Upload
moldovan-laura-madalina
View
219
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
1/27
1
Note de curs. Procedură penală. Partea specială (06 aprilie 2016)
- continuarea cursului privind dispoziţiile generale aplicabile fazei de judecată –
Publicitatea şedinţei de judecată
Reglementată expres în art.352 alin.1 C.pr.pen., publicitatea şedinţei de judecată este un
principiu specific fazei de judecată, care desemnează posibilitatea pe care o are orice persoană
(interesată sau neinteresată) de a asista la desfăşurarea activităţilor procesuale ori procedura
specifice judecăţii. Cu toate că publicitatea reprezintă regula în faza de judecată, aceasta nu
privește toate actele care se efectuează în cursul judecăţii, ci doar şedinţa de judecată.
Cu toate că şedinţa de judecată, de regulă, este publică, art. 352 alin. 2 C.pr.pen. stabileşte
că anumite categorii de persoane nu pot asista la judecată. Este vorba de minorii sub 18 ani, cu
excepţia situaţiei în care aceştia au calitatea de părţi sau martori, precum şi de persoanele
înarmate, cu excepţia personalului care asigură paza şi ordinea.
Legea face referire la mai multe situaţii care reprezintă excepţii de la principiul
publicității şi care privesc nepublicitatea şedinţei de judecată. Spre deosebire de Codul de
procedură penală anterior, care se referea la caracterul secret al judecăţii în anumite cazuri
expres prevăzute de lege, în prezent nu se poate vorbi în nicio situaţie despre caracterul secret al
şedinţei de judecată1, ci doar de nepublicitatea acesteia.
În faza de judecată, nepublicitatea, ca excepție de la regula publicităţii, se întâlneşte în
următoarele situaţii:
1) În procedurile camerale, în condiţiile în care potrivit art. 352 alin.1 teza finală
C.pr.pen. şedinţa care se desfăşoară în camera de consiliu nu este publică. De pildă, se
soluţionează în camera de consiliu, în condiţii de nepublicitate: preschimbarea termenul de
judecată (art. 353 alin. 10 C.pr.pen.) procedura de soluţionare a abţinerii sau recuzării (art. 68alin. 5 C.pr.pen.); procedura în care se dispune în cursul judecăţii asupra valorificării bunur ilor
mobile sechestrate (art. 2523 alin. 1 şi 2 C.pr.pen.); procedura de aplicare a unei măsuri de
protecţie martorului în cursul judecăţii (art. 128 alin. 4 C.pr.pen.).
1 Potrivit actualei reglementări, în cadrul judecății deliberarea este singură activitate unde se face referire în modexpres la caracter secret (art. 392 alin. 2 C.pr.pen).
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
2/27
2
2) Când se constată că judecarea unei cauze penale în ședință publică ar putea aduce
atingere unor interese de stat [de pildă, în cazul în care instanţa a fost sesizată cu infracțiuni
contra securității naţionale, dintre cele prevăzute în titlul X din partea specială a Codului penal
(art. 394-412 C.pen.) şi de art. 26 şi 27 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a
României], moralei, demnității sau vieții intime a unei persoane [cum este cazul infracțiunilor
contra libertăţii şi integrităţii sexuale (art. 218-223 C.pen.), a infracţiunilor de trafic şi exploatare
a persoanelor vulnerabile (art. 209-217 C.pen.), a infracţiunilor ce aduc atingere domiciliului şi
vieţii private (art. 224-227 C.pen.)] intereselor justiției [de exemplu, în cazul infracţiunilor
contra înfăptuirii justiţiei, dintre cele prevăzute în titlul IV din partea specială a Codului penal
(art. 266-288 C.pen.)] sau intereselor minorilor [ această dispoziţie trebuie raportată la toate
celelalte reguli speciale privind procedurile penale în care sunt implicaţi minori, dintre cele
cuprinse în Codul de procedură penală - de pildă, cazurile speciale de audiere a martorilor minori
(art. 124 C.pr.pen.) sau procedura specială în cauzele cu infractori minori (art. 504 -520C.pr.pen.) – sau în alte legi speciale (cu sunt prevederile art. 24 alin. 1 din Legea 678/2001
privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu modificările şi completările
ulterioare, potrivit căruia ,, şedinţele de judecată în cauzele privind infracţiunea de trafic de
minori, prevăzută de art. 211 din Codul penal, şi de pornografie infantilă, prevăzută de art. 374
din Codul penal, sunt nepublice”]. În toate cazurile enumerate mai sus, cu excepţia dispoziţiilor
speciale aplicabile minorilor (509 alin. 2 C.pr.pen.) şi a celor cuprinse în art. 24 alin. 1 din Legea
678/2001, nepublicitatea poate fi hotărâtă de către instanța de judecată fie din oficiu, fie la
cererea procurorului sau a părților, respectiv a persoanei vătămate.
