doua.

207 K. Marx, Capitalul, ed. a II-a, vol. I, Bucure§ti, 1948, p. 231-234.

www.dacoromanica.ro

51 IOBAGIA tIg ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA 107

fiind insA tot o cantitate de munca datoratà nu schimbg caracterul nouluiregim sub care incepuse, din acel moment, se'. tralascd aceasta VAränime:regimul iobdgist" 208

Desi polemizeath In repetate rinduri cu Gherea, Patrascanu formuleazaun concept care, aparent, 11 apropie de preopinentul sat'. Asemdnarea e doarsuperficiald: neoiobagia se manifestà in plenitudinea ei dupà 1864, pe cindregimul iobtigist se Incheia In 1864; neoiobOgia e un hibrid intre o suprastruc-tura' burghezd si o bazd feudald, regimul iobAgist e o faza de tranzitie de lafeudalism la capitalism, in care raportul bazàsuprastructurA este determinatlegic. Singurul punct de analogie rdmine rolul atribuit de amindoi atrageriieconomiei romOnesti 1n circuitul comercial international: la Gherea, intrareaunei tOri inapoiate in orbita tarilor capitaliste dezvoltate aduce cu sine dez-voltarea capitalismului in tara inapoiatà; la Pardscanu, intensificarea corner--tului exterior al tArilor romAne e unul din factorii generatori ai regimuluiiobAgist.

Prin formularea tezei despre o fazA distinctà de tranzitie de la feudalismla capitalism, numità de el regim iobagist, caracterizat prin preponderentarentei in muncti, PAtrascanu este un precursor al teoriei celei de a doua iobAgiiin istoriografia romAneascd.

Cartea lui PAtrdscanu, scrisd in imprejurgri cu totul nepotrivite uneicercetAri stiintifice (autorul erau urmarit, a fost apoi internat in lagdr si aprimit In cele din urind domiciliu fortat) a fost totusi o ridicare de cortind"pentru istoriografia noastrà marxistà.

Instaurarea puterii populare a inaugurat o nouà perioadd a istorieinationale. Cercetarea istoricd s-a angajat definitiv si ferm pe fagasul inter-pretarii marxiste. Largirea considerabild a bazei documentare prin editareaunui impresionant numár de izvoare si noua temelie, oferità de conceptiamaterialismului dialectic si istoric, au fdcut posibild reluarea problemelorfundamentale ale istoriei romOnesti, in jurul carora se purtaserd atitea con-troverse.

Intre ele, leggtura lui Mihai" inceput sau nu al serbiei ? se im-punea intre primele obiective. Sarcina investigarii, de pe pozitii marxiste,a evenimentului si-a asumat-o P.P. Panaitescu ale cdrui preocupari si orien-tgri mai vechi 11 recomandau in chip deosebit. Punctul de pornire al cercetáriisale 11 constituia deosebirea dintre dependenta feudald sau serbia (rum Arlie,vecinie) si legarea de glie, abolirea dreptului de liberd strOmutare a tOranului.Legarea de glie este forma final& a aservirii" 2°9. Panaitescu considerà casecolul al XVI-lea se caracterizeazd si la noi prin aparitia unei economii demgrfuri, in care griul devine un articol al comertului interior si al celui ex-terior. De aici interesul stápinilor de pdmint de a spori productia cerealieráa domeniilor lor, de aici aparitia clacii agricole, munca pe rezerva cerealierAa domeniului. Taranul devenise pretios, pamintul se facuse scump. De aceeaboierii cautà sh acapareze bratele de munch' si Impiedice astfel pe -tgranide a pleca" 210 AsezAmintul lui Mihai este, asadar, abolirea dreptului de

208 L. Paträscanu, Un veac de freiminttiri sociale, 1821 1907, ed. a III-a, Bucure§ti,1969, p. 41.

209 P. P. Panaitescu, Dreptul de striunutare al giranilor En larile romtine (pErtet.la mijlocul secolului al XV II-lea), In SMIM, I (1956), p. 6.

210 Ibidem, p. 81.

www.dacoromanica.ro


stramutare atit pentru taranii dependenti, cit i pentru cei liberi cu Invoiala.El nu sta, deci, In legatura cu invazia otomana, promulgarea lui datind din1594. In Moldova nu a existat o legare de glie definitiva i o succesiune dea§ezaminte domne§ti §ase la numar privind urmarirea i prescriptia stra-mutarii vecinilor, termenele de prescriptia stramutdrii vecinilor, termenelede prescriptde variind Intre 4 0 11 ani.

Apropiat de aceasta interpretare este punctul de vedere al lui 11.11. Stahl,sociolog care cunoaste perfect izvoarele medievale, inconoclast feta de multedin adevarurile cu drept de cetate In istoriografia noastra, adeptul unorvederi a caror noutate surprinde pin& la §oc. Intemeiat pe observatia lui Marxca ori de cite ori o economie de tip sclavagist sau feudal este antrenata incircuitul international capitalist, exploatarea sclavagista sau feudala se aso-ciaza cu grozavia civilizata a supramuncii", H.H. Stahl conchide: Aceastaautoriza emiterea ipotezei Ca daca in secolul al XVI-lea se Intilnese raporturifeudale ce iau nastere sau se exarcerbeaza Intr-o tard inapoiatd, s-ar puteasa fie vorba de o luare de contact direct sau indirect, cu lumea capitalista" 211De aici, teza patrunderii initiale a capitalismului In tärile noastre Inca dinveacurile XVI XVII, o legatura lui Mihai » fiind simptomul acestuiproces" 212

Stabilirea unui raport de determinare cauzala intre intensificarea co-mertului cu grine i extinderea rezervei senioriale pe de o parte, 0 legareade glie pe de alta (teza reaminte§te, involuntar, i concluziile lui B.D. Grekovdin Tdranii in Rusia) a Intimpinat Indreptatite obiectii ; comertul cu grinea fost o permanenta a negotului romanesc, iar izvoarele nu indicà un sporinsemnat al suprafetelor cultivate, necum al rezervei senioriale. Asezamintulsau degàtura » lui Mihai Viteazul se lnseriaza in Orul de mdsuri similaredin Tara Romaneasca 0 Moldova, masuri potrivit carora stapinii rum anilorsau vecinilor fugiti nu-i mai puteau revendica i aduce inapoi, daca fuga seprodusese Inainte de un anumit termen" 218 Concluzie autorizata de izvoare,.concordanta cu realitatea istorica, 0 la care subscriem i noi.

Mai vie a fost discutia in jurul teoriei celei de a doua iobgii. Autorulei, A. Otetea, a pornit de la cunoscuta teza a lui Engels despre apariOa intr-onoud editie" a iobagiei In Germania de sud, reluata apoi de istoriografiamarxista pentru marea deosebire dintre prima iobagie", cea din vestul con-tinentului, i cea de a doua, din est 214 A. Otetea 10 situeaza investigatiaintr-un larg cadru de istorie europeang ; el adera la opinia ea intensificarearelatiilor economice In secolul al XVI-lea intre ànile vest-europene, ln careIncepeau sa se dezvolte relatiile capitaliste i cele est-europene, ramase agri-cole, In cadrul economiei feudale nu a dus numai la formarea pieii europeneci 0 la agravarea situatiei taranimii din regiunile de la est de Elba ca urmarea sporirii productiei cerealiere a marilor domenii, destinata exportului.

211 H. H. Stahl, Les anciennes communautOs villageoises roumaines, Paris, 1970 ;.Le deuxMme servage en Europe centrale et orientale, In Recherches internationales a lalumière du marxisme", 1970, nr. 63-64, p. 104.

212 Idem, Pentru o reanalizare, loc. cit., p. 711, n. 10.213 Const. C. Giurescu i Dinu C. Giurescu, Istoria romanilor, vol. II, Bucure§ti

1976, p. 375.14 Dintre lucrarile consacrate de A. Otetea acestei probleme, cea mai importantá

e Consideralii asupra trecerii de la feudalism la capitalism in Moldova i Tara Romdneascd,.In SMIM, IV (1960), p. 307-390.

.

www.dacoromanica.ro

53 IOBAGIA IN IStORIOGRAFIA ROMANEASCA 109

In Moldova si. Tara Romaneasca, autorul distinge trei faze: cea dintii,prima jumatate a secolului al XVIII-lea pia la reformele lui C. Mavro-cordat care marcheaza sfirsitul primei iobagii ; a doua, de la reforme la Re-gulamentul organic, cu cloud subdiviziuni ; una de tranzitie, alta de formatie,delimitarea fiind facuta de tratatul de la Kuciuk-Kainargi ; in cursul acesteifaze se inregistreaza o dezvoltare a rezervei senioriale, cresterea clacii, limi-tarea dreptului de folosinta a -taranilor, inceputurile alodizarii ; ultima pe-rioada, intre anii 1831-1864 e aceea a maturizarii iobagiei a doua, a formariiunei mari intreprinderi agricole intemeiate pe claca a carei product,ii de grinee destinata pietii, mai ales celei externe.

Noua si seducatoare intre altele, prin sublinierea trasaturilor comuneale evolutiei agrare din tarile romane si a celei est-europene (de reamintitobiectiile lui I.C. Filitti aduse lui C. Giurescu, pentru &à singulariza realitatileromânesti) , teza lui A. Otetea a intimpinat obiectii Inca de la primele eiformulari 215 Cele mai serioase au venit de la I. Corfus, care, pe baza ma-terialului inedit privind Tara Româneasca in prima jumatate a secoluluial XIX-lea, a ajuns la concluzia ca intinderea rezervei era cu totul modesta

claca fiind convertita pe majoritatea mosiilor in bani (reamintim aici,constatarea identica a lui A.V. Gidei) si ca cerealele vindute proveneauin cea mai mare parte din gospodaria taraneasca, productie proprie sau dijmadata stapinului mosiei 216 A doua iobagie parea redusa la neant.

In fata acestor teze ireconciliabile, in principiu, s-a incercat o ipotezacare le considera valabile succesiv: de la sfirsitul secolului al XVIII-lea semanifestd tendinta extinderii rezervei si a sporirii clacii, dar necesitatilebanesti crescute ale boierilor in legatura cu occidentalizarea" traiuluilor i-au Mout sa recurga la arendarea mosiilor si la convertirea clacii inbani 217. I. Corfus, dealtrninteri ca si Gh. Panu, subliniaza cresterea consi-derabila de 16 ori ! a cuantumului convertirii prin Legiuirea Caragea.

0 cercetare similara intreprinsa pentru Moldova de Gh. Platon a pus inlumina cresterea rezervei si deci si a clacii, precum si forme brutale de aservirea taranilor, care se inscriu perfect in simptomele celei de a doua iobagii 218.

Ceea ce este esential in identificarea acestui proces pe teritoriul romanesce stabilirea gradului de exploatare a taranimii: a crescut sau a scazut ? Or,mai mult decit orice determinarea cantitativa, iesita din aplicarea unor me-tode statistice la materialul care, adesea, se refuza unei astfel de investigatiiramin marturiile celor mai in masura sa cunoasca realitatea pentru cà eas-a inscris in trupurile si in cugetele lor: taranii. Iar ei o spun limpede: Pingla Regulament, n-a fost robia asa de aspra ca de atunci incoace", de la anul1831 ne-am pomenit prin silnicie cu un jug de fier, pus, pe capul nostru" 219.

E limpede ca pentru ei, unei vechi servituti incepute din timpuri ime-moriale (prima iobdgie) i-a urmat jugul robiei regulamentare" (a doua iobagie).Confirmare, de prim ordin, care n-a fost invocata pina acum.

215 Disc:4e publicd cu privire la iolhigia a doua". . . , in Studii", XIV (1961), nr. 3,p. 729-737.

216 I Corfus, Agricultura Tara. Romdnepi in prima jumdtate a secolului al XIX-lea,Bucuresti, 1969.

217 Fl. Constantiniu, Relafille agrare din Tara Romdneascd in secolul al XVIII-lea,Bucure§ti, 1972, p. 187-189 ; idem, Condition paysanne et relations agraires, In Annaleshistoriques de la Revolution frangaise", XLVIII (1976), nr. 225, P. 395-397.

218 Gh. Platon, Geneza revolugei romdne din 1848, Ini, 1980.219 Vezi mai sus, p. 71-72.

www.dacoromanica.ro


,7. FEUDALISMUL: ABORDARE TIPOLOGICA*

Poate cii mai mult decit oriunde, in discutiile despre feudalism, invitatiape care Voltaire o Ricea interlocutorilor stii: Deed vreti sa stati de vorbdcu mine, definiti-vd termenii" are valoarea unui principiu fundamental demetodd. Cdci constatarea este de domeniul evidentei 1nainte de a faceistoria feudalismului, e necesar sd fie definit feudalismul insu§i. Or, spredeosebire de toate celelalte formalduni social-economice, utilizate de periodi-zarea marxista a istoriei care 10 trag numele de la aspectul fundamentalal relatiilor de productie care le caracterizeazd proprietatea comund asupramijloacelor de productie defineste comuna primitivd, relatiile dintre pro-prietarul de sclavi si sclavi, sclavagismul 0 a§a mai departe pentru capita-lism §i socialism feudalismul 10 derivd numele de la feud, institutia carea constituit In Europa apuseand piesa esentiald a relatiilor feudovasalice.Raportath la criteriile periodizdrii marxiste, denumirea apare ca inadver-tenth pentru cd ea porneste nu de la esenta relatiilor de productie ca incazul celorlalte orinduiri ci de la un fenomen de suprastructurd 220; Inal doilea rind 0 aceastd obiectie depäse§te criteriile conceptiei materialist-istorice, pentru a se 1nscrie In cadrul mai larg al oricdrei viziuni a istorieiuniversale feudul nu a fost o institutie caracteristicd tuturor societatilormedievale care au existat pe harta lumii. Aceasth inconsecventh sau inad-vertenth etimologicil a generat o gravd confuzie din lanturile cdreia me-dievistii nu s-au putut elibera nici ping asthzi.

Mai Intii ea a dus la crearea unui model al feudalismului construit pestructurile Europei apusene, care a sfirsit prin a fi identificat cu feudalismulInsusi. Acestei viziuni i-a corespuns un demers metodologic care a simplificatpind la absurd ancheta comparatd: pentru a identifica" feudalismul, s-astabilit drept criteriu de bazd existenta träsaturilor caracteristice ale socie-thtii apusene, din absenta lor s-a conchis la absenta orinduirii feudale.

In al doilea rind, chiar atunci cind investigatia nu a cdzu; victima uneiaborddri atit de simpliste, feudalismul a fost privit ca un sistem de domeniulexclusiv al politicului. Feudalismul afirmd Rushton Coulborn este ina-inte de toate o metodd de guverndmint, nu un sistem economic sau social,desi el modified, desigur, 0 este modificat de mediul social 0 economic".Relatia esentiald este aceea dintre suzeran 0 vasal 221. Pentru F.L. Ganshof,feudalitatea are cloud acceptiuni: una este cea a raportului feudovasalic,cealaltd, un tip de societate caracterizat prin relatii de dependenth de la omla om, existenta unei clase de rdzboinici, a§ezati pe treptele superioare aleierarhiei, fdrimitarea dreptului de proprietate 0, pe aceastá bazd, constituireaunei ierarhii de drepturi asupra pämintului, in sfirsit, fdrimithrea puteriipolitice" 222. Asupra acestui din urmd aspect stdruie cei mai multi dintremedievi§tii nemarxi§ti, care vdd in el trdsdtura universal valabild a lumii

* Reluárn aici si unele idei si formublri din studiul nostru, Geneza feudalismuluiromtinesc: incadrare tipologica, Revista de istorie" t, 31(1978), nr. 7, p.1215 si urm. pentrua readuce fn actulitate acest demers rdmas MI% ecou.

222 Ch. Parrain, Caracteres généraux du feodalisrne, in vol. Sur le feodalisme, Paris,1971, p. 14.

221 Feudalism in History, ed. by Rushton Coulborn, Princeton, New Jersey, 1956,p. 4-5.

222 F. L. Ganshof, Qu'est-ce que la feodalite, 3e ed. Bruxelles, 1957, p. 11-131

www.dacoromanica.ro


medievale. Promotor al studiilor consacrate mentalithtilor colective, G. Duby-vede Inainte de toate In feudalitate o dispozitie de spirit, o mentalitate me,dievald" 25'.

Pe másura sporirii interesului pentru studiul relatiilor socio-economicemedievale, mai ales a economiei domaniale, s-a pus In lumina' relatia stapinde pAmint taranul cultivator, ca element fundamental al economiei agrarea evului mediu. Feudalismul apare astfel a fi mai putin o lume de cavaleriprestind omagiu §i primind un feud, cit, mai ales, o societate in care tdraniipresteaza slujbe §i achità redevente stApinilor de domenii, care exercitä asupracelor mai multi dintre ei o autoritate de caracter personal. A aparut astfelnecesitatea de a face distinctie Intre seniorie si feudalitate 224 si s-a admiscä sistemul domanial a fost o realitate de mult mai larga difuzare decit ansam-blul institutiilor näscute din concesiunea feudului.

In acelasi timp insd recunoasterea prioritatii raporturilor domaniale fatàde cele feudovasalice, a deschis calea unei alte confuzii: Intrucit relatdi defelul celor Intilnite pe domeniile feudale prezentau analogii cu cele existentein Egiptul elenistic s-a ajuns la o dilatare" a termenului, feudalitatea fiindastfel detectatil cu mult inainte de inceputul evului mediu.

Pentru a ie§i din impasul creat fie de confundarea feudalismului curaporturile feudovasalice, fie de stergerea limitelor sale cronologice, singuracale este aceea a studiului tipologic al acestei orinduiri. El impune conside-rarea corelata a trasaturilor celor mai generale ale societatii feudale, universalvalabile pentru Intreg evul mediu si a variantelor regionale, determinatede con ditiile istorico-naturale de desfásurare a procesului de dezvoltare asocietatii. Un astfel de demers metodic permite sesizarea corelatiei dialecticedintre general §i particular, inla.turd obsesia modelului apusean §i relevadiversitatea in unitate a lumii medievale. Evident cà o anchetà de acest tipnu poate fi fecundà decit daca este intemeiatà pe conceptia materialismuluidialectic si istoric, singurd in masurd s'a dezvaluie legitatea istorica, actiunealegilor generale §i a celor particulare, sa' distinga tipicul de lntimplator.

In stadiul actual al cercetärii, geneza societatii feudale apare a fiurmat trei cai, cloud prin sinteza §i una fail sintezd 225.

Cea dintii reprezintà o sintezd echilibratà intre germenii relatiilor feu-dale aparuti In cadrul sistemului sclavagist in descompu.nere §i cei din cadrulsocietatii gentilice barbare, aflata ea Insg§i 1ntr-un stadiu avansat de deza-gregare. Acest tip se intilne§te in teritoriile locuite de sirbi §i croati, dar maiales In Galia de nord, unde desavirsirea acestei sinteze paritare a imprimatsocietatii feudale trtisaturile considerate astdzi drept clasice.

Un al doilea tip de geneza 11 constituie tot un proces de contopire romano-barbel* dar participärii egale a celor cloud elemente componente i se sub-stituie o preponderenta a structurilor antice, mo§tenite de la Imperiul roman.E tipul caracteristic bazinului mediteranean, In genere, §i. indeosebi In Bizant,Italia, Galia de sud, Spania vizigotà.

In sfir§it, ultimul tip cel fdrà sintezd presupune nasterea feuda-lismului prin dezagregarea comunei primitive, elementele de imprumut

223 G. Duby, Hommes et structures du Moyen Age, Haga, 1973, p. 103, 110.224 E si titlul cunoscutei lucräri a lui R. Boutruche, Seigneurie et féodalite, Paris,

vol. III, 1959-1965.224 Z. V. Udanova, E. V. Gutnova, Le genese du feodalisme dans le pays d'Europe,

Moscou, 1970, si aceleasi, IC voprosu o tipologhii feodalizma v Zapadnoi i iugo-VostodnoiEvrope, In vol. I ugo-vostocnaja Evropa epohio feodalizma, Chisindu, 1973, p. 12-23.

www.dacoromanica.ro


atunci chid au existat avind o pondere neinsemnatà. Anglia, Scandinavia,Germania, Cehia, Po Ionia §i Rusia apartin acestui tip de feudalism.

Tipologia genezei feudalismului In forma de mai sus nu epuizeazAcum vom Incerca sti arAtilin complexitatea acestui proces istoric, dar easurprinde aspectele esentiale pe cea mai mare parte a continentului european.Criteriul fundamental In aceastà viziune este prezenta sau absenta sintezei,gradul ei de intensitate §i raportul dintre elementele antice tirzii §i cele comu-nitar-gentilice de caracter protofeudal" (Z. V. Udalt,ova §i E. Gutnova).Sublinierea InsemnAtAtii factorului sintezA nu trebuie sa impingd spre peri-feria anchetei alte criterii de clasificare. Continutul procesului de formarea orinduirii feudale nu este epuizat de aparitia relatiilor de productie, deraportul dintre cultivatorul dependent §i stApinul marelui domeniu. Alaturide acest aspect fundamental al formArii infrastructurii feudale, trebuie urmd-rite deopotrivA §i alte sfere ale vietii feudale: aparitia statului feudal, organi-zarea clasei conducAtoare, ponderea täranimii libere, viata urband, locul §irolul bisericii, cultura. Asociate Intr-un ansamblu organic, toate aceste as-pecte conferà o fizionomie specified diverselor societati feudale (Udaltova§i Gutnova disting, spre exemplu, urmAtoarele tipuri: nord-apusean, me-diteranean, central-european, nordic ; pind la un punct ele admit un feudalismbizantin, care, integrat celui mediteranean, are totu§i §i trAsAturi deosebitoare).In functie de actiunea unui §ir de factori, in cuprinsul fiecdrui tip au aparutparticularitAti mai mult sau mai putin pronuntate care fac posibild §inecesarà fixarea unor subtipuri.

Odata schitat stadiul actual al discutiei asupra tipologiei societAtiifeudale §i a Inceputurilor ei, Intrebarea urmAtoare este am spune In chipfiresc cgrui tip i se subsumeazA feudalismul romAnesc. SA spunem, insd,mai Intli, ea' vechea istoriografie romAneased a negat In genere existentaunui feudalism romAnesc. In imposibilitate de a intra aici lntr-o amAnuntitàprezentare a punctelor de vedere emise in aceastd priviatà, sA spunem CAsingurul care a Incercat o definire de ordin teoretic a problemei a fost A.Boldur. El enumerà trAsAturile comune si distinctive ale feudalismului ro-mAnesc in raport cu cel francez, considerat clasic: dintre trasaturile comune,shit semnalate existenta lui dominium eminens si dominium utile, a imunità-tilor §i beneficiilor, earacterul conditionat al stapinirii funciare ; distinctive:absenta farimitarii politice, inteleasa ca uzurpare a prerogativelor domne§tide care boier, slaba dezvoltare a imunitatilor in raport cu Franta, absentaunei articulari bine definite a ierarhiei feudale, gradul atenuat al dependentei,taranimii 2 26. Nu intentionAm sä discutAm aici valabilitatea acestor afirmat iipentru a nu ne abate de la obiectul principal al acestui studiu. Trebuie insdsubliniat oricum ea macar unele din ele reclamA rectificAri si adaugiri majore:de pilda, in problema imunitAtilor si a färimitArii, autorul ignorà imunitateaautogenk realitate politica' pe cit de rAspindità, pe atit de trainicA in evulmediu romAnesc, de vreme ce o intilnim §i in veacul al XVIII-lea. In sfir§it,sint de luat In consideratie si alte aspecte, pe care A. Boldur le-a lAsat la oparte: ne gindim, spre pilda, la functia pe care au indeplinit-o In societateafeudalà romemeascA dregAtoriile §i slujbele, ca bazA materiald a boierimii§i ca instrument al autoritatii ei politice. Tentatia de a le asimila a§a-nu-mitor fiefs de bourse" (feuduri de punge) este mare si, evident, problem a

226 A. V. Boldur, op. cit., p. 20-26.

www.dacoromanica.ro


cere o investigatie aprofundata. (Interesul boierimii din Tara Romaneascapentru slujbe, cel putin In secolul al XVIII-Iea, este mai puternic decit celal boierimii Moldovei).

Care va fi fost Insd tipologia genezei feudalismului românesc ? Apartineel caii sintetice sau celei asintetice ? Lasind la o parte terminologia actualà,se constata ca. problema oricit ar parea de surprinzator e tot atit deveche cit si istoriografia romand modernd, caci deja N. Balcescu era preo-cupat In legatura cu conceptia lui A. Thierry sà combata ideea Ca sta-pinirea de pamint feudald a luat nastere prin conchista" 227. Folosind re-zultatele istoricului roman, K. Marx atit in scrisoarea catre Engels din 30octombrie 1856 In legatura cu o carte a lui L. Mieroslavski, cit si in Capi-talul, sustine ct serbia a luat nastere In tarile române pe cale pur economicafara veriga intermediara a cuceririi si dualismului de rasa" 2.`9 In termeniidezbaterii actuale despre tipologia genezei societatii feudale, este a spune eafeudalismul românesc a luat nastere pe calea asinteticd.

La mai bine de un secol de la formularea acestor concluzii, problemaa fost reluata in discutie. Pentru 11.11. Stahl: domniile noastre autohtoneau dispus Inca de la inceputul intemeierii lor, de o serie de sisteme de exploa-tare a proceselor de productie si de circulatie a marfurilor, atit de bine pusela punct, Inch nu pot fi explicate altfel decit ca avindu-si originea In vremeastapinirii nomade" 229 Recent, I. Donat aplicind metoda deductiei inverse,distinge in spatiul dintre Carpati si Dunare cloud tipuri de zone social-politice:una In zona submontang (geografic: Piemontul Getic), in care populatiaautohtona si-a pastrat libertatea de organizare si institutiile ei fundamentale,cealalta In cimpie, unde autohtonii au coalizat si si-au juxtapus asezdrilecu cele ale migratorilor turanici 2.'-'°. Ideea o intilnim embrionar cum amvazut la N. Balcescu ca si la alti istorici romani care face si el dis-tinctie intre situatia sociala din partile muntilor si cea de la cimpie, dar lael factorul determinant in deosebirea celor cloud zone este cel demografic:muntele populat este opus cimpiei pustii 231. Atit la RH. Stahl, cit si la I. Do-nat, este subliniat rolul popoarelor migratorii, a celor turanice, pecenegi, cu-mani si tatari (ultimii mai ales In Moldova), in geneza feudalismului romanesc.

In ce ne priveste, credem ca geneza feudalismului romanesc reclamacind se ia In discutie problema sintezei o reconsiderare a demersului: nue vorba doar de raporturi intre autohtoni si migratori, ci intre societateabastinasa romaneasca si un larg evantai de influente din afara. E necesarsa se facd o distinctie netà Intre bath si suprastructura. Credem Ca raportulde productie fundamental, dintre tarani si stapinul feudal de pamint, s-anascut fara sinteza, din procesul de destramare a obstilor teritoriale satesticare ocupau spatiul romanesc. Baza feudala s-a format deci pe cale pur eco-nomica. In ceea ce priveste suprastructura este incontestabil ca elementelede organizare bizantina si turanica au intrat in organizarea structurilor destat si au avut o existenta de durata variabila. Cum insa in raportul baza

227 G. Zane, N. Balcescu. Omul, opera, epoca, P. 134, .5i vezi mai sus p. 64.228 Ibidem, P. 133.229 H. H. Stahl, Studii de sociologie istoricii, BucurWi, 1972, p. 62.230 I. Donat, The Romanians south of the Carpathians, In vol. Relations between

the autochtonous population and the migratory populations on the territory of Romania,Bucureti, 1975, p. 297.

2-1 N. Balcescu, Starea social& .. , Opere, vol. I, Bucure§ti, 1959, p. 137.

www.dacoromanica.ro

114 FL. CoNsTANTINtu 58

suprastructura, primatul revine celui dintii, este limpede Ca feudalismul ro-m anesc s-a nascut far& sinteza, ca deci, N. Balcescu, si dupa el, K. Marxa vazut just sustinind nasterea serbiei romanesti pe cale pur economica, Mracucerire.

Aceeasi abordare tipologica e necesara si In studiul desträtnarii ioba-giei in cadrul celor douà tipuri de dezvoltare a capitalismului In agricultura :de sus, calea prusaca, de jos, calea americana, o cercetare recenta distingindvariante: Prusia, Austria si Rusia pentru prima, Franta, Anglia, Statele Unitepentru a doua 232. Problema e prea complexa pentru a fi discutata in spa-tiul acestui studiu. Este limpede Ins& ca realitätile tarilor romane au avuttrasaturi specifice, cd ele formeaza o varianta de-sine-statatoare. E rostulviitoarelor cercetari de a o defini : evolutia iobagiei va fi atunci pe deplinelucidata.

LE SE RVAGE DANS L'HISTORIOGRAPHIE ROUMAINE

(RESUME)

Dans l'historiographie roumaine le servage a fait l'objet d'une biblio-graphie aussi riche en travaux qu'en noms illustres. Plus qu'un bilan desrecherches, l'étude s'efforce de mettre en lumière les rapports entre le contextesocio-politique et les vues des historiens roumains sur cette institution fon-damentale de la société féodale. Apres une breve introduction sur la placeréservée au servage dans la litterature des chroniqueurs, l'auteur analyseles opinions formulées dans l'historiographie roumaine sur les origines duservage dans les Pays roumains (le role de la fameuse « legatura » l'aboli-tion du droit de deguerpissement de Michel le Brave), la fonction socio-économique du servage, l'abolition de cette institution par les réformes duprince Constantin Mavrocordato et le probleme du « deuxième servage a.S'attardant sur la filiation des idées, l'auteur souligne surtout l'impact desconfrontations politiques concernant la question agraire (par exemple pen-dant la revolution de 1848 oti a l'époque de la grande révolte des paysansde 1907) sur les recherches historiques dédiees a l'évolution des relationsagraires dans les Pays roumains au Moyen-Age. En conclusion, l'auteurplaide pour une investigation typologique du servage comme seule démarchesusceptible de définir les traits communs et spécifiques du servage dans lasociété féodale roumaine.

2" Z. Stankiewicz, Some remarks on the typology of transition from feudalism tocapitalism in agriculture, In Acta Poloniae Historica", XXVIII (1973), p. 169-189.

www.dacoromanica.ro

IZVOARE I INSTRUMENTE DE LUCRU

La 350 de ani de la urcarea pe tron a lui Matei Basarab

DOCUMENTE SLAVO-ROMANE IN ARHIVELE DIN U.R.S.S.DE

IOAN CAPROSU i DAMASCHIN MIOC

Cu prilejul unor calatorii de studii in U.R.S.S. s-au descoperit numeroasedocumente slavo-rom Axle i romiine§ti cu privire la trecutul medieval al pa-triei noastre. Anul trecut implinindu-se 350 de ani de la inscgunarea in domniaTárii Rom âne§ti a lui Matei Basarab (septembrie 1632), am socotit nimeritsa" punem In circuitul §tiintific unele din aceste documente i anume citevadin actele emise de cancelaria domneasca Intre 1637-1650, aflgtoare in arhi-vele din Leningrad §i Kiev. Toate se referd la intariri de mo§ii unor Igranimegiesi si mai cu seama unor slujitori.

1637 (7145) aprilie 27, Bucurefti.

Matei Basarab Intareste unor megie§i ocine la Viiani, Negesti, TitWi

f L11HI0CTTEIO sOKIE10, IW III4TEH 60EKO44 H VOCROAH11-6 EchCOH 3EMAE grrpOK-A4VHCKOE, KFISK BEAHKdr0 H npteocparo, creparo NOKOHNHOMS IW &caps KOEKOA.MEAT rocnoArrgo MN CIE 110HEAtHIE VOCHOACTE4 MN WHEM3H niErham WTWT CSACTKO Ilpex-ona>, Hd 11ME: P4 AlrA Eopthirew II ilbix-hHA% 119aptINM H CTdP KAM-KSA H AOEPOMHP H EAdASA 11011E6 KOMM WT flhIaUH H lIdHtCd H Edp601rA H H CT(INH EAdASASA H Mdal EMMOSA H EAdASAS H Ck HFIX CHHOKH, E41111,H NM Rorh Adpottex,laKONSE Ad CST HM W1411HS 8 liHr41111 110A06HHOV H S HEUE[HE]q114 nonSuiRS H 8 THTE11111110A0-

KHH8 H 8 NCHM141E, øj fflEflph4Hr4 nonogma, dAll AEA AEAOM CH RA1liKS406 TOP ilEpIKEH11 AM EAdliKSAOK nEini WT fISCXSAI H WT HAA 116COM Ko-rapom, EAHK4 CE KTET H36p4T,

41H 6E3 AM etisTEMTE H 6E3 EA1111 KAHN 34 MECTO WT 1111E3 pEKO H 6E3 Arid poBoapE WT

Pa Kna G-rinanog N 6E3 AEA AdANK116 11 6E3 AE fbirenog H 6E3 AEA &FMB, ECT

EHA HMdA LIIHKS1, 64111d iii$1111111, HHSK4 118AdTOEC, NOKOINEHIE /1411HC4HIE Rix KIIHI'd-1:11111164H KOEKOA, WT TOVAd 611CT TELIEHIE ATOM 3pH1, 3dHE>KE ECT HEVOlid CTdp4

H flpaid WNHH8 3d AtAINS WT AtAI 34 nptAtAi, Elf1ENiE WT flpE}KAE KAME.

I

gi opirliga.

Miami,

IIIHrirk

'ITO

www.dacoromanica.ro

116 I. CAPROSTI, D. MIOC 2

d HOTOM, KliA4 ECT BHA ChM, AKHH r0C110,ACTK4 MN, d TEHBH MErIlaW11

RIME PE4ENH WT EIMHH, WHIF CST HAW 11p8K 11PEA rOCHOACTEd MH, 8 HEAHKIH Atomi,1118we, Alitn Epe IIIHK840g, 4HENC4 11.118AdT0K, PAM WLIHN4 WT RIONH H WT HEUELPHH WT THTEWII H WT 21EAELUt WT Illonp1xtuir4 KHWE pELIEHd H flpHHAET TEPE unptinn Ct34 4HU,8 npf,e, rocnom-nia MIL H CHU,E nptug lasum H MS7K EH, Eil4l1K8A Al&PAW,

sinco>KE Ad HELIHNSET 110 MErimumi KHWE pE4EHH H H3PE4ET oy 4HK4II, KdKO HE HMtAH WHHW4FINS Ent TEr CHAHWH; H3lIdAHA 1118w4 tcHnrS 11IHX-410 HOEHOA 34 np8A- Ich AtT x3P3H ICHFIrS CHMEWN HOEHOA, x31/0, 1144 CIA CHAHWH, 110 1:112,Cykr 110AOHIMO, II KH1114 MEpEAN

HOEHOA HAA CIE 110KSHEHIE KHWE pE4EHE, AtT x313111. TA)KE, Ma TOM, rocnomTso MHCkM rAEMA H CSAHA 110 11P4H H 110 34KOH, K8I1H8 r6C HitCHKM11 4ECTHTHMH flPARHTEAN roe-HOACTEd MH H ChM Add rOCEIOACTKO MU Auribuinnonn WT EIMHH EHUIE PELIEHH 34K0H

MEriratun no ill&EdUIE rocnoACKH, lid HME: WT T1OTEWH, 11%10111 H GTOHKA POWK4H WT 41041HII, ROMAN H WT RPIIHE14111, 4:01,..T8HK8A H HtrOE !lop-Lima H 11llr614A% FiWT rEprHLI,A, aldiNt Kp11410M4PSA H GT4F1410 441/11 H WT OpsH, GT4114104 Rep.h8 H WTTikTSAELPH, 'NCO H 111crpawKo, 0111% fIgp4moR H WT PlaCHMHH4, GTOHK4 E8HK8n,IAKOME Ad CIWAEMET H 44 FiCTHHCTESET p441 AEA 34 W41111$ a MEHIJWOM WT RIMHH,KOAN14 W411118 HMtrS 8 RI1JHH H s HEIJEWH H 8 ZHAEWE 8 1118npioHrit; TaKosKAE AdIIHAET H peAf W41014 IHSWEE, AlKWHPA IHHKSAOH, KFI8K4 aliSAATOH, KTO KO4HK4 W4HHSHISAtAH H EHAE CST TEH3H mrriraum WT HYMN KELIHHH 111.844TOK, SHKOM 111.8urhE HAHHtCT RIM ? RI. TOM, CIE HHWE pE4EHH 1-11 mErmam, WHH ECT rOAHA H CMOTPHA IclaCP43AN4HIE KAKO CST 3H4ET, EpE rOKET EHTE no npnorrHio. LIME CHLLE vvsptTan CKCASinamif Hr, KAKO ECT RUA Eli TEX' CIE TPH CHAHIPH r AtAI, Ad HME 4t40M mErimwonEMIHKS4 liEPEEH Ii KAAHKSA IIEPH H 4t40M SHKOM IHSLIFIxE{ ECT RNA ToITSA

rj10411% H ECE4HHH IltCT HMAA. Td>KE 11K ECT CI.MHPHA, taKOWE 44 AirWICHT FIdA 41104,1104OKHNO 34 W41111$ MErIMUJIH, 4 4p8r4 110AOHHH4 Ad AWIOKHT AiSma, A11.141HP4 IHHISSAOH,

EFISK4 1lK844TOK, K4K0 EtWE F141111C411 $ KFIHrS 11111410 H 04% H cira AtM 3d W4IIHS,KHWE PELIEHH, EMILIA CST H411HC4NH 8 KHHr$ allpEAH HOEHOA 34 HOKSI1EHIE 34 W4HHS,4411 T.K4I10 WLIHN4 EE3 KE4HHII. IL WCTAA ECT 111S1114 WT &IKON 11 WT CS}KAEHIE WT 11PE4

rocnoACTRA MU WTGEr0 p441, Amor claia rocnoAcTgo MIF P448noll RopSHraw

H CT/IPH RAQVIKSAOR H Aospoimp H R44484011 H L1HHKkR H RdPESA013 H AtHrHEE HGTAHOIC H K44484011 H MAAN RAAFIKSAOK H K444S4011, IJKONCE Ad CST NM WIHNS otrgilatai ii S RWIWH H 8 THTELPH H ?RNA EWE S 1118np14Hra KIX flOAOKHHO AAA IHSH irk WrAwk CHHOE04% H IIHSKOM H nptEtHINETonn H HE WT Koroacko HENOKOAtEHMO,noptianto rocnoAcTge MIL

COKE SEO CHEAtTEAIII flOCTAHAHM rocnois,c-rgo MH: manaH XpHaa REAHAAARCCICH H ;tans; HIMILIKO REA AKOpHFIK Fl }KSHaN FAHrOpIE REA 4WrW4SET H W811414PAAVA BEA marrimp H ?FARAH lipEvi,d KEA CHATdp H NC$1141H HEAEAKO BEA K4104AP H KSIMN

EACHA-E CEA CTOAHHE H )I1C8114H RS3HHK4 REA KOMHC H )118n4u E8t1Hil4 REA I1Er4PHHK Hzsnan KOCTACAIM REA ROCTEANHK. H HCIINIEHHK, rAFirop IE KEA 4WrW4SET.

H IDIC4r 43 GT4H rfIdALITHK, Hi& H4CTO4HH rpd,d, S RSKSPEWH, MtCEL1,4 411PH4IEma man N wr dmitu 44.;4E 40 Wit, EVh. cEro 11HC411 IE, TVIEH TE ATOM Irk AtT OPME,A IrT ipozvErrao XpucToso xnaar.

MATCH gWERW Ad, MH4OCTI10 RO 'it° roc 110 411H .

11- Din nada lui Dumnezeu, Io Matei voievod §i domn a toata* tara Un-grovIaluei, nepotul marelui §i preabunului, bdtrinului, rAposatului Io Basarab

ictod. D domnia mea aceastil poruncil a domniei mele acestor megia§idin Vnani, din judetul Prahova, anume: Radul Borunga§ §i Mihàilà Pirciul

Vlaieul eel Wirtz' i Dobromir i Vladul a popii Coman din Viiani §i Laica

irkC1LC

R%

El

11%S4ATOK,

H AIHX%HA% IKp-'1104

EC%

<EMI>

t IW

%

41111411.

oy

l l

www.dacoromanica.ro

3 DOCUMENTE SLAVO-ROMANE DIN ARHIVELE DIN U.R.S.S. 117

Barbul si Mihnea si Stan i Vladulul i Vlaicul cel mic i Vladulu si cu.fiii lor, cii Dumnezeu le va ddrui, ca sri le fie ocind in Viiani jumritate si inNegesti jumátate si In Titesti jumátate si in Jileste, In opirliga jumátate,insd partea bunicilor lor, a lui Vlaicul cel Rosu i partea lui Vlaicul cel Negru,de pretutindeni i de peste tot hotarul, cit se va alege, insd fàrà partea luiEftemie si fa'rd un din de loc de peste riu i frird dou'd eazoare din Rac la Stil-pului si farà partea lui Dadic i frill partea lui Anghel i fdrà partea Anc6i,ceea ce a avut Micul, tatàl Musgi, nepoata lui Laudat, cumparaturd scrisliIn cartea lui*Arban vbievod, de cind a fost cursul anilor 7118, pentru cà leeste veche i dreapta ocina de mostenire de la mosi de la str'amosi, 'Inca dinaintevreme.

Iar apoi, cind a fost acum, in zilele domniei mele, iar acei megiasi maisus-zisi din Viiani, ei avut plrà inaintea domniei mele, in marele divan, cuMusa, fiica lui Micul, nepoata lui Ldudat, pentru ocina din Viiani si dinNegesti si din Titesti si din Jeleste din opirliga, mai sus-zis'a, si au venitde s-au pirit de fatà inaintea domniei mele. i asa pira Musa si barbatulei, Vlaicul calgrasul, ca sä vecineasca pe megiasii mai sus-zisi si au spus indivan Ca' n-au ei ocine in acele ; a scos Musa cartea lui Mihai voievod,de pirg, in anul 7107, si cartea lui Simeon voievod, 7109, pe acestepe toate jumdtate, i cartea lui *erban voievod pe aceastà cumpdraturdmai sus-zisà, in anul 7118. Deci, intru aceea, domnia mea am cercetat i amjudecat dupd dreptate i dupri lege, impreund cu toti cinstiii dregatorii dom-niei male si am dat domnia mea megiasilor din Viiani, mai sus-zisi, lege 12megiasi pe riftvase domnesti, anume: din Tiutesti, Pàiu i Stoica Roscadin Cioceani, Coman si din BrAnesti, Frituicul i Neagoe Ciorincasi din Gherghita, Manea circiumarul i Stanciul Tara si din Orbi, StanciulBarth' si din Tatulesti, Chisar i Parasco, fiul lui Avram si din Rdsimnici,Stoica Buicul, ca sà caute i à adevereze pentru partea de ocind a megiasilordin Viiani, cità ocind au in Viiani si in Negesti i In Jileste, in opirliga ; asij-derea srt vadri i pentru ocina Musei, fiica lui Micul, nepoata lui Laudat, careend ocind au si au fost acei megiasi din Viiani vecini lui Laudat, unchiulMusdi sau n-au fost ? Intru aceea, acesti mai sus-zisi 12 megiasi, ei au umblatsi au vdzut totul deosebit, cum au stiut, ca s'a" fie pe dreptate. Deci asa auaflat, cu sufletele lor, ca au fost in acele trei silisti 3 mosi, anume mosii me-

Vlaicul cel Rosu i Vlaicul cel Negru i mosul lui Laudat, unchiulMusbli, a fost Tatul Groapel si vecini n-au avut. Deci i-au impkat, ca sh Odape din doug, jumätate de ocind megiaii, iar ceealaltä jum'atate sà tind Musa,.fiica lui Micul, nepoata lui Iludat, cum a fost scris si in cartea lui Mihai vodasi aceste parti de ocinti, mai sus-zise, cite au fost scrise in cartea lui erbanvoievod, de cumparaturd de ocing, fug numai ocirla rarg vecini. i a ranasMusa de lege si de judecatà dinaintea domniei male din divan.

Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Radul Borungas si MihailaPirciul si lui Vlaicul cel bdtrin c Dobromir si lui Vladul c lui Liica Si luiBarbul si lui Mihnea c lui Stan si lui Vladul Si lui Vlaicul cel mic si luiVladul, ca sa le fie ()cilia In Viiani si In Negesti si in Titesti si in ResterIn opirliga tot jurnritate de mostenire si de ohabri fiilor si nepotilor si stra-nepotilor si de nimeni neclinit, dupa porunca domniei mele.