3) Desfăşurarea judecăţii în condiţii de nepublicitate poate fi stabilită şi la cererea
martorului, atunci când audierea sa în ședință publică ar putea aduce atingere siguranței,
demnității sau vieții intime a acestuia sau a membrilor familiei sale. În acest caz, şedinţa de
judecată poate fi declarată nepublică doar la cererea expresă a martorului.
4) De asemenea, nepublicitatea poate fi dispusă la cererea procurorului, a persoanei
vătămate sau a părţilor , în cazul în care o audiere în public ar pune în pericol confidenţialitatea
unor informaţii. În acest caz, nepublicitatea poate fi hotărâtă de către instanța de judecată fie din
oficiu, fie la cererea procurorului, a părților sau a persoanei vătămate.
Aşa cum rezultă din reglementarea cuprinsă în art. 352 C.pr.pen., cu excepţia
procedurilor în privinţa cărora legea stabileşte că se desfăşoară în camera de consiliu, nemaifiind
necesară o dispoziţie expresă a instanţei pentru declararea şedinţei nepublice, în toate celelalte
situaţii judecarea cauzei penale în ședință nepublică se hotărâşte de către instanţa de judecată.
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
3/27
3
Procedura de declarare a nepublicităţii ședinței de judecată se realizează în ședință publică,
după punerea în discuție a acestui aspect, la cerere sau din oficiu, fiind necesară ascultarea
procurorului, a părților și a persoanei vătămate. Instanța de judecată se pronunță printr -o
încheiere executorie, care este o hotărâre judecătorească în sensul art. 370 alin. 3 C.pr.pen. În
aceste situații, nepublicitatea ședinței de judecată poate privi întreaga ședință de judecată sau
doar o parte a acesteia (poate fi totală sau parțială).
În toate cazurile în care ședința de judecată este nepublică este permisă participarea în
sala de judecată a procurorului, părților, persoanei vătămate, a reprezentanților acestora și a
avocaților, precum și a oricăror alte persoane autorizate de instanţa de judecată. Dacă ședința de
judecată este nepublică, tuturor persoanelor prezente li se pune în vedere să păstreze
confidențialitatea cu privire la informațiile de care iau cunoștință pe parcursul procesului. Mai
trebuie menţionat că părțile și persoana vătămată, reprezentanții acestora și avocații, precum și
experții au dreptul să ia cunoștință de conținutul şi actele dosarului .
În vederea asigurării caracterului confidențial al informațiilor, instanța poate interzice
părților, persoanei vătămate, reprezentanților acestora și avocaților, precum și oricăror alte
persoane prezente să difuzeze sau să publice în orice mod, prin mijloace scrise sau audio-vizuale,
orice informații (texte, desene, fotografii şi imagini) care ar permite dezvăluirea identității
persoanei vătămate, a părții civile, a părții responsabile civilmente sau a martorilor, dacă s-ar
putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, siguranţei, demnităţii sau vieţii intime, ori
intereselor minorilor sau intereselor justiţiei.
Dacă în privinţa identităţii persoanei vătămate și a părții civile există o rațiune a
reglementării, nu î n toate situațiile, ci doar în acelea în care se identifică date din care
rezult ă necesitatea protejării identității acestora, în privinţa părţii responsabile
civilmente reglementarea nu are nicio raţiune.
În art. 352 alin. 10 există o prevedere generală privitoare la transmiterea informațiilor
de interes public, care se comunică în condiţiile legii, adică în conformitate cu Legea nr.
544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările şi completările
ulterioare.
Considerăm că prevederea era necesară, însă nu trebuia să se rezume la o dispoziţie cu
caracter general , la o normă de trimitere la legea specială, ci trebuia stabilită o
reglementare în ceea ce privește informarea publicului larg, a opiniei publice cu privire
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
4/27
4
la modul de derulare a ședințelor de judecată , având în vedere specificul procesului
penal . Părerea noastră este că, în lipsa unei reglementări exprese, accesul publicului
(inclusiv a presei) în sala de judecată poate fi limitat. Deşi accesul în sala de judecată
este garantat în virtutea principiului publicității, acesta poate fi limitat în raport de
mărimea sălii de judecată, iar efectuarea de fotografii sau filme, precum și difuzarea
acestora, după părerea noastră, chiar dacă este vorba despre o informație publică în
sensul Legii nr. 544/2001, trebuie să fie supusă autorizării instanței de judecată.
Art. 352 alin. 11 și 12 C.pr.pen. reglementează regimul probator al informațiilor
clasificate.
Considerăm că aceste prevederi nu trebuiau introduse în reglementarea dedicată
principiului publicității, deoarece nu există nicio legătură între informațiile clasificate și
acest principiu. Considerăm că regimul probator al informațiilor clasificate trebuia să
f ie prevăzut în materia probelor, pentru a putea fi invocat în tot cursul procesului penal,
inclusiv în cursul urmăririi penale şi în camera preliminară.
Astfel, potrivit art. 352 alin. 11 C.pr.pen. „în cazul în care informaţiile clasificate sunt
esenţiale pentru soluţionarea cauzei, instanţa solicită, de urgenţă, după caz, declasificarea totală,
declasificarea parţială sau trecerea într -un alt grad de clasificare ori permiterea accesului la cele
clasificate de către apărătorul inculpatului". Din conţinutul textului rezultă că, în măsura în care
autoritatea competentă să dispună declasificarea sau stabilirea gradului de clasificare nu
încuviințează cererea instanței de judecată, atunci instanța ar putea să autorizeze accesul
apărătorului inculpatului la informațiile clasificate.
În alineatul ultim al art. 352 C.pr.pen. se mai prevede că în măsura în care autoritatea
emitentă nu este de acord cu dispoziția instanței de judecată, în sensul că nu permite accesul
avocatului inculpatului la informațiile clasificate, soluția este că aceste informații nu vor putea fi
folosite pentru dispunerea unei soluții de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de
amânare a aplicării pedepsei.
Un asemenea mod de reglementare este extrem de defectuos. Nu se ține seama de
caracterul obligatoriu și executor iu a dispoziţiei date de o instanță de judecată, care trebuie să
fie opozabilă tuturor persoanelor și tuturor autorităților și organelor statului, inclusiv
autorităților emitente (este vorba aici despre ORNISS - Oficiul Registrului Național al
Informațiilor Secrete de Stat, care funcționează în baza Legii nr. 182/2002 privind protecția
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
5/27
5
informațiilor clasificate şi a celorlalte organe de stat indicate expres în acelaşi act normativ).
Este de neconceput ca decizia unei instanțe de judecată cu privire la o informație clasificată
care este folosită ca probă în procesul penal (cum sunt cele care privesc fapte care constituie
amenințări la adresa securității naționale) să nu aibă caracter obligatoriu. C u alte cuvinte, este
inadmisibil ca o dispoziție a unei instanțe de judecată să depindă de o decizie administrativă a
unui organ de stat. De asemenea , nu este rațională formularea ultimului alineat al art. 352
C.pr.pen. care limitează interdicția de folosire a informațiilor clasificate doar la anumite soluții.
Printr-o interpretare per a contrario, s-ar putea folosi pentru pronunţarea unei soluții de
achitare.