Iatti dar martori punem domnia mea: jupan Hriza mare <ban> al Cra-iovei si jupan Ivasco mare vornic si jupan Gligorie mare logofgt si jupani

silisti,

sisi Mihaila

c

www.dacoromanica.ro

118 I. CAPROW, D. MIOC 4

Radul mare vistier i jupan Preda mare spAtar i jupan Nedelco mare clucer§i jupan Vasilie mare stolnic i jupan Buzinca mare comis i jupan Vucinamare paharnic i jupan Costandin mare postelnic. i ispravnic, Gligorie marelogof At.

am scris eu, Stan grAmAticul, In cetatea de scaun in Bucure§ti, lunaaprilie 27 zile si de la Adam pinA acum, la aceastA scriere, cursul anilor inanul 7145, iar de la Nasterea lui Hristos, 1637.

t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.Institutul de literaturA rusa (Pugkinskii Dom), Leningrad, fond. Otd. post. docum.

material!, opis 26, nr. 4. Orig., perg. (37 x 50), pecete timbratd. Fotocopie la Institutulde istorie N. Iorga".

II

1640 (7148) august 13, Tirgovige.

Matei Basarab IntAreste lui Neagul vAtaful de aprozi vii la Negovani§i Tirsor.

t 111H1OCTIE10 GOMM, W II14TEH Bemipas 110EKOAI H rocnoAuwk KliCOH SEMAEXrrppogndfiticKoE. A4H4T rocrioAcTilo MN Chi flOHEAEHIE rocnoAcTu MU sontriimSFOCHOACT114 MH }MIA HAT4X" 3d dflp03H, OHM KOCT4HAHH flOCTEAHHK WT RdHAEEH

ClIC CHHOKH CH, EAHH,EME R0r11 AdpORdr, laKOME Ad ECT EMS ? fl0r04HE WT etworAdAYKIL On Sit iltrogamitop H risc W'4HHh H CKC Kli Ell4 KOAOKOM 114pE ELMO 143KE-

pET cE, flOHEN/E ECT flOKONNA sontptui rocnoACTH4 MH litrSA EMTdX" CIH HHWE pELIEHHnoro4HE 34 KHN0rp4,41( H CbC W41-1114 H KC Whit Id WT 114 non Bdx-dpira H WT H4 CHfili Ero,RETpS wr OH4Htf, 34 HS MATT, KKC HOKUM rOTOHH, H ChC 3411HC WT pSK4 Elm WTDp0MHIE, rhc MHOSH AospH 4l0A1N cHEAITEADI 4%KMkWdpH, KoTopill ECT EHA H4ScTpomid HM, HHHt, Kh AKHH r0C110ACTILI MH.

H 114K Ad ECT soirkpmS rocnoAcTed MU RtrSA gd TdX 4, flOrOdHE WT foulorpwr Erb,Atan lltrOHdlINA0p, KOE CE SAgrkraT Kk rAdH CliC C1H EMILE pEtIEHHT 110r04HE 34 MHO-rpdAy, H CkC wifHwli KOANKO Ain&NCET EHHOITAAIr H Cls.0 AMIE3H H C1NC 1011.11,1 H Cl&CSitC KOAOKOM, flOHENSE ECT HOKSHHA KOiltpHH rOcflO4CTH4 MH &UWE ram WT EM ASMIITpSH A4ASA 34 MA NVIATI HOMO rOTOECH, KOE 1101'0411E SHAH cST HOKSIIHAH ASnurrpti H AdASAWT Hd KOcT4H4H11, CM% LIl4pKO, Cls.0 W4HH1s. C'KC gc. TWICE CSLIJH soirkpm rocn04-CTILI MH iltrSA Hd TdA" f10110MH npfH,A,ET npEA, rOCHO4,CTH4 MH flEANKiH MILK TEpE,ECT no8perHit HogujH ASAAHTp013 H MASAO& 114344, HMO ECT HUM AHC, SrH MA, H WcT4AHHTI CIH HUME pELIEHH 4, 110rO4HE 110 p4310r4 Ero, HMCO ECT HHUJE, Ad ECT EMS AtATHO,K4K0 RHAtrom rOcHOACTHO MH H 341INCOHE MUM AIOAN FIPOMAHHKH Hd pt3u,t KontpHHSrocno4,cT84 MN /MIA HATA.-

11 114K Ad EcT HOAtiNINS rOCHOACTILI MN EArSA fIliTAX 4 NONNI Sd HifflOrPdAir8 Iltrogam, 1104 TEKE noroaHE WILLIE flifc H CkC WEINH4 KOANKO Arlx>KET noroHSA, flOHEMESCT NOKSOHA WT 114 110114 & I 4 10 WT LitrOILIHN 34 x4W AcflpH VOTORH H CKC S4f1HC WT11p044114. if non RtAtHO, WH HOWE ECT RUlE flOKS11144 Tor noroN WT EINHOrpdAy WTfie IWN4WKO NOCTEMINK, CNN% laffpOCAMI A0r4ET.

II 114K noKrui soittpum rocno4sT8a MH RtrSA RliTdr K flOrOdHE WT HHHOrclaAVS Atatt XpCOHH, CKC WIWI% H Clic MECTO 34 Kh1115 H CkC /MUSH H cic KKC rOAOKOMWT HA NON TOdAEp WT 11A0E141T 34 xA dCflpH rOTOE{H H clic SiinHC WT npoikaHIE. fl DOHToaAEp, WH MENU RNA flOKSHHA cIfi MINH pE4EHE AHE WT HHHOrpdAlr 1101'04HE WT H4

HISLI,11-1 HpfAdiff0H WT iitrounn WT HdtonptxcAE EcirkniE.

11

H ate lite

01(

$i

www.dacoromanica.ro


H MIK Ad ECT so(ttptua rOCNOACTK4 MH 11trSia al.T4X EAH4 KHHOrpdAy oy HdpOWrOCHOACTlid MH S Tp %rump H C'KC W4HH4 H C'hC Md Ad KlIWS H Cl&C MECTOM KOE HAETAOPH K11 CTlinid, KdKO ECT DM Ap11>K4A H lid.up IlErdpHHK, HOHE)KE ECT NOKSF1HA ROAtpHHrOCIIOACTlid MH litrSA 131T4 r Cid IIHWE pE4EHd EHHorpmy WT 114 WHTE1HHU,4 11 Lyre,ram REICT 3CHTMHHU,4 11434p011 IIEKOHNK WT Tiyhrwop 3d xr acripH rOTOKH H CI.0 3411HCWT OK EM WT npoAeHIE H Cl1C MHOSH Kontimi H AO6pH Al0Ain CIKEATTEATH.

H flp0A4AOK CIH KHWE pE4EHH AIOATH HHKHE ENHOrpdAlr H WHINE WT Aospo KOAt HM,EE3 HHEAH4 CHAOCT, H ClkC S3H4Hid rnictivt sontpom H d MEridulom WT rop 113 AOAH WT WKplICT MECTOM, KdKO EHAtX0M rOCNOACTKO MN H 34f1HCOHE HM WT ripoA4HIEHd p5u,t 60AtpHHS rOCNOACTIld MH Iltr$4 KlaT4X", KdKO ECT KHWE F1HC.

GErO peAT, Amox claM H rOCNOACTKO MH sontpHNS rOCNOACTild MH IltrSAUTAK 34 dripo3u, 1-4KO)KE Ad ECT EMS CiH KHWE pE4EHH flOrOdHE WT KHHOrpdAy H ClICW411H4 H CliC KWOKE H C'KC KlIC X0AOKOM WT AtAIHO H Bit WX"d616, EMS H CHHOKOMH KHSKOM H nptinStirrom 11% KtICS H HE WT KOPOKAO HENOKOAtEHMO, nopunno rocno,s,-CTR4 MH.

GENIE H CREAITEAIH HOCT4KHKOM rocnoAcmo MH: Nandil TEWAWCIE KEAHKIN 641111p4MKCKTH H >KSIMH Xp HU KEANKIH AKOplINKS H >KSFMH FAHrOpiE KEA riOrOET H 'KUM'Pd AlrA REAHKIH KlicTirap H MS114H IIPEAd Bp1IHKOH1cHSA KEAHKIH CfldTdp H N<SIMH Arm-roimp BEAHKIN KAS4dp H HiSndu GOKOA WT KopirmttHH KEANKIH CTOAHHK H }KSFUSHPdA0IrA 11111K4A44 REAHKIH KOMHC H Handil ESLIHHA Gp-hacKaro BEAHKiH NEXdpHHK H )KSIldHKOCT4HAHH KEAHKIN flOCTEAHHK. H HCI1p4KHHK, OyApmpE ILICTSpEA HTOpfli CAOK0f1040>K-

1111K.

H HMIliCiiX 43, ASMHTpS AOP4ET, Kik HdCTOAHH rpem( TwhroampE, mtcutedarScr il Alum H WT 11A4M4 AWKE AO Mit, H11 aro f1HC4HIE, TELIEHIE AtTWM Irk AtTx3PMH, d WT POKAECTILI XpHCTOlid, x4XM.

t IW III4THO KWEHWA4, MHAOCTII0 60>Kil0 rocnommi.Itv i114TE10 130EHOA <M. p.>

-I- Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod si domn a toatiitara Ungrovlahiei. Dli domnia mea aceasta porunca a domniei mele boie-rului domniei mele Neagul vAtahul de aprozi, fiul lui Costandin postelniculdin Vaideei si cu fiii s'ai, citi Dumnezeu ii va dgrui, ca sà-i fie 5 pogoane devie in Dealul Negovanilor si cu ocinti si cu casa si cu tot venitul, oricit seva alege, pentru Ca' a cumpärat boierul domniei mele Neagul vatahul acestemai sus-zise 5 pogoane de vie si cu ocina si cu casa de la popa Zaharia side la fiul lui, Petru, din Negovani, pentru 56 galbeni, tot bani gata, si cuzapis de vinzare de la mina lor, cu multi oameni buni martori aldamasari,citi au fost la tocmeala lor, acum in zilele domniei mele.

i iar sa"-i fie boierului domniei mele Neagul vätahul 4 pogoane de viein Dealul Negovanilor, care se lovesc in cap cu aceste mai sus zise 5 pogoanede vie, si cu Ocilla cit tine via si cu livezi si cu casa si cu tot venitul, pentrucà a cumpärat boierul domniei mele mai sus-scris de la Dumitru si Dadulpentru 44 galbeni bani gata, care pogoane le-au fost cumparat Dumitru siDadul de la Costandin, fiul lui Marco, cu ming cu tot. Deci fiind volnicboierul domniei mele Neagul vatahul, a venit inaintea domniei mele in mareledivan, de a intors banii lui Dumitru si lui Dadul inapoi, cum este mai sus-scris, ughi 44, si au ramas sti fie pe seama lui aceste mai sus-zise 4 pogoane,cum este mai sus-<scris), sti-i fie lui deding, cum am vazut domnia measi zapisele acelor oameni vinzAtori la mina boierului domniei mele Neagulvdtahul. A

www.dacoromanica.ro

120 I. CAPROSU, D. huoc 6

iar sa-i fie boierului domniei mele Neagul vatahul un pogon de vieIn Negovani, linga acele 5 pogoane mai sus-scrise, i cu ocina cit tine po-gonul, pentru ca a cumparat de la popa Belciu din Negovani pentru 1 800aspri gata i cu zapis de vinzare. Iar popa Belciu, el Inca a fost cumparatacel pogon de vie de la Ionasco postelnicul, fiul lui Miroslav logofatul.

iar a cumparat boierul domniei mele Neagul vätahul 2 pogoane devie In Dealul Ursoii, cu ocing si cu loc de ma i cu livezi si cu tot venitulde la popa Toader din Ploiesti pentru 4 000 aspri gata i cu zapis de vinzare.Iar popa Toader, el Inca a fost cumparat aceste mai sus-zise douti pogoanede vie de la nepotii lui Irimin din Negovani de mai Inainte vreme.

iar fie boierului domniei mele Neagul vatahul o vie In orasuldomniei mele in Timor si cu ocina i cu o casa mica si cu locul cit mergepina la poteca, cum a fost tinut si Lazar paharnicul, pentru ca a cumparatboierul domniei mele Neagul vatahul aceasta mai sus-zisa vie de la jupanitaMarga, care a fost jupanita lui Lazar paharnicul din Tirgsor pentru 3 000aspri gata i cu zapis de vinzare de la mina ei i cu multi boieri i oamenibuni martori.

au vindut acesti mai sus-zisi oameni viile i ocinele lor de bundvoialor, Vara' nici o sila i cu stirea tuturor boierilor si a megiasilor din sus, dinjos si din jurul locului, cum am vazut domnia mea i zapisele lor de vinzarela mina boierului domniei mele Neagul vatahul, cum este mai sus-scris.

Pentru aceasta, am dat i domnia mea boierului domniei mele Neagulvatahul de aprozi, ca sa-i fie aceste mai sus-zise pogoane de vie si cuocina i cu casele i cu tot venitul de mostenire si de ohaba, lui i fiilornepotilor in veac si de nimeni neclintit, dupa porunca domniei mele.

Lata i martori am pus domnia mea: jupan Teodosie mare ban al Craio-vei i jupan Hriza mare vornic i jupan Gligorie mare logofat i jupan Radulmare vistier i jupan Preda Brincoveanul mare spatar i jupan Dragomirmare clucer si jupan Socol din Cornhteni mare stolnic i jupan Radul Mihalceamare comis Si jupan Vucina Sirbul mare paharnic si jupan Costandin marepostelnic. i ispravnic, Udriste Nasturel al doilea logofat.

am scris eu, Dumitru logolatul, In cetatea de scaun Tirgoviste, lunaaugust 13 zile si de la Adam pina acum, la aceasta scriere, cursul anilor inanul 7148, iar de la Nasterea lui Hristos, 1640.

t Jo Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.Io Matei voievod (m.p.>

Institut Ruskoi literaturl (Pu§kinskii Dom), fond. Otd. post. docum. i materiall,opis 26, nr. 36. Orig., perg. (34 x 57), pecete timbrat5.. Fotocopie la Institutul de istorieN. Iorga".

ifi1641 (7149) ianuarie 8, Tirgovive.

Matei Basarab Intareste lui Neagul vataful de aprozi vii la Negovani,Dealul Ursoii, Tirsor i loc de casii In Bucuresti.

AIHAOCTIEI0 KOWIE10, IW ladTEH &WAR HOEIKOAT H rocno,Hwit. ichCOH BEMAEXrrppognarilicitor. AndT rOCI1OACTRO MH C110 111011E1tHIE rocnoAcTga MH K4)11'414'43

rOCHOACTIld MH HtrSA BelTdr, CH1111 KOCT4H4HH HOCTEMIHIC WT EdHAEEH H ClIC mom

i

*i sa-i

si

f

$i

www.dacoromanica.ro


CH, EA1111,0KE EOM& Adp0134K, 11110/KE Ad ECT EmS EA DOA] 74 < !) noroane WT tafflorPdAYH Atan iltrogaaanop a CILC WL UM& WH44E ,I, 110A 110VO4HE H CIC WL IliFid SHAN CST nos8-111-141-1 KOCTINAHH 110CTEAFIFIK, Ed 111,1 IltrSAOH LUTA', WT 144 1110AHH, npE AKHH nosounaroILIEpEall HOEKOA, 4 A non noroanE rile Wynna nasmsE ECT HIM HOKSHHA K0CT4H4HHflOCTEAHHK WT 114 GT0NK4, CHFrh IIIHKSAOH WT IltrOK411H, HFINt HI. AMIN rOCNOACTIldMN 34 xitxi acnpn.

Il fldK Ad ECT E0APPIFIS rocnoAcTsa am IltrSA 114T4K AHE frit3OdpE WT 1111110rpdAl(8 TrKrwop, C'EtC MECTOM AOPH S HOAS, flOHEiKE ECT HIM nosSnnn KOCT4HAHH flOCTEAFIHKWT HA AAlird Aospa, TETKd GTdH011 At HON K0)K0K4p10/1 WT Twhrwop, NFU-1Na ripE.011H 110K0NHdr0 ILIEpEall KOAIL. 110T0M, Frh Ad HFICT Fid flACTAKAENid 641110M CH, Koc-TdHAHH flOCTEAFIHK, d urn ST4KMH4 ECT CF1H01311 Fro H WCT4KN4 CHNS CH, HtliAOK UTAK,C'hC manic Ero, an UWE pELIEH11 noroanE 34 HHHOrpdAlr H C'hoC 341111C WT OK fro H C'KCMHOSH HOAtpli CHEAITE4T11, 13K0IVE Ad ECT EMS AtA1110 11 131. WX4K1,, EMS 11 CHHOKOMick KtK11.

II 114K Aa ECT so4tpnn8 rOCNOACTK4 MH HtrSA HerrdX" 411TIVII flOrOMIE WT 131010-rpaAy 11% AtASA gpcom, C-KC W,11111d CliC IchC, HI% XOTdpSA IIMI1TpO4E, 110FIEME ECT110KSHHA HtrSA HATIX C711 RIME pEL1EHH ,7, flOrOdHE 3.1 snnorpamr WT HA GTJH rS61-1H4H WT HA CHHS CFI, PAAVA WT IlEpWhTE111I, 3A xHxj dCflpH rOT01111 H ClIC 341111C WT npo-AdniE n ChC MHOS11 AORPH AFOAIN CHEAITEAill H sontpu, 110 HME: WT &Koji-11111i, ILIAOT%110CTEAFIFIK H Pd AlrA A0VO4sET H IltIE Ad AOVO*ET, inSpont CH, H GTEfldH A0r04SET, ClintAPdrili AOrOzhET WT 4111-1111E411, H WT IlEr 011pi, G4134, CNN% RUTIN H WT 11A0E111H,fOnd TSASpS H 110114 POM4H F1 norm Eti111104 H WT HtVOILIFIN, IPIIMIIH H GTdH KIL4'144WH WT E4NAEE11, nona 11Ef1h MIT H WT riEpr1111,d, lidA101 Fr11/1144W H GT4/1K4 H AllirrkMdCTOp.

H HMI Ad ECT s0ntpm48 rocnoAcTsa MN IltrSAOK FI4T4X" d MECTO 34 AOM S &VOW13 ESKSpElifili H Cl&C A0M4 H CI,C MECTO 34 Asop H CI,C spllTorpaAir Aopn 8 niiplannH r6C KOAFIKO MECTO AP %nun Pa Aim (Ow, nonosE ECT nosSnnn 11tr8n HdT4K ToroMECTO 34 KSKIO H CliC IchWOHE WT Fld Pa Atrn (law 1110K4H 34 xKH dellpli roTosn H ChC3111HC WT p8sa EVO WT flp0AdHiE CI.0 sontpa caFAITEdia, no HME: inapsS A oro*ETA4HOKH,110 11 drd 111110 H npoga Eontpa a IIPEAd AWIIVIsET H HtKLIISA XIIrSP H EpdTSAH MHOSH A toAht

II npoAaAox cia KUM pELIEH11 MOAN WINE aanorpeAy H MECTO 3d Kla 11S, WHH

WT Aospo BOA 11M, GE3 HHEAH4 CHAOCT H ChC 53144H14 KAM KOAtrIOM H A mEriaaloanWT rop 113 AOA 11 WT WlijihCT MECTOM H WT 11PE4 rOCHOACTIld MH, K4K0 HHAtKWMrOCOOACTKO MN N 341111COHE HM WT npoAanTE Fld pSu,t sontiminS rocnoAcTsa MN Ear Sa,lrhTdX".

GEr0 paAl, AaAor cisait a rOCHOACTE10 MN s0ntpnn8 r0C110ACTH4 M11 litlIAHdTdX", IJKOWE Ad ECT EMS WT AtAIHO H 11% WX4K11, EMS H CHHOKOM H EHSKOM H npt-filltNHTOM H HE WT aorowAo HEI1OKO4tKFIMO, noptomo VOCIIOACT134 MN.

GENCE 01(RO H CHEATTEAN nocTanKom rOCrI0ACT110 Mli: HalldH Xpasa HEAF1KINAft OpHFIK H HCS11411 raaropil HEAHOH AWrW*ET H >gSnaa Pa Ayn HEAHKIH KFICTilAp H wc8naaIIPEA4 HEAFIKTH crurrap H WS114H Aparomp HEANKTH KASUP H )l:Sriaa GOKOA HEANKIN CTOMIHKH ;lanai Pd Alril 111H4ALId KEAFIKIN KOMF1C H stcSnaa ES 11H Hit KEA flEXdp1111K H NIS114H Hoc-TAHAHH HEANKIli NOCTEAFINK. H HCHP4HFINK, KEA nuTv4ET.

1111C4 401rMHTpS ACirOzhET ICK H4CTOAHH rpm. TcrhrosataE, mtcaka rEaapiE

ir AhHa a WT ilmaaa a% AtT x3pMe.f IW 11114TEH KWEEWA4, MHAOCTTIO MKII0 rocnoAaab..

IW 11214TE10 HOEKOA <M. p.>

www.dacoromanica.ro

122 I. CAPRO$U, D. MIOC 8

-I. Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod gi domn a toatátam Ungrovlahiei. DA domnia mea aceastd poruncd a domniei mele boieruluidomniei mele Neagul vátahul, fiul lui Costandin postelnicul din Vaideei,gi cu fiii sdi, citi Dumnezeu li va ddrui, ca sti-i fie 8 < !> pogoane de vie inDealul Negovanilor gi cu ocina, insd 4 pogoane gi jumätate gi cu ocina le-afost cumparat Costandin postelnicul, tat'al lui Neagul vdtahul, de la Modin,in zilele rdposatului $erban voievod, iar 4 pogoane gi jumátate, cu ocina,iarági le-a fost cumpdrat Costandin postelnicul de la Stoica, fiul lui Miculdin Negovani, acum, In zilele domniei mele, pentru 12 000 aspri.

$i iar sd-i fie boierului domniei mele Neagul vdtahul cloud rdzoare devie in Tirgsor, cu loc pind in apd, pentru cd a fost cumpdrat Costandin pos-telnicul de la Dobra cea lungd, mdtuga lui Stan Teanghii cojocariul din Tirg-gor, iarilgi In zilele rdposatului $erban vodd. Apoi, cind a fost la moarteatatdlui sdu, Costandin postelnicul, iar el i-a intocmit pe fiii lui si a läsatfiului sdu, lui Neagul vdtahul, cu limba lui, aceste mai sus-zise pogoane devie si cu zapis de la mina lui gi cu multi boieri martori, ca sd-i fie dedindsi de ohabd, lui gi fiilor in veci.

$i iar sd-i fie boierului domniei mele Neagul vdtahul patru pogoane devie in Dealul Ursoii, cu ocind cu tot, in hotarul Imitroae, pentru ca a cum-pdrat Neagul vdtahul aceste mai sus-zise 4 pogoane de vie de la Stan Gu-bina si de la fiul Mu, Radul din Cerndtesti, pentru 12.000 aspri gata gi cuzapis de vinzare gi cu multi oameni buni martori si boieri, pe nume: dinCocorasti, Calotd postelnicul §i Radul logofdtul gi Preda logofdtul, cumnatulsail, si Stepan logoratul, fiul lui Dräghia logofdtul din Tiganegti gi din Ne-goegti, Sava, fiul Nastei gi din Ploegti, popa Tudor si popa Roman §i popaBelciul gi din Negovani, Irimin gi Stan cdlaragul gi din Vaideei, popa Lepadatsi din Gherghita, Cahn calaragul gi Stanca si Mihnea maistorul.

$i iar sa-i fie boierului domniei mele, lui Neagul vátahul, un loc decash" In oras in Bucuregti gi cu casa gi cu loc de curte gi cu gràding, pindIn pdriu gi cu cit loc a tinut Radul ceaugul, pentru ea a cumparat Neagulvdtahul acel loc de cash' si cu casele de la Radul ceaugul Mocan pentru 2 050aspri gata gi cu zapis de vinzare de la mina lui, cu boieri martori, pe nume:Marcu logofdtul Danoviciu si aga NO gi alti boieri gi Preda logofátul giNeacgul Ungur gi Bratul gi multi oameni.

$i au vindut acestia mai sus-zisi oameni viile lor §i locul de casd, eide bundvoia lor, lard' nici o sild si cu gtirea tuturor boierilor gi a megiasilordin sus, din jos gi din jurul locului gi dinaintea domniei mele, cli am vhzutdomnia mea gi zapisele lor de vinzare la miinile boierului domniei mele Neagulvdtahul.

Pentru aceasta, am dat gi domnia mea boieruhii domniei mele Neagulvdtahul, ca sh-i fie de mogtenire si de ohabd, lui si fiilor si nepotilor §i strd-nepotilor gi de nimeni neclintit, dupa porunca domniei mele.

had dar gi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare vornic gijupan Gligorie logofat gi jupan Radul mare vistier §i jupan Preda mare spatargi jupan Dragomir mare clucer gi jupan Socol mare stolnic gi jupan RadulMihalcea mare comis gi jupan Vucina mare paharnic gi jupan Costandinmare postelnic. $i ispravnic, marele logofat.

www.dacoromanica.ro


A scris Dumitru logofátul in cetatea de scaun Tirgoviste, luna ianuarie8 zile si de la Adam in anul 71490641).

t lo Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.lo Mateiu voievod <m.p.>

Biblioteca Centralá din Kiev, V/3601. Orig., perg., pecete timbratä. Fotocopiela Institutul de istorie N. Iorga".

IV

1641 (7149) ianuarie 8, TirgoviVe.

Matei Basarab intdreste din nou lui Neagul vataful de aprozi vii laNegovani, Dealul .Ursoii, si loc de casa in Bucuresti.

i" illHAOCTIEIO GO)KiEf0 , TW IHATEH KdCdpdE HOEHOAI H rOCHOAHIllx IckCOH 3EMAEXrrpposndx-incKoE. Ad &IT FOCHOACTHO MFI Ci.F0 flOHEAtHil0 rOCHOACTIld MH 60AtpHFI8rOCHOACTIld M14 HtrSA adTdX" 34 dflP0314, CH1411 KOCT4H4HHOH WT KdHAEEH, H riteCHHOW4 C11, MALONE KOrli AdPOlidX, faKOKE Ad ECT EMS 1:7 noroduE 3d gnnorpdAy 8 AtanIltrOBAHHAOp H C-11C W411414, W6d4E Aa CE 3H4ET: ,...A: norodnE H flOAOHHHO H ClIC W4f)144 HUHCST 110KSHHAH KOCT4HAFHI, GALVA II.krSAon lidTAX, WT lid AlOAHH, flpE AKHH f1OKOHHdr0IHEIMAH HOEHO,A d A noroauE H flOAOHHHO 14 ClIC W414114, fldKI-OKE ECT 6HA notctinnA KOC-TAFIAHH, Edtild HtrSA 134TdX", WT Hd GTOH114, CHWIl alliKSAOH WT Iltr0114HH, Huntlill AKIIN rOCHOACT134 MH, 34 xexi dcripn rOTOIN H ClIC 3dHHC WT npomniE.

H fldK Ad ECT ROApHLIS rOCHOACTlid MH larSA lidTdr IT p-h3o4pE 34 MHO-rpamr 8 Tryhrwop, Cl&C MECTOA1 Aopn S noAS, 110HOKE ECT &HA flOKSHHA KOCTdHAHH WT

lid Aospd An-hrd, TETKd eTdHOH Ittnrin KO)KoKapSn WT Tp%wop, fld FUME flPE AWIFI

110KOHHdr0 111Ep EdH soEsoA. H tri1c snn no pd3AOrd 11M. HOTOM, KI.Ad ECT WM Hd nptc-T4H4EHIE KM 110M CH KOCT4HAHH, 4 WH ST4K4NHA ECT CHH01111 WO H WCTd1KHA ECT CHH$ CH,

IltrSAOH lidTJX, CliC 1a3IIK Fro, Chl MILE PSIEHH 110r0dHE 34 HHI1OrP4A1r, HAX", ClaC

3df1HC WT OKA Ero H ClIC MHOSH nontpn CHEAITEdill $ 3,111HC, IdKONSE Ad ECT EMS 34AtAIHO H H1%. WKdR11 CHHOHOM ail atm.

H IldK Ad ECT R0,1'41114 rocnoAcTga MN Htr$A011 IidTdK :21,. 110rOdHE 3d WINO-rPdAlr S AtAtm gpconn H 11% KOTdpSA IIIIITPOdER, Cla W1414H-11 Ch.0 131IC, 110HEWE ECTnotannit SOAt43l1H rocnoAcTs4 MH HtrSA 134T4 X CIH RHWE pELIEHH A flOrOdHE 3d MHO-rpm( WT Hd eTdH PSEFIHd H WT HA CHHS CH, PdAlrA WT "Iwo-HA 3d xli xi 4CIIPHrOTOKH H Cl&C 3df1HC WT npomnIE, CitC MHOSH sontpn CEEATTEdin, lid HME: WT KOKOWMPH,Kd4OT14, KOCTEMIIIK H PdAirA AW/rW4SET H GTEHdH ilWrWlhtT, CM% Aparin WT 414rix-HEIVH, H HPEA4 40r02ISET H WT HErOEWH, Gala, CHW6 ILICTIH, H WT HAOEWH, non TSASPSH non POM411 H 110f1 KtA4F0 14 WT HtrOadtill, Ifinmun H GTdH ichn.hchum8n H WT Kdif-AEEFF, non '1E111tMT H WT rEprillid, KdAHH Wt.4%P4W H GTdHISA H ianpit marrop.

H fidK Ad ECT ROAPHHS rOCHOACTlid MH HtrSA HdTdA. 13 flOrOMIE 3d sunorpeAr HilOAS" Xpcom, ckc CdASA H CI.0 W4HH4, HOHE)KE ECT noKtquin iltrSa lidTdK Chi EtHWEpELIEHH II norodue 3d HHHOrPdAlr WT Hd GTdH G1110110104 Filvils.PdW WT HAOEWH 3dxliW 4CflpH rOTOH11 H ClIC 3df1HC WT p8Ka Ero 34 npoAdnIE, Cl&C MHOSH E0AtPH CHEM--

TEAM 8 34111HC. d GT/111 111/1144WSA GTPOKOIOA, WFI ElilE}KE ECT KIM HOKSHHA all Et flOrOdHE

WT Fid IWH4WKO HOCTEAFIFIK, C111111 dinpocnan AWrw*ET, WT nannpoKAE aptmE.

II fidK A4 ECT sontpmiS rocnoAcrna MI1, iltr$A0li lidTdX", EAHH MECTO 34 AOM$ HdpOW KSKSpELIII H Cl1C.AOM4 H C'KC MECTO 3d mop H ClIC HP111TOrPdAy Aopn 8 rrhirK8

www.dacoromanica.ro

124 I. CAPROSU, D. MIOC 10

H C'1LC KOAHKO MECTO ApriogArt ECT PdAyA 44811J, HOHME ECT noggniin IltrSA HATA'Toro MECTO 34 WhIPS H CliC KSKIOKE H Cl&C EiltC WT Hd PdAy4 4,181118A 11110KdH81 34 x11/1dCrIpli VOTOKH H CI.0 341111C WT npomniE CILC gOntpti cgEATTEnn, no Him: illidpK0 A0r04,ETAdH011114 II ara HMO H HpEAA AWrW*ET H litKLUSd gurSp H EpdTSA H MHOSH gontpn.

II npoAdAor WHH IICHX WT AO6c10 ROA NM, 6E3 HHEAHd CHAOCT H C'hC S311411idH AM goirkpom H d mEridwoni WT rop H3 AOA H WT WKfr1LCT MECTOM, KdKO KHAtrOMrocnoAcTgo MI1 H 3111HCOHE UM 3d 11p0,d,4iliE Hd pSga EkrSnog 111xTdX.

GEro paA,I, AdAOK ChM VOCHPACT110 MU gontptinS rocnoAcTga MU HtrSAH A TdX, IJKOWE Ad ECT EMS 3d AtAIHO H irk W4E11, EMS H CHHOBOM H HHSKOM H flptH-HS4ETOM H HE WT gorowAo HEKOKOASHMO, nommto rocnoAcTga MIL

GEJKE SHO H cgEATTEnill flOCTMAtEM rocnoAcTgo MH: HCSIldH Xpusa KEA AllOpHI1KH ;KSIMH rAlirOprE BEA AWr4ET H WSHMI PdAyA IKEA KHCTIIap H 11pEA4 BEA Cr IdTdP H Apa-roimp KEA KASildp H GOKOA KEA CTOAHHK H PdAlrA 11111KdA4d KOMHC H ES4HH4 flEXAPHHKH >g8n4n ROCTdHAHH KM flOCTEANHK. H HCIlpd1I1IHK, KM 40r4ET.

Ihica ASMHTO A0r0*ET Et% 114CT0AHH rpm' TprkrogHinr, MtCE1101 rEnapiE17 AK1111 H WT 11A4M4 AW HHHt TE4Ellf4 AtTd Eli AtT x3pme

t Iw ITL1TEIO KWEHWAd, MH4OCTI10 KOacito rocnomnb..Iw IILITE10 HOEKOA <M. p.>

t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod si domn a toataOra Ungrovlahiei. Da domnia mea aceastà poruncg a domniei mele boieruluidomniei mele Neagul vatahul de aprozi, fiul lui Costandin din Vaideei, si cufiii sai, citi Dumnezeu i-a däruit, ca sg-i fie 9 pogoane de vie In DealulNegovanilor si cu ocina, insd sa se stie: 4 pogoane si jumgtate si cu ocinaau fost cumpgrate de Costandin, tatäl lui Neagul vgtahul, de la Modin, inzilele rgposatului erban voievod, iar 4 pogoane si jumdtate si cu ocina, iargsile-a fost cumpgrat Costandin, tatgl lui Neagul vgtahul, de la Stoica, fiullui Micul din Negovani, acum, in zilele domniei mele, pentru 12.000 asprigata si cu zapis de vinzare.

i iar sg-i fie boierului domniei mele Neagul vgtahul 2 rgizoare de vieIn Tirgsor, cu locul ping in apà, pentru cà a fost cumpgrat Costandin dela Dobra cea lungd, m'atusa lui Stan Teanghii cojocarul din Tirsor, iargsiin zilele rgposatului erban voievod. i a tot fost pe seama lui. Apoi, cinda fost la moartea tatglui sgu Costandin, iar el i-a intocmit pe fiii lui si algsat fiului sgu, lui, Neagul vgtahul, cu limba lui, aceste mai sus-zise pogoanede vie, toate, cu zapis de la mina lui si cu multi boieri martori In zapis,ca sd-i fie lui de mostenire si de ohabg fiilor, In veci.

iar sd-i fie boierUlui domniei mele Neagul vgtahul 4 pogoane de viein Dealul Ursoii si In hotarul Mitroaei, cu ocing cu tot, pentru cä a cum-pgrat boierului domniei mele Neagul vgtahul aceste mai sus-zise 4 pogoanede vie de la Stan Gubina si de la fiul sgu, Radul din Cerngtesti, pentru 12.000aspri gata si cu zapis de vinzare, cu multi boieri martori, anume: din Coco-rästi, Calotä postelnicul si Radul logolgtul si Stepan logoratul, fiul lui Da.-ghia din Tiggnesti, si Preda logoftitul si din Negoesti, Sava, fiul Nastii,si din Ploesti, popa Tudor si popa Roman si popa Belciu si din Negovani,Irimin si Stan cälgrasul si din Vaideei, popa Lepgdat si din Gherghita, Calincaldrasul si Stanca si Mihnea maistorul.

i iar sg-i fie boierului domniei mele Neagul vgtahul 2 pogoane de viein D ealul Ursoii, cu sadul si cu ocina, pentru cg a cumpgrat Neagul viitahul

www.dacoromanica.ro


aceste mai sus-zise 2 pogoane de vie de la Stan Strejoiul chldrasul din Ploestipentru 2800 aspri gata si cu zapis de vinzare de la mina lui, cu multi boierimartori in zapis. Iar Stan chldrasul Strejoiul, el inch a fost cumpärat aceste2 pogoane de la Ionasco postelnicul, fiul lui Miroslav logofhtul, de mai Ina-inte vreme.

iar sh-i fie boierului domniei mele, lui Neagul vätahul, un loc decash in orasul Bucuresti si cu casa si cu loc de curte si cu gràdina pinh inpirdu si cu cit loc a linut Radul ceausul, pentru ch a cumpärat Neagul va-tahul acel loc de cash si cu casele si cu tot de la Radul ceausul Mocanulpentru 2050 aspri gata si cu zapis de vinzare cu boieri martori, pe nume:Marco logoratul Danovici si aga Nita' si Preda logofhtul si Neacsul Ungursi Bratul si multi boieri.

au vindut ei toti de bunhvoia lor, Med nici o sild si cu stirea tutu-ror boierilor si a megiasilor din sus, din jos si din jurul locului, cum am vazutdomnia mea si zapisele lor de vinzare la mina lui Neagul vätahul.

Pentru aceasta, am dat domnia mea boierului domniei mele Neagulvatahul, ca sh-i fie de mostenire si de ohabh, lui si fiilor si nepotilor si stra-nepotilor si de nimeni neclintit, dupd porunca domniei mele.

lath dar si martori punem domnia mea: jupan Hriza mare vornic sijupan Gligorie mare logofat si jupan Radul mare vistier si Preda mare spdtarsi Dragomir mare clucer si Socol mare stolnic si Radul Mihalcea comis siVucina paharnic si jupan Costandin mare postelnic. i ispravnic, marelelogofat.

A scris Dumitru logofhtul in cetatea de scaun Tirgoviste, luna ianuarie8 zile si de la Adam pind acum cursul anilor in anul 7149 <1641>.

t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.Io Mateiu voievod <m.p.>

Institut Russkoi literaturi (Pakinskii Dom), fond, otd. post. docum i materiall,opis 26/36, nr. 6. Orig., perg. (30 x 52), pecete timbratd. Fotocopie la Institutul de istorieN. Iorga".

V

1644 (7152) ianuarie, 10 Tirgovige.

Matei Basarab judech pricina dintre jupanita Musa si shtenii din Viiani,hothrind ca acestia sh rhmind liberi, dar fard ocind.

t IIIHAOCTTE/0 EOWTEIO, IW 11/14TEIO EICapas HOEHOA H PoCrIOAHH% IiitCON 3EMAEXrrppolineriacKOE. AdHAT rocroAcrgo MN CIE 11011MtHiE POCIIOACTHO MN WHEM3HMEPLIIBH WT CEA() WT KIMH1-1, WT C8ACTE0 11pdx<oge>, HA nNtE: 11EAmo inpHEn n chcCHHOHH EP0 H CItC 1311S11,H Ero, no HME ilildKHAOHOH H Kfils.CTHMH H C'KC CHHOHH FIX H r6Cecar nop8AEnie 11X H GTdH WHEN CitC CHHOHH EPO H C'kC EIHSK Ero, KOCTIM H rls.0 CHHOHHEro H Cl1C 11C4X 110PSAEHIE FIX H GTAlitlIO Ichdrhp4W ClkC CHHOEH Ero H ClIC HEISE EPO, GT411

WhiVlapdW H rikC CHHOHN Ero H C'kC licax nop8AEniE MK H &WO Kitirlipdln Cls.0 CHHOHH,WO H Cl1C Sp4T Ero H Hcq nOpSAEHIE IT H ClIC CHHOHH Hr, EANIJ,EXCE &OP% A44:10H4rMKONCE Ati CST 8 MHPHHO H CHOHOAHOE H WHN H EP4TTH FIX H CHHOHN FIX WT HHHt nanptAWT Kix i1t8W4, Al 111n1Pd 11111K8AOH, HHSK4 11.1184,4T013 H WT Kil CIIHOSH EM H WT Kix H'ItCilX

00p8AElli4 EM, nO rtinoro 13,7401140E et1,4 HE HMAT P441 E4114 IIPEHTE HEAHIld, tITO ECT HMAA

Si

Si

www.dacoromanica.ro


npt,a, rOCEIOACTild MH S HEANKH AHEUH,TEpE CST HNIA-171rOAHHH, pdAIZ TdAEpil H P441 FAUNKOH H pe41 EAHH HOA 11 EAU K94134 H d nocnt pe41 ri,e, 34 RO401111, WT KOE KOM4TH CHU,EnptwE Al Sum npt,A, rOCHOACTEcd MH, KdKO ECT End HMTHA &EOM CH 111,SArr, riffAl Iiiii MI-VW HOEHOM, AtATIld WHEMSH MOATE HHWE pEtIEHH WT Midi III WT sup H 34HERM*. H Irli AdrcIET AI Swa no CIE KHWE pELIEHIE MErmaillif WT Eibm H $ 3410114 KOPEKITI mEritawfi, MKOKE Ad 34K4ET pdAT Tt)(' HOAOHN H HOKUM DIME lliCd1111. H d noTonn, nwut3-4144 Err. 1118111d, TEpE ECT ChT130pH4 CIE MILE pE,IEHTE afponnapti 34 AWAIE H 3411HC 34,flAdT% no Sill tTn, clic "kWh, lid OKA EM. ft EIOTOM, W1111, dKO M44 TOAHK4 HEROMOH MINUTE HdA NUKE 1-1X H npftwT npt,e, rocno4cma nw $ HEANKIN AHEM, TEpE CE HAdKdAHEAM4 KPtfiK0 3d TO4NK4 Kfl HHOCTI10. Eis. TOM H rocnoAsTao MH ELHEWE C'hM riumrH c$,Anx no npdr14$ H HO 34KOH HO}KTIO, KSOHO CI.0 illICTHtliWOMS H fiptWCHEWENHOMSWU,S NdWEMS Kyp HA4ANK4 EIEW*HA MliTp OKOANT 3EMilE RAdVHCKOE H C'hC WEdAREEnucKSnin, Kyp limildTTE PliMHIPIECKIll H lOrp GTEcIH ES311CKill H CliC KC Ermu LIECTHTE/110flpAHNTEMO POCIVACTild MN H rhMOTpilKOM rocno,ocTKo niu C'11C ll'he AHH4HOM roc-FlOACTIld MH: S Hp'kME LITO ECT 1111,1THA 111aA4T, SIMS inSwin, Torm, flpE AKHH IIIIHK4HAH OEHOA W411114 E I' EHt cich CliC TOANKW TdilEpE N HOAOHH, WdNd Ad HAUT Afrh}K4TH AtA hidWT Efrain WT no KIX XOTdpSA EH, no KOE nptwE Wild, K4K0 ECT CNA elil SHKOM C11111+S4dT TEx KOM4TH H HOHUJH, d r6C CIE UWE MENU AtErirawn, Wdild Ad HE HMdTNH E4N4 Tptc$ 4 KEIIHNHTH, filaKE Ad AACT HH EANH HOKU,S, 1411 Ad CSAET HtKOE Al041ES MlipilH H CHOROANH, WKdtiE WHH H CIMORN EMOy H spaTin HA- EE3 WiliHria WT hibliH,1104TO pitAT tvcTen &SUM WT 34K011 1-1 WT CS>KAEHIE WT npt,e, rOCKOACTEd MU WT4HR411, KdKO no mnoro Tpts-k H pelCOT C'hC all KNWE pELIENTH tuo411i 44 HE HAUT Ens.IrkK14, pant T'101i10 ris.0 AtAilld WT EflaHH. li dilEAHME 113134AHT HtKor44 Tor 3411HCHAN 4p$rH nown no Will, Ad HE Ct stp$KT H HE WT Korow,e,o NEKOKOAtEHMO, nopHannorOCNOACTild MU.

GEM OlcCO H CHEATTEAIO 110CT4H11K rocnoAcTKo nim: acSneti H4pK$4 REA RAHKpdAERCKfil H WSF1dH Ma-on-fp CEA AllOpHlIK H Hamm Peiorn REA AOrO*ET H iK$11411GTPOE REA KliCTIMp H >KS11411 IIPEAd REA cnaTep H ;KUM GOROA REA KAIOLIdp H ?K$11411ASMHTp4WKO REA CTOMIHK H WSEMN PdAVA REA KOMI-1C H HcSnall Aplalintm REA IlEplpHHH11 XcSildil KOCT4N4HN REA flOCTEMINK. H Emnp4mK, >Kt:414H PdAyn REA norotaT.