1. Structura judecății
Indiferent de etapă, derularea procesului penal în faza de judecată presupune o anumită
structură ce ține seama de stratificarea judecății care, reprezentând una din fazele procesului
penal (cea mai importantă componentă a procesului penal), este alcătuită dintr -o succesiune de
activităţi specifice. Acesta este motivul pentru care se poate vorbi despre o stratificare a
judecății, ea fiind alcătuită din mai multe diviziuni şi mai multe părți. În doctrină şi în practica
judiciară în această privinţă sunt utilizate concepte precum: ,,grade de jurisdicție”, ,,etape ale
judecății”, ,,cicluri pr ocesuale” și ,,stadii procesuale”. Legea nu cuprinde o definiţie a acestor
noțiuni, aşa încât se impune ca în cele ce urmează să procedăm la o clarificare a lor, pentru o mai
bună înţelegere a structurii judecăţii. Noţiunile enumerate mai sus nu sunt sinonime și nu trebuie
confundate, având semnificaţii diferite aşa cum vom vedea în continuare.
Gradele de jurisdicție sunt treptele pe care le poate parcurge o judecată până la
momentul în care se dă o hotărâre definitivă. Această definiție ține seama de faptul că o judecată
nu se poate realiza dintr-o dată, ci ea se realizează în scară, fiecare treaptă reprezentând un grad
de jurisdicție în care judecata se desfăşoară în faţa unor instanţe de grade diferite. În actualul Cod
de procedură penală sunt reglementate doar două grade de jurisdicție, judecata înfăptuindu-se în
primă instanță și în apel. În anumite cazuri, stabilite expres de lege, care privesc chestiuni ce ţin
de buna desfăşurare a procesului penal sau aspecte de procedură, există primă instanță șicontestație - cale de atac specială, a cărei reglementare generală o regăsim în art. 4251 C.pr.pen.
(de pildă, în procedurile în care se verifică legalitatea şi temeinicia măsurilor preventive în cursul
judecăţii prima instanţă se pronunţă printr-o încheiere, care poate fi atacată cu contestaţie în
condiţiile legii). Important de subliniat este faptul că doar judecata în primă instanţă este
obligatorie, nu şi judecata în căile de atac (aceasta fiind facultativă), necesitatea declanşării
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
6/27
6
controlului jurisdicţional prin exercitarea căii de atac fiind apreciată de la caz la caz de
participaţii îndrituiţi potrivit legii.
Etapele judecăţii sunt diviziunile mai largi ale fazei de judecată, care presupun activităţi
procesuale și procedurale specifice, particulare. Astfel, sub acest aspect, se vorbește de judecata
în primă instanță (prima etapă) și judecata în căile de atac (a doua etapă).
Judecata în primă instanță este cea mai completă etapă a fazei de judecată, indispensabilă
pentru realizarea scopului procesului penal. În procedura comună, această etapă a judecăţii
presupune o cercetare şi o lămurire completă a cauzei penale sub toate aspectele, în scopul aflării
adevăr ului complet (integral) și a pronunţării unei soluţii juste, aşa încât nu poate fi sumară sau
parțială. De aceea, judecata în primă instanţă reprezintă o etapă distinctă a fazei de judecată și are
caracter obligatoriu.
J udecata în căile de atac, spre deosebire de judecata în primă instanţă, este o etapă facultativă, ea având loc doar atunci când se exercită una dintre căile de atac prevăzute de lege.
La rândul ei, judecata în căile de atac poate fi o judecată în calea de atac ordinară (judecata în
apel sau judecata în contestaţie, după caz) şi o judecată în căile de atac extraordinare (judecata
în contestaţie în anulare, judecata în recurs în casaţie, judecata în revizuire şi judecata în cazul
redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate). Exercitarea
căilor de atac enumerate mai sus se realizează numai atunci când există motive de fapt şi de
drept, mai ales în cazul căilor de atac extraordinare, admisibilitatea acestora din urmă fiind
condiţionată de incidenţa unuia dintre cazurile prevăzute expres de lege, indiferent de titularul
căii de atac.
Ciclurile procesuale derivă din etapele judecăţii și din gradele de jurisdicție care pot fi
parcurse potrivit legii. Ele țin seama de momentul în care are loc soluționarea definitivă a cauzei
penale, acesta fiind de fapt criteriul de delimitare a ciclurilor procesuale. Astfel, din această
perspectivă, există un ciclu procesual ordinar și un ciclu procesual extraordinar .
Ciclul procesual ordinar este alcătuit din acele activităţi specifice judecăţii care se
realizează până în momentul soluționării definitive a cauzei penale. El include judecata în primă
instanță (capitolul II al titlului III din partea specială a Codului), judecata în apel (capitolul III al
titlului III din partea specială a Codului) și contestația (capitolul III1 al titlului III din partea
specială a Codului).