II H4[111C4K 43, GoepE, $ TcrhromiwE, ontma rEK4pIE 7 WIN, H AtT x3p1111i. ItIN 1114TEH RWERWAd, MHAOCTI10 Eon° rocnomml.Tu., ladTE10 HOEROA <m. p.>Elp04HTENHO 4H11010 HTOpH AOPOOETA.

t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu Basarab voievod §i domn a toatàtara Ungrovlahiei. Dd domnia mea aceastai porunca a domniei mele acestormegiasi din sat din Viiani, din judetul Prahova, anume: Nedelco rosul sicu fiii lui si cu nepotii lui, pe nume Machidon si Cirstian si cu fiii lor si cutoate rudeniile lor §i Stan rosul cu fiii lui §i cu nepotul lui, Costin si cu fiiilui §i cu toate rudeniile lor si Stanciu caldrasul cu fiii lui si cu nepotul lui,Stan calara§ul §i cu fiii lui si cu toate rudeniile lor si Vladul calara§ul cu fiiilui §i cu fratele lui si cu toate rudeniile lor si cu fiii lor, citi Dumnezeu le-adgruit, ca 86 fie In pace si slobozi si ei si fratii lor si fiii lor de acum inaintede ctitre Musa, fiica lui Micul, nepoata lui LAudat si de care fiii ei si declitre toate rudeniile ei, mai mult val se: nu aiba pentru o OA mare pecare au avut-o Inaintea domniei mele in marele divan, de sint acum 8 ani,pentru 200 de taleri si pentru un cal si o vacd si apoi pentru 84 de boi,din care averi, asa Ora Musa inaintea domniei mele, ca a plätit unchiulsau liaudat, In zilele lui Mihaiu voievod, dedina acestor oameni mai sus-

www.dacoromanica.ro


zisi din Viiani, de bir si de nevoi. Si i-a pus Musa pe acesti mai sus-zisimegiasi din yiiani si in legea tarii, 12 megiasi, ca sa jure pentru acei boi sibani mai sus-scrisi. Iar apoi, i-a silit Musa de au facut acesti mai sus-zisisaraci de oameni si zapis de plata pentru 450 de ughi, cu zi, la mina ei.Iar apoi, daca au vazut ei atita nevoie si napasta pe capetele lor, au venitlnaintea domniei mele in marele divan, de s-au plins foarte tare de atitastrimbatate. Intru aceea si domnia mea Inca am cercetat si am judecat dupgdreptate si dupa legea lui Dumnezeu, impreund cu preacinstitul si preasfin-titul parintele nostru chiar vladica Theofil, mitropolitul Tarii Rom anesti,si cu amindoi episcopii, chiar Ignatie al Rimnicului si chiar Stefan al Buzau-lui si cu toti cinstitii dregatori ai domniei mele si am cercetat domnia meacu tot divanul domniei mele: de vreme ce a platit Laudat, unchiul Musei,atunci, in zilele lui Mihail voievod, ocina Vieneasca cu atil,ia taleri si boi,ea sa aiba a stapini dedina din Viiani de peste tot hotarul ei, pe care a piritea cà a fost dat unchiul sail Laudat acele averi si bani, iar cu acesti maisus-zisi megiasi, ea sa nu aiba nici o treaba sa-i vecineasca, nici sa-i deanici un ban, ci sa fie niste oameni in pace si slobozi, Insa ei si fiii lor sifratii lor, fära ocind din Viiani, pentru Ca. a Minas Musa de lege si de ju-decata dinaintea domniei mele din divan, ca mai mult treabd si lucru sanu albà in veci cu acesti mai sus-zisi oameni, In afara numai cu dedinadin Viiani. Iar daca va scoate vreodatti acel zapis sau alte carti pe ei, sanu se creadd, si de nimeni neclinitit, dupg porunca domniei mele.

lea dar si martori am pus domnia mea: jupan Barbul mare ban alCraiovei si jupan Dragomir mare vornic si jupan Radul mare logofat sijupan Stroe mare vistier si jupan Preda mare spatar si jupan Socol mareclucer si jupan Dumitrasco mare stolnic si jupan Radul mare comis si jupanDragusin mare paharnic si jupan Costandin mare postelnic. Si ispravnic,jupan Radul mare logofat.

Si am scris eu, Soare, In Tirgoviste, luna ianuarie 10 zile, in anul 7152<1640.

t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.Jo Mateiu voievod <m.p.>

I-a facut citirea marele logorat.

Institut Russkoi literaturt (Pu§kinskii Dom), fond. otd. post. docum. i materialt,opis 26/36, nr. 7. Fotocopie la Institutul de istorie N. Iorga".

VI

1647 (7155) ianuarie 15, Tirgovifte.

Matei Basarab intareste lui Sava s.a. o gradina cu vie in Orasul deFloci.

t IVIH4OCTIE10 sONCTE10, IW 11LITE10 lidCapag ROEHOA H rOCnOAHH11 Kl&COH 3EMAE

XrrpognaKincicoE. MUT rOCnO4CTI30 MH CIE nOREAtHIE rOCnOACTIlit MH carg roc-nOACTILI MH nO HME Gad, CHWII Itoprkg I EpaTOLIEA KOCTAHAHHOH A01"04SET WT Kapow

rOCnOACTILI MH WT 41/1014H H Cl1C CHHOHH Ero, EAHREWE Eons. Aap0114X, LIKOWE Ad MO

ECT HM EAH4 grnxTorpdA BM 13 gapoim rocnoArrile MH S TplarORHWE H ClaC HHHOrPdAY

www.dacoromanica.ro

128 1. CAPRow, D. MIOC 14

H rkC filiC KOAOKOM, nOHE)KE CIE RHWE pELIEHIE HfrhTorpdAy ChC 1O3TE 110118nH4d ECTI0pra, WT48 GaBEE, 110/10EHHO 34 BOIT OpdAy rhc 1103TE WT Hd K448rEpIH WT Hd Cat-TOMS MOHACTIWE 30HEM41.0 GTEnt, Erm BHA E1'8MEH XplicTozisop, 3d Aw acnpH roTomH C'6C 3411HC WT Ha Am KearEpom 3d Np0A4HIE, CliC MHOSH CHE4ITEA10, A 4p8r41104011HH0 34 efrhTorpmy risx A03iH, WH W ECT EHA NOKSNHA wT Hd GT411,1104 Ei1KdA8434 xAC dCflpH rOTOHH, IMKN>KE ClIC 24UHC ad npomuTE H C'he CHEAETEMO.

H npo4d4ox Haar EON N CT4HtHOA CIE KNWE pEtIEHIE HpliTOrPdAy, WHH 34 CHOHMAOgpO 130410, &Ea HHEAHA CHAOCT, Vs. MINH NOKOHHHOMS YW PdAyA HOEBOA IllEp6dH.H WT Torm WBdMo Bloc W 4IIII>K44 Ywprd rile 4ORp0 Nuipuo AO Mirk, 1311 AkHH

rOcnO4CTE4 MU.

fi Kl&Ad ECT BHA HHHt, d GT411,1104 Sand118/1, WU H'haliHrHSA np8K H npuitnEn nirkA,rOcil04CTII4 MH, 8 HEANKIH AHEM, TEpE chnptWE cE Bd AHILS CItC edEd T ROCT4H,4HH.El% TOM rOCHO4CTI10 MH ChM Ada nO noLIKTEHOM npdaHTEA10 r0c1104CTIKd MH, 1K8naHApar Onailp BM AHOpHHK, faKOWE Ad CSAHX" KdKO WEATOK ClIC 48W8 Ero. Td)KE fl OtITE-Hero HIMEHTEANO rOCHOACTIld MH, Ni. SrldH Aparomiip REA AHOpHHK, WH rAEAda H CSAHA NOnp4E48 H nO 34KOH H cHti,E wEptTdr1, KilKO W EcT ELM ripomn eTellitliOn 94cT8 Ero 34H pliTOrpdA, WH 24 cEOEMS 40EpO E0410 H EE3 HHE4H4 cHnOcT. H CHEAITEACTHOHM HWOK& H>KE thinHcdr 34HHCSA 3d npomHIE, nyknoLIKTEHdro ripdHHTM10 rOe11O4CTIL1 mu,wSrmil Apar Oanip KEA ABOpHHK, Kel Ko W SIM n0041114 Iwprd wT Hd GT4H11104. Teta,Hat TOM, >111311dH Aparomup REA ABOpHHK, WH EHAAA" MO KOAHA GT4H,1104 Cls. A'k)KH frh3HMA4 Kl.cHK KHHroHE Ha p8Ka GT4H4104011, KOAHRI HM4T, TEpE ECT AdA Hd OmGcliini I KOcT4HAHH. H WCTdA CT4Htllo4 WT BilKoH H WT CS}I{,d,EHTE WT nptA nOLITEHOMBOntpHH8 rOcnOACTEd Mu N<SndH Aparomnp gm Agoptim.

GEro p441, 444o' chi% rocn04cT110 MU CdHEB I KOcT4HAHH 1, cithOBE 2 IWprist,laKONCE 44 mo EcT CIE UWE pELIEHIE HpliTOrpdAlr CitC 4031E 4t4THO H Ell WK46% CHHOHOM14 DISKOM H flptENSLIETOM H HE WT Korow4o HEnOKOAEHMO, nopHsito rocno4cTaa MH.

GEM 01(60 H cBEAETEAH nOcTABHK rOcnOACTRO ani: nau riwpme KEA Bali H flanAp4romip REA ABOpHHK H f'd Alra KEA 40r0*ET H GTpOE BEA Epic limp H ATHKS4 KEA cndTdpH IIpEAd KEA KAIOLidp H Repstin CTOAHHK H _NAIR% REA KOMHC H AfihrSuniti IKEA nEKtipHHKH KorraHAHH KEA HOCTEAHHK. H HcripaBHHK, KEA 46r0*ET.

H H411HC4 43, COdpE rpdMATHK, S TjytrompE, Mtaltd rEHdpIE ii Al1HH, WTfiAdMa Kik AtT x3pHE.

f YW ilidTE10 HWEE0A4, MHAOCTII0 Mato rocnomub..YW IIIATEIO BOEHOA <M. p.>

t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu Basarab voievod si domn a toatàtara Ungrovlahiei. Dal domnia mea aceastà porunca a domniei mele slugiidomniei mele pe nume Sava, fiul lui Iorga, 0 várului sail Costandin logoldtuldin orasul domniei mele din Floci, si cu fiii lui, citi Dumnezeu i-a ddruit,ca s'a le fie o gradin6 aici In orasul domniei mele in Tirgoviste si cu vie sicu tot venitul, pentru Ca aceastä gràdin6 cu vie a cump6rat-o Iorga, tatallui Sava, jumatate de gradind cu vie de la calugarii de la sfinta mànals-tire numità Ste lea, cind a fost egumen Hristofor, pentru 2 800 aspri gata0 cu zapis de vinzare de la miinile calugarilor, cu multi martori, iar ceealaltdjunAtate de gradiná cu vie, el a fost cumpdrat-o de la Stanciul bácalulpentru 4 200 aspri gata, iarg0 cu zapis de vinzare si cu martori.

$i au vindut caluggrii 0 Stanciul aceastá mai sus-zisä grádinti, ei dea kr bunavoie, fdrà nici o sild, in zilele raposatului Io Radul voievod $er-

www.dacoromanica.ro

15 DOCUMENTE SLAVO-ROMANE DIN ARHIVELE DIN U.R.S.S. 12)

ban. i de atunci incoace tot a tinut-o Iorga cu bung pace ping acum, inzilele domniei mele.

Iar cind a fost acum, iar Stanciul bacalul, el a ridicat pirg 0 a venitinaintea domniei mele, in marele divan, de s-a pirit de fatti cu Sava siCostandin. Intru aceea, domnia mea am dat pe cinstitul dregator al domnieimele jupan Dragomir marele vornic, ca sa-i judece cum va afla cu sufletullui. Deci, cinstitul dregator al domniei mele jupan Dragomir marele vornic,el a cercetat 0 a judecat dupà dreptate si dupa lege si asa a aflat ea' afost vindut Stanciul partea lui de grading, el de a lui bundvoie 0 fara nicio silk'. i a mgrturisit 0 Proca, care a scris zapisul de vinzare, preacinstitu-lui dregator al domniei mele jupan Dragomir marele vornic cum a fost cum-pgrat-o Iorga de la Stanciul. Deci, intru aceea, jupan Dragomirmarele vornic,el, dacd a vazut cg umbla Stanciul cu minciuna, i-a luat toate carlile de lamina lui Stanciul, cite a avut, de le-a dat In mlinile lui Sava 0 ale luiCostandin. i a rgmas Stanciul de lege 0 de judecata dinaintea cinstituluiboier al domniei mele jupan Dragomir marele vornic.

Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Sava 0 Costandin 1, fiii 2 luiIorga, ca sa le fie mai sus-zisa grading cu vie dedind si de ohaba fiilor 0nepolilor 0 stranepolilor §i de nimeni neclintit, dupg porunca domniei mele.

Iata dar 0 martori am pus domnia mea: pan Ghiorma mare ban 0pan Dragomir mare vornic §i Radul mare logofat §i Stroe mare vistier 0Diicul mare spatar 0 Preda mare clucer si Barbul stolnic §i Radul marecomis 0 Dragusin mare paharnic si Costandin mare postelnic. i ispravnic,marele logofat.

am scris eu, Soare gramaticul, in Tirgovi§te, luna ianuarie 15 zile,de la Adam in anul 7155 <1647>.

t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.Io Mateiu voievod <m.p.>

Biblioteca Centrald din Kiev, V/3602. Orig., perg., pecete timbratä. Fotocopie laInstitutul de istorie N. Iorga".

1 Cuvint adaugat cu and cernealA.2 Cuvint transformat din fiul" In fill".

VII

1644 (7152) iunie 26, Bucuressti.

Matei Basarab intareste lui Neagul capitanul de spatarei ocing si ye-cini in Maralcineni, jud. Dimbovila.

f 11 1i/IOC-rim sowito, IW ALTER) Ed Cdpdg 130EROA4 N rocnomin% 1:n.0M 3EMAEXrrpoKnaritiocoE. ,A,4134T rOMOACTRO M1-1 CIE NORMEHTE rOCNOACTHO MH gtpHOM E04t-PHHS POCHOACTRO MN Htr8/1 KIONITM 34 CHItTlipE1-1, CHHII HOCTMAHNOIK WT EL41-14EEH,

WT CSACTRO IlpdX<Olid>, ClIC CHNORH CH, EAHLI,HM Bort. 1lpHFISCTI4T, INKONSE ,A,d MS ECT

W1-1HHS H HENHHH S aito S 1111012.41-1HtHH, WT CSACTEO AAM-CgOgHLI,d>, 411H AEA 11HpilaHOli

Cgd 1 H AEA 11EAEAKWR Cgd H AEA RORO1E13 CRA H AEA dpIWHOR C13,1 H AEA ili11010-1Altligl%Cdr H AEA itidHPSAOH g'hedr H AEA C3flpER RI1C4X 11 AM E.OHKOH CH4 N ,MA ... 2,WT nom° H WT INSM4 H WT HOA N WT ... 2, WT NOCRSAE, gdpE MHK4 CE XTET H36p4TH

5i

www.dacoromanica.ro


WT f1pE3 kCOM KOT4p0M, no c.repe XOTdpE H HEASE. H KELINFIli Ad CE 3H4ET ukcHKno HME, KOMOKAO cc CHHOKH EPO, Ha HME: &pan cc CHH01314 CH, GTONK4 H TATomHp

GTdH H HEAEAKO 11 GTIOHCAdli H AÔHVk H ASnourrp8; H HEAEAKO cc CHNOKH Ero,JU HME EpixTirm H licrpc H NAM H REALM; H ROE04t Cl1C CIIHOEll EVO, H EA'hANAls.H A0EpE ; H dpiwnk C11C CHlrh EVO FAIIPOpiE H CitC CHHOEN !ME KOKET 444 E.Ork; H11111IA'h ClaC CHHOKH Ero, GTJH ; H &MOM CitC CHHOIN Ero H ifiEpa CKC CHHOKH CH ... 2.

HONEWE CEAO IfkkpioHntiiiH H 1-14CAt4HHIOH CEAOK, HWE CST HHWE pELIEHH, WHHCST CHM ill&CHr 111044 KHESH, ClC WINNE HM, EIWKE Hmourrnpt>KAE HptmE, WT AtAT311 nptAtAi, WT flH 4IHiH 11p0,11EM rocnompH.

It 110TOM, KI.44 ECT 6H4 CKA4, 13.11 AIME POCUOACTEO ANN, d TEH311 KHWE pELIEHH

HMEHHT1 /NOME, WHH ECT AOCTIWOWE EptMEFId 34 IlkOKAd PdAI 44>KEOHE H liS}KAE HM.Td>KE ECT fl44d4 Cl MOAElliE lid an4Hat4 11141dM4 H Hd 1-114 CH GHEII0 H !Id 3ET EH,PdAl( A ACIP011s.ET WT ItHrl&HEI1111, TEpE NM CST Cl&THOPHA AOEPE Cl!.0 SPH cf, TEpE CE 1144THA

3d HSWAOHE NM. H CitTIKOpHAH HdCAtAIIIIRTH CE4013 341111C WT p8K444H Fix% chc Ab.wh,lid Am )KSH4HFIU,EH 111144dMEll H EflOR H PdASAOK AWrWit,ET, K4KW Ad NM AdIctiTi1111CHr HOKU,iN rOT01311 H11 pSK4 H, MO MS ECT EiW 11-63HM44, H AOKHEdllid HOEUJIM

46111%.

it 110TOM , K1144 ECT KIM lid 411/1-6, TEH3H AIOATE WT 11110101HHtHli HtCT HM44H410=11, MIS PIX" ECT 41TH4 }11S114H1111,d 111.614dM4 H GHEil0 H PdAVA AWPW*ET, faKONCEAd mS 44H4TH ukcHx" denpin POTOBH, KdKO NM CST UM T4KMEWEH1/A. T47KE TEN3HEHWE MEM AIOATE, WHH IIHK4K0>KE HtCT HM4411 HOHRTH Ad MS AdlIdTi, dHS ECT 110WE4

mnor4 MOAEHIE TEpE CST 11444ET N4 KOAtpIIHS rocnoAcTeo MN Htl"SA KIJIHTdH,TEpE liM CST CIITECOpHA 40EpE H Ad HMI NM ECT SPH CEI, dCflpH VOTOEW, EldKH Ckc mark,WT MtCERd 444pTI H4KIIH, AopH 13-11 MtCEU,d dElpHATE Kd NOM, RK 4h.H1!.. WT E:b.cKpl,-CEHIE XpIiCTOKO, laKOWE Ad Hx- AdCT KI,C1-1X NOKU,TH POTOKH. ii 441E4FOKE HE XOKET MONCHTH

pd34Ord InCHX" HOKU,TH rOT01311 Ad /I AdCT Hd Aklrk, WHH CE CHE34/111, ChC 3,111HCS4NM, Ad ESAET gontpfiNS rocnoAcTgo MU HtIPSAOH KMINTdH KE4111111 CTO4TE4HH.

ft KOPAd ECT BHA Nd 41011%, d HtPSA K41111T4H, WH 131%CflpOCH4H CST HOK11,41 WTJIM CEAHH, KdKO NM CST BHA SCTOEHLA. E.91 TOM, H4CA4HHU,111 CE4013 WT 111-kpoumtm,Ko TOO!! CST HHWE PMEHM,I, WHII HOKUM FACT 11Md4, 1111. IldICHWE ECT IldANSA C1,C MOAEHIEAd MS roAoRaTH 3d HOKUM AO Nd GHtTdd TpOHLI,E. H K HM CST MIIHSA 4111111 N HIM

GlitT4 Tp0H1.1,1L HtCT HM4AH 'OWN, TEpE Ad H 4d lidT1, H.T. EVOKE NM CST H4H npl-CEMT 441411, TEpE HM ECT ROCT41KH4 46111, H AO HA CHtTH dliOCTOAd HETpd H H4KAd.H no WISE NM CST FlpTHAET 4K11k, d WHN HOKI1jH HIPKE KK EAMI WEJ343 FACT HMdA HOKUMAd AecT, 4H8 ECT flpHWEA KNOW' H HEAEAKO II fi0E04t 11 flpi"WH H lithH111-141 HH Canpt H &MO ... 2 IlpEA rocnoAcTgo MN 8 HEAHKIH 4FIK4H H npEA KliCEM E0Atp0M,TEpE CE CST CKtAtTEA WHH CdMII, 34 IIHKHOM AOKICIO HOMO H WCT4HH4 CE CST Ad ESAETECierEpHHS POCHOACTKO MN HtrSA013 K4HNT4H KELIIIHN CTOdTEAHH, CHHOKHM H HFISKOMH nptimStaTom, WHI1 H CHNOKII FIX" Kis. HUH, C'KC K'kCA AtATHO NM, KdKO ECT HHWE

H EWENSE no FINIE NM CST 4411 MVSA K10111TdH TE3H HOKUM cli 34 ?}MATH HOAdHdAECT CdM 11'1041.0g 3dWCEEHO 13% pSK4 Ero Sru /TE WT npEA POCUOACTHO MN WT 134H,

LIFIFIHT K8nHo figs H'Ite SI% cm, AcnpH POTOEH.

H Hd C1I CHE4tTE4CTKOH4HIE H SCTp0Ell1E HX" HUH CST lilICHK E0AtpliN AHH4HOM,

/3.E4111.1,H H M4411, CKEAETEAIE.

GEro p441, 444or ci&44 rocnoAcreo MU sontpunS POCUOACTKO MH HtPSAOKCHW11 KOCT4H4NNOK WT EMMEN, mom 44 MS ECT KELIHNH 8 Pihiph-

timutpn < AtATHO H KK W4k CHHOHOM H KIISKO4A H nptonSLIETom H HE WT KOVOKAO

IIEHOKOAEHMO, nopHamo rocno4cTs4 MH.

Alma

414

C%

114

11HC.

it1111HTAH, WLIHNS 11

ti

H.

Maumlo

www.dacoromanica.ro

17 DOCUMENTE suwo-RomANE DIN ARHIVELE DIN U.R.S.S. 131

GOKE 860 H CHEAETEATH HOCTAKAtEAA rOCnOACTIKO MH: >K8114H Eapstin KM 6,IHlichiAEKCKTH H xcSnea Aparonnup BM AHOJNIHK H HS8H4H PdiA8A REAHKTH AWrWzISET H w8rialiGTpOE KEA KHCTTIap H >Omni 11pEAA REA crlemip H PAASA KEA KOMHC H NCSHAH GOKOAKEA KMOH4f) H ASMHTIMWKO KM CTOMIHK H Apmlinim am flEVIRIHK H HarlAH KOCTAHAHHKEA nocrEmm. II acnpAgumc, PdASA KEAHKTH AHTW4SET.

11 <1111C4r> 43, llEnliAdT A0r041ET, all HcICTOAHH rpaA ESK4ElpH, MtCE1.1,4 MITEa A61111 H WT flA4AA4 Ii AtT AMC.

t Ikk, MATEH KWEEIWA4, MHAOCTTIO KOwito rocnomm.Itt, 11114TEIO KOEBOA <m.p.>

t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu Basarab voievod 0 domn a toga'tara Ungrovlahiei. DA' domnia mea aceasta porunc6 a domniei meleboierului domniei mele Neagul cApitan de spdtarei, fiul lui Costandin dinVaideei, din judetul Prahova, cu fiii sgi, citi Dumnezeu ii va lasa, ca sa-ifie ocina §i vecini in sat In Maracineni, din judetul Dimbovita, Insd toatàpartea lui Chirian 1 0 toga' partea lui Nedelco si toad partea lui Bobo lea0 toatà partea lui Anion si toatä partea lui Manai là 0 toatà partea lui Man-gul 0 toatà partea lui Oprea 0 toatä partea lui Voico 0 partea ... 2 dincimp 0 din pildure §i din apd §i din ... 2, de pretutindeni, oricit se va alegede peste tot hotarul, pe vechile hotare 0 semne. *i vecinii sa se §tie totipe nume, fiecare cu fiii lui, anume: Chirian cu fiii sai, Stoica 0 Tatomir 0Stan 0 Nedelco 0 Stànislav 0 David 0 Dumitru ; 0 Nedeko cu fiii lui,anume Bratian §i Negre §i Roman 0 Belcea; 0 Bobolea cu fiii lui, Duma0 Vlàdild 0 Dobre; 0 Anion cu fiul lui, Gligorie 0 cu fiii pe care li va daDumnezeu ; 0 ManAild cu fiul lui, Stan ; §i Mangul cu fiii lui §i serb cufiii sal . . 2.

Pentru ca satul Mgracinenii 0 mo§tenii satului, care sint mai sus-zisi,ei au fost toti oameni cnezi, cu ocinele lor, Inca mai dinainte vreme, de lamoci, de la stramoci, din zilele altor domni.

Iar apoi, cind a fost acum, in zilele domniei mele, iar acei mai sus-zici,numili oameni, pe ei i-a ajuns vreme de nevoie pentru dajdiile 0 nevoilebor. Deci au cdzut cu rugdminte la jupanita Malama 0 la copilul sail, Sibiu§i la ginerele ei, Radul logofatul din Tigane§ti, de le-au flicut bine cu 210ughi, de s-au plait de nevoile lor. *i au facut moctenii satului zapis de lamiinile lor, cu zi, la miinile jupanitei Malama §i ale lui Sibiu 0 ale lui Radullogoletul, ca sa le dea toti banii gata in mina lor, cum i-au luat, si do-binda banilor la zi.

Iar apoi, cind a fost la zi, acei oarneni din M6rdcineni n-au avut banii,ci i-a apucat jupanitia Malama 0 Sibiu 0 Radul logofatul, Ca sa dea toldasprii gata, cum le-a fost tocmeala. Deci, aci mai sus-zisi oameni, ei nicicumn-au avut banii sà-i dea, ci s-au dus cu multä rugdminte de au eazut la boie-rul domniei mele Neagul ciipitanul, de le-a facut bine 0 le-a dat 215 ughi,aspri gata, iard0 cu zi, din luna martie 8 zile, pin6 in luna aprilie 21 dezile, la ziva Invierii lui Hristos, ca sà-i dea toti banii gata. Iar dacg nu vorputea sii dea seama de toti banii gata, la zi, ei s-au legat cu zapisul lor, sa-ifie boierului domniei mele, lui Neagul cApitanul, vecini stRatori.

Iar cind a fost la zi, iar Neagul càpitanul, el a cerut banii de la sàteni,dupa cum le-a fost tocmeala. Intru aceea, moctenii satului din Maracineni,care slut mai sus-zici, ei bani n-au avut, ci iara0 au cdzut cu rugàminte

.

www.dacoromanica.ro


ca sa-i ingaduie de bani pina la Sfinta Treime. i iarasi le-a trecut zivasi nici la Sfinta Treime n-au avut banii sa-i dea, ci Inca le-a mai prelungitziva, de le-a pus zi si pina la sfintii apostoli Petru si Pavel. i dupa aceea,le-a trecut ziva, iar ei banii nici Intr-un chip nu i-au avut, ca sa-i dea banii,ci au venit Chirian si Nedelco si Bobo lea si Anion si Manai la si Mangul siOprea si Voico . . 2 inaintea domniei mele In marele divan si inaintea tu-turor boierilor, de s-au marturisit ei Incisi, de a lor bunavoie si s-au lasatsa fie vecini statatori boierului domniei mele, lui Neagul capitanul, fiilorsi nepotilor si stranepotilor, ei si fiii lor, In veci, cu toata dedina lor, cumeste mai sus-scris. i Inca peste ceea ce le-a dat Neagul capitanul acei bani,215 galbeni, a mai dat lui Chirian singur, deosebit, In mina lui 25 de ughi,dinaintea domniei mele din divan, fac la un loc peste tot ughi 24Q asprigata.

i la aceasta marturisire si intocmire au fost martori toti boierii di-vanului, mari si mici.

Pentru aceasta, am dat domnia mea boierului domniei mele, lui Neagulcapitanul, fiul lui Costandin din Vaideei, ca sa-i fie ocina si vecini in Mara-cinesti < i> dedina si de ohaba fiilor si nepotilor si stranepotilor si de ni-meni neclintit, dupa porunca domniei mele.

lath' dar si martori punem domnia mea: jupan Barbul mare ban alCraiovei si jupan Dragomir mare vornic si jupan Radul mare logofat si jupanStroe mare vistier si jupan Preda mare spatar si Radul mare comis si jupanSocol mare clucer si Dumitrasco mare stolnic si Dragusin mare paharnic§i jupan Costandin mare postelnic. i ispravnic, Radul mare logofat.

<am scris> eu, Lepadat logofatul, in cetatea de scaun Bucurestiluna iunie 26 zile si de la Adam in anul 7152 <1640.

t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.Io Matei vctievod <m.p.>

Institut Russkoi literaturi (Puikinskii Dom), fond. otd. post. docum. i material!,opis 26/36, nr. 8. Fotocopie la Institutul de istorie N. Iorga".

2 Cuvintele Insä toatä partea lui Chirian" Incercuite cu cerneald In text.2 Loc alb.

VIII1650 (7158) februarie 8, Tirgovive.

Matei Basarab intarecte lui Stänila capitanul si lui Dragoiu ocina InDealul Trestianilor.

t 111H4OCTIE10 EONSIE14), Itt, IlildTEH EdCdpdEd HOEHOAT H rOCII0AHH% IllaCOH BEMAEXrrppositaxinctcoE. MILIT roctioAcTso MU CTIO 11013EAtHil0 POCIIOACTE4 MU CACyr$FOC3OACTEi4 MH Mut 1036d11.14, CM% CTIIHHAlk ICIOHT4H WT ElultHH H CT4P Arm-FOIOR, RHSK 1110AHH011 WT 1110AiHEWH, H Cl&C CHHOU HI, EAHU,HWE ECT fi'rK AdCT,MOM Ad C$T HM W4HH% 8 AtA$4 TpECTIMH1M011, WK4LIE AEA 1110ATACK1s. E{CdX",WT Iva WIC XOTdp0M, gdpE EAHK4 H36EpET CE, flOHEWE ECT HErOlid CT4p4 H npaga WPM%II 34 AtAIHO, EIVE3CE WT Hd1011pENC4E HAME.

Si

www.dacoromanica.ro


fl noTom, si1,3,4 ECT MIA npu WIN 1IIHXHEK 130A11, d POATTEATH 11p11CTEK A0r04SETWT ESLISMtHH, WHH ECT 11M4A np8x clic p0AITEA111 WEEM3H MOAN KHWE HHC, PEK811111KAKO 114444 H WHH WIWI% 11% Cil0 W4HH% WEEM MOAN 1111111E pE4EHH. E% TOM, ITLurntINA% &HA ECT AdR4APOATTE4IHM liphCTEH A0rOilsET 1-11 KAETOKLW H EHA ECT 34E4E4 MOECT 11M4A H WHH Eck Cif* W411Wh. TEM paAi, P0AiTE1IH WEEM314 A/OATH KHWE 11HC,WHH HE WCT4li4tET CE 110 TAE, 4148 ECT RNA Ichall MdA Torm 34K014 npEa 34KWH KA 2dsoirkpa H 1101111pdA ECT no TEx- Eli KAETWEW,TH H RAHHA ECT TOE ECT S3tA 17, adliOAOKHTorm. fi nocat, TEK KA 34 soatpH, WHH ECT X0T4PHC44 Cid W41-11111 H SKAAAEHHA. II Er 11C

AplOKAA ECT ClIC Aospo MHpHO.

111 FlOTOM, K11,4,4 ECT EHA npE AKHH rdlipHHA KOEKOA, A lipi&crt AWrWlisET MO-MtHSA, WH EljlE>KE ECT noAirea npq, PEKSWHX K4K0 ECT RNA AAA HM WT Cid W1111WkTEX KA 3d sontpn. II 113134AH4 ECT H EAH4 KHHrd AlOKAHEA 110K011114r0 IIIEpsai KOEKOAEl% TOM, rdHpHHA 130E130A, rOCHOACTKA EMS r4EA4 H CSAHX no npaEIS H no 34KOH ROSKi10,KUNO ClIC liCHX 11046TEHHMH RpelECHTEAN rocnommo EMS. II RNA ECT AOHECHA WT TEXKA 3d ROAtpH KAETOKRTH a s<ontpn> npEA 46CTHtHWOMS li FlAWCIIEWEHHOMS nosou-'biro WTRS KAdAIK4 asEd MHTp0110/11iTSA BEMAE EAMKOE, TEpE ECT RNA CHEAITEACTKORdA

H 34K4EA K4110 H'keT RHA AdA HHEAH4 A44H8M4 ad 14411His. WT Cid WM% lipl&CTE11 <noro-*ET> ClIC 4ET Ero. Td>RE ECT WCTAA Kp licTt /101`0*ET WT 34KOH H WT CS>KAElliEH pa3Apaa ECT raRpHHA ROA% H KHIWORE Er0 dRiE WT AHK411,K4K0 EHAtX0M rocnoAcTsoAAH CT4pH KHH111, 11 KHHrd FARO HA ROA% 34 np8i- H ad WCTAA 114 pSsa CaflpER 10364W4H CTAP Awkr01013, DISK 11/10AHH, WT KOrAd DICT TE4Ellid ATOM x3pKH H WT TOrAdAO ell Ad Irl&C Alrh>K44 ECT Cv IsC Aospo ammo.

fI lckAd ECT RIM H1411t, Ell Alksiu rocnoAcTsa MU, HO CI.MplIT lIpl.CTEE A0r04ETE8118MtHSA, A EAH4 >KWh, 114 FIME &Hid, H NHS CH, ilildHt WT IITETp01114HH, WHH ECTnoAuraa np8x- C1±,C EAHd AlOCAHHA <KHlird> iiiHX-HEK 130Ali, PEKSWH KAKO ECT RNA ciaW4HH% EA ad AtAIHHO. H npIHAET npEA rocnoAcTsa MH, 8 KEAHKill A11134H, TEIJE CEIlpt111E CE 3d AFIRS El& TOM H rocnommo MU MIME ChM rAEAdX H CSAHX no npas8H no 34KOH, sSnso CliC 1111C Ali &MOM, H CMOTpHX0M rOCROACTRO MA KAKO ECT XOAHAH WHH Cl&C All>li H 6E3 npasocTito ThsE, Hasa AnKom rocnommo MU rile SAA CTpdMOTWT AHHdll H SAXOM rocnoAcTso MU H KHHrE H EVI%C WT p8s4mn HX, TEpE CEM AM 8 p8saGanp Es loasaina H Ap%rotos. H WCT4A ECT 1111Ed H C11118 CH, RDA WT 34KOH H WT a:bit-AMIE 11 WT ElpEA rOCROACTEd MU WT AI Ilidtl, KAKO 110 MHOVO Tpts8 H METtX ClIC ciawool% Ad HE HMdT Kix IcRISH H HE WT sorosAo HEHOKOAtEHMO, nopuaaao rocnomma MII.

GEWE H CREATTEAIH 110CT4KHX rOCHOACTRO MH: >ISSRAH riwpMd REA 6411 H w8nanAparomnp KOpHI1K H 3c8neu PaAva AOrOZISET H CTpoE surrhap H Aim SA cnaTap H HAMACTOAHHK, ,Agkr8wua FlEX411HHK H PdAlra 11LHXdA44 KOMHC H wSnaa KOCTAHAHH HOCTEAIIHK.

II HCHP4EHHK, }KtirldH Pd AlrA REA AOrOZISET.IIIICA ,A,Saurrp8 A0r04SET &AMMO Int 114CTOAHH rpaAir Tfrhrosatia, arkcEn,a

21sEgPSAPTE ir Amin H wr IIMM4 AWKE AO HHHt, 611 CErli nucaaliE TELIEHid AtTOM, KixAtT x3p11H.

t 1w MATER. HWERWAd, MHAOCTI10 Roach° rocnoAnuL.t Iw III4TE10 ROEROA <m.p.>

t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod §i domn a togatam Ungroyalahiei. DA domnia mea aceastA poruncd a domniei mele slugiidomniei mele Oprea iuzba§a, fiul lui Stanild cdpitanul din VAleni, ci lui DrA-goiu cel batrin, nepotul lui Modin din Modinecti, §i cu fiii lor, c4i Dumnezeule-a dat, ca sa le fie ocinA in Dealul Trestianilor, insd toatà partea Modineascade peste tot hotarul, oricit se va alege, pentru cA le este veche ci dreaptàocing ci de moctenire, Inca de mai inainte vreme.

www.dacoromanica.ro

134 I. CAPROSU, D. MIOC 20

Iar apoi, cind a fost in zilele lui Mihnea voda, iar parintii lui Cirstealogofatul din Buciumeni, ei au avut pill cu parintii acestor oameni mai sus-scrisi, spunind Ca au avut si ei in aceasta ocina a acestor oameni mai sus-zisi.Intru aceea, Mihnea voda a dat parintilor lui Cirstea logofatul 12 juratorisi au jurat Ca au avut si ei in aceasta ocina. Pentru aceasta, parintii aces-tor oameni mai sus-scrisi, ei nu s-au lasat pe aceasta, ci au luat atunci legepeste lege 24 de boieri si au calcat pe acei 12 juratori si i-au pradat de le-auluat atunci 90 de boi. Iar apoi, acei 24 de boieri, ei au hotarnicit aceastaocina si i-au pus pietre. i au tot tinut cu build pace.

Iar apoi, cind a fost in zilele lui Gavriil voievod, iar Cirstea logolatulBuciumeanul, el Inca a ridicat pira, spunind ea i-au dat si lui din aceastaocina acei 24 de boieri. i a scos si o carte mincinoasa a raposatului *erbanvoievod. Intru aceea, Gavriil voievod, domnia lui a cercetat si a judecatdupa dreptate si dupd legea lui Dumnezeu, impreund cu toti cinstitii drega-tori ai domniei lui. *i au adus din acei 24 de boieri juratori 6 boieri inainteapreacinstitului si preasfintitului raposatului parinte vladica Luca, mitro-politul Tarii Romanesti, de au marturisit si au jurat ca n-au dat nici citun fir de par de ocina din aceasta ocina lui Cirstea <logofatul> cu ceatalui. Deci a ramas Cirstea logofatul de lege si de judecata si a rupt Gavriilvoievod Indata si cartile lui din divan, Ca' am vazut domnia mea si vechilecarti, si cartea lui Gavriil voda de pira si de ramas la miinile lui Opreaiuzbasa si ale lui Dragoiu cel batrin, nepotul lui Modin, de cind a fost cursulanilor 7128. i de atunci pind acum au tot tinut cu bund pace.

Iar cind a fost acum, in zilele domniei mele, dupa moartea lui Cirstealogofatul Buciumeanul, iar o femeie, anume Anca, si fiul sat', Manea dinPietrosani, ei au ridicat pill cu o carte mincinoasa a lui Mihnea voda, spu-nind cd a fost aceasta ocina a ei de mostenire. i au venit inaintea domnieimele, in marele divan, de s-au pirit de faVa. Intru aceea si domnia mea Incaam cercetat si am judecat dupd dreptate si dupà ler, impreund cu tot di-vanul si am vazut domnia mea cà au umblat si ei cu minciuna si fara drep-tate. Deci, i-am scos domnia mea din divan cu rea rusine si am luat domniamea si cartile si tot de la miinile lor, de le-am dat in mina lui Oprea iuzbasasi a lui Dragoiu. i a ramas Anca de lege si de judecata si dinaintea dom-niei mele din divan, ca mai mult treaba si amestec cu aceasta ocina sa nu&IDA' in veci si de nimeni neclintit, dupa porunca domniei mele.

Iata si martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban si jupanDragomir mare vornic si jupan Radul logofat si Stroe vistier si Diicul spdtarsi Barbul stolnic, Dragusin paharnic si Radul Mihalcea comis si jupan Costan-din postelnic. i ispravnic, jupan Radul mare logofat.

A scris Dumitru logofatul Boldiciu in cetatea de scaun Tirgoviste,luna februarie 8 zile si de la Adam pina acum, la aceasta scriere, cursul anilor,in anul 7158 <1650).

-I- Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.Jo Mateiu voievod <m.p.>

Institutnr.

Russkoi9.

literaturt (PuAkinskii Dom), fond. otd, post. docum. i material!,opis 26/363 Fotocopie la Institutul de istorie N. Iorga".

www.dacoromanica.ro

ADDENDA ET CORRIGENDA

La articolul lui C. Rezachevici despre Fenomene de crizil social-politicdin Tara Romdneascd in veacul al XVII-lea, apArut in vol. IX (1978) al aces-tei publicaii, am de fAcut urmAtoarele indreptdri i observatii:

1) Intr-un interesant document, emis de cancelaria lui Matei Basarabin 1646, se spune: in cursul anilor 7145 (1636-1637), cind am stat domniamea, cu vrerea lui Dumnezeu, domn i stApin pe scaunul mosilor i stramosi-lor domniei mele, aici in Tara Rom Aneasch intii, in orasul Bucuresti, Cater-

ei au venit impotriva domniei mele cu sabie i cu oaste din tara Mol-dovei i cu Uteri i cu atitea rautati aiti in tarA, ca niste oameni rAi i stri-cAtori de tard. Apoi au dat domnul Dumnezeu de au cAzut sub picioareledomniei mele, i i-au scos domnia mea din tará, cu rea rusine" (Muzeulde istorie al municipiului Bucuresti, nr. 26 887, in Copie la Institutul de is-torie N. Iorga").

Referindu-se la acest document (p. 78), C. Rezachevici sustine a elevocA luptele din 1637 si cà numele lui Vasile Lupu nu e nici macar po-menit", aceasta deoarece Catargiestii ar fi avut rolul principal in aceste eve-nimente. In realitate, documentul nu se referà la luptele din 1637, ci la celedin toamna lui 1632, cind, intr-adevar, boierii Catargi au venit in Tara Ro-mAneascA din Moldova, insotiti si de tatari. Dealtfel, Matei BasarabprecizeazA in document ca lupta s-a petrecut la inceputul domniei sale ; dacAar fi fost vorba de conflictul din 1637, domnul ar ii amintit, far& indoiald,pe Vasile Lupu, cel care a condus trupele, nu pe Catargiesti, care nu au avutnici un rol in 1637. SA nu uitAm, dealtfel, cA Ianachi Catargi a fost socrullui Alexandru Ilias, ceea ce explica sprijinul dat de familia sa lui Radu Dias,fiul domnului, in lupta din 1632. Nu insistAm prea mult asupra acestor im-prejurdri care au fost discutate pe larg in monografia noastrà despre MateiBasarab, recent apdrutà (Edit. militarà).

2) Se stie cä Matei Basarab a cerut patriarhului de Constantinopoldestituirea rnitropolitului *tefan pe motivul ca s-a dovedit cd a fost inlegdturd cu rdsculatii" (din 1653) si CA a fost dovedit cd a tesut uneltiriimpotriva domnului Orli", fiind parte§ cu cei ce au stricat orinduialas-au ridicat impotriva domniei" (Hurmuzaki, XIV/1, p. 195-196). Pe bazaacestor stiri, in lucrarea Reiscoala seimenilor, apärutd in 1968, in colaborarecu Lidia i Ludovic Demeny, la p. 61, am sustinut ch mitropolitul a fostacuzat de domn de participare la rdscoala din primAvara anului 1653. C. Re-zachevici se declard impotriva ideii CA' mitropolitul ar fi fost amestecat inrdscoala ostenilor de rind, considerind mult mai plauzibilA participareasa la complotul boierilor pentru suprimarea lui Matei Basarab" (op. cit.,p. 81). Intrucit insd domnul spune clar ca prelatul a fost amestecat in rds-coala ce a stricat orinduiala", nu intr-un complot despre care documentelenu spun nimic, nu vAd de ce nu am da crezare domnului. In plus, nu tre-buie sA pierdem din vedere faptul cA mitropolitul era de origine tArdneascd ;dupd cum se spune in predoslovia la Indreptarea legii din 1652, el era -dinRimesti Vilcea intr-un sat prost i dà nemica" (Bibliografia romdneasceiveche, I, p. 192). Prin originea sa, el era deci mai aproape de rdsculati decit de boierimea care organizase complotul.

3) La p. 77, nota 137, se sustine ca Matei Basarab a Valet capul luiVasilachi banul i Dumitru Dudescu vistier pentru nereguli Captuite in cali-

giestii,

gi

www.dacoromanica.ro

136 ADDENDA ET CORRIGENDA 2

tate de trimisi la Tarigrad" si se indic6 documentele din 6 iulie si 10 august1654. In aceste docurnente se spune insa Ca Dudescu a fost inchis de MateiBasarab, care i-a facut multe nevoi", dar nu c'd 1-ar fi ucis! Dacg C. Re-zacbevici ar fi consultat Dictionarul dregatorilor, alcAtuit de semnatarul aces-tor rinduri (p. 173-174), ar fi vilzut ca neregulile" s-au produs in 1636,data dupii care vistierul hraparet a fost scos din functie (nu ucis!), raminindfarà dregtitorie pind in 1641, cind a fost promovat mare vornic, functie ocu-pata pinii in 1643 ; din acest an pind In 1647, D. Dudescu apare ca fost marevornic. La 20 iulie 1649, cind Matei Basarab intareste un sat lui RaduDudescu, fiul fostului vornic, acesta din urm6 murise de curind de moartenaturalà; daca. 1-ar fi ucis pentru o villa mare, Matei Basarab ar fi aralatel insusi lucrul acesta si, in plus, i-ar fi confiscat averea, nu i-ar fi Intdrit-ofiului ski. Afirmatia ca. D. Dudescu a fost ucis de Matei Basarab este deciabsolut gratuità; C. R. vrea &à fie mai singeros ca Matei Basarab.

N. Stoicescu

www.dacoromanica.ro

NOTE

PRECIZARI IN LEGATURA CU INSCRIPTIILEDE LA ALUNU $I BAIA DE FIER (1504 -1505)

DE

D. BALASA

ReluArn problema celor doud inscriptii slavone, una descoperitd pedealul lui Brinzan, la apus de satul Alunu (pe malul drept 1 Oltetului),alta in Baia de Fier. Distanta intre cele cloud localitati este de circa 20 km.Inscriptia de la Alunu a fost publicatà In 1962 si s-a presupus cd a apartinutparaclisului vlastelinilor 1 Radu comisul i Petru spdtarul, proprietari in Alunu

alte localitAti din Vilcea sj Gorj 2.Dupd aceasta, in primavara anului 1966", la circa 200 metri sud de

actuala bisericd parohiald, In Baia de Fier, locuitorul N. Mihutescu a des-coperit In fata casei sale, pe cind ara, o altd piatrd cu inscriptie 3.

Intrucit forma pietrelor i continutul celor cloud' inscriptii este ase-mAndtor, s-a presupus cd ar fi vorba de un singur beneficiar, biserica prin-cipald a mdndstirii Polovragi, i cA ele ar reprezenta pisania acestei mAnds-tiri prima pisanie, cea de la Igoiu, a fost probabil refuzatd de cititori, ca ne-corespunzdtoare. De aceea a si rdmas la Igoiu (...), a doua pisanie a fost scoasdla lumina la Baia de fier", pentru Ca aci a fost o curte a vlastelinilor Pirdieni 4.

Pentru unele precizAri, rediscutám aceastd problemd. Aural Popescu,preot In Alunu, scria In 1911 cä piatra cu aceastd inscriptie (in prezent la Mu-zeul judetean Vilcea) a fost gdsitd In dealul lui Brinzan . . . acum vreo 55de ani", adicd prin 1856, si a fost adusd la biserica parohiald din Igoiu ;acelasi mai consemna o traditie cã pe dealul amintit ar fi stat Negru Voddfugit de frica turcilor" (sic).

Cea de a doua piatrd, descoperità la Baia de Fier, se and la Muzeu/Olteniei.

1 Vlastelinii erau barbati din casa domnului, persoane de Incredere.2 Vezi C. Man si H. Chirca, 0 pisanie necunoscutd din comuna Alunu, in SMIM,

V (1962), p. 349-351. Autorii transcriu textul i completeaza lacunele, subliniind fap-tul ca In Igoi (la nord de Alunu) era o cariera de piatra. Tot aici erau i renumitimesteri pietrari. Vezi i Radu Creteanu i *t. Andreescu, 0 inscriplie necunoscutd din sec.al XVI-lea si problema inceputurilor rnineistirii Polovragi, Craiova, 1968, p. 7. D. Masa,Cruci de piatrd in Tara Romeineascd catagrafiate in anul 1832, II, Jud. Vilcea si Gorj,In Mitropolia Olteniei", 1972, nr. 5-6, p. 420-450 (In continuare MO) citeaza mesteripietrari: Gheorghe pietrariu ot Igoi sau Igoianul (1753-1801), Dumitrascu din Igoi(1768 Inceputul sec. XIX), s.a.

3 Ion Nitmlescu, Baia de Fier monografie, Edit. Litera, Bucuresti, 1972, p. 206.4 Radu Creteanu i t. Andreescu, op. cit., p. 6-8. Dar inscriptia a fost gasita

pe dealul lui BrInzan, linga Alunu, si nu la lgoiu, unde a fost adusti ulterior. Ion Nitulescu,op. cit., p. 208, spune ca inscriptia descrisa de Chirca i Man a apartinut In adevar uneibiserici din Baia de Fier, Intrucit pe locul unde a fost gasita se configureaza si In prezent(1970) conturul unei temelii de piatra, care nu poate fi cleat al fostei biserici, careia i-aapartinut pisania incizata".

si

aomzioii

www.dacoromanica.ro

138 NOTE 9

Dupg formatul cvasiparalelipipedic si dupá repartitia textului celor&lug inscriptii, nu paralel cu lungimea blocurilor de piatrd, ci cu Falimea loram fi tentati sd credem ca avem de-a face cu cloud fragmente de cruci saude obeliscuri. Numai la acestea se obisnuia ca rindurile sd cadd perpendicularpe inAltimea (recte lungimea blocului de piatrà). Aceastà repartitie a tex-tului pe crucile sau obeliscurile de piatral era dictatà de formatul obiectelorrespective. Se stie si faptul ca inscriptiile, actul de identitate care certificaconstruirea unei biserici, adicrt pisaniile, sint scrise in lungul pietrelor. Unelelucrdri (Micul dictionar enciclopedic, Bucuresti, 1978 ; A/ asile Dragut, Dic-tionar enciclopedic de and medievald romdneascd, Bucuresti, 1976) precizeaziice este o inscriptie (lat.) si ce este o pisanie (slay.). In ceea ce priveste con-tinutul celor cloud texte, nu avem de-a face cu doug pisanii propriu-zise, cicu cloud inscriptii diferite. Cele &ma blocuri de piatra, ce par nefinisate,din cauza deteriorgrii lor, au fost mult mai inalte si nu au fost asezatedeasupra usii principale", nici in vreun perete al bisericilor respective. Eleaveau cu totul alt loc. 0 astfel de piatrà de forma paralelipipedicd era im-plantata in pamint, in ultimul compartiment al bisericii, adica in mijloculaltarului, si pe ea se fixa masa sau prestolul, pe care se oficia liturghia. Pelatura principald a acestui picior, citeodatà se incizau, sau chiar se ciopleaucu litere in relief, inscriptii in leggturd cu biserica respectiva.

Problema nu am urmarit-o special, dar putem cita citeva exemplepentru care avem date la indeming. La biserica de lemn de brad ruinata

din satul Lixeni, judetul Gorj, se pastreadt piciorul de piatrà al presto-lului. Pe latura de apus are incizatà o frumoasd cruce traditionala romaneasca(in forma pistornicului) si in interiorul conturului urmätoarea inscriptie:IC, XC, NH, K sT i3 (sic) 7317 = 1808-1809) . . .". La biserica de lemn dinsatul TälpAsesti, din acelasi judet (transferatà la resedinta mitropolitanadin Craiova), pe piciorul de piatrà al prestolu lui am citit in 1967 urmätoareainscriptie: (1860 O<K>TwM)PBIE(sic !) 28. Ca PHAHKdT dilECT flpECTO/Vh AE normrnoTS n<p>iEcK8 (=--- 1860, o(c>to<m>yrie 28, s-a ridicat aceastà prestold depopa Pdtru P<r)iescu") 5. Pe piciorul de piatrà al prestolului bisericii de lafosta mingstire Cosuna (B ucov4u1 Vechi, sec. XVI) din orasul Craiova, estegravatá o cruce. Am amintit aici numai citeva exemple. Desi fiecare bisericaare o masa in altar, fixatà pe un picior de piatrà (sau chiar de lemn), prinritualul sfintirii masa cu piciorul respectiv este invelita intr-un giulgiu (cam*de in sau de cinepa) strins din coltari cu patru sfori care se infasoara in sensc ontrar, douà cite cloud, se innoadá si apoi se sigileazd cu cearà rosie, astfelcd piciorul nu mai poate fi cercetat decit prin ruperea sigiliului. Odatà sigi-liul rupt pe acest prestol nu se mai poate oficia liturghia. Din acest motiv,,materialul informativ este redus si chiar necunoscut cercetiltorilor. SubliniemCa nu toate picioarele prestoalelor au inscriptie. La exemplele date de noise adauga cele &oda fragmente de pietre cu inscriptii puse in discutie. Eleau sustinut prestolul a doug biserici de zid sau chiar de lemn. Una era pedealul lui Brinzan" si este posibil &à fi slujit ca paraclis al curtii de la Alunu".Alta era in Baia de Fier, la circa 200 metri sud de actuala biserica parohiala.

5 D. Map, Dictionarul istoric al localiteitilor din Oltenia (in ms.).

www.dacoromanica.ro

3 NOTE 139

una i alta au fost ctitorite de cei doi frati, Radu comisul i Petru spa-tarul, feciorii lui Danciu Zamona, stramosii Piraienilor

Ambele inscriptii sint lucrate prin incizie, dupa modelul de grafie ro-ma* probabil de un caligraf domnesc. Pietrele, nu numai dupd grafie, darchiar dupa format sint o imitatie a celor din altarele romane, descoperiteIn patria noastra.

Biserica din Alunu a avut hramul Adormirea Maicii Domnului". Tot'ei ii fusese inchinata biserica disparuta din Baia de Fier, dar nu se speci-fica daca este vorba de Nasterea (8 septembrie), Intrarea In biserica (21 noiem-brie) sau de Adormirea (15 august). Dealtfel, hramul nu este un indiciu cáambele inscriptii de care am vorbit au apartinut unei singure biserici, cu atitmai putin bisericii principale a minastirii Polovragi In actuala comundCostesti, judetul Vilcea, se afla cinci biserici (catagrafiate inch* din 1840),in cinci sate (Pietreni-Ciorobesti, Gramesti, Grosetu, Secaturile i Varatecii),toate inchinate Maicii Domnului" (una in cinstea Intrarii in biserica",si patru Adormirii"). Tot In cuprinsul Costestilor este biserica minastiriiBistrita, care are hramul Adormirea". Deci, intr-o comuna se afla vasebiserici inchinate Maicii Domnului". Noi am dat numai aceste exemple,desi cazurile sint numeroase.

Repetdm Ca In problema ce ne intereseaza hramul ci numele ctitorilor,eind este vorba de cloud' inscrij4ii, chiar cu aceeasi dateirgasite la zeci de kilo-metri una de alta, nu sint indicii cä ar fi aparfinut aceleasi ctitorii i decinici bisericii minästirii Polovragi8.

Pietrele de forma paralelipipedica, cu inscriptii slavone, puse aici in.discutie, sint doua fragmente deosebite. Ele au format in 1504-1505 piciorulprestolului la cloud biserici dispdrute, una in dealul lui Brinzan (la apus de

6 Pentru Petre Zaniona (1421), strdinosul vlastelinilor din Baia de Fier, vezi N.Stoicescu, Dictionar al marilor dregatori, sec. XIV XVII, Edit. enciclopedica romAnd,Bucuresti, 1971, p. 23. Pentru fiii lui Danciu Zamona, vezi i Dinu C. Giurescu, Tara.Romdneascd in secolele XIV XV, Edit. stiinpficd, Bucuresti, 1973, p. 218, 223, 243, 285.

7 Mindstirea aceasta a fost ziditd mai Intl ca bisericd de mir, de fratii Bran postelnic,Radu comis si Pdtru spdtar, fiii lui Danciu Zarnona. Ultimii doi sint amintiti in cele cloud.inscriptii din 1505, de care ne-am ocupat. Clopotul mic de la mindstirea Polovragi este

.din 1572, iar cel mare din 1618. Vezi D. Masa, Inscriplii i insemnciri din bisericile Olte-niei, II, in MO, 1973, 9-10, p. 811 ; idem Diclionarul istoric al localitälilor din Oltenia.

6 Au lost cazuri cind unele pietre cu inscripii, dupd anumite restaurdri fdcutebisericilor respective, au primit alta intrebuintare. Asa s-a intimplat cu un fragment dinpiatra cu inscriptie a unei fintini din satul Runcu (jud. Olt), ridicatd. de Dobromir mareleban al Craiovei si de sopa sa jupanita Vilaia (ante 1583). Dupä ce lespedea s-a spart,un fragment a fost utilizat ca piatrd de mormlnt scriindu-se pe verso un epitaf. In 1830,cu prilejul unei restaurdri, piatra de mormint a fost scoasd din biserica de la Runcu, pentruca la o data ulterioard sa fie pusd semn de hotar intre moiile Runcu i Voicestii. Piatraaceasta ce poartt pe o parte numele marelui ban Dobromir si al sotiei sale Vilaia, iar pealta un epitaf comun, descoperitä de un plug, a fost adusd. in 1956 de invdtdtorul AurelDidicescu la colectia muzeisticd pe care o organizasem in orasul Dragdsani. Vezi D. Masa,Dobromir marele ban al Craiooei, in MO, 1960, 1-2, p. 39-40 ; idem, Cruci de piatrii

.fn Tara Romdneasca catagrafiate in anul 1832, p. 408.

Si 1

si

.

--

--

www.dacoromanica.ro

140 NOTE 4

satul Alunu, unde se pAstreaza i traditia unui voievod ) ci alta in Baia deFier 9, la circa 200 metri la sud de actuala bisericd parohiala.

Incheind, mentionam asemiinarea altarelor romane descoperite in diferitelocalitati din Romdnia cu pietrele altarelor crestine, care au in partea superioardmasa ldrgitd de piatrd, sau chiar de lemn, pentru necesitdti cultice. Chiar in-scriptiile incizate pe cele cloud pietre de care am vorbit imitd modelul de scriereromand.

ANEXA

TRADUCEREA CELOR DOUA INSCRIPTII DIN ANII 1504-1505

Inscriptia de prestol de la Alunu,

A5Ads4,3Hff4....lerr761ro YC1-1692luc

'EntallItHI-in,4M-IE EA.

WC Jr1147./HCHO at ;clf-t-E EgAffrli:0/10 6/1roGECra-1;;IML &WC TEAEM1OPH 1-14--11,0411.72CA

Fri tev-x-6 ncHc_HH.0 kAr

a:

Fig. 1 Inscriplia de prestol de la Alunu,jud. Vileea.

Bloc de piatra (calcar galben de Igoi),forma paralelipipedica, deterioratd.Indltimea maxima: 660 mm, Ritimea:450 mm, grosimea: 205 mm. Grafieprin incizie, dupd model roman. In

colectia Muzeului judetean Vilcea.

jud. Vilcea (fig. 1):

In numele Tataluial Fiului si al SfintuluiDuh. Au zidit

si au savirsitaceastà bisericA,

Adormirii preasfintei

precuratei stgpinei

noastre NascRoare

de Dumnezeu i pururea fecioarei

Maria,

ca sa" fie de ajutor bine-

cinstitorilor, vlastelinilor

ctitori: jupan Radul .

si fratele sàu jupan

P(etru) War, fiii

lui D(anciu)IC

9 Nu trebuie neglijat faptul c Pestera Muierilor de la Baia de Fier, ca dealtfelcea de la Polovragi, ofereau un mijloc de adäpost natural pentru strdbuni. De asemenea

nu este lipsita de interes stirea cd in prezent, in Baia de Fier sint citeva zeci de familiicu numele de Basarab". Vezi I. Olteanu, in Flacdra", din 1 septembrie 1977, p. 1.

HstNeti

-C1IgP1UHILIE

:-

tfclM

si

ai

B1

www.dacoromanica.ro

5 NOTE 141

Inscriptia de prestol de la Baia de Fier, jud. Gorj (fig. 2):

Au zidit fiii

lui Danciu,

jupin Radul

comis §i ju-

pin Petru spa-

tar, aceasta

biserica Prea-

sfintei ndsca-

toare de Dum-

nezeu, In

anul 7013

(= 1504-1505)" Fig. 2 Inscriptia de pres-tol de la Baia de Fier,

jud. Gorj.Bloc de piatra (calcargalben de Igoi), formaparalelipipedica, rup ta indoug fragmente. indlti-mea maxima: 675 mm,latimea: 345 mm, grosi-mea: 180 mm. Grafieprin incizie. In colectia

Muzeului Olteniei.

eril-hAtc11,T;MMC114%:.'

.M.872CA'Ntic!. H )j rd,1113 flETECT4Ph ci-)cr,mb11P(CTfl E..ct

4EA71):011:

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

RECIENZII $1 PREZENETRI

Documenta Romaniae Historica, B. Tara Rorndneascd, vol. IV (1536-1550), volum intocmitIn cadrul seminarului de paleografie slava condus de Damaschin Mioc, Edit.Academiei, Bucuresti, 1981, XXXIII + 429 p.

Prin editarea acestui volum intocmit In cadrul Seminarului de paleografie slavdcondus de D. Mioc au fost introduse In cimpul investigatiei istorice un numAr de 44 docu-!mute inedite privind domniile voievozilor Radu Paisie i Mircea Ciobanul, fata de celece au vdzut lumina tiparului in vechea serie Documente privind istoria Romdniei 2.

Alcatuit, ca i celelalte valoroase tomuri apdrute pinä acum in noua colectie deizvoare documentare interne, cu texte originale insotite de traduceri, cu referinte biblio-grafice, indici, cu o lista a trimiterilor de la actele cu date rectificate, i cel ce-1 prezentamacum este precedat de o prefata In care sint subliniate principalele aspecte ce se desprinddin bogatul i variatul material incorporat in volum.

Munca efectuatA cu ddruire i competenta pentru stringerea laolaltd a actelor dinperioada 1536-1550, pentru redarea cu exactitate a textelor si a traducerilor lor, pentruidentificarea persoanelor i toponimelor, ca sä ne referim numai la unele laturi ale efortuluidepus de colectivul editorial este o dovadd a temeiniciei cu care se realizeazd noua editiea corpusului Documenta Romaniae Historica.

Date fiind atIt reputatia indrumatorului Seminarului de paleografie, eit i experientamembrilor colectivului, care au contribuit la aparitia opusului mai sus relevat, ni s-a parututil a ne opri in nota noasträ asupra unor probleme ce trebuiesc mai bine conturate, le-gate nemijlocit de informalia actelor cancelariei voievozilor Radu Paisie i Mircea Ciobanul.

In aceastd epoed In care a continuat procesul aservirii tdranimii de cdtre stdpinitoriide mosii i cind au sporit, treptat, obligatiile voievodatelor românesti fata de Imperiulturcesc, asupra eltorva zone din tail aveau sä se abatä unele calamitati cu grave implicatiipentru viata populatiei. Urmärind stirile din documentele recent tiparite constatdm cáincepind din toamna lui 1540 si pind cdtre 1549 se fac referiri la acele vremi de foamete" 4.Identificarea toponimelor privind diferitele ocini s.a. vindute atunci, datoritd imprejurd-rilor grele prin care treceau posesorii lor, relevä cd ele se situeazd aproape In totalitate Injud. Buzdu 5, unele sate apartinind insd fostului jud. Rimnicu Sdrat 6.

Ne afidm prin urmare In zona apropiatd hotarelor Moldovei, unde culturile ausuferit insemnate distrugeri in urma valului pustiitor al Ideustelor care au bintuit tarain domnia voievodului tefan (1538-1540), cdruia i s-a spus de atunci Ldcustd"7.

In ordinea contributiei la publicarea acestui volum autorii sint: Marieta Adam,Ruxandra Cãmärdsescu, Coralia Fotino, Iancu Bidian, Olimpia Diaconescu.

2 DIR, B. Tara Rom., veac XVI, vol. II (1526-1550), Buc., 1951.3 Cf. Prefata vol. DRH, B. Tara Rom., IV, Buc., 1981, p. VVI.

Cf. doc. din <1540 nov. 20>, nr. 102, P. 132 ; doc. 1541 aug. 13, nr..113, p. 143 ;doc. 1542 1543 iul. 20, nr. 129, p. 162 ; doe. 1543 oct. 7, nr. 152, p. 187; doc. 1545mai, nr. 173, p. 212 ; doe. 1545 iun. 6, nr. 181, p. 224; doc. <1549-1552>, mai 22,nr. 280, P. 331 acte semnalate i in Prefatd, p. V.

5 Cf. trimiterile la actele citate in nota precedentd i anume este vorba de cum-paraturi la Mdtepi (doe. 102) ; la Cirlomdnefti (doe. 113) ; la Grdbicina (doc. 129) ; laFutefti <probabil Sdtucu, j. Buzdu> (doe. 152) ; la Mic§.ani §i Bdlegoi <Deleni, j. Buzdu>(doe. 173); la Negofina (doc. 181).

6 Cf. doc. nr. 280, p. 331, unde sint citate cumpdrAturile fricute la Gura Rimni-cului Sdrat" ; la Timpeni <Cochirleanca, j. Buzau> ; la TimboaFti, j. Rimnieu Sdrat <acumj. Vrancea>.

7 Cf. si St. Nicolaescu, Domnia lui Radu Vodd Paisie i a fiului sdu Marcu voevod13 iunie 1538 17 martie 1545, in Arh. Olt.", XVII (1938), p. 204, unde se refer& lafoametea din 1539. Pentru greutätile pe care le-au cunoscut acum Moldova O. Tara Ro-mdneased, sd se vadd i t. *tefdnescu, Tara Rorndneascd de la Basarab I lntemeietorul".pind la Mihai Viteazul, Buc., 1970. p. 98, relatie dupd cronica moldoveand a lui MacarieeDesigur, pentru Moldova si Tara Româneased dificultatile de viata economicd semnalat -In documentele recent tiparite trebuiesc puse In legAturd i cu campania sultanului Soli.man, din toamna anului 1538, impotriva lui Petru Rams (cf. si Istoria Romdniei, II, Bu c,1962).

1

1

2

4

www.dacoromanica.ro

144 RECENZII $1 PREZENTARI 2

Actul datat <1549-1552> mai 22 aminteste de asemenea de acea mare foamete"din zilele lui Radu Paisie, cind au fost cumpArati acei tigani" de la Hands Ungurul dinSibiu", pentru 6 galeti de grin" i pe 4 porci grasi" 8, ceea ce pune In evidentddificultatile pe plan economic intimpinate atunci de localnici i In provincia de pestemunte", in Transilvania.

Exercitarea tot mai accentuatd a influent& Portii otomane asupra tdrilor de lanord de Dundre, dupd Infringerea Ungariei la Mohacs In 1526, cu deosebire dupd campanialui Soliman Magnificul In Moldova la 1538, corespunde unei perioade de puternice frd-mintdri ale factiunilor boieresti aflate In conflict cu Radu Paisie i Mircea Ciobanul,voievozi ce au pastrat bune raporturi cu otomanii. In cuprinsul volumului de care neocupdm diferite acte ne transmit date lnsemnate despre infruntdrile domniei cu diversipretendenti 10 sustinuti de grupdrile marilor feudali potrivnice 11 celor doi voievozi. Nereferim la acel ce relevd incercarea lui Ivan Viezure de a ocupa scaunul Orli, posibil dinprimii ani ai stApinirii lui Radu Paisie 12, la rdzvrAtirea lui Serban banul din Izvorani,din 1538 iunie iulie mentionatd In actul din 1539 decembrie 18 14, dar i in alteledin anii urindtori 15.

Din suita informatiilor care se referd la luptele lui Radu Paisie cu pretendenti ladomnie meritd o atentie deosebitd i cele ce privesc confruntdrile cu Laiotd BasarabStroe Pribeagul. Acestea au avut loc dupd cite se stie pind acum si din alte sursedocumentare i epigrafice In 1544, de pe la sfirsitul lunii aprilie. Atunci, Laiotd Basarabimpreund cu Stroe Pribeagul mare paharnic i alti fugari au venit cu ajutoare dinTransilvania reusind sd-1 alunge pe Radu Paisie 16, care se afla la 5 mai 1544 la VadulNicopolului 17, fiind atestat din nou in scaunul de la Tirgoviste la 2 iunie acelasi an '8.

8 Cf. doe. nr. 280, p. 331.Pentru conflictele din perioada de inceput a dornniei lui Radu Paisie cu pre-

tendentii la tronul Tara RomAnesti sd se vadd i unele observaiii la St. Andreescu, Frd-mintdri politice in Tara Romdneascei la inceputul domniei lui Rada Paisie, in Rev. deist.", XXIX (1976), nr. 3, p. 395-412.

'° Cf. Prefata vol. DRH, B, IV, p. VVI.11 SA se vadd spre exemplu pentru Radu Paisie studiul lui Ion Radu-Mircea, Tara

Rointineascd si inchinarea Raielii Brdila, in Balcania", IV (1941), p. 451-475.12 Doc. din 1546 ian. 10 (nr. 194, p. 233). Amintim cd Draghici al lui Dancin Go-

goasd a pierit la Constantinopol In urma cererii lui Vlad Inecatul (1530-1532 cf. St.Stefdnescu, Bdnia in Tara Rorndneascd, Buc., 1965, p. 207-208; cf. si St. Andreescu,art. cit., p. 402, nota 28; I. Donat. Cu privire la domnia lui Vlad Inecatul, In SMIM,IX (1978), p. 117-120.

13 La 2 iunic 1539, in socotelile Sibiului era inregistrata trimiterea a doi obser-vatori in Tara RomAneascd per scrutandus racione sedicionis que intercessit inter Banumet wayvodam" (cf. Hurmuzachi Iorga, Documente, XI (1517-1612), Buc., 1900, p.856; sd se yea si St. Nicolaescu, art. cit., p. 206). La 10 iunie acelasi izvor sibian insemnastirea despre trecerea Dundrii de cdtre Radu Paisie ; la 20 iulie se vorbea apoi de in-toarcerea voievodului In lard, la care soseau soli de peste munte patru zile mai tirziu(cf. HurmuzachiIorga, vol. cit.).

14 Cf. doe. nr. 87, p. 113; cf. deasemenea Prefata vol. DRH, B, IV, p. VI.15 Cf. doc. din 1540 april. 17 (nr. 94, p. 122), unde se fac referiri la Bojin

Ivan", care au gresit cu Serban ban"; cf. si doe. din 1543 iunie 15 (nr. 144, p. 180),In care, printre altele, i se intdreste lui Detco mare armas un sdlas de tigani ce apartinu-se lui Serban banul pierit cu rea hiclenie", chid s-a ridicat asupra capului domniei mete"

a lui Radu Paisie. Pentru ment. din doc. de la 1641 aug. 3 sA se yea si St. Nico-laescu, jac. cit., iar relativ la aceea din 1643 ian. 11 I. Radu-Mircea, art. cit., p. 476).

16 Cf. Oscar Netoliczka, Historien von Hieronymus Ostermayer (1520 1561 ), in,Quellen", IV, Brasov, 1903, p. 505, unde se aratd cd ein wallachische Wayda in die

Wallachei mit Hussaren und Trabanten auf den Raduli Wayda gezogen und ihn ausdent Land vertrieben" (cf. si St. Nicolaescu, art. cit., p. 211 si 212) stire consemnatasub data de 27 aprilie 1544.

17 Loc de unde Radu Paisie Ii intdrea slugii sale Stan, mai multe ocini (cf. doc.160, p. 196). Un alt act este dat apoi de voievod la 14 mai, lui DrAgoi i Pdtru,

dar fdrd sS. aibd precizatd localitatea de unde a fost emis (cf. doe. nr. 161, p. 197-198ce a fost datat din <1544>, dupd divanul domnesc).

18 Cf. doe. nr. 162, p. 199 cu data gresitA corespunzind anului 1545 si redatattot dupd divanul lui Radu Paisie. Mentiondm cd in unele studii incursiunea lui Laiotä

- 13,

-- - -

-

-

- --

- -

oi

ii

3

www.dacoromanica.ro

3 RECENZII 51 PREZENTARI 145

Aceste stiri certe infirmd data actului din 1538 noiembrie 17 ", in ca re se vorbestede Infruntarea voievodului cu cei doi rivali ai sdi 22 la Fintina Tiganului 21. Dealtfel, dacdar fi acceptatd aceastd data, atunci nu s-ar putea explica de ce Stroe Pribeagul figureazaIn continuare printre boierii divaniti, incepind din 1538 noiembrie 21 22, la numai patruzile dupa elaborarea carpi precedente, unde era citat printre cei ce s-au bdtut" cuRadu Paisie.

In legAtura cu documentul din 1538 noiembrie 17 trebuie retinuta i informatiadespre darurile pe care domnul Tarii Romdnesti i le-a conferit lui Radu Furcovici vistierulla nuntd, cind i-am dat pe jupanita Caplea" 23, fiica lui Ivascu din Golesti 24. *Urea pri-veste, probabil, un fapt petrecut ulterior datei actului. Precizdm cà in 1541 iunie 1, jupa-nita Caplea era Infiatd de mdtusa ei Magdalina-Anghelina 22 §i Calea, fiica ei, care fusesesotia lui Borcea mare setrar, documentul nefAcind nici o mentiune In ceea ce privestecdsätoria sa ".

Trebuie avut apoi In vedere i faptul ca fiii lui Radu Furcovici i ai Caplei i anurneIvascu i Albu Golescu sint atestati fara dregatorii in 1557 aprilie 8 27, iar cu functii din

Basarab este pusd in august 1544 si apoi inläturarea acestuia In octombrie anul citat (cf.I. Radu-Mircea, art. cit.., p. 461). Datele au fost astfel stabilite i pe baza informatiei epi-grafice de pe pietrele de mormint ale lui Stroe Pribeagul, de la m-rea Gdiseni, j. Dim-bovita si a lui Stanciu vistierul de la Schitul Verbila din j. Prahova, unde se aratá cd eiau pierit In domnia lui Radu Paisie in luna octombrie 1544 (cf. St. Noicolaescu, art. cit.,p. 213-214). Presupunem In legaturd cu datele epigrafice amintite, cd boierii ostili voie-vodului, prinsi In lupta de la Fintina Tiganului, la sfirsitul primdverii liii 1544, au fostosinditi la moarte ulterior, In octombrie.

12 Cf. doc. nr. 69, p. 91. Anul desi corespunde cu Divanul domnese nu poate fiacceptat; documentul a fost redactat ulterior evenimentelor mentionate, fie printr-o eroa-re a gramdticului sau mai de grabd datoritã unor interese ale lui Radu Furcovici vistierul.

22 Data a fost acceptatã si In cercetdri mai noi (cf. Sebastian Tudor, Golestii inistoria Tdrii Rometnesti in secolele XIV XVI, in Stud. si corn.", Focsani, II (1979),p. 72-73).

21 Toponimic pentru care s-a propus i o noud identificare fatd de aceea cunos-cutd, din jud. Prahova i anume de care I. Nania, Date noi privind lupta de la FintinaTiganului, In Stud. si art. de ist.", VII(1965), p. 376-377, care se referd la locul situatlingd Lesile i Teiu, din j. Arges, nu departe de drumul ce vine de la TirgovisteGaesti,cdtre Slatina. Autorul Ii intemeiazd afirmatiile pe existenta aici a unei Fintlni a Tiga-nului si a altor vestigii databile dupd 1543, care stau marturie unei lupte.

22 Cf. doc. nr. 70, p. 92. Ultima atestare in Divan a lui Stroe Pribeagul este din1539 mai 27 (cf. doc. nr. 77, p. 103), prin urmare din aceeasi vreme in care figureazapentru ultima ()ail Intre sfetnicii domnului i Serban banul din Izvorani razvrdtitel, dupd cum am mai ardtat.

23 Cf. doc. nr. 69, p. 91.24 Cf. doc. nr. 110, p. 140. Casatoria lor a avut loc in mod cert in timpul lui

Radu Paisie deoarece Intr-un act din 1557 nov. 20 se precizeazd cd jupanita Caplea erafatd tindrd" in domnia lui Vintild vodd" (cf. DIR, veac. XVI, B. Tara Rom., III (15511570), Buc., 1952, doc. nr. 88, p. 76).

26 Cf. E. Nicolescu, Familia Golescu, Studiu istoric si genealogic (1450170 1700 ),In Rev. ist. arh. fil.", IV (1902), p. 133-136.

26 Cf. doe. nr. 110, boc. cit. Mentionam totodata cd intr-un act datat din <15411544> aprilie 20, Radu Paisie Intdirea lui Borcea mare setrar sotul Calei i lui Radu

Furcovici vistierul averile lui Manea Persanul vornicul si ale lui Vlaicu logofdtul din Pis-cani, la Vierds, Márkineni i Golesti, averi pe care Vlaicu logoiltul le luase in puterealui" (cf. doc. nr. 109, p. 139). PrecizAm cit o parte de mosie de la Golesti i MaracineniIi fugese Intarita In 1541 si jupanitei Caplei, cu prilejul Infierii ei (cf. doc. nr. 110). Inlegatura cu Vlaicu mare logofat din Piscani, taiat din porunca lui Radu Paisie dupacum se arata in Letopisetul tarii (cf. N. Stoicescu, Dictionar al marilor dregdtori dinTara Romdneascei si Moldova. Sec. XIV XVII, Buc., 1971, p. 1043, precizam ca el nua fost inhumat la m-rea Valea, j. Arges, ci, probabil, nepotul sdu Vlaicu logofdtul, fiullui Mihnea pircalabul, piatra mormintala avind data certit 1582 (7090) mai 29 (dupillecture lui H. Chirca text la Colectivul de Inscriptii, din Institutul de Istorie N. lorga").

27 Cf. vol. DIR, veac XVI, B. Tara Rom., III, doc. nr. 66, p. 54 (cf. i N. Stoi-cescu, vol. cit., p. 60-61 si 62).

7

ai

www.dacoromanica.ro


1568 28. Mai mult de atit, precizarea de pe piatra de mormint a lui Albu Golescu, mareclucer, mort In lupta de la Ji liste la 1574 ca avea atunci ani 23" 2 9. ne ajuta sa sta-bilim, cu probabilitate, timpul cind s-a nascut catre 1550-1551 ". Cele relevate maiInainte ne determina sa credem ca momentul casatoriei Caplei cu Radu Furcovici vistierultrebuie asezat dupd 1540.

Dealtfel, actul din 1538 noiembrie 17 nu este singurul care ridica semne de intre-bare asupra datei sale. Amintim astfel ca cel din <1542-1543> octombrie 23 31 punindin evidenta tot dreapta slujba" a lui Radu Furcovici, rasplatit de Radu Paisie pentruea reusise sa aduca la Turnu Nicopolei visteria voievodului, dupa cea dintli lupta cuStroe Pribeagul", priveste, probabil, evenimentele din primavara anului 1544.

Observam apoi legat de mentiunea din text relativ la dania ce-i fusese acordatdsa-i fie satele Poienarii i Cheianii i Capatinenii, cu tot hotarul" 32 - ca printr-un altact din 1544 martie 15 ", Radu Paisie daruia pe Draghici spdtarul din Margineni si peUdriste mare vistier cu ocina din Capatinenii cei de lingd Poenari, jumatate" sate ces-au ales domnesti", pentru credincioasa slujba" 34. Aflindu-ne In fata unei copii, cu odata inexacta, posibil i cu unele lipsuri, din vremea Inregistrdrii ei In condica manastiriiriiVieras 35, nu vom mai starui asupra sa, considerind cIt publicarea sistematica, in continuarea actelor epocii medievale In noua serie a corpusului in care sint continuu incorporatenumeroase texte inedite va crea posibilitatea sporirii informatiilor necesare soluVionariiproblemelor aflate acum In discutie.

Fata de studiile, editate pina In prezent, consacrate domniei lui Radu Paisie lacare ne-am referit sau in ce priveste vremea lui Mircea Ciobanul, materialele inclusein acest volum pot contribui la mai buna Intelegere a proceselor petrecute In structurasocietacii romanesti de atunci, in legatura cu ridicarea i afirmarea unor noi mari dregatorisprijinitori ai domniei, relativ la framintarile factiunilor boieresti i atitea alte aspecte.

Vom aminti astfel actul din 1543 septembrie 17 de reconfirmare a enoriei Episco-piei de Buzau peste jud. Buzau, Rimnicu Sarat, Sacuieni si Braila " unde cu citiva animai Inainte fusese instituita asupra unei parti din teritoriu raiaua turceasca a Brailei 37.

Relevam apoi ca din domnia lui Mircea Ciobanul i anume de la 1549 mai 3 dateazasi primul document In care este citat Negru voda cel Batrin" 38, din descrierea arheo-grafica a caruia a fost omisa bibliografia 3°, printr-o eroare mecanica.

Apreciem ca fondul documentar pus la indemina specialistilor de colectivul edi-torial al volumului va ajuta la cunoasterea mai aprofundata a realitatilor vietii societatiiromanesti In timpul lui Radu Paisie si Mircea Ciobanul, perioada In care se intensifiedraporturile dintre cele trei state situate de o parte si de alta a Carpatilor 40.

Constantin Bdlan

28 Cind puteau sa aiba In jur de 20 de ani ; pentru dregatoriile detinute de ei sase vadd si N. Stoicescu, vol. cit.

29 Cf. N. Iorga, Inscriptii din bisericile Romdniei, I, Buc.,reflecta

1905, p. 145.30 lnformatia privind virsta acestuia, chiar dacd nu fidel realitatea, ore-

dem ca nu este departe de adevar.32 Cf. doc. nr. 133, p. 166, act pastrat In copie sub data 7055", corespunzatoare

anului 1546, cind Radu Paisie nu mai era in scaun ; editorii volumului 1-au redatat dupdDivanul domnesc.

32 Ibidem33 Cf. doc. nr. 159, p. 195.34 Ibidem." Cf. doc. cit., nr. 133, p. 166-167.

Cf. . doc. nr. 150, p. 185-186.37 Cf. I. Radu-Mircea, art. cit.; cf. si C. C. Giurescu, Istoricul orasului Brdila din

cele mai vechi timpuri pind astdzi, Bucuresti, 1968.38 In legaturd cu Negru voda sa se vadd si N. Stoicescu, Desailecat" sau inte-

meiere? 0 veche preocupare a istoriografiei rorndnefti. Legenda i adevdr istoric, in vol. Con-stituirea statelor feudale romdnesti, Bucuresti, 1980, p. 97-164.

3 9 Cf. A. Busuioceanu, Doud documente inedite din Tara Romaneascd din secolulal XVI-lea In S.M.I.M., IX (1978), p. 67-68.

40 Pentru aceste aspecte cf. St. Andreescu, Restitutio Daciae Relatiile politice dintreTara Romdneascd, Moldova i Transilvania in rdstimpul 1626-1593), Bucuresti, 1980.

3°

www.dacoromanica.ro


Documenta Romaniae Historica, C. Transilvania, vol. XI (1356-1360), sub red. acad.*tefan Pascu, Edit. Academiei, Bucuresti, 1981, LXIV + 659 p.

Aparut la scurt timp dupa volumul al X-lea al seriei C. Transilvania al colectieifundamentale a medievisticii romanesti, Documenta Romaniae Historica, volum careInmanunchia documentele istorice transilvanene Intre anii 1351-1355, volumul al XI-lea,Intocmit de un colectiv de specialisti clujeni Indrumap de acad. *tefan Pascu, Incorporeazatextul a 548 de documente emise In anii 1356-1360. 0 minutioasa i Indelungata muncade depistare, taanscriere, adnotare critica, identificari de denumiri de locuri i nume depersoane, de critic& paleografica, diplomatica, sigilografica i istorica a fost depusd decolectivul de autori pentru a reda istoriografiei textul acestor importante documprite.

Informatia istorica continutd de piesele documentare incluse in volum prezinta odeosebita important& datorita proceselor istorice semnificative pentru acest rastimp istoricreflectate In textul lor: Intarirea proprietatii feudale prin numeroasele danii de mosii,cresterea numerica a paturii nobiliare din Transilvania, evolutia situaiei social-economice

politice a cnezilor i voievozilor romani din Hateg, Hpnedoara, Fagaras sau Maramuresdin zona din urma tocmai In acesti ani are loc descalecarea" lui Bogdan voievodul InMoldova , rezistenta romanilor In fate catolicismului, dar i Imbratisarea acestuia decatre unii cnezi i voievozi romani, dezvoltarea tirgurilor i oraselor Translivaniei, comertulacestora.

Dupa cum se precizeaza si In Prefald, volumul ofera o cunoastere mai buna aunor probleme stiute i pina acum, o contributie noud cu privire la unele problemenecunoscute".

Respectind principiile moderne de editare a documentelor istorice, volumul esteprevazut cu o lista a documentelor gresit datate In editiile vechi, indice onomastic i topo-nimic, indice de materii, fotocopii dupa piesele mai importante.

Noul volum de documente istorice medievale referitoare la Transilvania cu careeste dotata istoriografia romaneasca constituie, totodatd, un argument asupra seriozitatiimuncii depuse de colectivul de autori, garantia faptului ca aceasta colectie face pasii nece-sari Inainte pentru implinirea obiectivelor pentru care a fost pornitd.

Nicolae Edroiu

Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbargen. Fondator Franz Zimmermann,vol. VI, 1458-1473. Documentele nr. 3 099 3 979, cu 8 facsimile. Publicat deGustav Gundisch In colaborare cu Herta Gundisch, Gernot Nussbacher si KonradG. Gündisch, Edit. Academiei, Bucuresti, 1981, LV + 628 p.

La numai 6 ani de la aparitia celui de al V-lea volum, In 1975, colectia monumen-tala a medievisticii din tara noastra, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Sie-benburgen Ii vede aparut i cel de al VI-lea volum, In care sint adunate 880 de documente(numerele 3 099 3 979 ale colectiei) dintre anii 1458-1473. Prin prestatia stiintificadeosebitä a colectivului de specialisti condus de profesorul Gustav GUndisch, de numelecaruia sint legate si volumele IVV, colectia de documente istorice referitoare la populatiadin Transilvania se apropie de sfirsitul secolului al XV-lea, punind la dispozitia istoriciloro bogata informatie istorica. Publicat dupa principii moderne, dotat cu aparat stiintificsolicitat de aceasta categorie de lucrari, volumul contine un numar de 404 documentepublicate acum pentru prima oard, 253 dintre acestea in extenso. Colectivul de editori alucrat dupa originalul sau copiile contemporane a 769 de piese date In volum, cu exceptiacelor pastrate doar In copii tirzii si ale caror originale au fost distruse sau sint considerateastazi disparute.

Informatia istoricd oferita de documentele inserate in volum este pretioasa si diver-sa. Unele piese surprind aspecte social-economice: obligatiile taranimii aservite si a celeilibere de pe Pdmintul crdiesc, raporturile comunitatilor stisesti cu nobilimea din comitate,proprietatea feudala, activitatea mestesugarilor sasi din principalele orase ale Transilvanieisi a negustorilor, atit unii, cit i ceilalti obtinind tocmai acum statute si privilegii dinpartea regelui Matias Corvin si a domnilor din Tara Romaneasca si Moldova. Pe bazaacestora, negustorii sasi extind comertul indeosebi cel de tranzit cu Moldova siTara Romaneasca, prezenta lor In aceasta perioada In Wile din centrul i apusul Europeicontinuind o realitate mai veche.

oi

,

1

www.dacoromanica.ro

148 RECENZII I PREZENTARI 6

Numeioase documente arunca apoi lumini asupra politicii fiscale i financiare aregalitatii, situatiei clerului sasesc, asupra unor aspecte cultural-artistice. Este surprinsprocesul de omogenizare a comunitatilor sasesti, care va duce la constituirea acelei Uni-versitas saxonum", forma de organizare a tuturor comunitatilor autonome ale sasilor dinTransilvania si care va avea un rol important In evohrtia ulterioara a acestora.

Nu In ultimul rind, documentele incluse In volum reflect& comunitatea de intereseactiunile Intreprinse In comun de catre Transilvania, Tara Româneasca si Moldova

impotriva pericolului otoman. La nivelul celor trei I.ari a devenit o realitate acpuneacomuna Impotriva expansiunii Imperiului otoman, actiune izvorita din opinia clarvazd-toare ca numai impreuna, uniti intr-un front antiotoman mai larg, lupta de aparare astatelor i popoarelor nord-dunarene poate avea rezultate favorabile.

Nicolae Edroiu

I. r . SUCIU, R. CONSTANTINESCU, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatu-lui, Edit. Mitropoliei Banatului, Timisoara 1980, 2 vol., 1 148 p. + 72 il.

De mai bine de un deceniu, Editura Mitropoliei Banatului scoate de sub teascu-rile sale o serie de carti de istorie, nu numai de interes provincial sau bisericesc, ci deinteres cultural-national. Mentionam doar citeva din ele, cum sint culegerile de studiide istorie politica si sociala Centenarul independenlei de stat a Romemiei (1977), 70 de anide la rdscoala din 1907 (1977), valorosul instrument de lucru Bibliografia localitàfilor qimonumentelor medievale din Banat (1973), de Nicolae Stoicescu ; apoi lucrari de istoriaartei i culturii, ca Bisericile de lemn ale Banatului (1972), de Ioana Cristache-Panait

Florica Dimitriu, Meineistiri betattene (1976), de Ion B. Muresianu, Monografia Mitro-poliei Banatului (1977), de I.D. Suciu, Cazania lui Varlaam In vestul Transilvaniei (1979),de Florian Midas, Arta veche a Banatului (1981), de I.D. *tefänescu si Inca altele, darde interes mai restrins.

Fara indoiala, de cea mai mare importanta pentru istorici din lucrdrile tiparitede sus-amintita editura, este cea a cunoscutilor istorici I.D. Suciu si R. Constantinescu.Cele 693 de documente tiparite in cele doua volume se Intind pe mai bine de un mileniude istorie a bogatei i frumoasei provincii istorice a tarii, care este Banatul. Din ele, 76se referd la veacurile VI XVI si sint in general cunoscute, iar 617 la veacurile XVIIIXX, foarte multe fiind inedite. Unele apar numai in rezumat.

Din punct do vedere al continutului, documentele sint departe de a reflecta numaiceea ce titlul sugereaza ; ele cuprind bogate date de istorie economicd, sociala si mai cuseama politica si culturala a intregului Banat si a unei bune parti din Crisana. Desi spatiulcare ne este rezervat nu ne ingaduie o prezentare mai larga, nu putem sa nu subliniemciteva din aspectele mai deosebite ale framintatului trecut al tarii Banatului.

Socotim importante in primul rind datele statistice de caracter demografic cuprinsein catagrafiile reproduse mai ales In primul volum (vezi doc. nr. 119, 120, 131, 132, 134,139, 145, 146, 326, 338 s.a.). Apoi relevarea in unele acte a Insemnatelor miscari social-politico care au cuprins Banatul, cum ar fi rascoala antihabsburgica din 1737-1739,rasunetul rascoalei lui Horea si al Supplexului In Banat, si mai cu seama revolutia din1848, cu date nu numai contemporane, ci si din anii urmdtori, 1852-1854 si chiar 1879.

Foarte multe din documente se refera la dezvoltarea culturii banatene, la relatiiculturale cu alte provincii romanesti, ca de pilda cartile trimise de episcopul de Rimnic,Grigore, In Banat, circulare ale capilor bisericii cu indemnuri la Invatatura, unele extrasedin circularele cronicarului Nicolae Stoica de Hateg, tiparirea de carp romanesti la Viena,apoi activitatea culturala a unora dintre scriitorii iluminiti banateni. intlInim In acteletiparite numele i activitatea aproape a tuturor personalitatilor Banatului, cu Ufl trecutde mare merit in istoria politica, sociala i culturala a provinciei. Amintim astfel pe NicolaeStoica de Hateg, Damaschin Bojtncl, Constantin Diaconovici-Loga, Paul Iorgovici, MoiseNicoara, Dimitrie Tichindeal, Eftimie Murgu, Vincentiu Babes, Traian Doda, AtanasieMarienescu, Iona Popasu, Filaret Musta, Nicolae Popea, Coriolan Brediceanu, ValeriuBraniste, Ion Vidu si multi altii.

Este de asemenea evidentiatä in acte lupta romanilor pentru o biserica antonomaIn Banat si Crisana, Impotriva miopiei unor ierarhi, care, prin masuri anacronice, cautau

si

si

www.dacoromanica.ro

7 RECENZII 51 PREZENTARI 14g

sd impiedice dezvoltarea culturald fireascd a romAnilor de pe aceste meleaguri. Astfel,acesti capi vremelnici ai bisericii incercau in 1853, ba chiar i in 1862, sd interzicd scrisulromAnesc cu caractere latine, ca i inlocuirea cuvintelor de origine slavd cu cuvinte deorigine latind; apoi, abonarea romAnilor la Gazeta de Transilvania", Ceva mai tirziu,In 1908, mai multe docurnente reflectd lupta blinatenilor pentru mentinerea scohlor con-fesionale rom Anesti.

Pentru sublinierea importantei documentelor publicate, nu putem sd nu reprodu-cern si citeva fragmente, care ne-au impresionat mai mult. Astfel, in 1807, citiva in-vatati banateni, intre care si Dimitrie Tichindeal, cer impdratului din Viena drepturipentru buna invdtdturd a tinerimii", un director scolar roman s.a. Ei afirmd: Noi eaurmasi far% putintd de tagada ai colonilor romani, adusi in Dacia de Impdratul Traianla anul 105 ... am apdrat i apardm aceasta lard [Imperiul habsburgic] de orice ndvdlirivrajmase". In incheiere, mai afirmd cd: ... scinteia virtutii strdmosesti nu s-a stins intrunatiunea noastrd, ci numai din pricina lipsei educatiei n-a dat lumind, dovedind cä sintspre cel mai mare lobos al binelui de obste, adevdrati urmasi ai romanilor" (nr. 239). In1814, neamul romAnesc" din eparhia Aradului cere Impdratului Francisc I numireaunui episcop roman, afirmind, intre altele cd RomAnii cu locuinta In pdrtile Ungarieicele dincolo de Tisa si in tot Ardealul, care de dernult se cheamd Dacia, mai naintede a lua ungurii stdpinirea In pdrtile acestea, cu multi ani sunt mai vechi". Cu toatdvitregia vremurilor, natia romAneascd intru fiinta sa nu a incetat" (nr. 263). Pentruneinfricarea celui care a fost Moise Nicoard, in plind disputa cu superiorii sSi, ca i pentruvirulenta expresiilor, ream un scurt pasaj din rdspunsul sail la sentintele date de arhi-mandritul de la Virset impotrivd-i: Crede-md, domnule parinte, cd atita mdgarie ai ardtatprin toatd decurgerea circulariului aceluia cit vericine cu cunostintd despre mdestriascrrerii i cu idei Idmurite de limbd romaneasca nu poate sd nu se mire .. de atita ne-pricepere". In incheiere una am a-0 zic: adecd cS io te declar formaliter inainteaconsistoriului... pe domnia ta, domnule administratore, mdgarul mdgarilor... " (nr. 275).De o insemndtate deosebitd considerdm scrisoarea cunoscutului om politic lAndtean AurelC. Popovici catre Valeriu Braniste (nr. 641) si care aruncd o lumind noud asupra persona-

istoricului Ion Sirbu. La 10 noiembrie 1909, cind cel care scrisese cea mai bundmonografie despre Mihai Viteazul, ca i despre Matei Basarab, se retrdsese deja de citivaani ca preot in Ruddria natald, i cind se pregatea alegerea unui nou episcop la Caran-sebes, In urma decesului lui Nicolae Popea, iata ce scrie A.C. Popovici: Draga Valeriu,Nu stiu ce ginduri aveti cu privire la alegerea de episcop la Caransebes. Ca banateanca roman, port si en un viu interes pentru aceasta alegere. Gred cd nu-mi vei lua In nume-de rail dacd tin sd md adresez tie si sa-ti atrag atentia asupra singurului candidat posibil,din punctul de vedere al politicei de miine . . . Avem multi candidati, dar mi se pare cdtocmai pe cel mai vrednic prin cultura sa europeand istorica-politicd i prin energiasa de mundi 1-ati uitat uitati pentru vechiul motiv cd e proroc In patria lui, pentrucd cei ce-1 cunosc nu-1 cunosc cleat superficial, dup. aparente inseldtoare. Vroi sd vorbesede dr. Joan Sirbu. Ori si care ar fi opiniile pripite ale celor mdrunti cari nu-I cunose,.eu SI cunosc din liceu, ori si care ar fi dificultdtile ce li se vor fi parind unora i altora,eu cred cd e o datorie pentru banateni sd scoatd pe acest om de extraordinard valoarela iveald i sd-i dea putintd de a lucra precum putini vor fi putind sd lucreze". Acestecuvinte de frurnoasd apreciere despre istoricul bdrultean, ldsat inca i azi in prea multduitare, sint cit se poate de ilustrative, dovedind cd in modestia lui, In lipsa unor mani-festdri zgomotoase, Ion Sirbu era un om adevdrat, un bun patriot, de la care se asteptamult, i, addugam noi, un mare istoric.

Atragern atentia i asupra cuvintdrii lui Cornel Corneanu, tinutd al Caransebes in25 octombrie 1919 (nr. 659), in care, in cuvinte vibrante, se dd glas aspiratnlor de mu-tate ale romAnilor banateni.

Docurnentele sint redate in limba lor originald, romAnd, latina, germand, sirbd,cele din urrnd Insotite de traduceri Intr-o aleasa i frumoasd hmbd romaneascd. Asuprafidelitatii traducerilor din limba slavo-sirbd a secolelor XVII XIX avem insd serioaserezerve; pe cele citeva documente pe care le-am urrndrit, am retinut destul inexactitdti,neglijente, greseli, ornisiuni, care nu de putine oH altereazd sensul din documentul original.Nu stdruirn asupra acestui aspect, poate vom reveni cu alt prilej.

Facind abstractie de aceste referiri la unele sldbiciuni ale editiei, ca istoric si editorde izvoare nu pot sd nu subliniez munca deosebit de dificild de depistare, culegere, selec-tare, transcriere i traducere a documentelor intreprinsd de alcdtuitorii editiei, ca i pri-

§.a.

litatii

si

www.dacoromanica.ro


ceperea In redarea lor i sd nu-mi exprim gratitudinea pentru aparitia acestei lucrdri,adevdrat act de culturd nationald. Sint de asemenea de remarcat exceptionalele conditiigrafice ale lucrdrii, ca i calitatea deosebitá a ilustratiilor.

Adaugam cd Impartasim intru totul opiniile favorabile asupra ediiei, exprimate dedr. Nicolae Corneanu in Precuvintare".

D. Mioc

COSTIN FENE$AN, Documente medievale banalene (1440-1653), Edit. Facia, Timi-soara, 1981, 220 pag. + 12 pl.

Orice editie de documente privind trecutul Banatului cu conditia ca ea sa satis-facd, fireste, exigentele stiintifice se cuvine salutatã cu cAldurd: despre acest colt depamint rornânesc in a carui multiseculard istorie medieval& se aglomereazd episoadeexperiente de cel mai mare interes, dispunem de un numar restrins de surse tiparite.Volumul editat de Costin Fenesan va aduce, asadar, lumini noi asupra trecutului bAndtean ;editorul este un istoric care, prin härnicia i acribia sa, cfstigat la anii sdi tineri unnume ce inseamnd o garantie de seriozitate stiintificd; el a adus, In acelasi timp, contri-butii de valoare la stucliul istoriei Banatului medieval. Volumul care face obiectul acesteiprezentdri este rodul unei exploatäri sistematice, la capätul careia 84 de documente sintpentru prima data tiparite ; li se adauga alte 8, de mare interes, republicate, intrucitnu au fost editate satisfacator sau se afid in publicatii greu accesibile. Documenteleau un continut variat, mergind de la acte de donatie sau de innobilare emise de can-celariile regala sau princiara pini la acte de vinzare-cumparare i testamente. Criteriulfundamental al selectdrii lor a fost surprinderea, fie clt de mdruntd, a unui aspect dinviata populatiei românesti majoritare in aceastd provincie. Introducerea semnaleazd com-petent si informat perimetrul problemelor de istorie bandteana, care se reflecta In texteleincluse in volum: aspecte economico-sociale sau institutionale din cele opt districte ro-mdnesti privilegiate, sau din alte districte românesti, fail de privilegii i imunitati, in-formapi despre familiile roinânesti nobile din secolele XV XVII, prezenta românilor Indregatorii, iobagia i formele ei specifice in zonele Caransebesului si Lugojului, relaiiIelui Mihai Viteazul cu romanii bandteni, economia provinciei etc. Volumul cuprinde textulIn originalul latin sau maghiar, urmat de traducerea româneascd i InsoVit de descriereaarheograficd. Lectura lor confirms incheierea desprinsd de editor din documentele publi-cate: existenta in evul mediu a unei tdri rom4nesti a Banatului, destoinicia locuitorilor eidintotdeauna românii, vietuind dupd rinduiala i obiceiurile strámosesti transmise dinveac In veac" fp. 14). Costin Fenesan a inzestrat istoriografia noastrd cu un mic tezaurde stiri prepase, prezentate sub aspectul tehnicii de editare in chip exemplar.

FL Constantiniu

I LIE CORFU'S. Documente privitoare la istoria Romdniei culese din arhivele polone. Secolulal XV I-lea, Edit. Academiei, Bucuresti, 1979, 450 p.

Prin extraordinara bogatie de informatie pe care o aduce, acest volum este ceamai importantä publicatie de documente din ultimii 30 de ani. Valoarea documentelorcare ni se prezintä astdzi tine de cloud imprejurdri: caracterul lor inedit (editorul aratäIn introducere, p. XII: izvoarele adunate in volum sint necunoscute, nefiind publicatenici la noi, nici In Polonia" cu unele exceptii: de exemplu, doc. nr. 9, 41, 55, 79, 86)

interesul lor propriu, covirsitoarea lor majoritate reprezentind-o corespondenta politicaschimbatd intre Moldova si Polonia in perioada 1536-1600, In total 232 de documente,Intre care, de asemenea, i scrisori ale sultanilor sau ale Inaltilor demnitari otomani Os-trate in traducere polond, ori instructiuni catre solii regali la Poartd.

Concisä i precisd, introducerea comenteazd.materialul editat, schitind liniile mariale evolutiei raporturilor Poloniei cu principatul românesc vecin i, Indeosebi, adaug&utile indreptari bibliografice cu privire la ediiile precedente ale documentelor de interes

si-a

oi

www.dacoromanica.ro


comun atit in Po Ionia, cit i in Romania din secolul al XI X-lea, cu impunatoarele salecolectii, i pind la cele mai recente contributii razlete. Dealtfel, cunoasterea sistematicaa acelorasi izvoare sta si la baza studiului lui I. Corfus, Informagi despre romdni in vechi

polone de documente publicat in Revista de istorie", 31,1978, 3, p. 481-504.Examinind acurn noua i lmbelsugata recoltd de documente, un mare numar de

fapte i nume necunoscute ies la iveala si din aceasta cistiga mult cunoasterea intregiiepoci. Volumul se deschide in preajma sfirsitului primei domnii a lui Petru Hares. Iniunie 1538 e mentionat un pretendent la tronul Moldovei, Bias, dux Helias", care segasea atunci la Camenita. Este desigur nepotul lui Petru Aron si fiul acelui Ilie de-capitat in 1501, deci un om In virsta de vreme ce incercase din 1504 sa ia succesiunealui Stefan cel Mare (St. S. Gorovei, Note istorice si genealogice, SMIM, VIII, 1975, p. 186).Despre Stefan Lacustd, regele Sigismund I scria in anul urmator ca. se da drept roman"(Valachum profitetur sed cuius sectae sit non satis certum habemus"), ceea ce, deopotrivacu declaratiile de mai tirziu ale boierilor impotriva domnului turc", arata cu citd banuialaera privit acesta. De la el avem i tratatul de pace si !mina vecinatate incheiat in aprilie1539, intr-o traducere polond (de rutheno", adicd din slavoneste, nu din limba ruteana",p. 16). Dispozitiile acestui act se refer% la stabilirea hotarului, libera circulatie a negusto-rilor i mdrfurilor, rezolvarea conflictelor de frontierd, schimbul de prizonieri (cei ramasiin captivitate dupd luptele lui Rares cu polonii, poate chiar din 1531, de la Obertyn), si-tuatia juridicd a proprietatilor detinute de locuitorii din Moldova pe teritoriul polon -mai cu seama, in apropierea granitei - i masuri luate pentru a impiedica fuga din Moldovaa robilor (tigani, tatari) sau din Po Ionia a pranilor serbi. De restituirea acestor fugariera vorba, dupa cum reiese din comparatia cu proiectul de tratat moldo-polon redactatde comisarii lui Ferdinand I, ca arbitri ai conflictului, la 15 iulie 1537 (Hurmuzaki, II/1,p. 138-143). Tot treacdt fie zis, textul din Hurmuzaki, 11/4, p. 187-189, datat 20 februa-rie 1539, nu e tratatul propriu-zis, ci o plenipotenta acordata de Sigismund lui Tarnowskica sa incheie pacea ; deci, de corectat ceea ce se sustine la p. 19, n. 1. In volum, acestaeste primul document dintr-o serie careia-i apartin angajamentele asemanatoare asumatede Dias Hares (1547), Alexandru Lapusneanu (1553) si Despot (1563). Ultimele (lona, dealtfel, sint aproape identice, cu repetarea textuala a unor paragrafe intregi.

0 expresie interesanta a cunostintelor raspindite in Polonia de cultura umanistacu privire la oriffinea latind a romanilor se afla in scrisoarea lui Sigismund I din aprilie1539, in care Mboldova este numita Romanorum quondam colonia". Afirmatia nu arenimic surprinzator, la un sfert de veac chip marturia lui Jan Laski (dicunt se esseRomanorum quondam milites"), comentatd in istoriografia noastra de N. Iorga, S. Papa-costea si A. Armbruster.

Dintre informatiile in legatura cu domnia lui Lacusta", unele dezvaluie intentiaregelui Poloniei de a prelungi captivitatea lui Hares in Transilvania (doc. nr. 14, 17,19, 22, finalul ambiguu al scrisorii de la 31 decembrie 1539 sugerind chiar, cu precau)ie,sa fie otravit; cf. Hurmuzaki, 11/4, p. 211). Atunci cind Sigismund semnaleaza con-structia de catre turci a unei cetati in Valachia, non procul a Belgrade," (tradus de editor,p. 19: in Tara Romaneascd, nu departe de Belgrad"), e vorba in realitate de Moldovasi de Cetatea Alba. Localizarea fortificatiei respective ar fi, dupa N. Iorga, Studii is-torice, Bucuresti, 1900, p. 321, n. 3. la Tighina, de-acum inainte Bender.

S-ar fi cuvenit poate semnalat ca o scrisoare cu aceeasi data (6 martie 1539), cu ace-Iai destinatar (Albert al Prusiei) i aproximativ acelasi continut, reprodus pe alocuricuvint cu cuvint fata de aceea publicata aici sub nr. 9, dar semnata de episcopul Ioande Cracovia, a fost editata de N. Iorga, op. cit., p. 319-320.

0 alta problema ridica scrisoarea lui Sigismund catre Stefan Lacusta de la 26octombrie 1539 (doe. nr. 18), deja cunoseutd. Dupa ce N. Iorga o mentionase In Istoriaromdnilor, IV, Bucuresti, 1937, p. 397, n. 2, citind: Teodor Holban, Documente siregeste din sec. XVI (supt presa)" T. Holban n-a ajuns sa o publice decit 40 de animai tirziu, in Anuarul Institutului de istorie i arheologie e A. D. Xenopol p", XIII,1976, p. 286. Oricine poate vedea cit editia lui I. Corfus e superioara, dar credem citera necesard o trimitere la contributia predecesorului sau. Ace1a5i este cazul doe. nr. 24(Anuarul" p. 286, incomplet datat) 31 (citat de N. Iorga, op. cit., p. 401, n. 6, darinexistent in editia T. Holban), 32 (Anuarul", p. 286-288, datat din decembrie 1540,dar in realitate din martie aprilie 1541), 38 (Ibidem, p. 289, cu erori de lecturd si in-complet), 41 (Ibidem, p. 289-290, incomplet transcris i datat din iunie 1541, pe cindI. Corfus rectifica data: 22 ianuarie 1542), 52 (Ibidem, p. 291-292, cu greseli de trans-criere i incomplet, dar Sf. loan, dupa calendarul catolic, este sarbatorit la 24 iunie asaincit nu se poate accepta data de 6 ianuarie, atribuita de I. Corfus), 54 (Ibidem, p. 292,

edijii

-

www.dacoromanica.ro

152 RECENZII I PREZENTARI 1 0

redus la citeva rinduri), 56 (Ibidem, p. 294), 60 (Ibidem, p. 293, mult prescurtat), 66(Ibidem, p. 295, rezumat fn limba romdna), 68 (Ibidem, p. 296, mult prescurtat i datatde editor din decembrie 1546 Insd, in realitate, de la 14 iulie 1547).

De comparat apoi doe. nr. 69 cu Anuarur, p. 298 (nr. 43), pentru socotelile in-tretinerii solilor Petru Circa i Neculai Burla In Polonia, in 1547. Rdspunsul lui Sigis-mund al II-lea August, la 11 mai 1551, la solia lui Ghenghea eptiIici i Avram dinHotin (nr. 76) a aparut, sub formd de regest, In Anuar", p. 302. De asemenea, doe. nr. 78a mai fost publicat de T. Holban (Ibidem, p. 302). in general MO., documentele editate.acum de I. Corfus nu fuseserd decit sumar, i uneori inexact, regestate, dupd aproximativalor descifrare (nr. 80, in Anuar", p. 304; nr. 85, In Studii", 18, 3, 1965, p. 670-672 ;nr. 149, In Anuar", p. 311-313, si in mai vechiul articol al lui T. Holban, Noi pretendentidomnesti in secolul al XVI-lea, Revista istorice, XXIV, 4-6, 1938, p. 154 ; nr. 151 inAnuar", p. 316-318, ; nr. 154, Ibidem, p. 320-322; nr. 155, Ibidem p. 319; nr. 159,Ibidem, p. 324). Datele i chiar identificarea emitentilor diferd, pentru a nu mai vorbide indicarea cotelor de arhivd. De pilda, In ultimul caz amintit i la doc. nr. 139, cumari deosebiri de traducere.

Se poate spune, asadar, CS unul din foloasele aduse de recenta publicatie a luiI. Corfus este restabilirea continutului si rectificarea datdrii unor documente puse in cir-culatie de mai multd vreme si care, In forma In care erau cunoscute, ar fi putut inducein eroare pe istorici.

Printre concluziile care se impun la lectura materialului cules aici este si aceea cäPolonia a urmarit cu stdruintd anexarea sau, dacd imprejurdrile n-o ingdcluiau, pastrareabunelor relatii cu Moldova, intr-o situatie pe care diplomatia de mai tirziu o va denumistat-tampon", preferata vecindtAtii directe cu Imperiul otoman. Ca atare, politica po-lona a intervenit chiar la Poartd In apdrarea intereselor de stat ale Moldovei. E vorba deasezarea noului hotar intre 1538 si 1541: din documente reiese cd teritoriul ocupat deturci era mult mai mare decit sangiacatul Tighinei, cuprinzind jumiltate din tam dejos". Numai din aceastd regiune, românii au luat, In 1540, 68 000 de oil 0 sporire aharaciului, mai insemnatd decit s-a crezut pInd nu demult, a fost determinatd de rascum-pdrarea teritoriului In litigiu. Pare curios a Mihai Maxim, Recherches sur les circonstancesde la majoration du kharadj de la Moldavie entre les années 1,538-1574 (AIESEE Bulletin,X, 2, 1972, p. 235-236), luind in discutie alte motivdri ale cresterii tributului, o ignordtocmai pe aceasta. C. Rezachevici, In volumul editat de Leon imanschi, Petru Bares,Bucuresti, 1978, p. 208, n. 13, are dreptate sS atraga atentia cS s-a plait i o dare ex-ceptionald, independentd de obligatiile normale.

Dacd data documentului nr. 24 este exactd, acel Alexandru, fiul voievodului Mol-(lover, este fiul lui *fan Ldcustd, mentionat dealtminteri si in documentele interne,care rdmdsese la Constantinopol. Hatmanul Mihul era si el acolo, insdrcinat cu o mi-siune la Poartd in primdvara anului 1540. E interesantd i mentiunea faptului cd Toma,logofdt in 1538-1539, apoi vistier in 1541-1543, era nepotul de soil al unui pircdlabde Soroca, ce ramine de identificat. Retinem informatia, provehind de la imbrohorulHusein aga, cd Petru Rams si-a facut intrarea in Suceava la 10 martie 1541, deci Inajunul executiei boierilor, pe cind pInd acum s-a crezut cd la 22 februarie (vezi C. Reza-chevici, op. cit., p. 203). Doc. nr. 30, o scrisoare a lui Husein din aprilib 1541, corespundeporuncii sultanului din Ilcmoputiecicue ceR3y mexcay Hopodoe cccp u Pymbututi I, Moscova,1695, p. 115-116.

Poate dezvdluirea cea mai de pret din volum este corespondenta ineditd a lui Rares,noud scrisori, dintre care sapte adresate de-a dreptul lui Sigismund I al Poloniei. Ele autoate stilul atit de caracteristic al fiului lui *tear' cel Mare, remarcabil prin vigoareaoriginalitatea expresiei. Sint aici formule memorabile care revin ca un laitmotiv i in altemArturii ale gindirii sale politice si care sint preluate de la tatal sdu. Astfel, cind Raresscrie In 1542: aceastd tail a noastrd a Moldovei a fost poarta i cheia acestor tdri aUngariei si a Poloniei, si nu numai a acestor cloud tdri ci si a altor tari crestine", cumsd nu ne amintim de cuvintele soliei la Venetia din 1477: ea este zdvorul Ungarieial Poloniei, straja acestor cloud crdir7 Chiar regele Sigismund al II-lea va admite, In1552, cd tara Moldovei a fost marele zid al coroanei polone".

Sau, regdsind firesc limbajul lui tefan cel Mare dupd Rdzboieni, acelasi Raresdeclard, dupd marturia lui Peresvetov: Pentru pacatele noastre s-a intimplat cä am cdzutin robia necredinciosului". infringerea din 1538 este explicata de el intr-un documentpublicat de Th. Codrescu In Uricarur, IV, p. 421-424, prin pdcatele noastre iar maivirtos ale mele", dupd cum, intr-o scrisoare din aceastd culegere (doc. nr. 31, 42), domnul

si

si

www.dacoromanica.ro

1 1 RECENZII $1 PREZENTARI 153

vorbeste de pedeapsa lui Dumnezeu", adAugind InsA, raspicat, cd a gresit nurnai in fatalui Dumnezeu si a nimanul altuia din aceasta lume".

Fata de rasunatoarele cuvinte: Nadajduim In Dumnezeu ca vom fi iarasi ce amlost si mai mult decit atita", cele consemnate aici au un accent cunoscut: asa am fostiesit din tara mea i asa am fost prin tan straine, dar m-am rugat lui Dumnezeune-a ajutat sd venim la mosia noastra, In tam Moldovei". Spicuim In continuare aceastajustificare a cererilor de subsidii din partea aliatilor: Milostive rege, dar eu nu cer banipentru folosul meu, ci-i cer pentru crestini" sau constatarea necontenit acuzatoare: penoi ne-au dat crestinii pciginilor". Tot Rams scrie: sint foarte slabit i scArmanat" (defapt harttinit" sail, mai exact, gituit") ca oaia de lup". Violenta caracterului sau dirzizbucneste ici i colo, ca in aluzia la cei care, stind chip gardul rneu sarac", Ii zic pastorde capre si Oran", sau In amenintarea adresata bietului sau sol: Iar tu, Avrame, dacdvei baga treburile noastre in glod, atunci iti vei pierde capul i pe al prietenilor taiapropiati i pe al copiilor tai" ! Forta sentimentului creeaza mereu imagini.

Dar nici cronologia acestor texte nu e cu totul sigura. De pilda, doc. nr. 35, pe careeditorul lb considera a fi din 1541, ii are locul dupa doc. nr. 47, care e neindoielnic din1542 si In care Rare Ii arata intentia de a-1 trimite pe fiul sail la PoartA, dupd zivaSf. Gheorghe ce vine". Intr-adevar, din scrisoarea de care e vorba, ca L.din relatarealui Nicolae Armeanul de la 2 hmie 1542 (ultima oard reeditatd In Caliitori striiini despreylrile ronteine, I, Bucuresti, 1968, p. 387-388), rezulta ca un fiu al lui Rams a trecutdeja Dunarea, fiind cerut ca ostatic de catre sultan. Nu era MO. Dias, care n-a plecatla Constantinopol decit In 1544, ci alta odrasla a domnului (Alexandru?), din prima cd-sdtorie (vezi C. Rezachevici, op. cit., p. 246), sacrificat poate pentru a inlesni succesiuneala tron a fiilor Elenei Brankovié.

Alte detalii de relevat in aceleasi documente: acei Nikulowyczi" refugiati in Poloniasi a cdror extradare cauta s-o obtind Petru Rams nu sint Nicul (Nicula) cu ai sal" (p. 42,n. 7), ci ai lui Mihul", familia fostului portar al Sucevei. In corespondenta din acei ani,aldturi de reclamatii in legatura cu despdgubirile auvenite pentru violentele suferite desolii sau negustorii din Moldova, revine staruitor cererea sa fie eliberati prizonierii detinutiInca. In Polonia (intre acestia nu exista un Lopusinschi vataful", ci Dragota Scorici era elvatag", vataf de Lapusna).

Doua documente (nr. 31 si 39) fac aluzie la foametea din 1541, consecinta ldcustelordin anul precedent al caror nume a ramas In amintirea unei scurte i dramatice domnii.Incidentul din 1546 la care se refer% doc. nr. 56 si 57 inmulteste numarul stirilor desprenegotul, mai ales cu blanuri, dintre Moldova si statul moscovit: sint amintite piei de samursi de nevastuica, de asemenea ereti pentru vinatoare. Istoria comertului va inregistramarturia, din timpul diferendului nioldo-polon din 1546, cu privire la un nou antrepozitstabilit de Petru Rare§ cu drept de etapa". In casa de zid" a unui tirgovet. din Suceavase gaseau multe odoare, argint, aur, pietre nestemate, perle" (p. 141).

Ultima boala a lui Rams era cunoscuta In Polonia In august 1546, de vreme ceinstructiunile .regelui cdtre Imputernicitii care urmau sa participe la unul din tribunaleleperiodic convocate la Camenita pentru judecarea litigiilor de la hotar prevad posibilitateaca voievodul sa fi murit Intro timp. A cazut si a rnurit", spune urmasul sS.0 Ilias Inprima lui scrisoare catre Sigismund. S-ar intelege di a fost o congestie cerebrala.

Raporturile regelui cu noul domn vor fi bune. Dias fiind Intli ales de catre supusiisdi", apoi confirmat din voia imparatului turcesc" (p. 126, 132), el insusi ii marturisesteregretul pentru aceasta situatie in cuvinte asemanatoare celor cu care, la sfirsitul veacului,

Ieremia Movila o va deplinge. El, viitorul renegat, spune chiar: nu mai avem ceface pind ce nu se va milostivi Dumnezeu sà ne scoata pe noi din mina paginilor, sauun oarecare domnitor crestin, ca maria ta regeascd, sä ne poata izbavi". Aceasta impreundcu denunturi repetate impotriva unui pretendent adapostit in Polonia, un moral.", acdrui expeditie in Moldova, cu 200 de calareti, s-a produs in toamna 1546. Era sau Ioan,cel din 1551-1552, sau un Alexandru, desigur diferit de Lapusneanu, iar refuzul de a-Ipreda este exprimat in cele mai suave forme diplomatice. Din aceeasi vreme dateazd primap orunca a sultanului ca românii sa contribuie, ca mind de lucru, la fortificarea Oceako-v ului, obligatia ce se va reinnoi de mai multe ori pina In secolul al XVIII-lea. Citpriveste juramintul depus de I1ia i fratii sdi la 30 noiembrie 1547 (doc. nr. 70), avemde observat ca actul precizeaza In treacat limitele celor doud episcopii a Orii de jos,cu Romanul 39 i Cetatea Noud altceva deci decit Romanul ! precum si a tarii de sus,cuprinzind Radautii, Putna i Cernautii. Intregul sfat se insira apoi, cu numele complet

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro


al boierilor i chiar cu domeniul lor, ca o adevaratil nobilime. Sint indicatii interesantedin punct de vedere prosopografic (Toader Balos, multa vreme confundat cu omonimulBubuiog, n-a fost mare logofdt, ci doar logofdt al treilea) si genealogic (e atestata des-cendenta familiei Sturza din neamul boierilor Ureacle).

Doc. nr. 72 este in legaturd cu acela publicat de M.A. Mehmed in Documente tur-cepi privind istoria Romdniei, I, p. 43: data trebuie corectatd, ca aici, 1550 sau chiarsfirsitul anului precedent. 1. Corfus atrage atentia (p. 155, n. 1) asupra faptului cd seri-soarea regald din 11 august 1551, o circulard din care si cardinalul Hosius a primit un exem-plar, a mai fost publicatd in Polonia, inainte de recentul articol al lui C. Rezachevici dinRevista arhivelor", ceea ce observase i cel ce sernneazd aceste rinduri.

In primul an de domnie, Ldpusneanu are un ton deosebit de supus fatd de protectorul sdu, Sigismund August, cdruia-i cere dreptul de adapost in Polonia in cazul uneinrivaliri a turcilor In Moldova. Relatiile sale cu regele se bazau pe un angajament secret,creind o situatie curioasd de criptovasalitate. In afard de obisnuita obligatie a schimbu-lui de fugari, domnul Moldovei se Insarcina sä ingSduie trecerea prin Ord a fostilor pri-zonieri poloni, evadati din captivitatea otomand sau Ward (informatie de addugat lacapitolul respectiv din Contributiile noastre la studiul legilor rdzboiului in Evul Mediu,Bucuresti, 1974, p. 318-342). Totodatd, regele pretindea sä fie reparate i recIddite bi-sericile sdsesti i armenesti" distruse in 1551 de cdtre Stefan-voda cel Rau" (Rams), cuocazia persecutiei impotriva comunitrgilor heterodoxe din Moldova. S-ar pdrea cd incei zece ani pind la Innoirea jurilmintului de cdtre Despot nu s-a aplicat aceastd clauzda conventiei moldo-polone din 1553. Ldpusneanu, ea si Despot mai tirziu, se indatorasS participe la mice rdzboi (subinteles: chiar impotriva Imperiului otoman) aldturi dePolonia, cu un contingent de 7 000 de ostasi. 0 particularitate a acestui text este ea men-tioneazd in titlul lui Alexandru woiewodzthwie ziemlie moldawskiey i volosky", expresiecare s-a tradus prin domnia Orli Moldovei si a Tara Romdnesti", ceea ce ar Idsa 55 seinteleagd o unire personald a celor cloud principate, reald sau pretinsd, la mijlocul veaculuial XVI-lea. Termenul din limba polond pentru Tara Romdneasca fiind Multan" (vezipentru comparatie doc. nr. 85), am sugera o traducere mai aproape de realitatea is-toried: tara romdneascd a Moldovei". Documentul urmator se referd la luptele din TaraRomdneascd dintre Mircea Ciobanul i pretendentul gdzduit in Transilvania, Radu Ilie.Tot aici e vorba de o noud crestere a haraciului, datoratd lui Stefdnitd Rares, precum si depropunerea lui Ilia, intre timp turcit sub numele de Mehmed, de a spori obligatiiletarii fald de Poarta pind la un cuantum de 40 000 de galbeni, 500 de cai si 10 000 debatali anual, in schimbul numirii lui Constatin Rams ca domn al Moldovei.

In legdturd cu Dimitrie WiSniowiecki, o nota a editoriului (p. 182) afirmd cd erafiul surorii lui Petru Rares dupd mama", contrazicind textul doeumentului in care sespune cd el si Bias sint veri de la cloud surori". Acest personaj (despre care vezi unstudiu de Chantal Lemercier-Quelquejay, Un condottiere lithuanien du XVI e siecle, le princeDimitrij Visneveckij et l'origine de la See' Zaporogue d'apres les Archives ottomanes, InLa .Russie et l'Europe, XV P X Xe siecles, Paris-Moscou, 1970, p. 149-167) era fiul luiIvan WiSniowiecki si al Nastasiei, fiica lui Semen Olizarovici, dintr-un neam cu care s-ainrudit apoi i Petru cel Tindr, domnul Tara Românesti, prin cdsdtoria cu Elena Chere-povici. Tatill lui Dimitri s-a recdsdtorit In 1538 cu Magdalena Despotovna", sora Elenei,doamna lui Petru Rams. Asa se explica interesul letopisetului sirbese de la mdndstireaGrabovca pentru moartea unui Mitrasin" care e WiSniowiecki (Anca Iancu, tiri despreronitini In izvoarele istoriografice sirbepi, In Studii istorice sud-est europene, I, Bucuresti,1974, p. 28). Nu trebuie uitat nici cd un inaintas al sdu, cneazul Feodor Mihailovici, luasede sotie pe Maria, fiica lui Stefan cel Mare. Epilogul evenimentelor din 1563 1-ar puteaconstitui scrisoarea sangiacului de Akkerman, Hasan beg, care regele Poloniei in care sespune eS WiSniowiecki a crezut cd aceasta era intr-adevdr taxa voievodului Moldovei,

cind colo ea este tara impdratului nostru".In mai multe din documentele urmatoare este evocat sfirsitul lui Tomsa si al par-

tizanilor lui, decapitati la Liov. Aceeasi soartd pare sd o fi avut si Bogdan Balica, pre-tendentul din 1565 (in legdturd cu care vezi nota lui T. Holban din Revista istoricd", XXIV,p. 154).

Alexandru Ldpusneanu pune sd se tragrt cu tunurile In semn de bucurie, la vesteaintrondrii lui Selim al II-lea i, dupd marturia lui N. Brzeski, pe doamna a trimis-o lao mdnastire cu daruri, multumind Domnului Dumnezeu cd a venit acest impArat nou".Scrisoarea are aceeasi datd ca insemnarea de pe manuscrisul cronicii moldo-polone, 28octombrie 1566.

!

si

www.dacoromanica.ro


Proiectele matrimoniale ale fiilor lui Alexandru, Bogdan si Petru, nu erau necunos-cute ; cel dintii a cerut in cdsätorie pe fiica cneazului Constantin Ostrogski sau pe aceeaa cancelarului Valentin Dembinski (A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului,Moldovei i Tara Romdnesti, I, Bucuresti, 1929, p. 288, 290-291, 295, 298). Cele citevascrisori ale lui Stefan Báthory lipsesc din culegerea lui Veress, Bdthory Istvdn Erdelyifejedelem és lengyel kirdly levelezese, II, Cluj, 1944, fiind asadar o contributie pretioasá lacunoasterea corespondentei sale: majoritatea sint destinate domnului Moldovei, PetruSchiopul. Constantin, pretendentul din 1577, stabilit in Polonia din 1561 dar plecatoare din Moldova tot atunci ? ar fi, dupd editor, fiul lui Stefan LAcustd (imposibil).N. lorga, Pretendenti domnesci In secolul al XVI-lea, An. Acad. Rom., Mem. Sect. Ist.",s. II. t. XIX, 1898, p. 236-238 1-a crezut fiul lui Alexandru Lapusneanu. In 1584, cindera deja de sapte ani in inchisoare la Malbork, i se zicea fiul lui loan voievod", pe andConstantin, fiul lui Potcoavd, fusese Intemnitat in 1578 la Constantinopol (cf. Dinu C. Giu-rescu, Ion vodd cel V ileaz, Bucuresti, 1963, p. 197). Aflana cä Petru Schiopul a fostmazilit in 1584, desi numai pentru trei zile, i cd rdscumparat domnia cu 300 000 detaleri, sumd uriasa.

Solia din Moldova din 1583 era compusd dintr-un episcop, probabil cel de RdslAuti,Gheorghe Movild, stolnicul Grigore Cocorea, comisul Stan si un curtean Bdrnat, fostulpircAlab de Neamt al lui Iancu Sasul, care ar putea fi Bernardo Bruti, fratele postelniculuiBartolomeo. Se dd si lista darurilor pe care le-au primit. Acel Nikorozin" (doe. nr. 186)care fusese vames al 14oldovei si in 1584 se afla in aceeasi calitate In Tara Româneascdpe lingd Petra Cercel, este lesne de identificat cu Nicorild Nevridi. In legSturd cu alt con-tract de arendi a vamilor, cel ci fratilor raguzani Giovanni si Pasquale Marini Poli, cloudacte ale hii Petru Schiopul sint traduse in polond, unul din romdneste i altul din greceste,de Gheorghe Palam-de, autorul cunoscutei naratiuni versificate despre Mihai Viteazul.Documentul serrmalat de editor, p. 262, n. 6, ca acela publicat de Veress, Documente,

p. 295-296, lac parte din acelasi dosar si pentru ambele depun mdrturie fiul luiIancu Sasul, Bogdan (Peresz" sau, la Veress, leres", pare a fi Bares sau haeres) Ospatarulsail Stanislav (Stan, fostul comis?). Preocuparea de a gdsi un refugiu statornic in Poloniaexplicd scrisoarea bdtrinei Maria, mama lui Ieremia Movild (dacd ea era totusi fiica luiPetru Rares, e ciudat cd nu face nici o aluzie la acest lucru ; ar putea fi insd altd Marie,necunoscutd pind acurn, prima sotie a liii Ieremia). Aldturi de ea semneazd Drägan, viitorulpostelnic din 1597-1600, si Simion Stroici, insträinati impreund cu Movilestii, la Ukie,pe Nistru, intre Jaslowiecz i Rohatyn. In 1600, familia lui leremia, din nou surghiunitd,se va stabili la Camenita, intii pe ulita Armeneascr , apoi In palatul Koniecpolski. Cutotul neasteptate sint 1iriIe (doe. nr. 192 si 1931 despre pregAtirea domniei lui Petru Ca-zacul in complicitate cu un ceaus tore: s-au plata, In zadar, 100 000 de taleri, imprumutatide mitropolitul de Tirnovo, Dionisie Ralli-Paleolog, care apare acum, In 1592, pentruprima oard. Alte documente aduc informatii despre atacurile cazacilor la Tulcea si la Smil"(cetatea turceasca a Ismailului e construitd in aceastd vreme). Din Transilvania se re-crutau in 1598 mercenari pentru garda regelui Poloniei, aflat sub comanda lui GasparHorvath de Vingart (altul decit omonimul a cdrui prezentd era semnalatä la Sanok Inseptembrie 1600 si care a seris relatarea luptei de la Selimbár pe care am reprodus-oin Revista de istorie" , 28, 4, 1975, p. 570-5711. Fiul lui Luca Stroici, acuzat de o crimaIn Polonia in 1599 este, daca nu ne inseldm, Vasile, cel care a fost apoi ucis de StefanTomsa in 1612.

Pentru epoca lui Mihai Viteazul, volumul oferd citeva acte foarte importante,de pildd, mArturia doctoriihii Joan de Muralt inaintea Senatului polon despre misiuneacu care a fost trimis de la Alba lulia la Suceava in martie 1600 (un plan de cdsãtorii IntroSigismund Bathory i domnita Florica i Intre Nicolae Pdtrascu i o flied a lui Ieremia

probabil Chiajna). Semnificatia acestui proiect e clard: Mihai s-ar fi vrut lute-meietor do dinastie In toate trei tdrile i cduta Inca sd evite un conflict cuPe de altä parte, e i o indicatie cu privire la virsta copiilor liii Mihai care a prilejuit,chiar de curind, controverse. Data cdsätoriei Floricdi cu Preda din Greci (in Mihai Viteazul,ed. P. Cernovodeanu si C. Rezachevici, Bucuresti, 1975, p. 254-257) dedusd pe bazaportretului de la CAluiu, trebuie deci deplasata din 1591 la 1600, cel mai devreme, asacum a presupus Stefan Andreescu (ibidem, p. 236) si, prin urmare, dublul portret cti-toricesc n-a putut fi pictat in 1594, ci dupd 1600. Mentiondm cä Preda poarta titlul depostelnic, ca In inscriptia de la Muhl, Intro 1597 si 1612 (N. Stoicescu, Diclionar al ma-rilor dregdtori din Tara Romdneascd i Moldova, Bucuresti, 1971, p. 232). S-ar pdrea chiarcd In decembrie 1602 Florica RR era Inca mdritatd (A. Veress, Documente, VIII, p. 92: A

f

III,

ei.a

ei

Alov05,Movileetii.

www.dacoromanica.ro


Vienna s'ha l'arrivo della moglie del gid Michaele Valacco col figliolo e figlie", deci siMarula). Cit despre Nicolae Pdtrascu, ipoteza cd s-ar fi nitscut probabil in 1584" (St. An-dreescir). este mai plauzibild decit cea dupd care In 1600 ar fi avut abia 12 ani.

In continuare se adauga insusi originalul slavon din 1600 al proclamatiei lui Za-moyski cdtre stdrile Moldovei: boieri, mazili, vdtavi, neamisi", curteni, slugi si dvorenide fapt diferitele trepte ale partii militare din societate. Ocuparea Tirgovistei de catretrupele polone s-a fãcut doar dupd o intelegere cu comandantul turc, dupd cum ldmuresteo scrisoare de cel mai mare interes.

Stiam cu totii ca istoria tilrilor române in veacul al XVI-lea e menitd sd capeteInca multe intregiri prin cercetarea rabdiltoare a arhivelor din Polonia. Ceea ce a pututinsa aduna munca unui singur om depaseste orice asteptari. Volumul al doilea, cuprinzinddocumente din secolul al XVII-lea care pot sd fie si mai interesante, SO asteapta rin-dul la tipar, urmind a largi si consolida baza documentard a cercetdrilor medievisticiiromânesti.

Andrei Pippidi

Nicolae Stoica de Hateg, Cronica Banatului, studiu introductiv, editie, glosar si indicede Damaschin Mioc, ed. a Il-a, revAzutd, Edit. Facia, Timisoara, 1981, 371 p.

In 1969 vedea pentru prima ()ail lumina tiparului una dintre cronicile putin cunoscuteale trecutului roindnesc: Cronica Banatului de Nicolae Stoica de Hateg 1. Aparitia a fost de-adreptul surprinzatoare, cdci pina atunci scrierea fusese dacd nu ignoratd foarte putin sifragmentar cunoscutd, istoriografia noastra mentionind-o sporadic si, in general, Mil a-iaprecia importanta. Constient de valoarea intrinsecd a lucrarii, istoricul Damaschin Mioc,cu multd pricepere, eruditie si migald, o punea atunci, in intregime intr-o editie rigurosintocmitd in circuitul culturii romdnesti. Imediat aprecierile favorabile nu au intirziatsa se manifeste, personalitati de seamd ale stiintei istorice din tara noastra (Stefan Ste-Mnescu, M. Berza, Florin Constantiniu s.a.) pronuntindu-se atit asupra,valorii continu-tului documentar al scrierii care intregeste considerabil cunostintele noastre despre as-pectele economice, sociale si politice din tdrile rom dile in secolul XVIII , cit si qsuprastilului acesteia, de un pitoresc aparte, ce face din autor unul din scriitorii originali ailiteraturii noastre vechi. Firesc, consacrarea desi tardivd a Mcut ca in scurt timpNicolae Stoica de Hateg (1751-1833) sd fie inelus in lucrarile de istorie 2, istoriografie3,istoria literaturii 4 §i a invãOmintului 5. Astfel, pe cit de adinca fusese tdcerea asezatdpeste opera sa, pe atit de mare a fost interesul trezit de" editarea lucrarii in discutie. Re-zultatul: epuizarea rapida a editiei cu corolarul ski, dificultatea procurdrii si consultdriiei de care cei interesati (in special tinerii studenti, profesori si oameni de culturd ridica)iIn timpul din urmd). Asa stind lucrurile o noud editie devenise un deziderat ce-si asteptarealizarea, realizare indeplinita acum cu bland tinuta stiintificd prin editia a II-a apdrutasub egida prestigioasei edituri timisorene.

1 Nicolae Stoica de Hat.eg, Cronica Banatului. Studiu si editie de Damaschin Mioc,Edit. Academiei, Bucuresti, 1969.

2 Damaschin Mioc, Istoria Banatului iugoslav in cronica lui Nicolae Stoica de Hateg,in Actele simpozionului dedicat relatiilor sirbo-române", Pancevo, 1971, p. 199-209.

3 Enciclopedia istoriografiei romdnesti, Edit. stiintifica si enciclopedica, Bucuresti,1978, p. 304.

4 Liliana Boit-TrApcea, Consideratii de ordin literar f i lingvistic asupra CroniciiBanatului" a lui Nicolae Stoica de Hateg, in Mitropolia Banatului", XXV (1975), nr.4-6, p. 232-239; Ion Rotaru, 0 istorie a literaturii romdne, I, Edit. Minerva, Bucuresti,1971, p. 74-76.

6 D.P. Radu, Contributii la istoria inedtdrnintului din Banat pind la 1800, Bucuresti,1977; Victor Tircovnicu, Istoria inedtdmintului din Banat pind la 1800, Bucuresti,1978;Cezar Apreotesei, L'activite du chroniquer humaniste de Banat Nicolae Stoica de Han,it l'epoque des lumières, darts le domaine de l'enseignement et de la pedagogic, in Noesis",III (1975), p. 199-205.

www.dacoromanica.ro

15 RECENZEI $1 PREZENTkRI 157

Noua editie este net superioard celei dintii datorita efortului sustinut pe care cer-cetätorul Damaschin Mioc 1-a depus In rdstimpul scurs Intre cele cloud editdri in cdutareade noi date si In reinterpretarea unor aspecte. In primul rind, studiul introductiv (carecuprinde: I. Via fa i acttvitatea lut .Nicolae Stoica ; H. Opera; III. Manuscrisul CroniciiBanatului; IV. Structura cronicii. Conceptia i metoda; V. Valoarea istorica; VI. Izvoarele;VII. Limba; VIII. Incercdri anterioare de editare) este mult ImbogAtit cuprinzind infor-matii noi despre viata i activitatea invdtatului bandtean (in majoritatea lor culese dinarhivele iugoslave); In al doilea rind, textul cronicii a fost imbunatätit prin Inleurareadiverselor scdpäri datorate transcrierii i tiparului ; In al treilea rind, indicele a fost Intregit,iar glosarul Imboatit; In al patrulea rind, bibliografia foarte utild a fost adusä lazi. Astfel prezentatd, cronica lui Nicolae Stoica de Hateg poate fi utilizatd cu mare usu-rintd i sigurantA.

In ceea ce priveste continutul propriu-zis al Cronicii Banatului ne vom opri succintasupra sa deoarece scopul prezentdrii noastre este de a sublinia importanta actului deculturd pe care editorul 1-a Mout si nu de a ne pronunta asupra valorii indiscutabile alucrdrii, care a Mout i va mai face sintem siguri obiectul multor studii speciale. Deci,reamintim cd autorul a inceput sd redacteze cronica odatã cu sfirsitul anului 1825 (31 de-cembrie) reusind s-o termine, in linii mari, "And In noiembrie 1827, urmind ca dupd aceastddata sd facd diverse rectificdri i adaosuri pe mdsura procurdrii de noi lucrdri sau a reamin-tirii diverselor episoade omise la prima redactare. Continutul a fost impdrtit in trei maripárti: I. de la facerea lumii pind la venirea ungurilor in Panonia (20% din text); II. dela asezarea ungurilor in Panonia pina la inceputul rdzboiului austro-turc din 1716-1718(25% din text); III. din 1716 pind In 1825 (55% din text). Or, dacd primele cloud partinu mai prezintd astdzi o importantd deosebitd (trebuie remarcatd, totusi, punerea Incirculatie a evenimentelor continute de izvoarele sud-slave pentru secolele VI XVII)partea a treia confine foarte multe date si idei de o exceptionala valoare pentru desci-frarea diverselor aspecte ale trecutului istoric. Gdsim aici material pentru studiul istorieifinanciare, a mentalitdtii, a desfasurdrii evenimentelor politice, religioase i militare, aculturii i circuIatiei ideilor In diferite medii sociale, a etnografiei i folclorului i multealtele. Practic, nu existã cercetãtor al trecutului banatean dar i românesc in generalcare sä nu gdseascd In cronica material necesar studiilor sale. Scrierea lui Nicolae Stoicade Hateg este unul din izvoarele de prima mina ale istoriografiei noastre.

Ca intotdeauna, istoricul Damaschin Mioc s-a achitat cu prisosinta de sarcina deose-bit de grea pe care si-a asumat-o imbogatind patrimoniul istoric national cu unnou i valoros monument de culturd romdneascd.

Ale caotdru V. DO

Nicolae Stoica de Hateg, Mehadier Chronik, herausgegeben, eingeleitet und mit Anmer-kungen versehen von Damaschin Mioc und Adolf Armbruster, Edit. Kriterion,Bucuresti, 1980, 263 p. (= Kriterion-Bücherei)

Editarea Cronicii Banatului ne-a dezvaluit In toatd amploarea sa personalitateacomplexd a lui Nicolae Stoica de Hateg, oferind In acelasi timp noi terneiuri cercetdriicritice i nuantate a unei perioade hotdritoare din procesul de cristalizare a constiinteinationale moderne. Continuate cu staruinta i pricepere, strädaniile de investigare a operei

vietii cronicarului bänätean n-au intirziat sã aducd roade pline de semnificatie, largindimbogatind cunoasterea universului sat' spiritual, circumscriind idealurile care 1-au

animat. De aceea restituirea unei lucrari socotitä pierduta pind nu de mult a luiNicolae Stoica de Hateg se cuvine primitd cu interes sporit, chiar dna ea nu Intrece Inamploare ori prin continut opera cdreia cronicarul Ii datoreazd notorietate i pretuire.Damaschin Mioc si Adolf Armbruster, calauziti de spiritul vesnic iscoditor al istoriculuipasionat, au regasit In arhiva Muzeului din Virset I Vrgac (R. S. F. Iugoslavia) textulgerman al Cronicii Mehadiei, redactat de Nicolae Stoica de Hateg In 1829, spre sfirsitulvietii sale atit de bogate in fapte. Astfel, dupd mai bine de un secol de uitare, scrierea luiStoica Intregind nu arareori In chip fericit Cronica Banatului este redatd cercetdriistiintifice i deopotrivd iubitorului de istorie intr-o editie criticd Implinind cele mai exigentecerinte.

1 Nicolae Stoica de Hateg, Cronica Banacului. Studiu i editie de Damaschin Mioc,Edit. Academiei, Bucuresti, 1969 (= Cronicile medievale ale României).

sisi

www.dacoromanica.ro

158 RECENZII SI PREZENTARI 16

In chip firesc textul Cronicii Mehadiei este insotit de un studiu introductiv deo-sebit de substantial, inchinat vietii, activitAtii i operei cronicarului bAndtean, prilejbinevenit de exegezd intemeiatd pe cele mai noi rezultate ale cercetdrii stiintifice. Se cuvineremarcatd inainte de toate analiza patrunzdtoare consacratd de editori locului detinutde cronica locurilor natale ale autorului In ansamblul operei cunoscute pind In preizent.Nu putem decit sd ne asociem concluziilor formulate de Damaschin Mioc si Adolf Armbrusterin privinta factorilor determinanti pentru structura cronicii, a conceptiei i metodei carei-au stat la bazd. Intr-adevdr, universul spiritual al lui Stoica de Hateg, conditionat intr-omanierd decisivd de studiile sale, de lecturi i deopotrivd de originea sociald i mediulsdu de viatd, este cldtator de mdsurd pentru intelegerea corespunzAtoare a Cronicii Me-hadiei. Astfel, se explicd pe deplin adeziunea cronicdrului la idealurile luministe de pre-tuire a omului, de tolerantd religioasd ori de ridicare a poporului prin educatie i culturkcoordonate care se Ingemaneazd in gindirea i scrisul lui Stoica de Hateg cu generoaselecrezuri ale Scolii ardelene. Analiza informatiilor cuprinse in Cronica Mehadiei e !titre-prinsd cu judecata limpede i cu mult discerndmint critic. Se evidentiazd pe bund dreptatecaracterul original al stirilor inserate In sectiunile 6 si 7 a relatdrii lui Stoica : cele refe-ritoare la desfAsurarea rAzboiului austro-turc din 1788-1789 desfásurat In build parte peteritoriul Banatului i cele privind istoricul Bailor Herculane. Editorii au acordat atentiacuvenitd si analizei izvoarelor folosite de cronicarul bandtean, subliniind cu acest prilejimportanta mdrturiilor aduse de acesta In calitatea sa de participant direct la unele dinevenimentele narate. Plind de semnificatie ni se pare constatarea cd Stoica de Hateg afost primul roman care a redactat o lucrare istoricd direct in limba germand, tocmai dindorinta de a o face accesibild unui cerc de cititori cit mai larg, atragind astfel atentia asupratrecutului mai apropiat ori mai indepartat al poporului sa.u. De real interes este scurtanotitd autobiograficà anexatd de cronicar, deoarece, prin precizArile aduse, sint lAmuritepe deplin o seamd de date obscure ori controversate.

Textul cronicii germane a Mehadiei, editat cu grija mereu prezentd a unei resti-tuiri eft mai fidele, beneficiazd de comentarii ample In care Damaschin Mioc si AdolfArmbruster formuleazd judectiti de valoare pertinente pe marginea datelor si a cornea-tariilor lui Stoica de Hateg. Glosarul, cuprinzind expresii i cuvinte germane specificepentru limbajul cronicarului, precurn i indicele nurnelor proprii constituie un mijlocutil de intelegere a textului i In acelasi timp un auxiliar pretios pentru orientarea rapiddIn problematica densd a continutului. Nu putem Incheia fdrd a socoti cit se poate de bine-venitd i necesard traducerea Cronicii Mehadiei In limba romand, redind-o astfel integralcelor din mijlocul cdrora s-a ridicat i pentru a cdror propAsire a ostenit Nicolae Stoicade Hateg.

Costin Fenesan

Mdrturisirea de credinjd a Bisericii ortodoxe 1642, trad. de A I. Elian, Bucuresti, 1982,183 pag.

Este un adevArat automatism -- sau cliseu istoriografic sd se spund de Indatace se vorbeste de Petru Movild, mitropolit al Kievului, cã el este autorul Mdrtu.risiriiortodoxe i o data pomenit Vasile Lupu sã se adauge cd. In domnia lui s-a tinut sinodul"de la Iasi din 1642. Putini sint insd cei ce stiu cuprinsul scrierii vldstarului movilesc ajunsun Malt ierarh i, mai ales, obiectul dezbaterilor acestei reuniuni de teologi din capitalaMoldovei, addogind si el o strAlucire imaginii de continuator al basileilor din Bizant, pecare incerca sd dea domnul Moldovei, Vasile Lupu. Datoritd profesorului Al. Elianavem acum la Indemind nu numai o noud traducere In limba romand a Mdrturisirii or-todoxe, dar, prin studiul care o precede, cititorul este pe deplin edificat asupra impreju-rdrilor In care a fost redactatd aceastä scriere si a caracterului i obiectivelor conferinteiteologice de la Iasi din 1642. Cu siguranta i limpezimea care yin din perfecta stdpinirea problemei, Al. Elian reconstituie contextul de istorie ecleziasticd caruia Ii apartinscrierea lui Petru Movild i sinodul" care a discutat-o i aprobat-o. In legaturd cu acestadin urmd transcriem rindurile lui Al. Elian, care risipesc confuzii frecvent Intilnite: Nu.a asistat la lucrAri nici unul dintre ierarhii moldoveni, cum gresit mai cred Inca unii cer-cetAtori, pentru cd nu a fost vorba decit de ceea ce am numi azi o reuniune de experti Inproblema In care erau direct interesate numai cele cloud parti: Kievul si Constantinopolul-

si-o

si

www.dacoromanica.ro

17 RECENZII SI PREZENTARI 159

Izvoarele contemporane, de altfel, nu lasd nici un fel de indoiala in aceasta privintd" (p. 7)./n continuare este fixat locul Mdrturisirii ortodoxe a lui Petru Movila in raport cu celelaltedoua texte similare din secolul al XVII-lea: cea a lui Mitrofan Kritopulos i cea a lui Dositeial Ierusalimului i detectate apoi izvoarele ei. Tilmacirea facuta dupa versiunea greceascaa respectat avertizeazd traducatorul chiar toate repetarile sau stingaciile de expri-mare ale ei, in dauna, eventual a unei formuldri mai ingrijite, romanesti" (p. 21). Oricumcele 261 de Intrebari i raspunsuri Mdrturisirea se prezinta sub forma catihetica aufost redate in limba romana intr-o forma atit de clard, incit, dincolo de ariditatea si sub-tilitatea problemelor abordate, ele sint perfect intelegibile cititorului de astazi. Ne aflam,asadar, in fata unei realizari in spiritul celor mai nobile tradipi carturaresti ale literatu-rii romane.

Fl. Constantiniu

Cronici turcesti prioind Järile romdne. Extrase. Sfirsitul sec. XVI inceputul sec. XIX,vol. intocmit de Mustafa A. Mehmet, Edit. Academiei, Bucuresti, 1980, 444 p.

Editarea izvoarelor externe privitoare la istoria medievald a poporului roman aconstituit o preocupare constanta a istoriografiei noastre. S-a avut in vedere alcatuireaunor colectii in cadrul marelui corpus privind sursele externe si interne ale istoriei rornani-lor. Astfel, colectia Hurmuzaki cuprindea pin& in anul 1942, 44 de volume, completataapoi cu alte 4 volume, iar Cdldtori strdini despre fdrile romdne numard pita in prezent8 volume.

Eforturile specialistilor turcologi de a completa imaginea istoriei romanilor dinperspectiva externa s-a concretizat in constituirea unei noi colectii de izvoare externe,lzvoare orientale privind istoria Romdniei, care fsi propunea sa valorifice sursele narative

documentare turco-islamice referitoare la trecutul poporului roman". Colectia cuprindecloud serii: Documente turcesti privind istoria Romdniei, din care a aparut pind in prezentun singur volum (1976, ed. M. A. Mehmet), i Cronici turcesti prioind fdrile romdne, dincare consemnam editarea a trei volume (I 1966, ed. M. Guboglu si M. A. Mehmet ;II 1974, ed. M. Guboglu ; III 1980, ed. M. A. Mehmet).

Volumul al III-lea al seriei Cronici, aparut sub auspiciile Academiei de stiintesociale si politice a R.S. Romania, ale Institutului de istorie N. Iorga" si ale Institutuluide studii sud-est europene, cuprinde, asa cum indica i titlul, extrase din izvoare narativeotomane cu referiri directe sau tangentiale la istoria celor trei tari române in perioadacuprinsa Intre sfirsitul secolului al XVI-lea (1591) si inceputul secolului al XI X-lea (1808).

Evenimentele descrise de cele 7 cronici cuprinse in volum se succed fara intreru-pere (cu exceptia interyalelor 1729-1730, 1775-1787), textele apartinind istoricilorof iciali ai cancelariei otomane, cunoscuti sub denumirea de yak 'andvis. Marea majoritatea acestor cronicari aulici" au trait in secolul al XVIII-lea, functia pe care o ocupau con-ferind operei lor o mare autoritate In domeniul informatiei prezentate.

Desele referiri la istoria celor trei taxi romane (Tara Romaneascd, Moldova, Tran-silvania), cit si a teritoriilor romanesti aflate sub administratia otomana, slat circum-scrise istoriei sud-est europene si general europene. Astfel, rdscoala antiotomand a tarilorromane din toamna lui 1594 se inscrie in eforturile Sfintei aliante (Imperiul habsburgic,Spania, Venetia, Toscana) de inlaturare a dominatiei turcilor din Europa centrala si desud-est. Dezastrul otomanilor in fata Vienei (1683) si succesele Ligii sfinte (Imperiul hab-sburgic, Polonia, Venetia, Rusia) au drept consecinta schimbarea raportului de forte dincentrul i sud-estul Europei, care a antrenat profunde modificdri in statutul politico-juridical celor trei tari romane. Ca o consecinta a acestor evenimente, din necesitatea asigurariiunei relative stabilitati in zona asa-numitei Pax Othomanica", in Moldova si Tara Roma-neascti se va instaura pentru mai bine de un secol regimul domniilor fanariote". Pacilede la Carlowitz (1699), Passarowitz (1718) si Belgrad (1739) vor consacra inscrierea Tran-silvaniei in granitele Imperiului habsburgic, i, pentru trei decenii, a Olteniei sub autori-tatea aceleeasi puteri (1718-1739). In sfirsit, marile confruntari militare ale Imperiuluiotoman cu Rusia si Austria din a doua jumatate a secolului al XVIII-Iea i inceputulsecolului urmator vor adinci criza in care intrase Inalta Poarta Inca din 1683, atraginddupa sine o serie de schimbdri favorabile in statutul Tarii Romanesti i Moldovei fatade puterea suzerand (in special prin pacea de la Kuciuk Kainargi, 1774).

ai

www.dacoromanica.ro

160 I RECENZII $1 PREZENTARI

Volumul se deschide cu textul primului cronicar oficial al cancelariei Imperiuluiotoman, Mustafa Naima. Scrisd in 6 volume, opera istorica a lui Naima cuprinde eveni-mentele dintre 1591 si 1660. Referirile la Wile romane debuteazd cu descrierea insurectieiantiotomane din 1594, continua cu actiunile unificatoare ale lui Mihai Viteazul i sfirsesccu anul 1660, inlocuirea initiatorilor coalitiei celor trei àri romane Indreptate contraturcilor (Gh. Rakoczi al II-lea, principele Transilvaniei, Mihnea al III-lea, domnul TariiRomânesti, Constantin Serban, pretendent la tronul Moldovei i pentru scurt timp domn).

Cronica lui Mehmed Rasid relateaza istoria Imperiului otoman dintre 1660 si 1722.Importanta operei lui Rasid pentru cunoasterea istoriei poporului roman rezida din faptulca este unul dintre putinele izvoare narative turcesti care descriu campania de la Prutdin 1711.

Urmatorii trei cronicari cuprinsi In volum, Kiiciiik Celebizade Ismail AsimEfendi (evenimentele dintre 1722-1729), Mehmed Subhi (evenimentele dintre 1730-1743)

Izzi Suleiman Efendi (evenimentele dintre 1744-1752), In comparatie cu NaimaRasid, au referiri mai sarace cu privire la istoria tarilor române. In Tara RomaneascaMoldova se instauraserd domniile fanariote, iar Transilvania fusese anexata de catre Impe-riul habsburgic.

Cronicile lui Ahmed Vasif Efendi (evenimentele dintre 1752-1775) si Ahmed AsimEfendi (evenimentele dintre 1787-1808) consacra multe pagini razboaielor ruso-turc din1768-1774, ruso-austro-turc din 1787-1792 si ruso-turc inceput In 1806, desfasuratemai mult pe teritoriul Moldovei si al Tarii Romanesti.

Relatarile referitoare la istoria tarilor romane cuprinse In volumul al III-lea alCronicilor turcevi eivdentiaza efortul permanent al poporului roman pentru pdstrareafiintei de neam Intr-o parte a Europei unde jocul de interese al marilor puteri (Imperiulotoman, Imperiul habsburgic, Imperiul tarist) impuneau o politica externa nuantataadesea, rezistenta armata. Reies, de asemenea, aspectele economice, politice, juridicemilitare ale relatiilor romano-otomane, profund modificate dupd instaurarea regimuluifanariot" (1711 In Moldova, 1716 in Tara Romaneasca).

In privinta modalitatii de editare, se evidentiaza faptul cd materialele incluse Involum se bazeaza pe cronici deja publicate In limba turca".

Lipsa indicelui este compensatd de existenta unui aparat critic foarte bogat, carepermite identificarea denumirilor onomastice i toponimice din text, si a unui Glosar,care explica diferiti termeni turcesti.

In sfirsit, volumul cuprinde tin Cuvint introductiv, note biobibliografice consacratefiecdrui cronicar, o Anexii (Cronici otomane necercetate privind istoria poporului roman),o lista de abrevieri i citeva facsimile cu caracter ilustrativ.

In incheiere remarcam inalta tinuta stiintifica a ultimului volum care Incheieprimul cichi din seria Cronici turcemi privind fdrile romdne.

Se continua astfel eforturile colii românesti de turcologie indreptate spre imboga7tirea informatiei privitoare la relatiile romano-otomane de-a lungul veacurilor, efortueinaugurate de Dimitrie Cantemir i continuate cu succes de o pleiada de mari invatat.i.

Radu Lungu

Ccildtori streiini despre rarile rorndne, vol. VII, ingrijit de Maria Holban, M. M. AlexandrescuD ersca-Bulgaru si Paul Cernovodeanu, Edit. stiintifica i enciclopedica, Bucuresti,1980, 621 p.

Cel de-al VII-lea volum al prestigioasei colectii Ccildtori strdini despre iirile romdneelaborata sub egida Institutului de istorie N. Iorga" continua prezentarea multiplelorprobleme, fie de natura politica, sociala, confesionald, culturala sau militara, cu care societa-tea romaneasca avea sd fie confruntata cdtre cea de a doua jumatate a veacului al XVII-lea.Complexitatea situatiei de pe arena internationala era determinatd si de faptul caalaturi de Imperiul otoman roluri de prima marime reveneau sistemului politic al luiLudovic al XIV-lea i celui al Ligii crestine subventionat de papalitate alaturi decare se Inregistreaza oscilatia Poloniei preocupata, mai ales, de rivalitatea dintre ea sihabsburgi In cursa" pentru anexarea tarilor romane care, pentru a putea supravietui,trebuiau ca de atitea alte ori sa dovedeased o abilitate politica superioard.

si,

si oioi

oi

www.dacoromanica.ro


Volumul de No, acoperind perioada 1653-1689, este, In fapt, o continuare a celuide al V-lea (1623-1659) Intre care a fost intercalat volumul VI dedicat cdlatorilor orien-tali Paul de Alep si Ev lya Celebi. Obtinerea, dupa aparitia volumului V, a unor noi docu-mente provenite din arhiva Congregagei de Propaganda Fide a determinat inserarea lorla inceputul acestui volum, suprapunindu-se de aceea, din punct de vedere cronologic,perioadei finale a volumului V.

Astfel, sint aduse noi completari pentru momentele 1638 si 1641-1643. Primul serefera la venirea In Tara Rom aneascd, in septembrie 1638, a lui Rafael Levakovi, specia-list In tipärituri religioase pentru slavii de sud catolici, venire pregdtitd de nobilul bdrbat"Francisc Markanió din Chiprovat, mester In ferecdturi de cdrti si manuscrise, care nutreatainica speranta cd-1 va putea atrage pe Matei Basarab la unirea cu Roma.

In Moldova, o situatie oarecum similard o are misionarul conventual BartolomeoBassetti cu un anume rol la sinodul ortodox de la Iasi, din 1641, si a celui diocesan tinutin noiembrie 1642, la Cotnari.

Fara a fi subordonate unor anumite evenimente istorice, materialele incluse involum cuprind, In general, corespondenta preotilor si misionarilor catolici din Moldova siTara Româneasca cu forul lor tutelar Congregalia de Propaganda Fide de la Roma, fierapoartele marilor soli poloni in trecere spre Constantinopol si a altor personalitäti politicesau militare.

Problema absenteismului si a nesfirsitelor intrigi ale propagandei catolice In Moldovareies din scrisorile misionarului conventual Vito Piluzzi prezent in Moldova din 1653 pinaIn 1687 cu doua Intreruperi, In 1663-1664 si 1675-1679. Sint prezentate rivalitgiledintre conventuali, observanti si iezuiti peste care se suprapun cele ale unor parohi natio-nali" recrutati din patura mai instaritd a unor orase ca Baia si Cotnari si al caror exponenteste neobositul" Giovanni Barcuta, parohul de Cotnari.

Unii misionari ca : Tomaso Mancic si Grigore din Chiprovat Stepanció si del Monteau fost folositi ocazional ca emisari de cdtre domnii Mihnea al III-lea, erban Cantacuzinosau Constantin Cantemir.

Rdzboaiele turco-polone care incep in 1672 cu expeditia sultanului si pierdereaCamenitei sint continuate de expeditiile polone In Moldova din 1673, 1685 si 1686. Campa-nia lui loan Sobieski din 1686 a fost descris6 de patru participanti: de fiul sdu Iacob, demarchizul de Béthune, cumnatul regelui si, totodatd, ambasadorul lui Ludovic al XIV-leaIn Polonia, de Tomaso Talenti unul din secretarii italieni ai lui Joan al III-lea Sobieski,si de inginerul militar francez Le Masson du Pont.

Pentru reconstituirea acelui moment crucial din 1688, cind Tara Romdneascatrebuia sä aleagd Intre dominatia Portli sau aceea a Austriei, dispunem si de relatdrilegeneralului Federigo Veterani si ale Relatiei anonime latine a carui autor s-a doveditacum a fi Anton Stepancié, episcopul de Nicopol. Ambele texte releva si intrigile iezuituluiAntide Dunod cu important rol In caderea Transilvaniei si care trebuia sd faciliteze, deasemenea, aservirea Tarii Românesti de cdtre habsburgi.

Anexa volumului cuprinde doud caltitorii imaginare apartinind prelatului GiovanniBattista de Burgo si lui Cornelio Magni, analizate critic pentru Intlia data.

Volumul se incheie cu un repertoriu crgnologic al calatorilor si cu un indice.Textele fiecdrui calator sint insotite de o biografie si de ample note critice care

ilustreazé, de fapt, munca migdloasd si eruditia editorilor. Avem Insa o minoré observatie.Pentru uniformizarea stilului ar fi fost de dorit sä nu se prescurteze numele proprii (maiexact, prenumele) dar dacd, totusi, s-a recurs la acest lucru credem c-ar fi fost bine sase foloseascä, cel putin, aceeasi prescurtare (de ex. la p. 373'474 apare Constantin Can-temir, C. Cantemir si Const. Cantemir ; la fel Alexandru Mavrocordat, Alex. Mavrocordat,Al. Mavrocordat, p. 245 si urm.).

Realizatd dupd o riguroasd metodd, de o perfectd acribie, lucrarea permite o 1dr-gire a cimpului de investigare istorica prin includerea unor materiale inedite pina acumla noi (extrasele din corespondenta Propagandei publicate de D. Gazdaru, un fragmentdin textul lui de la Croix, Insemnarile secretarului Talenti sau a cavalerului de Beaujen)si o adincire a criticii care a dus la descoperirea si indreptarea unor aprecieri eronate, nea-devaruri, falsuri sau chiar imposturi. Restabilirea prin stradania specialistilor a ade-vdrului istoric, In fiecare caz, acordd lucrarii destinata a fi un important instrumentde lucru cel mai Inalt gir stiintific.

Iolanda Micu

www.dacoromanica.ro


nutrennaia politika frantuzskogo absolutizma 1633-1649 gg, Edit. Nauka, Leningrad,1980, 280 p.

De curind a fost publicat volumul de scrisori i memorii adresate cancelarului P.Séguier, volum care apare in seria Documents pour servire a l'histoire de France au XV II s.El a fost elaborat sub redactia i cu participarea regretatei specialiste din Leningrad,Alexandra Dmitrievna Liublinskaia, decedaté la 22 ianuarie 1980, in plink activitate.Noua serie de documente franceze culese din bogatul fond al lui P. P. Dubrovski de laSectia de manuscrise a Bibliotecii publice din Leningrad continua, de fapt, publicareadocumentelor referitoare la mijlocul secolului al XVI-lea realizatd tot de A. D. Liublins-kaia cu cloud decenii in urmd. La pregAtirea volumului la care ne referim au colaboratucenicii i colaboratorii cunoscutei specialiste, printre ei fiind T. P. Voronova, V. N.Malov, V.A. Somov si I. S. *arkova.

In volum sint cuprinse 228 de rapoarte i memorii adresate lui P. Seguier intreanii 1633 si 1649 i, impreund cu volumul precedent, el completeazd in mod fericit publi-catia de documente realizatd de istoricul francez R. Mousnier (Lettres et Memoires adressésau chancelier Séguier ( 1633-1649 ), Paris, 1964) pe baza fondurilor de arhiva din Paris_Dacd volumul I din seria editatd la Leningrad cuprindea 359 de scrisori i memorii trimisecancelarului Séguier din provinciile sudice ale regatului francez, in volumul la care nereferim sint prezentate celelalte provincii dupd cum urmeazd: Normandie (62 de scrisori),Lyonnais (35), Bretagne (19) si Bourgogne (17). Deoarece din celelalte provincii numdrulscrisorilor pdstrate la Leningrad este mai mic, editorii le-au grupat in trei unit5i terito-riale i anume provinciile centrale ale regatului (Bourbonnais, Auvergne, Limousin siPerigord cu 45 de scrisori), provinciile de pe valea Loirei si vest (Orleanais, Touraine,Anjou, Maine, Poitou, Saintogne, Angoumois cu 18 scrisori) i provinciile de sud-vest(Guyenne i Beam cu 25 de scrisori).

Volumul este tnsotit de o prefata i scurte introduceri la fiecare din subunitatileIn care au fost grupate documentele. Aceste texte sint redactate in limba rusk dar textelescrisorilor au fost editate numai In limba originalelor (francezd), limbd in care au fostintocmite i indicii de nume proprii si de locuri. Pentru cei ce cunosc publicatia lui R.Mousnier i volumul precedent scos la Leningrad, nu este necesar sd prezentam continutulvariat al scrisorilor i memoriilor adresate de autoritatile locale cancelarului P. Séguier:vom aminti doar faptul cd impreund cu vechile publicatii ale lui J. Hovyn de Tranchre(Les dessous de l'histoire, vol. 1-2, Paris-Bordeaux, 1886), si B. F. Porsnev (Narodnievosstania vo Franlii pered Frondoi ( 1623-1648 ), Moscova, 1948), publicatia leningrd-dean& aduce completdri deosebit de valoroase, mai ales pentru faptul cé scrisorile si me-moriile aflate la Leningrad se refer& la o perioadd relativ scurtd, de un deceniu i jurna-tate, si ele reflectd politica internd a absolutismului francez.

L. Demi.ny

Istoria dreptului romdnesc, vol. I, coordaator prof. univ. dr. doc. Ion Ceterchi, Edit.Academiei, Bucuresti, 1980, 664 p.

Aparitia Istoriei dreptului romanesc umple o lacuna in literature noastrd de specie-litate. Un tratat complet de istoria dreptului nu s-a scris niciodatA In tare noastrd. Nu sepublicaserd pin& acum detit cursuri universitare, monografii, articole, ediii critice, multefoarte valoroase. Pe de alta parte, asemenea tratate sau numai manuale existan deja Infarile invecinate.

Tratatul pe care 11 recenzez, lucrare de sintezd cu o !nand rinutd tiinjificä, vaapare in trei volume masive, coordonator fiind prof. dr. doe. Ion Ceterchi. Responsabilal volumului apdrut este prof. univ. dr. doc. Vladimir Hauge, iar secretar stiintificcoordonator tehnic, dr. Liviu P. Marcu. Colectivul de autori este format din: reputatiistorici i istorici ai dreptului Gh. Cront, Ion Floca, Valentin Al. Georgescu, Nicolae Gri-goras, Vladimir Hanga, Alex. Herlea, Liviu P. Marcu, Ion Matei, Damaschin Mioc, OvidSachelarie, Nicolae Stoicescu, Petre Strihan, Valeriu otropa si Romulus Vulcdnescu.

Istoria dreptului rorndnesc, asa cum area prof. dr. doe. Ion Ceterchi In prefataucrdrii, urmdreste sa infatiseze procesul aparitiei i dezvoltdrii institutiilor juridice pe

6

si

www.dacoromanica.ro

21 RECENZII $1 PREZENTAR. 163

teritoriul patriei noastre, din epoca destramarii orinduirii gentilice i pina in zilele noastre,In cadrul evolutiei unitare a poporului roman" si expune evolutia institutiilor pe temeiulunei periodizdri la baza cdreia sta, ca i la aceea a tratatului de istorie a Romaniei, cri-teriul succesiunii orinduirilor social-economice".

De la inceput trebuie sA observ planul deosebit de bine Intocmit al acestei dificilelucrari. Apoi stilul remarcabil, care, desi lucrarea este opera mai multor autori, apareunitar. In general, prezentarea materiei In toate cele trei ni romanesti, cu toatá greu-tatea, este ordonata sistematic i dezvoltath intr-o frumoasa sinteza. Folosirea unui foartebogat material documentar, din care s-au selectat, cu pricepere, documentele cele maisugestive i convingatoare, duce la Incercarea izbutita de a reconstitui un drept viu cares-a aplicat pe pamintul tarii noastre din cele mai vechi timpuri, pina la 1750. (Celelaltedoua volume continua studiul pfna astazi).

Dupd prefata coordonatorului i introducerea responsabilului lucrarii, materia esteapoi periodizata in dreptul sclavagist si feudal.

Dreptul geto-dac este tratat in titlul I din partea intiia a lucrarii. Dupa o priviregenerals asupra conditiilor istorico-sociale, ni se prezinta: organizarea straveche ; regle-mentarea relapilor sociale In perioada de destramare a comunei primitive; formarea sta-tului i dreptului; institujii1e juridice la geto-daci (formarea i caracteristicile normelorjuridice ; organizarea puterii de stet; dreptul penal si procedure de judecata; regimulpersoanelor si familia; bunuri i obligatii i reIaii1e externe p. 31-82).

Titlul al II-lea al acestei parti se ocupa de dreptul roman pe teritoriul Daciei. Inlinii marl, aici sint tratate: organizarea de stat in Dacia romana; institutiile de drept;populatia autohtona i institutiile romano-bizantine la Dunarea de Jos (p. 83-124).

Se studiaza aici, cu competenta, printre altele: formarea i caracterul normelorjuridice la geto-daci; regimul persoanelor, familia; bunurile si obligatiile In prima perioada;apoi institupile de drept aparute sub influenta romana.

Din numeroase izvoare literare, istorice, lingvistice, se reconstituie elementeledreptului aplicabil in acea epoca indepartatd.

Acelasi procedeu se foloseste i pentru reconstituirea dreptului roman aplicat peteritoriul Daciei. Se cerceteaza in aceastd epoca organizarea administrativa, financiard

militara; apoi institutiile de drept: persoane (edictul lui Caracalla, cu cele trei categorii:cetateni romani, latini i peregrini).

Se face apel si la jurisconsultii romani, la legislatia romana (de ex. les I unia, an.19 e.n.,) si la documente (de ex. doc. 159 e.n. gasit in Moesia Inferior).

edsdtoria i familia, regimul bunurilor (succesiuni i testamente), obligajii i con-trade (unele gasite in tablikle cerate clescoperite la Alburnus Maior (Rosie Montana) datinddintre 139 si 160 e.n.).

Concluzia interesanta trasa din studiul contractelor aflate In tablitele cerate e cadreptul roman clasic nu se aplica In Dacia, ca in alte provincii, in toata puritatea lui, ciintr-o forma mai simplificata pentru nevoile practic cotidiene (Vladimir Hanga). Urmeazao scurtd expunere a dreptului penal si procesual.

Dreptul feudal. Aceasta a doua parte a lucrarii este Impartita In doud carti. Inprima carte autorii se ocupa de lnceputurile Endepdrtate ale formarii normelor juridicefeudale ; aparilia ci formarea dreptului romdnesc (Ius valachicum, p. 127-189).

Dupd o privire generals asupra conditiilor economice i sociale, ne este Infatisataviata politico-juridica i institutiile autohtone in perioada nal/Minh populatiilor migra-toare i constituirea statelor feudale romanesti de-sine-statatoare.

lus ealachicum, cu definitia cuprinzatoare a autorului (Val. Al. Georgescu)dreptul romdnesc valah a fost sistemul de reglementare obisnuelnica de obste si Indescompunere, pe care un stat feudal strain, in faza lui de treptata consolidare, I-a recep-tat, recomandindu-i aplicarea In rindurile unei populatii romanesti (valaha), bastinasasau durabil stabilita pe un intins teritoriu".

Se examineaza, cu patrundere, natura i continutul lui lus Palachicum, acceptiunilelui ius valachicum" in Tara Romaneasca si Moldova, ius valachicum" in statele vecine

vechile structuri agropastorale (p. 172-189).Cartea a II-a este inchinata Dreptului in perioada feudalismului dezvoltat

(p. 191-470). Titlul I cuprinde o privire generala urmatd de: cap. I, conditiile social-economice i politice; cap. II, izvoarele dreptului feudal, structura generala i trasaturilelui stilistice.

ai

ai

www.dacoromanica.ro

164 RECENZII $1 PREZE NTARI 22

Deosebit de interesant acest capitol al II-lea (trdsaturile stilistice ale dreptuluifeudal románesc), de o Malta tinuta stiintificd i plin de originalitate (Val. Al. Georgescu).Capitolul al III-lea este inchinat proprietatii funciare ca institutie de baza a societatiifeudale i institutiilor feudale.

Titlul al II-lea din aceastd carte este consacrat Organizdrii de stat (p. 250-470).Prin studiile patrunzatoare ce urmeaza sint foarte bine realizate: Cap. I, Voievodatuldomnia. Cap. II, Adundrile de stari; Congregatiile nobiliare ; Dietele transilvane. Cap.III, Sfatul domnesc, Consiliul principelui ; Guberniul Transilvaniei ; CancelariaCap. IV, Dregatoriile centrale; Bania Craiovei. Cap. V, Organizarea teritorial-adminis-trativd; Dregatoriile locale. Cap. VI, Organizarea fiscald. Cap. VII, OrganizareaCap. VIII, Organizarea bisericeasca. Cap. I X, Organizarea judecdtoreasca. Cap. X, Pro-cedura de judecatd. Cap. XI, Infractiuni si pedepse, procedura de judecatd penald. Cap.XII, Regimul juridic al relatiilor internationale.

tn titlul al III-lea este vorba de Instituliile de drept (p. 471-601). Cap. I este inchi-nat statutului persoanelor. Cap. II se ocupa de rudenie. Cap. III de dreptul de proprie-tate. Cap. IV de obligatii i contracte. Cap. V de dezvoltarea ideilor politico-juridice.Sistematizindu-se i selectionindu-se un bogat material documentar i cercetindu-se oimpresionanta literaturd istoricd i juridicd, se face, cu grijd, o reconstituire a institutiilorfeudale romdnesti, punindu-se in lumina caracteristicile fiecareia. Se urmareste evolutiaacestor institutii, ardtindu-li-se aparitia, transformarea i, eventual, disparitia. Se aratäoriginea lor consuetudinard, receptarea din dreptul scris bizantin si se pune in valoareoriginalitatea dreptului românesc. Se trateazd constructiv spinoasa problemä a aplicariiconcomitente a obiceiului pdmintului si a pravilei. Iar numeroasele puncte comune aledreptului aplicat in cele trei tdri romdnesti asa cum rezultä din intreaga lucrareconstituie puternice argumente juridice in dovedirea continuitatii neamului romanesc pemeleagurile unde se afld i astdzi.

Tratatul de fata ar trebui sti fie o carte de cd.pdtii nu numai pentru istorici i juristi,dar i pentru orice om de cultura. Ar trebui, in plus, sa fie cunoscut i peste hotare, prinprezentarea lui intr-o limba de mare circulatie.

Tudor Voinea

Constituirea statelor feudale romdnesti, Edit. Academiei, Bucuresti, 1980, 327 p.

Prilejuitd de aniversarea a 650 de ani de la victoria romdnilor la Posada, lucrareaprezentata a aparut sub auspiciile Institutului de istorie Nicolae Iorga" in colectia Biblio-teca istoricd, LIV, propunindu-si, asa cum marturiseste .tefan tefanescu in Cuvinttnainte, sa analizeze factorii interni care au determinat afirmarea statald romaneasca sipe cei externi care au favorizat-o, sä desprinda, in acest sens, realitatea istorica de mit,sà cerceteze terminologia folosita de izvoare. Un alt scop a fost acela de a evidentia inaltulnivel de dezvoltare al societatii românesti din perioada de formare a statelor feudale, inclusin ceea ce priveste cultura si arta, incadrate intr-o larga arie europeana.

Dupa Cuvintul tnainte in care *tefan *tefdnescu face un elogios portret al celui carea ctitorit primul stat romanesc de-sine-statator, Basarab I, urmeaza noua valoroase studii,semnate de prestigiosi cercetaori ai istoriei i culturii noastre medievale.

Volumul se deschide cu studiul Traditia daco-romand i formarea statelor romdnestide-sine-stdtdtoare (p. 9-23) datorat lui *tefan *tefainescu, care subliniazd ca traditiadescendentei daco-romane a jucat in rindul populatiei de la nordul Dundrii rolul de ideepoliticd fortd; alaturi i ilustrata de limba de origine latina, ea a mentinut i intdrit coeziuneaacestei populatii intr-un corp etnic distinct, deasupra caruia in vremea mileniului de ndvd-liri barbare aparea numele popoarelor care intr-un moment sau altul au stdpinit nominalpe teritoriul vechii Daco-Romanii". Studiul acopera acest Dark Age românesc, cuprinslntre retragerea aureliand i aparitia statelor feudaly romdnesti, reluind succint problemacontinuitatii daco-romanilor, urmdrile invaziilor barbare", miscdrile demografice dinTransilvania la sud si est de Carpati, varietatea conditiilor fizico-geografice i viaa econo-mica, stratificarea sociald in lumea rurala, trecerea de la formatiuni politice, cnezatevoievodate, la constituirea statelor feudale de-sine-stadtoare.

militard.

ei

auhco.

ei

www.dacoromanica.ro

23 RECENZII $1 PlEZENTARI 165

La inceputul studiului Premise le cristalizeirii vigii statale romanefti (p. 25-39),Radu Popa releva caracterul pozitiv al diversificarii cailor de investigare a evului mediuromanesc, ceea ce face ca insasi izvoarele scrise, narative sau de cancelarie, sd se pretezeadeseori la interpretari diferite de cele devenite traditionale" (p. 25).

Descoperirile arheologice apartinind secolelor VIII X confirma existenta tgirilor"(atestate documentar mai tirziu) determinate in mare masura de particularitatile terito-riului de formare a poporului roman, date care pot fi coroborate cu toponimia romaneascaarhaicá din acele zone (exemplul Cimpulungurilor) spre a demonstra autohtonia noastra.In spatiul carpato-danubian-pontic.

Evolutia uniunilor de obsti i transformarea lor In cnezate i voievodate din motivemai ales militare (originea slava a termenilor cnezat i voievodat incadreaza procesulrespectiv intre sec. VIII X) nu a avut ca rezultat cristalizarea rapida In perioada ime-diat urmatoare a unei vieti statale românesti pe deplin constituite" din pricina impreju-rarilor create de ultimele valuri ale migratiei popoarelor nomade i intrarea unor regiuniale tarii noastre sub dominatia anumitor autoritati statale straine" (p. 39).

Sergiu Iosipescu vine, In mod fericit, sa explice tocmai aceste piedici care au blocat,pentru moment, Inchegarea unui stat românesc, In studiul Rorndnii din Carpalii Meridio-nali la Duneirea de Jos de la invazia mongolei ( 1241-1243 ) pind la consolidarea a towelTara Romdneascd. Rdzboiul victorios purtat la 1330 Impotriva cotropirii ungare (p. 41-95).Evident este vorba de presiunea exercitata In spatiul carpato-danubian-pontic de mongolisi de regatul maghiar. Analiza pertinenta la care sint supuse actiunile de politica externa.a celor doua state, ca si a lui Basarab, permite intelegerea mai exacta a aparitiei i consoli-darii Tarii Românesti. Studiul prezinta in anexa un pasaj din cronica lui Henri de Spondeprivind razboiul din 1330 care, prin victoria de la Posada, a adus confirmarea internatio-nal& statului romanesc nou aparut la sud de Carpati.

Amplul studiu, Desceilecat" sau intemeiere ? 0 ()eche preocupare a istoriografieiromanefti. Legendei si adevär istoric (p. 97-164), semnat de Nicolae Stoicescu, redactorcoordonator al intregii lucrari, este un excelent i erudit inventar al izvoarelor si al isto-riografiei relative la aceasta problema. Pe baza unei patrunzatoare analize a surselor,autorul conchide ca.: este vorba deci in mod clar de doua una mai veche despreIntemeierea tarii de catre Negru voda, larg raspindita in Tara Romaneasca i legalizatade domnie la 1569, si o alta mai noua, creata In vremea lui Matei Basarab, despre a desca-lecat* i Radu Negru descalecatorul" (p. 158). In privinta domnului fondator, autoruleste de parere ca, biruitor asupra tatarilor negrii care locuiau in fosta Cumanie Neagra,Basarab a preluat caracteristica cromatica (evident cu sens social sau politic) a invinsilor,devenind Negru voda.

Un larg orizont de istorie est si sud-est europeana II intimpind pe cititor in studiutlui Serban Papacostea: Triumful luptei pentru neatirnare : Entemeierea Moldovei i consoll-darea statelor feudale romeinesti (p. 165-193). Autorul reconstituie pe o baza larga deinformatie supusa unei analize de Inalta rigoare, refularea dominatiei tatare la est de Carpati

poile conditii create de ofensiva impotriva tatarilor care a inlesnit manifestarea politic&a romanilor de aici, creatori i ei ai unei libertati românesti. Autorul pune In luminaparalelismul dintre efortul de emancipare a romanilor din viitoarea Moldova i cel deconsolidare a statului muntean. in 1359, anul In care Nicolae Alexandru este investit decatre Patriarhia din Constantinopol cu titlul de domn de-sine-statator, avind recunoscutde aceeasi instanta suprema un mitropolit al tarii sale, este si anul rascoalei romanilor dela est de Carpati Impotriva lui Ludovic de Anjou, care, Inabusita atunci, avea sa-si atingscopul In iarna 1364-1365. De un interes deosebit este analiza facuta de autor impreju-rarilor In care puterea angevina s-a destramat in Europa rasariteana.

Insemnatatea cercetärilor de arheologie medivala, mai ales pentru faza de inceputa statelor feudale romanesti, este pusa in lumina de Lia si Adrian BatrIna in comunicarea:Mdrturii heraldice cu privire la tnceputurile statului feudal independent Moldova (p. 1957250),care prezinta rezultatele sapaturilor de la Radauti. Autorii si-au concentrat atentia, asacum se vede si din titlu, asupra marturiilor heraldice, aratind ca aplicele descoperite laRadauti shit singurele vestigii de ordin heraldic referitoare la armele de familie ale primeidinastii din Moldova, cit si la cele ale statului recent intemeiat".

0 erudita contributie de istoria institutiilor o constituie cercetarea lui ValentinAl. Georgescu dedicata Instituliilor statale romanesti de-sine-stdidtoare (p. 209-250).Autorul pune In lumina semnificatia termenului de tara romaneasca", examineazaautoritatea, prerogativele i titlul domnului ei, defineste structurile judecatoresti, militare,sociale i ecleziastice ale statului nou creat.

traditii)

si

www.dacoromanica.ro


Adolf Armbruster prezinta Terminologia politico-geograficd i etnicd a *dor romdnein epoca constituirilor statale (p. 251-259), examinind termenii sub care noile state roma-nesti, ca i poporul roman, au fost inregistrate In izvoarele contemporane.

Volumul se Incheie cu o larga privire realizata de istoricul de arta Vasile Dragutasupra Creafiei artistice in epoca Intemeierilor de lard (p. 261-324). Autorul urmare§tefenomenul artistic romanese in sec. al XIV-lea subliniind paralelismul dintre dezvoltareasocial-economicd a societatii romane§ti si reflexul ei pe plan artistic. Istoricul de artadesprinde concluzia potrivit careia: ap cum batalia de la Posada din 1330 Incununa unIntreg proces socio-politic, arta din epoca Intemeierilor, atit In Tara Romaneasca cit §iIn Moldova, Incununeaza tin indelung proces evolutiv si, in acelasi timp, aseaza bazetrainice pentru stralucitoarea eflorescentd cultural-artisticd din secolele ce vor urma".

Volumul de studii prezentat mai sus inmanuncheaza un sir de contributii care sedisting printr-o bogata informatie, ca i prin noutatea punctelor de vedere sustinute deautori. El contribuie in chip decisiv la progresul cunoasterii noastre despre o perioada demare Insemnatate In istoria poporului roman.

Andrei Busuioceanu

VALENTIN AL. GEORGESCU, PETRE STRIHAN, Judecata domneascd in Tara Ro-trldneascd si Moldova (1611-1831). Partea I. Organizarea judecdtoreascd, vol. II(1710 1831). Edit. Academiei, Bucuresti, 1981, 233 p.

Noul vohim al cunoscutilor profesori si cercetatori In domeniul vechiului drept ro-mânesc, Incheie examinarea organizatiei judecatoresti In principate. Sarcina grea, tinindseama de multiplele fluctuatii pe care le-a impus cirma vremurilor" In tot acest rastimp,cit §i de faptul ca se urmaresc modificari structurale petrecute In regiuni diferite.

Potrivit planului initial, autorii se ocupa de reformele realizate sub ConstantinMavrocordat i Alexandru Ipsilanti, precum i dispozitAile complimentare aduse de altidomnitori care au urmat, In epoca fanariota.

Datorita vastului material adus In discutie, este dificil a face o analiza arnanun-tita a dispozitiilor i ne vom margini a semnala caracteristicile generale ale reformelor.

Prin reglementarea lui Constantin Mavrocordat (Constitu)ia din 7 februarie 1741")s-a realizat o prima organizare privind judecata Inaintea colectivelor de veliti boieri si,totodata, infiintarea posturilor de ispravnici cu atributii judecatoresti, In judete. Au fostreglementate taxele judiciare (treapad i ciubote) i Infiintate condici pentru transcriereahotaririlor, principii noi In dreptul feudal existent.

Privitor la puterea jurisdictionala a domnului, Intr-o documentata analiza se cer-ceteaza transformarile esentiale pe care le-a suferit, precum i limitele In care se puteaexercita. Pe Incetul, divanul se desprinde de domnie". Se lnmultesc dregatoriile, se creazadepartamente" de judecata (1771), iar In divan patrund dregatori de provenienta fana-riota 1.

Cea de-a doua mare reforma judecatoreasca se realizeaza de catre Alexandru Ipsi-lanti prin Hrisovul cu ponturi " din 1775 si alte dispozitii normative, dezvoltateapoi In Pravilniceasca condicd (1780). Se adopta principiul judecatii colective, se stabilesccompetentele judecatore§ti pe materii, modul de comportare In instanta, organizareacancelariilor, a unui sistem notarial de evidenta a transmisiunilor de robi si a celor imo-biliare.

Autorii se preocupa apoi de Adundrile de stari, vechiul Sfat de obste, ale caroratributii judiciare din aceastd epoca sint prea putin cunoscute. Asemenea adunari, In urmaInfiinarii unor organe de judecata, aveau un caracter mai mult politic, legislativ si so-bornicesc ; ele nu mai reprezentau declt o trecere la viata parlamentara de mai tirziu 2.

1 tn hatiwriful de numire al lui C. Ipsilanti se prevedea ca pot fi numiti drega-tori si din grecii cei cinstiti i cu stiinta i vrednici acestei dregatorii... ". V.A. Urechia,/st. Rom., VIII, p. 715.

2 Ovide Sachelarie et Radu Dimiu, Le passage du régime d'assenzblées au régimeparlarnentaire en Roumanie, In Sonderdruck aus Herrsschaftsvertrage, Wohlkapitulationen,Fundamentalgesetze, ed. Gottingen, 1977, p. 163-172 si extras.

www.dacoromanica.ro


Privitor la Bdnia Craiovei, se aratd evolutia institutiei pind chid marele ban ajungeca dregAtor onorific, rezident in Bucuresti unde putea judeca, fiind considerat ca vechilal domnului", iar la Craiova conduce un caimacam ca reprezentant direct al domniei. Jude-cata se administra prin Divanul Craiovei, organizat pe cloud departamente: unul de cri-minalion i altul al judecatoriei de patru" (civilo-corectional).

Intr-un cuprinzdtor capitol se cerceteazd competenta judiciard a dregatorilor siierarhilor bisericii, care se restringe treptat. Numdrul acestora fiind mereu in crestere,era necesar ca i atributiile sti fie corespunzatoare. Se examineazd amdnuntit, sistematic

cu claritate competentele fiecdruia, de la marele vornic pind la mdruntii vornici depoartd. n afard de atributiile lor speciale, acesti dregdtori, prin delegatie domneascd,puteau cerceta i alte pricini. Este de mentionat exceptia orasului Cimpulung i OcneleMari, printr-un vechi privilegiu, de a avea ca judecdtori tot un judet. si 12 pirgari"3.

Un alt capitol, avind un cuprins eclectic, semnaleazd abuzurilei dregatorilor si ma-smile de imbundtdtire luate pentru impdrtirea dreptatii, cum ar fi crearea unor noi in-stante, infiintarea unor condici de evidentd i reglementarea taxelor judiciare, inlaturindsuprataxele i avaieturile. Se mai examineazd i alte conditii de functionare, cum ar filocul §i orarul de judecatd, desfdsurarea sedint.ei, modul de comportare in instantä, or-ganizarea cancelariilor i limba admisd pentru dezbateri. In aceste tari, in care expune-rile oficiale se manifestau prin slavisme, turcisme sau grecisme, era necesar a mentionarevenirea la limba nationala. In cadrul examindrii Hrisovului cel mare al lui Ipsilanti0775) am semnalat cá in redactárile actelor normative apare chiar o terminologie judi-ciard 4.

Mai departe se cerceteazd pozitia loctiitorilor domnesti (caimacamii) care exercitauatributiile domnului, afard de cele pur personale. Amintim un pitac din 1822 prin care,caimacamii au luat másura de control sd verifice dacd. judecãtorii shit ipochimeni vrednicide aceastd treabd" 5.

In fine, se examineazd atributiile judiciare ale domnului in timpul ocupatiilor mili-tare strdine, cind autoritatea domneasca era impartitd intre puterea ocupantã i divanultdrii, care lucra pe o circumscriptie teritoriald redusa. Restul Orli räminea sub adminis-tratia rusk hired sau austriacd, dupd caz, pina la 1828 cind puterile domnului aufost atribuite presedintelui divanurilor din ambele principate (presedintele plenipotentiar)care la sfirsit era o singurd persoand, generalul Pavel Kiseleff.

Lucrarea reprezinta o vastd i minutioasti analizd a judectitii domnesti in epocade trecere intre dreptul feudal si cel burghez. Autorii au cercetat bogate izvoare aflateIn publicatii, documente i chiar in lucrdri aflate In curs de aparitie sau in manuscris.Cercetarea i compararea lor a implicat deosebite studii de sintezd i criticd documentard.Fiecare titlu reprezintd o monografic

Pe IMO judicioasele concluzii ale autorilor, mentiondm citeva observatii cu ca-racter general.

In prealabil se constatd paralelismul ce a existat in organizarea judecatilor In prin-cipate, datoritä straxechiului sentiment de constiinta nationala. Totodatd, se poate urindrievolutia dreptului din aceste tdri, incepind cu obiceiul pamintului, receptarea multornorme de drept roman-bizantin, pind chid dreptul scris a obtinut preponderenta, realizata.In fine prin codificdri.

.Sub inriurirea ideilor iluministe ale epocii, au fost adoptate principii noi umani-tare. Instabilitatea dregatorilor care erau inlocuiti anual, ba chiar si mai des ° precum

apucaturile netrebnicilor cistiguri", au impus sä se aplice o orindwald noud, pozi-tivd, in modul de impartire a dreptdtii, cit i o reglementare a solemnitatn necesareformelor de judecatd.

De asemenea este de semnalat ca prin reformele lui Constantin Mavrocordat, Ale -xandru Ipsilanti i proiectul cdrvunarilor, se incearcd o separare a organelor judecdtorestide cele administrative, o idee apuseand Inaintatd, care insd nu a putut fi realizatAla capdt, in acea vreme.

3 Acte din 1785, 1786, 1803, 1807 s.a., in V.A. Urechia, op. cit., I, p. 338 ; IIIp. 28; VIII, p. 518; IX, p. 221.

4 Radu Dimiu, Primele hrisoctoe de organizare judectitoreascd ale lui Alex. IpsilantiIn Tara Romaneascd, In Stud. i cerc. jur"., 4/1975.

5 V.A. Urechia, op. cit., XIII, p. 350.6 Ibidem, I, p. 252, 332, 335, 339 etc.

pina

si

www.dacoromanica.ro


Ca si in primul volum, in lucrarea de fata eruditia se impleteste cu istoria i dreptul,iar izvoarele au dat nastere la numeroase probleme pe care autorii le-au dezbatut cu bogataargumentare tiinificã, aducind o valoroasa contributie la istoria vechiului drept româneSe.

Radu Dimiu

ANDREI PIPPIDT, Homrnes et idees du Sud-Est europeen a l'aube de l'dge moderne, EditAcaderniei, Bucuresti, Editions du C.N.R.S., Paris, 1980, 372 p.

Desi nu ne aflam in fata unei sinteze privind evolutia societatii sud-est europenein pragul epocii moderne asa cum ne sugereaza titlul volumului cele 14 studii careIi alcatuiesc constituie un bogat dosar pentru o asemenea sinteza. Intr-adevar, daca la oprima vedere ne frapeaza varietatea subiectelor, pe masura ce inaintam in lecture lor cons-tatarn ca ele trateaza citeva mari teme ale istoriei romanesti in context sud-est european,in sec. XVI XIX.

In primul rind, se reia cu noi exemple i argumente problema supraviefuirii bizan-tine in viata politica si culturala a tarilor románe, formulata i constituita ca tern& decercetare de Nicolae Iorga. Andrei Pippidi alege, pentru a o ilustra, momentul uniriitarilor romdne sub Mihai Viteazul. In Resurrection de Byzance ou unite politique roumaine?L'option de Michel le Brave, el analizeaza alternative in fata cdreia se afla domnul roman.:sa raspunda solicitarilor patriarhiei ortodoxe si a clerului grec, pentru reinvierea im-periului disparut, prin angajarea total& intr-o crudiada" antiotomana sau sa realizezeunificarea tarilor romane intr-un stat pe cale de centralizare? Interesul deosebit al stu-diului consta in interpretarile noi pe care le face posibile un bogat i inedit materialprivind efervescenta antiotomana in Peninsula Balcanica, in acei ani de la sfirsitul sec.al XVI-lea in care proiectele italo-spaniole de debarcare In Cipru sau pe coasta albaneza,rascoalele locale (Ohrida, Chimera), ecoul luptei de la Calugareni printre slavii de sud,albanezi i greci, rezistenta albanezilor la Shkoder, incadreaza actiunea lui Mihai intr-ovasta miscare de eliberare a popoarelor balcanice. Desi asupra domnului roman se fixasealegerea unanima a fortelor care urmareau o himerica restitutio imperii", Mihai Viteazula oprit inaintarea militara la sudul Dunarii si a ales realizarea unui ideal national, careva marca definitiv istoria poporului roman, i anume unitatea politica a teritoriului sari.

in mare parte, rezistenta antiotomana prin rolul acestei idei de res-taurare bizantina, autorul vede insa premisele unei actiuni balcanice coneretizata intimpul lui Mihai Viteazul in perioada de sperante deschisa de marea infringere de laLepanto (Les pays danubiens et Lépante). Se desprind din acest studiu o serie de con-cluzii interesante cu privire la rolul de axa geografica antiotomana al Dunarii, rezultateleunificatoare ale sistemului vamal introdus de Imperiul otoman in peninsula, importantamiscarilor demografice etc. Nu ne putem opri sa asociem aceste observatii sprijinitede autor pe recente dovezi documentare cu binecunoscuta teorie a factorilor de unitatein lumea balcanica formulata de Victor Papacostea, care a deschis o noua etapa in cer-cetarea sud-est europeana. Insusi faptul ca nu se mentioneaza manifestul-program al bal-canologului roman ne arata eft de adinc au patruns ideile sale in patriomoniul cercetariiistorice românesti.

Ideea unei emigratii bizantine in teresate in reinvierea imperiului si care Ii revendicadrepturile in virtutea unor genealogii fanteziste, frizind de cele mai multe oH impostura,formeaza obiectul studiului: Fables, bagatelles et impertinences. Autour de certaines genea-logies byzantines des XVI-e et XVIII-e siecles. Autorul da numeroase exemple ale falsu-rilor unor pretendenti, care invoca descendenta din diferite dinastii bizantine, printre carese numara si Despot voda, sau un impostor ca ducele de Bucuresti", care se dadea dreptfratele lui Petru Cercel i iscalea principe al Marii Valahii", sau acel Rodolphe Cantacu-zino pentru care A. Pippidi aduce noi elemente biografice, precizind veleitatile sale decreator al unui imperiu al Daciei".

0 serie de documente inedite, gasite in arhivele din Dubrovnic, Ii permit autoruluisa reia problema legaturilor Raguzei cu tarile române ( Rapports de Raguse avec les paysroumains), subliniind solidaritatea pe care o crease intre republica raguzana i tarileromdne statutul lor, tributar dar autonom, fata de Imperiul otoman. Noutatea acestui

ExplicIndmai,

www.dacoromanica.ro

27 RECENZH I PREZENTARI 169

studiu care are si meritul de a reconstitui stadiul actual al cercethilor este aceeade a fi adaugat la documentele cunoscute, testamente i inventare ale unor negustori ra-guzani din Tara Romaneasca i Transilvania.

Dar prin mai multe din aceste studii, accentul este pus pe mult discutata pro-blemä a fanartotismulut §i mai ales a prefanariotismului, reluindu-se chestiunea periodi-zarii 0 a caracterului epocii fanariote. A. Pippidi respinge 0 el ideea unei solutii de continuitate pe care ar fi reprezentat-o domniile fanariote In istoria romaneascd. El consideraca formarea acestei pdturi sociale 40 are originile la sfIrsitul sec. al XVI-lea, puterealor politica Incepind din sec. al XVII-lea, pentru ca ideologia lor de clasa conducatoaresd se formeze In sec. al XVIII-lea. In studiul Phanar, phanariotes, phanariotisme, dupaanalizd a termenilor menita sa precizeze continutul lor social, politic, cultural si moral(In care se folosesc, pe linga bibliografia clasica, i contributiile noi ale participantilor laSimpozionul fanariot de la Sa Ionic (1970), I. Ionascu, Eugen Stanescu s.a.), autorul seopreste la chestiuni de structurd sociala. Il preocupa Indeosebi mecanismul promovariisociale i politice a fanariotilor in tarile romane i patrunderea lor In nobilimea tarii pecalea ocupdrii functiilor In stat. Un alt aspect analizat este reacjia antifanariotd a mariiboierimi, pe de o parte, 0 a micii burghezii comerciale i artizanale, sau a unor modestiintelectuali, pe de altti parte. Importanta culturii fanariote pentru lärgirea orizontuluiintelectual 0 mai ales pentru dezvoltarea InvatamIntului, care avea sd pregateascd oclasd mijlocie pentru ridicarea la putere" este pe bun& dreptate subliniata de autor.

Foarte interesante pentru istoria ideilor In lumea fanariota sint (lona dintre studii.Aux confins de la .Republique des Lettres : la Valachie des antiquaires au debut du XV III-esiecle ne face cunoscute multiplele contacte ale lui Nicolae Mavrocordat cu culture euro-peand a vremii, asa cum le reflectd renumita sa bibliotecd i corespondenta sa cu umanistica Antoine Epis si Jean Leclerc. Studiul face 0 scurte dar substantiale incursiuni In preo-cuparile numismatice i epigrafice ale Invatatului domnitor. Mysticisme et rationalismeau Phanar : le cas de Daniel de Fonseca, al carui interes pentru cunoasterea vietii intelec-tuale a fanariotilor 1-am semnalat cu ocazia aparitiei studiului In volumul omagial C. Di7mares, aduce i interpretari noi ale psihologiei fanariote, In timpul aceleiasi domnii a luiNicolae Mavrocordat.

Oteva studii de prosopografie ne ofera nu numai prezentarea unor reprezentantiai fanariotilor la sfirsitul acestui regim In äri1e romane ( Jean Caradja et ses amis de Geneve

.Nicolas Soutzo (1798-1871) et la fin du regime phanariote dans les Principautés Rou-maines), ci i posibilitatea de a reconstitui mai bine categoria dragomanilor (Quelquesdragomans de Constantinople au XVII-e siècle), ceea ce ne Indreapta catre Inceputurileputerii politice a fanariotilor i totodatä catre primele laice dobindite In cadrulImperiului otoman, prin care li se deschidea grecilor de la Constantinopol drumul sprecariera politica. Acelasi caracter 41 are 0 comunicarea Esquisse pour le portrait d'un hommed'affaires cretois du XV I-e siecle, In care intreprinzatorul Constantin Corniact (Corniades),a carui activitate se desfasoara In Polonia 0 Moldova, prefigureaza tot o categorie socialaa grecilor pe cale de a se forma, aceea a comerciantilor.

In ce priveste perioada care precede instalarea domniilor fanariote, aceasta estereprezentatd prin studiul politicii lui Dimitrie Cantemir: Politique et histoire dans la pro-clamation de Demetrius Cantemir en 1711. 0 frumoasa analiza pe marginea acestui documentne dezväluie ceea ce N. Iorga numise practice dornneascd a unui ideolog". Unele dinprincipalele principii ale acestei practici shit: largirea bazei sociale a puterii domnesti,uniunea dinastica a principatelor romane, necesitatea pentru Cantemir de a acceptaregimul nobiliar. De un vadit interes pentru istoria mentalitdtilor i pentru modul In careajung sa fie cunoscute realitatile românesti In societatea occidentald, shit cele doud studii:.Naissance, renaissances et mort du Bon Sauvage ; a propos des Morlaques et des Vala-ques §i Constantin Brancovan, personnage de l'abbé Prevost.

Volumul erudit 0 bine alcdtuit al lui Andrei Pippidi, care apare sub dublul patronajal Editurii Academiei 0 al celui mai autorizat organism de cercetare francez, constituie

pentru institutul in care autorul 0-a completat formatia istorica un prilej de satis-factie. El aduce rezultate recente i noi interpretdri In probleme larg dezbatute de cer-cetarea sud-est europeana. Ocupindu-se de oamenii i ideile acestei zone, cartea va trezimult interes, devenind o lucrare de referintd pentru cei care studiaza istoria romaneascaIn context sud-est european i istoria ideilor in timpul turcocratiei.

C. Papacostea-Danielopolu

funcjii

o

hi

e

pi

www.dacoromanica.ro


STELIAN BREZEANU, 0 istorie a Imperiului bizantin, Edit. Albatros, Bucuresti,1981, 286 p. -I- XXXII p.

Lucrarea de fatd rdspunde interesului manifestat de cititorul roman pentru istoriauniversald, oferindu-i o imagine, sintetica i clara, asupra unui capitol fundamental alistoriei lumii, esential sub aspectul dimensiunilor lui in spapu i timp.

Istoria Bizantmlui, inteleasa In dinamica ei, complexd si de multe ori contradic-torie, dezvAluie o societate la raspintia lumii vechi i medievale, a Orientului si a Oc-cidentului, un creuzet cultural si religios, un focar de civilizatie i cultura, o mostenirespirituala cu care urmasii daco-romanilor se mindresc i pe care o pretuiesc.

Incercind sit surprindem frumusetea i importanta subiectului abordat de StelianBrezeanu, realizilm pe deplin dificultatea tratdrii acestuia In cadrele rigide ale unei cro-nologii. Rigiditatea unei asemenea constructii a fost utilizatd de autor in beneficiul selec-tdrii riguroase a acelor fapte, evenimente si date semnificative, de traiect ale desfasurdriiistoriei bizantine de-a lungul unui mileniu.

in al doilea rind, ordonarea materialului in trei mari parp (I. Imperiul romano-bizantin, II. Imperiul grec medieval, III. Decaderea Imperiului bizantin), iar In interiorulacestora in subcapitole care prin titlu definesc specificul unor epoci, este de naturd safixeze, in accepPunea didacticd a cuvintului, diluviul evenimenpal al celor zece secolede istorie, marcindu-i cotele i meandrele. Din aceasta fireascd dorintã de claritate i ac-cesibilitate pentru toate categoriile de cititori, autorul incepe fiecare capitol sau sub-capitol cu o succintã prezentare a caracteristicilor sale social-economice i politice, atragindatenpa asupra elementelor noi sau subliniind permanentele. Cronologia datoreazd astfel

acestui mod de structurare i prezentare a materialului care o face in acelasi timputild istoricilor de profesie i accesibild pasionatilor.

Derularea Insäsi, sub semnul anilor sau a domniilor, a evenimentelor istorice im-bind intr-un stil sobru informatia in sine cu decelarea semnificapilor, cauzelor, consecin-telor, imediate sau Indepãrtate si paralelelor. Aceasta manierd are meritul de a oferi unuiatit de vast material unitate si coerenta, dovedind cd bine ginditd i frumos scrisä ocronologie, care impune economie de cuvinte i mijloace literare, poate fi i interesantd,nu numai folositoare, mai ales cind se sprijina pe fundamentul serios al pregatirii tiini-lice a autorului, recunoscut bizantinist.

Neputind fi concentrate in pagini aldturate, datoritä genului lucrärii, raporturileromano-bizantine, limesul dundrean, procesele social-economice din imperiu, organizareasa politico-administrativd, modificdrile frontierelor, dezvoltarea culturald sint numai cltevadin filoanele cdrtii care pot fi regasite in evolutia lor de-a lungul cronologiei, de fiecaredata fArd repetari, ornisiuni sau distonante la care ar da poate dreptul o cronologie deoarecare Intindere.

Evolupa studiilor de istorie bizantind", Glosar de termeni istorici", Bibliogra-fia", Tabele cronologice", Indice" constituie párp care Intregesc informaPa i ampli-fied valoarea carpi.

Gelu Apostol

FLORIAN DUDAS, Cazania lui Varlaam In vestul Transilvaniei, Edit. Mitropoliei Bana-tului, Timisoara, 1979, 270 p. + 61 il.

Lucrarea de fata este o vie exemplificare a importantei studierii circulatiei vechilorcarp românesti, ca si a diferitelor Insemndri pe care le contin.

In esentd, ea este un catalog cuprinzator al exemplarelor imprimate (72) si al celormanuscrise (13) ale principalei opere a mitropolitului Varlaam, Cartea romdneascd devdfdturd. . . , care se cunosc a fi circulat in partea de vest a Orli, in Crisana si Banat. Fie-care exemplar este prezentat In parte, amanuntit i atent, cu toate elementele necesareunei perfecte cunoasteri a lui. Se dau astfel date despre localitatea unde au fost gasite,fondul in care se pdstreazd astAzi, dimensiuni, paginatie, legdturd, apoi toate Insemndrilecuprinse In ele, cu indicarea filelor s.a. Catalogul este precedat de un cuprinzator studiuanalitic (p. 13-120), In care autorul subliniazd In primul rind insemnatatea culturall a

mull

in-

f

www.dacoromanica.ro

29 RECENZH $1 PREZENTARI 171

operei lui Varlaam pentru românii de pretutindeni, fácindu-se totodatd si o scurtd prezen-tare a vietii Invdtatului cdrturar moldovean. In acest prim capitol se mai studiazd iz-voarele Cazaniei, limba, imprimarea, cuprinsul, precum si circulatia ei in Transilvania.Capitolul urmätor cuprinde consideratii analitice asupra exemplarelor care constituieobiectul propriu-zis al lucrarii, adicd exemplarele cunoscute cd au circulat in Banat siCrisana, atit cele tipdrite, clt si cele manuscrise. Capitolul al III-lea, cel mai importantpentru istorici, se referd la márturiile documentare manuscrise inserate In exemplareleCazaniei, subliniindu-se si contributia operei lui Varlam la afirmarea unitdtii culturale aneamului românesc. Lucrarea se Incheie cu o bibliografie selectivd, un util indice si reusiteilustrat ii.

In privinta lecturii Insemndrilor, observdm a s-au fdcut destule greseli. Fara In-doiald, dintre toate scriiturile" vechi, cele mai greu de citit sint Insemndrile de pe cartisi manuscrise, asa Incit si celor mai buni paleografi li se poate Intimpla sd aiM erori delecturd. Este ceea ce s-a Intimplat si in cazul de fatd. Comparind unele insemndri din ilus-tratii cu reproducerile din text, ies la iveald si unele inexactitãti de lecturd. Astfel, in-semnarea din 1659 de pe exemplarul din Ignesti al Cazaniei, aflatä In fig. 24 si reprodusdla p. 100-101 si 188-189, de numai 18 rinduri are 32' de lecturi gresite. Chiar Intrecele cloud reproduceri existd deosebiri In descifrarea lor. Unele greseli sint neinsemnate,altele insd schimbd sensul din original. (De pildd, nu fdrd", ci iard" ; nu da de Insile"ci dede in Ilie" ; nu Inaintea", ci in casa nostrd a" ; apoi, avem convingerea cd oameniipomeniti sint sase, nu trei, cum lasd de Inteles punerea virgulelor). TrecInd peste acestea,sintem Intru totul de acord cu cei care ne recomandä cartea, cunoscutii oameni de culturd,dr. Nicolae Corneanu si dr. doc. Dan Simonescu, cd ne afldm In fata unei lucrdri reusite,care poate servi de exemplu pentru cei care se ocupd de rdspindirea carpi vechi romdnesti,

D. Mice

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

REVISTA REVISTELOR DE MEDIEVISTICA.

SREDNIE VEKA, Edit. Nauka, Moscova, vol. 41 (1977), 440 p. ; vol. 42 (1978), 416 p.;vol. 43 (1980), 432 p.

Intre anii 1977 si 1980 din publicatia sovietica a medievistilor, Srednie Veka",au aptirut trei volume. Fata de volumele anterioare, pe linga schimbarea formatului, Inpublicatie au intervenit modificari si In ce priveste rubricile, aparind unele noi ca: Studiulizvoarelor, Istoriografia si Din istoria medievisticii sovietice. Astfel, In volumul 41 aparutIn anul 1977, cunoscuta medievista din Moscova, E.V. Gutnova, publica In cadrul rubriciiIstoriografia (p. 203-229) un studiu deosebit de interesant intitulat: Lupta de clasii atardnimii din evul mediu (secolele Xl XV ) In interpretarea medievisticii contemporanefranceze, engleze ft americane. Autoarea constata de la inceput cd la sfirsitul deceniuluial saptelea i Inceputul deceniului al optulea din secolul nostru In medievistica apuseanas-a constatat o radicala schimbare de opinie referitoare la lupta taranimii din evul mediu.Dintr-o tema pinã atunci periferica, abordata doar pe marginea marilor razboaie taranesti,studierea luptei antifeudale a taranimii a devenit una din preocuparile centrale ale medie-vistilor apuseni. Aceasta preocupare este legata, Intr-o anumita masura, de dezbaterilecare au avut loc anterior in jurul asa-numitei crize din secolele XIV XV. Ceea ce estenou consta in incercarea de a elabora o viziune proprie despre caracterul, antecedentele

rolul miscarilor taranesti in dezvoltarea societatii, viziune care, In anii din urma, se vreaa fi contrapusa abordarii temei in istoriografia marxista. E.V. Gutnova remarcd faptulca interesul amintit este caracteristic medievistilor din Franta, Anglia si S.U.A. corn-parativ cu medievistica din R.F.G., Italia si Spania uncle miscarile taranesti sint maiputin studiate. De aceea autoarea analizeaza mai cu seamd lucrarile aparute In Franta,Anglia si S.U.A. referindu-se, in special, la cartile istoricilor R. Mousnier, G. Fourquin,R. Fossier, M. Mollat, Ph. Wolf, G. Duby, M. Mckizack, W.L. Warren, R. Hilton, G. Fagan,I.Z. Titow etc.

In cadrul aceleiasi rubrici din volumul 41 au mai aparut studiile scrise de N.F. Koles-nitki, consacrat problemelor formarii puterii locale In Germania In viziunea istoriografieiburgheze din Germania, de LI. Sarifjanov, despre antecedentele istorice ale revolutieiengleze din secolul al XVII-lea asa cum sint ele infdtisate In istoriografia engleza si ame-ricana contemporand, de L.T. inchinat analizei lucrarii fundamentale, In treivolume, a lui K.S. Bader intitulata: Studien zur Rechtsgeschichte des mittelalterlichen Dorfes.Un interes aparte prezinta i studiul semnat de N.I. Smolenski referitor la categoria sta-tului national asa cum ea a fost Infatisata de curentul istoriografic german din secolultrecut, cunoscut sub numele de scoala national-politica.

Noua rubrica de istoriografie este reprezentata si In volumele urmatoare ale publi-catiei Srednie Veka" prin studii tot atit de interesante. Astfel, In volumul 42 au aparutstudiile consacrate problemelor studierii feudalismului In istoriografia din R.D.G. Intreanii 1970-1975, principiului istorismului in istoriografia national-politica germand dinsecolul trecut (studiu datorat lui N.I. Smolenski), iar In volumul 43 au aparut In cadrulaceleiasi rubrici studiile despre problemele fundamentale ale istoriei timpurii a oraselormedievale prezentate de medievistica contemporana apuseana(A.L. Iastrebitkaia), problemelefeudalismului asa cum apar ele in noua publicatie istorica din R.D.G., Jahrbuch fürGeschichte des Feudalismus" (N.V. Savina), despre studiile de istorie rnedie publicateIn Irish historical studies" Intre anii 1965-1974 (T.S. Osipova), i prezentarii succintea operei medievistului italian Arm ando Sapori (D.A. Rolova si V.I. Rutenburg).

Cit priveste rubrica consacrata istoriei medievisticii sovietice, In volumul 41 s-apublicat pentru prima data o lucrare a medievistei O.A. Dobias-Rojdestvenskaia despreFrancesco Petrarca, lucrare redactata in 1904 si pastrata In manuscris In Biblioteca publicadin Leningrad (E.V. Bernadskaia). In acelasi volurn A.A. Svanidze publica un .studiu analiticconsacrat lucrarilor lui I.A. Levitki privitoare la istoria Angli ei In evul medal. In volumul42 au aparut de asemenea doua studii Inchinate mostenirii a doi renumiti medievisti so-vietici. Astfel, E.V. Gutnova face o ampla dare de searna despre arhiva academicianuluiD.S. Skazkin, iar T.D. *akina analizeaza perioada dintre 1922-1931 a activitätii tiin-

lifice a lui A.I. Neusihin. tn sfirsit, In volurnul 43 a aparut studiulsemnat de B.G. Mogilnitki

despre E.A. K osminski ca istoric al stiintei istorice.

si

Milskaia,

www.dacoromanica.ro

174 L. DEMENY 2

Strins legate de cele dotia rubrici consacrate problemelor de istoriografie sint sirubricile: Publicatii si Studiul izvoarelor. In volumul 42, L.T. Milskaia publica corespon-denta stiintifica dintre N.I. Kareev si A.I. Neusihin, iar in volumul 43 O.F. Kudreatevpublica in traducerea ruseasca mult dezbatuta scrisoare a lui Marsilio Ficini, din 13 sep-tembrie 1492, adresata matematicianului, astronomului si medicului Pavel Middelburg.In rubrica Studiul izvoarelor, V.I. Majuga semneaza o dare de seama despre actelemanastirii Belroy din Franta, 11 acte din secolul al XIII-lea si pastrate In Arhiva Institu-tului de istorie din Leningrad (vol. 43, p. 229-247), iar T.N. Tatenko un studiu despremanualele de caligrafie ca izvoare ale studierii scrierii cursive germane din secolele XVIXVII (vol. 42, P. 157-181).

Publicatia medievistilor sovietici abordeaza o tematica variata, studiile de un larg-orizont teoretic si interpretativ sint insotite de altele analitice consacrate unor teme ma-jore din istoria feudalismului apusean, cu precadere istoriei medievale a Frantei, Italiei,Germaniei, Olandei, Elvetiei si Spaniei. Dintre studiile teoretice se detaseaza cele semnatede A.I. Danilov, consacrat raportului dintre evenimentul istoric si stiinta istorica (vol. 43,p. 13-31), si de N.A. Haciaturian, privind natura monarhiei pe stari din Franta (vol. 42,p. 27-48). La acestea mai trebuie adaugat si studiul lui V.A. Elcianinov despre con-tinutul moral si functiile cunostintelor de istorie (vol. 42, p. 145-156). In cadrul ru-bricii de Studii E.V. Gutnova publica o sinteza bogat documentata despre preocuparilemedievistilor din U.R.S.S. intre 1968 si 1977 (vol. 42, p. 5-26), iar V.V. Ivanov unstudiu critic despre principiul leninist al partinitatii si obiectivitatea stiintifica (vol. 43,p. 5-12).

in volumul 41 al publicatiei Srednie Veka" au aparut trei studii interesante careau fost prezentate la cel de al VII-lea Congres international de istorie economica. Primuldintre acestea este cel semnat de K.D. Avdieva si abordeaza problematica colonizarii in-terne si a evolutiei situatiei taranimii din Anglia in secolele XII XIII. A.I. CistozvonovIsi consacra studiul sail evolutiei economice si comertmlui din Italia si Tarile de Jos inconditiile asa-zisei depresiuni economice din secolele XIV XV. In sfirsit A.D. Rolovase referd in studiul ei la politica fiscal& din Toscana in a doua jumatate a secolului atXVI-lea si la inceputul secolului al XVII-lea.

Dintre studiile si comunicarile consacrate istoriei Frantei in epoca feudald se cuvinea fi amintite mai ales cele semnate de I.L. Bessmertnii despre structura familiei taranestidin satul francez in secolul al XI-lea, structura intocmitã pe baza analizei antropometricea Polipticului abatiei Saint-Germain des Pres (vol. 43, p. 32-52), si de I.D. Serovaiskiprivitor la lupta taranimii franceze Impotriva insusirii de catre feudali a padurilor insecolele X XIII (vol. 43, p. 53-76). Tot la perioada timpurie a feudalismului francezse referd .5i comunicarea publicata de I.S. Filippov despre domeniul bisericesc din Pro-vence la inceputul secolului al IX-lea (vol. 43, p. 191-206).

Ceva mai mare este numarul studiilor referitoare la istoria Angliei si Italiei. Dintreacestea retin atenVia cele doud studii care se refer% la istoria Angliei din secolul al XIV-lea. Primul este semnat de I.R. Ulianov si abordeazd problema formarii si a structuriidomeniului laic din Bierton si Stoke in secolul al XIV-lea (vol. 42, p. 49-83), iar celde al doilea de LI. Pasarev si trateaza raporturile dintre magnati si coroana In aceeasiperioada (vol. 43, p. 77-104). Un alt studiu, cel publicat sub semnatura lui B.A. Kamenitki,se refera la lupta de idei din Anglia in perioada crizei sistemului absolutist (sfirsitul seco-lului al XVI-lea si inceputul secolului al XVII-lea). Autorul se limiteaza de data aceas-ta doar la aspectele politico-juridice ale acestei lupte (vol. 43, p. 162-190). In ce pri-veste istoria Italiei, studiile publicate In ultimile trei volume din Srednie Veka" abor-deazd urmatoarele aspecte: contradictiile social-politice in societatea longobarda (I.A. Dvo-retkaia, vol. 41, P. 78-99); continutul tratatului inedit a lui Lorenzo Pisano (M.A. Iusim,vol. 42, p. 122-144); activitatea comerciala si bancara la Florenta in a doua jumatatea secolului al XVI-lea si 1nceputul secolului al XVII-lea (A.D. Rolova, vol. 42, P. 98-121),si fenomenul cosmic In poezia medieval& tirzie (R.I. Hlodovski, vol. 43, p. 105-133).

Un numdr de patru studii si comunicari se refer& la istoria Germaniei din secolulal XVI-lea, abordind cu preeddere probleme de istorie economic& si sociala. Astfel, Incomunicarea semnatã de S.A. Faradgeva este infatisata evolutia asa-zisului principiudirectionist in mineritul din Saxonia secolului al XVI-lea, principiu legat de formareaexploatdrii capitaliste in minerit (vol. 41, p. 187-202). N.V. Savina trateazd In comuni-carea ei caracterul exploatarii domeniilor apartiiiatoare Fuggerilor la inceputul secoluluila XVI-lea. I.K. Nekrasov publica un studiu interesant referitor la cronicarii oraseni dinprima jumdtate a secolului al XVI-lea si viziunea lor despre cauzele si caracterul raz-

www.dacoromanica.ro

3 REVISTA REVISTELOR DE MEDIEVISTICA 175

boiului prOnesc german din 1525 (vol. 41, p. 121-142). In sfirsit, din acest grup de studii-face parte si cel semnat de V.V. Pervuhin, Inchinat miscririi de reformä religioasä din Liibeck.In 1529-1530, studiu In care accentul cade de fapt pe analiza luptelor social-politice dinorasele hanseatice In prima jumatate a secolului al XVI-lea (vol. 41, p. 100-120).

Pe linia vechilor sale preocupdri, A.N. Cistozvonov trateaza In studiul sSu problemaraportului dintre venitul gospodariei tiirdnesti i sistemul de ddri din Olanda la inceputtilsecolului al XVI-lea (vol. 42, p. 84-93). 0.1. Varjas public& o comunicare interesantadespre situatia servitor i libertinilor In regatul Leon in secolele IX XI, demonstrind criIn nordul Spaniei In acea perioadd s-a pOstrat pdtura servitor si c6 nu se pot observaschimbdri importante nici In statutul libertinilor (vol. 43, p. 207-222). 0 comunicaresuccintä publica i V.S. Baraskova despre legaturile ruso-norvegiene In secolul alXVI-lea (vol. 43, p. 223-228).

In sfIrsit, nu putem, Incheia enumerarea noastra. Wä a pomeni de lap Lul cä re-dactia publicatiei Srednie Veka" continua colaborarea cu istoricii din alte Sri publicln-du-le studiile. De data aceasta cunoscutul istoric din Elvetia, M. Koerner, este oaspetelepublicatiei cu un studiu de mare interes rnetodologic i anume referitor la problema in-vestitiilor In orasele din Elvetia secolului al XVI-lea (vol. 43, p. 134-161).

In Srednie Veka" continuA publicarea bibliografiei sovietice referitoare la istoriaprilor Europei apusene din epoca feudald. De data aceasta gasim bibliografia curentdpe anii 1974-1977, IntocmitA de LI. Frolova.

Constituie InsA un aspect nou cresterea sensibilA a pArtii informationale (recenzii,Insemndri bibliografice, cronica evenimentelor, bibliografii), ea ocupind in ultimele treivolume aproape o treime din spatiul publicatiei. Mai retitle atentia i aparitia generatieimai tinere de medievisti sovietici cu studii, comunicAri i recenzii de o inaltd tinutd tiin

L. Demény

1

www.dacoromanica.ro

STUDII $1 MATERIALE DE ISTORIE MEDIE

INDICELE BIBLIOGRAFIC AL VOL. IX

Materialul indexului de fata a fost organizat pe numele autorilor, alfabetic i, Incadrul fiecarui autor, pe rubricele publicatiei noastre (studii i articole; comunicari, note,discutii; izvoare si instrumente de lucru; addenda et corrigenda si revista revistelor).Pentru rubrica recenzii" s-a folosit prescurtarea Rec. Intrucit anii de aparitie lipsescdin index, am socotit necesar sa-i mentionam aici: I (1956), II (1957), III (1959), IV(1960), V (1962), VI (1973), VII (1974), VIII (1975), IX (1978), X (1983).

ADAM, MARIETA, Documente inedite din arhiva Cretzulescu, VI, 359-361; Documenteinedite din secolele XV XVII, VII, 285-291; Lista unor dreglitori de cate-goria a doua, in secolele XV XVII ( Tara Romdneascd ), IX, 185-191.Rec. Liber momorialis Georges de Lagarde. Etudes présentées a la Commissioninternationale pour l'histoire des Assemblées d'Etats. XX XVIII London,1968, Louvain Paris, 1970, XVI+401 p., VI, 408-410; Nicolescu, Corina,Istoria costumului de curie in tdrile romdne. Secolele XIV XVIII, Bucuresti,Edit. stiintifica, 1970, 308 p., VII, 38W-390; Documenta Romaniae Historica,A. Moldova, vol. XXII (1634), volum Intocmit de C. Cihodaru, I. Caprosusi I. *imanschi, Bucuresti, Edit. Academiei, 1974, XLVII 4- 487 p., VIII,235; Ionescu-Niscov, Traian si Maria Soveja, Acte de cancelarie domneascd.Ornamente gi miniaturi, Bucuresti, Edit. Meridiane, 1974, 120 p. (studiuintroductiv + 50 pl.), VIII, 235-236.

APOSTOL, G., Rec. Brezeanu, Stelian, 0 istorie a Imperiului Bizantin. Edit. Albatros,Bucuresti, 1981, 286 p. + XXXII ilustr., X, 170.

ARMBRUSTER, ADOLF, 0 relatare ineditd a morlii lui Despot- Vodd, VI1,321-328. Rec.Gerstinger, Hans, Die Briefe des Johannes Sambucus (Zsamboky ),1554 1584. Mit einem Anhang: Die Sambucusbriefe im Kreisarchiv von Trnava,von Anton Vantuch, Wien, Hermann BOhlaus Nachf., 1968, 368 p. + XXXIil., VI, 405-408. Der Aussenhandel Ostmitteleuropas 1450 16,50. Dieosimitteleuropdischen Volkswirtschaften in ihren Beziehungen zu Mitteleuropa,herausgegeben von Ingomar Bog, Kinn, Wien, Bahian Verlag, 1971, XVI +-4-- 628 p., VIII, 252-253. Deutsches Archiv far Erforschung des Mittelal-ters", namens der Monumenta Germaniae Historica, herausgegeben vonHorst Fuhrmann, Hans Martin Schaller, 28. Jahrgang, 1972, 1-2, BOhlauVerlag, Köln, Wien, 684 p. (I+II), VII, 422-424.

BARBU, PAUL-EMANOIL, Documente inedite privind mogia Timburegti, IX, 179-183.BALAN, C. si H. CHIRCA, 0 inscriptie din 1397 1398 privitoare la stdpinirea turceascd

de la Turnu, III, 359-364; si H. Chirca, 0 pisanie necunoscutd din comunaAlunu, V. 349-352. Rec. Documenta Romaniae Historica, B. Tara Boma.-neascd, vol. IV ( 1536 1.550 ), volum Intoemit In cadrul seminarului depaleografie slava condus de Damaschin Mioc, Bucuresti, Edit. Academiei,1981, XXXIII + 429 p., X, 143-146.

BALAN, MARIA, Contribujii la istoria Inadgimintului din Oltenia in secolul al XVIII-lea,VI, 289-295. Rec. Djamo-Diaconita, Lucia, Limba documentelor slam-romdne emise In Tara Romdneascd in secolele XIV XV, Bucuresti, Edit.Academiei, 1971, 387 p., VII, 387-389.

BALMA, D., Un pergament inedit de la Radu cel Frumos, 1472, IX, p. 153-154. Add.et Corr., X, 137-141.

BARCACILA, AL., Dacia gi Dania In istoriografia gi cartografia medievald, III, 341-358.BERZA, M., Haraciul Moldovei gi Tdrii Romanesti In sec. XY XIX, II, 7-47; Barbu

T. Cdmpina (necrolog), III, 385-386.

www.dacoromanica.ro

2 INDICE (VOL. I-x) 177

BID I AN, ANCU, Organizareasi rolttl meptepugarilor in viala economicd pi sociald a orapuluiRraov in secolul al X V-lea, VIII, 137-159; Contribugi la studiul organizdriinvstepugurilor brapovene in secolul al XVI-lea, IX, 43-58; Moldova in tra-tativele polono-otomane intr-un document din anul 1538, VII, 309-319; Douddocum-nte slave necunoscute din Tara Romdneascd din primul sfert al veaculuial XV I-lea, IX, 163-165. Rec. Pavlescu, Eugen, Meptepug nego; la romdniidin sudul Transilvaniei (sec. XVII XIX), Bucure0, Edit. Academiei,1970, 574 p., VI, 399-401.

BOGDAN, D 1.MIAN P., L-gaturile serdarului Lupu Anastasd cu rupii (1721-1751),II, 345-389; 0 sire,' veche matrice de pecete romdneascd, I, 245-265.

BOL$ACOV, A. A., Lo'altzarea bdtdliei de la Rovine, IV, 391-394.BUC*AN, CONS PA.N PIN, Rec. Géricot, Leopold, Les lignes de fettle du Moyen Age,

ei. VI-a revazuta, To,irnai, 1969, 407 p., VII, 399-401.BUSUIOCEANU, ANDREI, Doud documente inedite din Tara Romdneascci din secolul

al X V I-lea, IX, 167-170. Rec. Constituirea statelor feudale romdnepti, 1980,327 p., X 164-166.

CAMARIANO-CIORAN, ARIADNA, Despre poema patrioticd antiotomand TrimbilaThminPasce, II, 457-464; Mdsuri fiscale pi administrative in Moldova(1753 1754), V. 505-528.

CAPROW, IOAN i DAMASCHIN MIOC, Documente slavo-romdne din arhivele dinU.R.S.S., X, 113-134.

CliMAR k.,ESCU, RUXANDRA i CORALIA FOTINO, Din istoria preprilor. Evoluliaprelului cailor in Tara Rorndneascd ( secolele XV XV I I ), VI, 225-241.Rec. Bibliograf ii istorice apcirtue in ultima vreme in Republica SocialistaRomania, VII, 369-374.

CERNOVODEANU, PAUL, Tdrile romdne in viziunea cdlatorilor englezi (a doua jumdtatea secolului al XV II-lea pi primele decenii ale celui de al XV III-lea ), VI, 111144; Caldtoria lui Pierre Lescalopier in Tara Rorndneascd ci Transilvaniain 1574, IV, 433-463. Add. et Corr., VII, 355-361 i VIII, 229-230. Rec.Ursu, G. G., Memorialistica in opera cronicarilor, BucurWi, Edit. Minerva1972, 290 p., VII, 391-392.

CHIRCA, HARALAMBIE, Veniturile vistieriei lui Constantin Brincoveanu dupd condicavistieriei, I, 213-232; i C. Man, 0 inscriptie din 1397-1398 privitoarela stdpinirea tumeascd de la Turnu, III, 359-364; 0 C. Man, 0 pisanienecunoscutd din comuna Alunu, V, 349-352; Docurnente privind istoria Rorndniei, seria B. Tara Romdneascd. Materiale din arhive particulare, V, 583639.

CIOCtLTAN, VIRGIL, Rec. Maxim, M.., Culegere de texte otomane, fasc. I, Izvoare docu-mentare i juridice (sec. XV XX ), Centrul de multiplicare al UniversitétiiBucure§ti, Bucure0.i, 1974, 179 p., VIII, 237-238; Werner, Ernst, KetzerWeltund verbesserer, Berlin, Akademie Verlag, 1974, 57 p., VIII, 251-252;Document .. turcepti privind istoria Romilniei, vol. I, 1455-1774, intocmit deMustafa A. Mehmed, Bucure§ti, Edit. Academiei, 1976, 413 p. (ColectiaIzvoare orientale privind istoria Romaniei", III), IX, 203-204.

COLUMBEANU, S., Birul in Tara Romdneascd (177,5-1831 ), VII, 259-276.CONSTANTINESCU, AL., Ploconul, VI, 217-224.CONSTANTINESCU, IOANA, Aspecte ale destrdmdrii feudalismului En Tara Romdneascd

i Moldova la sfigitul secolului al XV III-lea pi Inceputul secolului al XI X-lea.Oamenii de scuteald", IX, 9-42; Arendarea mopiilor in Moldova pind laRegulamentul Organic, VI, 259-268.

CONSTANTINESCU, RADU, Note privind istoria bisericii rorndne In secolele XIII XV,VI, 173-192.

CONSTANTINIU, FL., Aspecte ale mentalului colectiv stitesc in societatea medievald, VII,69-100; De la Mihai Viteazul la fanarioli: observalii asupra politicii externeromdnepti, VIII, 101-135; Iobdgia in istoriografia romdneascd, X, 37-114;Fdrtmilarea feudald: opinii pentru o discufie, VI, 297-307. Rec. tefãnescut*tefan, Tara Romdneascd de la Ba.sarab I Intemeietorul" pint% La MihatViteazul, BucurWi, Edit. Academiei, 1971, 173 p. (Istorie i civilizatie, 1),VI, 392-393; George Kastriot-Scanderbeg and the albanian-turlrish warof the X V-th century, sub lingrijirea Universitatii de Stat 0 a Institutului deistorie i lingvistica din Tirana, 1967, 144 p., VI, 403-404; Documenta Bo-

00

www.dacoromanica.ro

178 RUXANDRA cAmARAsEscli

maniae Historica, B. Tara Romdneascd, vol. II (1501- 1525 ), volum lngrijitde 5tefan Stefänescu i Olimpia Diaconescu, Bucuresti, Edit. Academiei,1972, 600 p., VII, 365-366; Armbruster, Adolf, .Romanitatea romdnilor.Istoria unei idei, Bucuresti, Edit. Academiei, 1972, 279 p., VII, 386 -387;Dutu, Al., Cdrtile de Intelepciune In cultura romdnd, BucuresI i, Edit. Academiei,1972, 168 p., VII, 392-393; Penelea, Georgeta, Lcs foires de la Valachiependant la période 1774 - 1848, Bucarest, Ed. de l'Académie, 1973, 183 p.,VII, 393-394; Cdrabis Vasile, Sate de mosneni din Valea Jalefului. Contribuliiistorice, Craiova, Edit. Scrisul românesc, 1976, 184 p., I X, 210-211; Fenesan,Costin, Documente bdndjene medievale (1440- 1653 ), Tirnisoara, Edit. Facia,1981, 220 p. + 12 pl., X, 150 ; Mdriurisirea de credintd. a Bisericii ortodoxe-1642, trad. de Al. Elian, Bucuresti, 1982, 183 p. X,158-159 ; S. Papacos-tea) Andreescu, tef an, Vlad Tepes (Dracula ). bare legendd $i adevdr istoric,Bucuresti, Edit. Minerva, 1976, 297 p. si Stoicescu, Nicolae, Vlad Tepe$,Bucuresti, Edit. Academiei, 1976, 238 p., IX, 205-206; Zbornik radovaVizantoloAkog Instituta", 1976, vol. 17, 432 p., IX, 217.

CORFU S, I LIE, Compleari la biografia cronicarilor ,,S'erban $i Grigore Andronescu, VI. 269277; i.Ctefan cel Mare pe o frescd polond, VIII, 201-204.

CORIVAN, N. si I. GRAMADA, Despre gospoddria feudald din Moldova In prima jumdtatea secolului al XV II I-lea, V, 257-279.

CRACIUN, IOACHIM, Rdzordtirea sa$ilor din Brasov la 1688, I, 199-212.CRETEANU, RADU, Documente din zona Tismana-Pestisani (jud. Gorj ), VII, 301- 305.CRONT, GHEORGHE, Dreptul de ctitorie fn Tara Romdneascd $i Moldova. Constituirea

$i natura juridicd a fundafiilor din evul mediu, IV, 77-116; Arta judiciard"a lui Dimitrie Panaiotache Catargiu, VII, 329-354. Rec. Quinze ans debibliographie historique en Grece (1950- 1964 ), Atena, 1966, 294 p., Cinqans de bibliographic historique en Greve (1965- 1969 ), Atena, 1970, 134 p.VI, 420-423; Tsourkas, Cleobule D., Germanos Locros, Archeve'que de Nysseet son temps (1645-1700 ). Contribution a l'histoire culturelle des Balkans auX V II-e siecle, Thessalonique, 1970, 120 p. 5 pl., VII, 403-405.

DAN, MIHAIL. iS'tiri privitoare la istoria Idrilor romdne In cronicile ucrainene, I I, 205-288.DECEI, AUREL, Aloisio Griui In slujba sultanului Soliman Kanunt, dupd unele documente

turcevi inedite (1533-1534), VII, 101-156 2 fig. Ree. Tvetkova, Bistra,Pametna butca na narodnite (Lupta memorabila a popoarelor), Varna, Edit.de stat. 1969, 291 p. A- 7 harti si ilustr., VI, 410-414 ; Turan, prof. dr. Osman,Seleuldular tarihi ve tark-isldm medeniyeti (Istoria selgiucizilorturco-islamicA), Ankara, 1965, XIII -1- 448 p. In publica(iile Ttirk KOl-lOri.inii Arastirma EnstitUsU (Institutul d& cercetäri despre cultura turcA),7, seria a III-a, numarul Al, VI, 430-434.

DEMRNY, LIDI A A., Regimul tricesimelor $i punctele vamale din Transilvania In perioadaprinctpatului autonom, VII, 207-221.

DEIIFAY, LUDOVIC, Cartea $i tiparul promotori ai legdiurikr culturale dintre guileromdne in secolul a/ XV I-lea, VI, 91-109; Documente noi\referitoare la rdscoalade la Bobilna, IV, 395-421. Rec. Varga, Jinos, Jobbeigyrendszer a magyar-orszdgi feudalizmus kései szdzadaiban 1556-1767 (Sistemul iobagesc dinperioada feudalismului tlrziu din Ungaria 1556-1767), Budapesta, AkadémiaiKiadó, 1969, 614 p., VI, 435-438; Tihomirov, M. N., Istoriceskie svjaziRossii so slavjanskiini stranami i Vizantiej, lzdatelstvo Nauka", Moscova,1969, 367 p., VI, 438-444; Liublinskaia, A. D., Latinskaja paleografija,Moscova, Izdatelstvo Vlssaja skola", 1969, 192 p. 71- 64 pl., VII, 418-420 ;Vnutrenia politika franluzskogo absolutizma, 1633- 1649 gg., Leningrad, Nau-ka", 1980, 80 p., X, 162; Srednie Veka", vol. 35, Moscova, IzdatelstvoNauka", 1972, 320 p., VII, 421-422; Strednie Veka", vol. 41 (1977),440 p., vol. 42(1978), 416 p., vol. 43(1980), 432 p., X, 172-174.

DIACONESCU, OLIMPIA, Intregiri documentare la istoria secolelor XV- XVI, VII,293-299. Rec. Noi surse referitoare la istoria medic a .Romdniei, VI, 401-403 ; Populalie ci societate. Studii de demografie istoricd, vol. 1, sub redactiaprof. Stefan Pascu, Cluj, Edit. Dacia, 1972, 356 p., VII, 384-386; Cronicaanonimd a Moldovei 1661-1729 (Pseudo-Amiras). Studiu i editie critic&

-1-

-

(-si

+

si

www.dacoromanica.ro

INDICE (VOL. Ix) 179

de Dan Simonescu, Bucuresti, Edit. Academiei, 1975, 170 p. (Cronicile medie-vale ale României, IX), IX ,204-205.

DIACONU, GH., Observaiii cu privire la urmele vechiului tirg al Sucevei in vremea marilorasedii otomane i polone din veacul al XV-lea, 1, 267 283.

DIMIU, R., Rec. Georgescu, Valentin Al., Petre Strihan, Judecata domneascii in TaraRomdneascli si Moldova (1611 1831), Bucuresti, Edit. Academiei, 1981,233 p., X, 166-168.

DITA, ALEXANDRU, Rec. Nicolae Stoica de Hateg, Cronica Banatului, Studiu introduc-tiv, editie, glosar si indice de Damaschin Mioc, ed. II-a revAzutri, Timisoara,Edit. Facla, 1981, 371 p., X, 156-157.

DONAT, ION. Cu privire la domnia lui Vlad Inecatul, IX, 117-123; Satele lui MihaiV iteazul, IV, 465-506.

DORNER, E., M. GLUCK si G. KOVACH (Arad), Contribulii noi cu privire la rdscoalapopulard din 1514, II, 431-448.

DRAGOIIIR, S., Romdnii din Transilvania si unirea cu biserica Romei, III, 323-339.DUZINCHEVICI. GHEORGHE; Rdzboiul moldo-polon din anal 1497. Critica izvoarelor,

VIII, 9-61.EDROIU, N., Rec. Documenta Romaniae Historica, C. Transilvania. vol. XI (1356 1360),

sub redactia acad. Stefan Pascu, Bucuresti, Edit. Academiei, 1981, LXIV +9- 659 p. X, 147; Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenhdr-gen. Fonciator Franz Zimmermann, vol. VI. 1458 1473. Documentele nr. 3 099

3 979, cu 8 facsimile. Publicat de Gustav Giindisch in colaborare cu HertaGfindisch, Gernot Nussbacher si Konrad G. Giindisch, Bucuresti, Edit. Aca-demiei, 1981, LV + 628 p., X, 147-148.

ELIAN, ALEXANDRU, Epigrame funerare grecesti in epoca fanariotd, 1, 333-341.FENESAN, C., Rec. Nicolae Stoica de Hateg, Mehadier Chronik. introducere, editie, note

indici de Damaschin Miocsi Adolf Armbruster, Bucuresti, Edit. Kriterion,1980, 263 p. X, 157-158.

FOTINO, CORALI si FtUX \NDRA CAMARASESCU, Din istoria preturilor. Evolutiapretului cailor in Tara Romdneascd (secolele XV XV II ), VI, 225-241.

GAVRILOVIC, Dr. NI KOLA, Documente din arhivele iugoslave referitoare la rdscoala din1784 condu.sd de Horea, Closca si Crisan, VI, 363-379.

GEORGESCU, VALENTIN AL Protinzisisul in Manualele de legi" din 1765, 1766 i1777 ale lui Mihail Fotino. ru o analizd generald a operei sale juridice si a rapor-turilor ei cu S'uplimentul" publicat de fralii Tunusli in 1806, V, 281-333.

GIURESCU, CONST. C., Despre lupta de la Soci, IV, 423-431.GIURESCU, DINU C , Anatefterul Condica de porunci a vistierieilui Constantin Brin-

coveanu, V, 353-504.GLUCK, M., G. KOVACH si E. DORNER (Arad), Contributii noi cu privire la rascoala

populard din 1.514, II, 431-448.GONTA, ALEXANDRU I.. Rec. Documenta .Romaniae Historica, A. Moldova, VOL 1

( 1384 1448 ), 1ntocmit de C. Cihodaru, I. Caprosu si L. Simansehi, Bucuresti,Edit. Academiei, 1975, 604 p.; vol. II (1449 1486 ), intocmit de L. Si-manschi, Georgela Ignat si D. Agache, Bucuresti, Edit. Academiei, 1976,648 p.. IX, 201.

GOROVEI, 5TEFAN S., Note istorice si genealogice cu pricnre la urmasii lui Stefan cel Mare,VIII, 185-200. Rec. Stoicescu is. icolae, Dictionar al marilor dreecitori dinTara Romdneascd si Moldova, secolele XIV XVII, Bucuresti, Edit. enci-clopedicA romknri, 1972, 456 p., VII, 367-368.

GRAM ADA, I. si N. CORIVAN, Despre gospoddria fewlald din Moldova in prima jumdtalea secolului al X V III-lea, V, 257-279.

HERLE kLEXANDRU, Dietele in Transilvania autonomd, VI, 207-215.HOLBAN, MARIA, Deposeddri si judecdti in Banat pe vremea Angevinilorsi ilustrarea lor

prin procesul Voya (1361-1378 ), V, 57-131; Contribugi la studiul rapor-turilor dintre Tara Romdneascd Fi Ungaria angevind ( Rolul lui BenedictHimfy in legdturd cu problema V idinului ), 1, 7-62; Mdrturii asupra roluluienezilor de pe marile domenii din Banat In a doua jumdtate a secolului al X III-lea,II, 407-429.

HOLBAN, T.; Doud docurnente moldovenesti din secolul al XVII-lea, VII, 307-308.ILIESCU, OCTAVIAN, Despre natura juridicd 15' i importania despdgubirilor oferite de Basa,

et

I.

A.,

www.dacoromanica.ro

180 RUXANDRA CAMARMESCU

rab voievod regelui Carol Robert (1330 ), V, 133-150; Perperi auri adsagium Venetorum", VIII, 211-217; Cu privire la problema realizdrii unuicorpus" al monedelor feudale rnmdnesti, I, 285-323; Cu privire la o handparlialei a sud-estului Europei datind din preajma bdtdliei de la Nicopole,IX, 193-197 + 2 pl.

ILIE*, AURORA, C'tiri in Lep:aura', cu exploatarea sdrii in Tara Romdneascd pind in veaculal XVIII-lea, I, 155-197; Drumurile transportul sdrii in Tara Romd-neascd (secolele XY XIX ), VII, 223-242; Insemndri de pe cartea crecheromdneascd, VI, 349-357.

IONESCU-NWCOV, TRAIAN, Un Mellor ceh in Moldova in timpul lui Stefan cel Mare,VIII, 205-209; Acte de cancelarie domneasca inedtte din prima jurndtate asecolului al XVII-lea, IX, 171-178. Rec. hall\ oda, R. si A. Kolesnyk, DasHussitische Denken im Lichte seiner Quellen, Akademie Verlag, Berlin, 1969,466 p., VI, 417-420; Novy, Rostislav. PrenzyslovskY suit 11. a 12, stoleti(Statul Prernyslizilor In seculele XI si XII), Acta Universitatis Carolinae,Praha, 1972, 184 p., VIII, 248-249.

JAEGER, HERBERT, Aspecte din istoria comer tului bcincitean in secolul al XV III-lea.Pe marginea unor registre vamale, VI, 243-257.

KOVACH, G., M. GLUCK si E. DORNER (Arad), Contributii noi cu privire la reiscoalapopulard din 1514, II, 431-448.

LAZEA, ALVINA. Rec. Kavkaz i Yostoénaja Evropa v drevnosti, Moscova, Nauka",1973,264 p., VIII, 250-251.

LAZEA, EMIL. Economia piscicold si dreptul de pescuit in Transilvania in secolele Xl XIV,VI, 19-41. Rec. Skazkin, S. D., Oeerki po istorii zapadno-evropeskogo,crestanstva v srednie peka, Moscova, Edit. Universitatii din Moscova, 1968,376 p., VI, 444-446; Kosary, Domokos, Bevezetes Magyarorszdgtdrténetének forrcisaiba és irodalmdba, I, Altalanos rész III (Introducere Inizvoarele i bibliografia istorica a Ungariei, vol. I, partea generala IID,Budaspet, 1970, 890 p., VII, 413-415.

LAZARESCU, DAN A., Rec. Surdich, Francesco, Genova e Venezia fra tre e quatrocento,Genova, Fratelli Bozzi, 1970, 300 p., VI, 424-426; La Pologne au XIII-eCongres international des sciences historiques a Moscou, Varsovia, 1970, 2 vol.,254 + 304 p., VI, 428.-430.

LEHR, LIA, Comertul Tarii Ronicinesti si Moldovei in a doua jumdtate a secolului XVI siprima jumeitate a secolului X VI I, IV , 223-306; Factori determinaryi in evolujiademograficd a Tdrii Romdnesti in secolul al XVII-lea, VII, 161-203 ++ 2 grafice.

LIMONA, E. si D. LIMONA, Aspecte ale comerfului brasovean in veacul al XVIII-lea.Negustorul aromdn Mihail Turnbru, IV, 525-564.

LUNGU, RADII, Rec. Cronici turcesti privind tdrile romdne. Ertrase. Sfirsitul sec. XVIinceputul sec. XIX, vol. intocmit de Mustafa A. Mehmet, Bucuresti, Edit.Academiei, 1980, 444 p., X, 159-160.

MANOLESCU, RADU, Schimbul de mdrfuri dintre Tara Rorndneascil si Brasov in primajumdtate a secolului al XVI-lea, II, 117-204.

MARCHESCU, Dr. ANTONIU, Cronica comunei Slatina-Timis, VI, 309-324.MATEESCU, TUDOR, Pricini ale romthrilor din Dobrogea judecate de organele judiciare

ale Tdrii Romdnesti (sec. al XVIII-lea), IX, 125-131.MICU, IOLANDA, Rec. Ceileitori strdini despre romdne, vol. VII, Ingrijit de Maria

Holban, M. M. Alexandrescu-Dersca-Bulgaru si Paul Cernovodeanu, Bum-resti, Edit. stiintificasi eneiclopedica, 1980, 621 p., X, 160-161.

MIOC, DAMASCHIN, Despre modul de impunere si percepere a birului in Tara Rorndneascdpind la 1632, II, 49-116; Cuanturnul birului pe gospodeiria Icirtineascerin Tara Romdneascii in secolul al XVI-lea, V, 151 173; S'tiri deistorie a romdnilor in Letopiselul brancovicesc", IX, 133-142; responsabil,si C. Balan, M. &Ilan, H. Chirca, N. Stoicescu, t. *tefanescu) Lista dregii-torilor din sfatul domnesc al Tarii Romdnesti in secolele XV XVII, IV,565-583; Materiale romcinesti din arhive streiine, VI, 325-347; Manuscriseslavo-romdne in biblioteci din strdindtate, VII, 277-284; (JO Joan Caprosu)Docwnente slavo-rorndne din arhivele din U.R.S.S., X, 115-134. Add. et Corr;VI, 381-388; VII, 361-363. Rec. Orbini, Mavro, Kraljevstvo Slovena (Re-gatul slavilor), Belgrad, 1968, CLII A- 477 p., VI, 426-428; Pascu, 5tefan,Voievodatul Transilvaniei, vol. I, Cluj, Edit. Dacia, 1971, 595 p., VII, 374

pi

www.dacoromanica.ro

6 INDICE (VOL. IX) 181

375 ; Tint, Aural, Colonizdri habsburgice in Banat, 1716 1740, Timi§oara,Edit. Facla, 1972, 216 p., VII, 382-383; Finances publiques d'ancien regime.Finances publiques contemporaines. Processus de mutation. Continuites etruptures, Coloque international, Spa, 16-19.1 X.1971, Actes, Pro Civitate",Collection Histoire, nr. 34, Bruxelles, 1972, 268 p., VII, 395-396; Radovisimpozijuma o srpsko (jugoslovensko )-rumunskim odnosima. Actele simpozio-nului dedicat reladilor sirbo (iugoslavo )-romane (Vre'ac, 22-23.V. 1970),Panèevo, Edit. Libertatea, 1971, 501 p., VII, 409-410; *tefAnescu, tefan,Demografia, dirnensiune a istoriei, Tin*oara, Edit. Facla, 1974, 171 p., VIII,238-240; Me6o9ita Gradja (Miscellanea), IT, Beograd, 1973, 338 p., VIII,247-248; Gavrilovié, Dr. Nikola, Istorija 6irilskih 6tamparija u HabzburfkojMonarhtji u XVIII veku (Istoria tipografiei chirilice In Imperiul Habsburgicin secolul al XVIII-lea), Novi Sad, 1974, 246 p., IX, 214-215; Duda§,Florian, Cazania lui Varlaam in vestul Transilvaniei, Timi§oara, Edit. Mitro-poliei Banatului, 1979, 270 p. -I-- 61 ilustr., X, 170-171 ; Suciu, I. D., RaduConstantinescu, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, Timi-para, 1980, 2 vol., 1148 p. + 72 ilustratii, X, 148 150.

NEAG5U, JOAN I., Rec. Velayos, Salustiano Moreta, El monasterio de San Pedro deCardelia. Historia de un dominio mondstico castellano (902 1338 ) (Presenla-don: José Luis Martin), Salamanca, Ijniversidad de Salamanca, 1971, 302 p.4 h. + 5 ilustr. (Acta Salamanticensia. Iussu Senatus Universitatis Edita.Filosofia y Letras, 63), VII, 411-412.

NICOLESCU, CORINA, Aspecte ale reladilor culturale cu Bizanful la Dundrea de Jos insecolele X XI V, V, 7 55 ; Arta epocii lui Stefan cel Mare. Relafii cu lumeaoccidentald, VIII, 63-99. Rec. Popa, Radu, Tara Maramureeului in veaculal X IV-lea, Bticureti, Edit. Academiei, 1970, 304 p. + 17 fig., VII, 376377 ; Reallexikon zür byzantinischen Kunst, Stuttgart, vol. I, 1966; vol. II,1972, VII, 401-403.

OLTEANU, ST., Meeteeugurile din Moldova in secolul al XV II-lea, III, 101-232; Inscripdade pe piatra de mormint de la mandstirea lui Ialco din Suceava, I. 367-370.Rec. Histoire générale des techniques, sub redactia lui Maurice Daumas, I,Les origines de la civilisation technique, Paris, Presses universitaires de France,1962, 652 p., II, Les premieres étapes du machinisme, Paris, Presses universi-taires de France, 1965, 750 p., VI, 415-417.

OTETEA, A., Consideradi asupra trecerii de la feudalism la capitalism in Moldova ei TaraRomaneascd, IV, 307-390.

PALL, FRANCI SC, Contribudi la problema locurilor de adeverire din Transilvania medievald,II, 391-405; 0 vizità In Tara Romdneascd in anul 1644 (relatare ineditd a lui

), VIII, 219 227.PANAITESCU, P. P., Dreptul de strdmutare al fdranilor in Tdrile Romdne (pind la mtjlocul

secolului al XV II-lea ), I, 63-122; 1 nc,puturile scrisului in limba romdnd,IV, 117-189; Inceputurile istoriografiei in Tara Romaneascd, V. 195-255.

PAPACOSTEA, ERBAN, Contribufie la problems reladilor agrare in Tara Romaneascdin prima jumdtate a veacului al X V III-lea, III, 234-321; La inceputurilestatului moldovenesc. Consideratii pe marginea unui izvor necunoscut, VI,43-59; lnceputurile politicii comerciale a Tarii Romaneeti ei Moldovei (seco-lele XIV X VI ). Drum ei slat, X, 9-56. Add. et Corr., VII, 363. Rec. Otetea,Andrei, Tudor Vladimirescu ei revoluda din 1821, Buctire.,11, Edit. *tiintifica,1971, 564 p., VII, 383-384; Kotvan, Dr. Imrich, Rukopisy UniverzitnejKniinice p Bratislave (Codices manuscripti Bibliothecae Universitatis Brads-lavensis ), Univerzitna Kniinica v Bratislava, 1970. 544 p., VII, 396-397;Musso, Gian Giacomo, Move ricerche d'arch;vio su Genova e l'Europa centro-orientate nell'ultimo Media Evo, in Revista Storica I taliana", LXXI II,1971, nr. 1, p. 130-143, VII, 406; Grzegors, Maksymilian, Analiza dyploma-ticzna-sfragistyczna dokument6w traktatu Torunskiego 1466 r.. (Analiza diplo-matica §i sfragistica a documentelor tratatului de la Torun din 1466), Torun,PAN, 1970, 289 p. (Towarzystwo Naukowe w Toruniu), VII, 410-411;Barbaro i Contarini o Rossii i istorii italo-ruschih svjazej p XY v., ed.E. Y. Skr-jinskaia, Leningrad, Izdatelstvo Nauka, 1971, 274 p. (Academia NaukInstitut istorii S.S.S.R., Leningradsko otdelenie), VII, 415-416;Florin Constantiniu), Andreeseu, *tefan, Vlad Tepee (Dracula). lnire legenda

+

Boleti

S.S.S.R(";161

www.dacoromanica.ro

182 RUXANDRA CAMARASESCU 7

adevdr istoric, Bucuresti, Edit. Minerva, 1976, 297 p. si Stoicescu, Nicolae,Vlad Tepes, Bucuresti, Edit. Acaderniei, 1976, 238 p., IX, 205-206.

PAPACOSTEA-DANIELOPOLU, CORNELIA, Rec. Pippidi, Andrei, Hommes et idéesdu Sud-Est européen a l'aube de l'dge moderne, Bucuresti, Edit. Academiei, Edi-tions du C.N.R.S., 1980, 372 p., X.168-169.

PASCU, STEFAN, Miscdri fdrdnesti prilejuite de intrarea lui Mi hai Viteazul in Transilva-nia, 1, 123-154.

PATAKI, IOSIF, Ceva despre Tdrii Romdnesti cu Ungaria la sfirsitul veacului alX I V -lea, II, 421-429.

PAVA, R., Criptograma din Psaltirea &heiand, I II, 365-372 ; Criptogramele din insemndrilede mind ale lui Costantin-Voda Brincoveanu, IV, 507-517; Cartea de cintecea lui Eustatie de la Patna, V, 335-347.

PENELEA, GEORGETA, Regimul juridic al bilciurilor in Tara Romdneascd (1774 1831 ),VI, 145-171. Rec. Berindei, Dan, L'année révolutionnaire 1821 dans lesPays Roumains, Bucuresti, Edit. Academiei, 1973, 246 p., VIII, 246.

PIPPIDI, ANDREI, Rer. Corlus, Ilie, Documente privitoare la istoria Romdniei culesedin arhivele polone. Secolul al XV I-lea, Bucuresti, Edit. Academiei, 1979,450 p. X, 150 156.

PRODAN, acad. DAVID, Desfiintarea serbiei in Transilvania, VII, 9-68.RADUTIU, AUREL, 0 copie autentificatd a lui Supplex Libellus din 1804, IX, 143-152.REZACHEV1CI, CONSTANTIN, Fenomene de crizti social-politicd in Tara Romdneascd

in veacul al X VII-lea, IX, 57-84; Un tetraevanghel necunoscut aparlinindfarniliei dinspre mama a lui iStefan cel Mare, VIII, 161-183. Rec. Fourquin,Guy, Seigneurie et féodalité au Moyen Age, Col. L'historien",dirigee par R. Mou-snier, Presses universitaires de France, Paris, 1970, 246 p., VII, 397-399.

SABAU, ION, Contributii la studiul monetare in Transilvania in prima jumdtatea secolului al X I V -lea, IV , 7-61.

SACHELARIE, OVID, Contributii la studiul formulei Pradalica sd nu fie", VI, 193-206;Autoritatea hotdririlor judecdtoresti in vechiul drept romdnesc, VII, 243-250.Rec. Cront, Gh., Al. Constantinescu, Anicuta Popescu, Theodora R5dulescu,C. Teganeanu, Acte judiciare din Tara Romdneascd, 1776 1781, Bucuresti,Edit. Academiei, 1973, 1 064 p., IX, 201-203.

SIMONESCU, DAN, Cronica 1ti Baltasar Walther despre Mihai Viteazul in raport cu cro-nicele interne contemporane, III, 7-99; Primul ziar tiplirit pe pdmintulnoastre, 1, 343-351.

STOICESCU, N., Despre organizarea pazei hotarelor in Tara Romdnecscii in sec. XVXVII, IV, 191-222; Despre subalternii marilor dregdtori in Tara Roma-neascd si Moldova (sec. XV mijlocul sec. XVIII ), VI, 61-90; Constructorirusi de iazuri in secolul al XV II-lea in Tara Ronwineascd si Moldova, III,373-378. Add. et Corr. X, 135-136 Rec. Grigoras, N., Institufii feudale dinMoldova, I, Organizarea de stat pind la mijlocul secolului al XV III-lea, Bucu-resti, Edit. Academiei, 1971, 475 p., VI, 394-399; Giurescu, Dinu C., TaraRomdneascd in secolele XIV X V, Bucuresti, Edit. stiintifica, 1973, 496 p."-J-16 pl., VIII, 240-245.

SURDU, BUJOR, Rdscoala populard antihabsburgicd din Banat 1737 1739 ), II, 289344.

SYKORA, JAN, Rec., Flora, Radu, Relatiile sirbo-romdne. Noi contributii, Panciova, Edit.Libertatea, 1968, 406 p., VII, 407-408.

SERBAN, C., tiri despre o sticldrie in jinutul Romanului la sfirsitul secolului al X V II I-lea,1, 353-366; Un episod al campaniei de la Prut: cucerirea Brdilei (1711),II, 449-456; Un memoriu de la sfirsitul secolului al XV 1II-lea prititor laTara Rorndneascd, III, 379-384; Un plan inedit privitor la campania de laPrut (1711 ), IV, 519-524. Rec. Buganov, V. I., Moscovschie vosstanijakonla VII veka, Moscova, Nauka, 1969, 439 p., VII, 417-418 ; Douti monografiirecent aplirute despre Mihai Viteazul, IX, 206-210.

STEFANESCU, ST., Consideratiuni asupra terrnenilor vlah" si rumdn" pe baza documen-telor interne ale Tdrii Romdnesti din veacurile XIV XVII, IV, 63-75 ;

noi cu privire la domnia lui Mihai Viteazul, V. 175-194; Realizilri siperspective in domeniul medievisticii romdnesti, VI, 9-17; lnceputurile bdnieide Craiova. Pe marginea unui document recent publicat, I, 325-332. Rec.Papacostea, Serban, Oltenia sub stdpinirea austriacd (1718-1739 ), Bucuresti,

&Wide

circulatiei

tdrii

pi

Pen

www.dacoromanica.ro

8 INDICE (VOL. 1-X) 183

Edit. Academiei, 1971, 342 p. VI, 389-391; Leonachescu-Nandrasu, N.,Stroesti-Arges, Documente si marturii, vol. 1 (1520 1933 ), Bucuresti, Edit.Litera, 1971, 406 p., VII, 366; Vlad, Matei D., Colonizarea rurald in TaraRomdneascd si Moldova (secolele XV XV III ), Bucuresti, Edit. Acade-miei, 1973, 186 p., VII, 377-379; Constantiniu, Florin, Bela/We agrare dinTara Rortuineascd in secolul al XV III-lea, Bucuresti, Edit. Academiei, 1972,210 p., VII, 379-382; SAvulescu, Gheorghe, Comuna Colibasi (Jude;ulArges), editalã de Consiliul popular al Comunei Colibasi, 1972, 244 p., VII,394 395.

SUCU, ION I., 0 seamd de documente medievale inedite din Tara Romdneascd (I), IX, 155162.

TANWCA, NICOLAE-§ERBAN, 0 menfiune bizantina a romeinilor gresit datata, VIII,230-232; Inca un manuscris al Esopiei, VIII, 232-233; Byzantina",'Ento-truiovuo5v 6pyavov To() Ktvrpou Oucarnythv Epebvtov tfig cpaoacmpticAgaxafig TOO 'AptatoreAciou Ilaventcrttigiou OccraaAovficig, Byzantina, AnnualReview of the Center for Byzantine Studies of the School of Philosophy,University of Thessaloniki, 1-5, 1969-1973, Salonic, VIII, 255-257.

VEKOV, CAROL, Inceputurile literaturii istorice din Transilvania in limba maghiardin secolul al XV I-lea, IX, 85-115.

VIANU, AL., Consideragi asupra caracterului administraliei ruse in TarileRomdne(1769 1774 ),1, 233-244.

ViRTOSU, EMIL, 0 satird in versuri din Moldova anului 1821, II, 467-540; Despre corpulde voluntari eleni creat la Bacuresti in 1807, V, 528-582.

VOINEA, TUDOR, Surghiunul, VII, 251-258. Rec. Istoria dreptului romdnesc, vol. 1,coordonator prof. univ. dr. doc. Ion Ceterchi, Bucuresti, Edit. Academiei,1980, 664 p., X, 162-164.

Ruxandra Camdrdsescu

www.dacoromanica.ro

Redactor: MIRCEA SUCIUTelmoredactor: DOINA NORD

Bun de tipar: 8. VII. 1983. Format 16170 x 100Coll de tipar 11,50

C,Z. pentra biblioteci marl: 9(498) 13 :18 "E(00.1 2)(082C.Z. Pentru biblioteci mici: 9(498), 13".

Tiparul executat sub comanda. or. 388 la

Intreprinderea poUgraficti13 Decembrie 1918,

Str. Grlgore Alexandrescu 89-97.Bucuresti,

Repubaca Socialista RomAnla

www.dacoromanica.ro

LUCRARI APARUTE IN EDITURA ACADEMIEI

Maria Holban, Din cronica relatiilor romano-ungare insecolele XIII XIV, Bucuresti, 1981, 311 p.,21,50 lei.

Mustafa A. Mehmet, Cronici turcesti privind tarile romane.Extrase, vol. III, Sfirsitul sec. XVI inceputulsec. XIX, colectia Izvoare orientale privind istoriaRomaniei", IV, Bucuresti, 1980, 346 pag., 37 lei.

Valentin Al. Georgescu, Bizantul i institutiile romanestiping la mijlocul secolului al XVIII-lea, Bucuresti,1980, 296 p., 22,50 lei.

Valentin Al. Georgescu i Petre Strihan, Judecata dom-neasca in Tara Romaneasca si Moldova, 16111831, Partea I, Organizarea judecatoreasca, vol. II(1740 1831), Bucuresti, 1981, 232 p., 16 lei.

Constantin C. Giurescu, A History of the Romanian Forest,B.H.R., Studies, 63, Bucuresti, 1980, 258 p.,10,50 lei.

Revolutia din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu.Documente externe, Bucuresti, 1980, 496 p., 32 lei.

Veniamin Ciobanu, Relatiile politice romano-polone intre1699 si 1848, Bucuresti, 1980, 238 p., 11,50 lei.

Mihai Viteazul in constiinta europeana, 1, Documenteexterne, Bucuresti, 1982, 695 p., 62 lei.

Izvoarele rascoalei lui Horea, seria A, Diplomataria,vol. I, Premisele rascoalei, 1773-1784, Bucuresti,1982, 550 p., 57 lei.

N. Balcescu, Opere, II, Scrieri istorice, politice i econo-mice, 1848-1852, ed. critica si note de G. Zanesi Elena G. Zane, 1982, 304 p., 37 lei.

Istoria parlamentului si a vietii parlamentare dinRomania, 1983, 496 p., 47 lei.

Studii i materiale de istorie moderna, vol. VII, Bucu-resti, 1983, 203 p., 19 lei.

Lei 17,50

A

:.-

.

-

. .

..

www.dacoromanica.ro