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
7/27
7
Ciclul procesual extraordinar include căile de atac extraordinare, fiind alcătuit din acele
activităţi procesuale și procedurale specifice judecății care se realizează după rămâne definitivă a
hotărârii judecătoreşti prin care a fost soluţionat fondului cauzei. Astfel, el este declanşat de
exercitarea unei căi extraordinare de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti definitive, în
cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.
Toate diviziunile la care am făcut referire mai sus prezintă o serie de particularităţi, date
de diferenţele care există între acestea, ce vor fi studiate cu ocazia analizei pe care o vom dedica
fiecăreia dintre ele, dar şi unele asemănări ce constau în regulile comune aplicabile judecăţii în
genere, pe care le analizăm în prezentul context. Examinarea acestor reguli se face prin prisma
stadiilor procesuale, care la rândul lor sunt diviziuni ale fiecărei etape de judecată în parte.
Stadiile procesuale sunt acele diviziuni care fac parte din structura oricărei judecăți, în
orice etapă de judecată, în orice grad de jurisdicție și în oricare dintre ciclurile procesuale la care
am făcut referire. Astfel, sunt cunoscute în general următoarele stadii procesuale:
1) P regătirea ședinței de judecată, ce constă în acele măsuri pregătitoare care sunt date
în competenţa președintelui completului de judecată;
2) Ședința de judecată, care se desfăşoară în faţa completului de judecată legal
constituit, în condiţii de publicitate, oralitate, nemijlocire şi contradictorialitate, în
prezenţa procurorului şi a părţilor, cu respectarea egalităţii de arme. La rândul ei,
şedinţa de judecată are o anumită structură, fiind alcătuită, de regulă, din stadii
procesuale distincte: verificări premergătoare, cercetarea judecătorească, dezbaterile
judiciare.
3) Deliberarea, luarea hotărârii și pronunțarea. Deliberarea are loc în secret, numai
între membr i completului de judecată, iar pronunţarea hotărârii se realizează în
şedinţă publică.
Toate acestea stadii proceduale se identifică în orice tip de judecată. Pe lângă procedura
de judecată comună, există și procedurile speciale, care conțin stadii procesuale specifice, pe care
le vom analiza într-un alt context.
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
8/27
8
2. Locul unde se desfăşoară judecata
Potrivit art. 350 alin. 1 C.pr.pen., judecata se desfăşoară la sediul instanţei. O asemenea
dispoziţie se explică prin aceea că o judecată la sediul instanţei este de natură să asigure atât un
caracter de solemnitate şedinţelor de judecată, indispensabil manifestării rolului educativ al
acesteia, cât şi o legătură permanentă între activitatea instanţei penale şi opinia publică. Prin excepţie, pentru motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata să se
desfăşoare în alt loc. De pildă, instanţa poate dispune ca judecata să se desfăşoare la locul
săvârşirii faptei, scopul unei asemenea derogări fiind acela ca judecata să aibă un impact
educativ maxim și efect profilactic general, cu asigurarea participării publicului din comunitatea
în care s-a comis activitatea infracţională. Practica anterioară inclusiv vechiului Cod de
procedură penală, care conţinea o dispoziţie identică, a demonstrat că aceste judecăţi la fața
locului prezentau un risc major de inechitate în ceea ce privește rezultatul final, pentru că în celemai multe cazuri sancțiunile aplicate erau mult mai aspre decât în situațiile în care judecata avea
loc la sediul instanței, din dorinţa de a fi date drept exemple pentru comunitate. Acesta este un
motiv suplimentar pentru care considerăm că prevederea cuprinsă în art. 350 alin. 2, chiar în
forma lui actuală, nu își mai găsește astăzi locul în Codul de procedură penală.
3. Regulile comune privind judecata
Regulile comune sunt reguli generale de judecată, care au aplicabilitate pentru toate
instanțele de judecată, în toate gradele de jurisdicţie și pentru toate etapele judecăţii. În actualulCod de procedură penală sistematizarea acestor reguli este aproape inexistentă. Omisiune este
una esențială, întrucât regulile comune nu pot fi abordate superficial, dată fiind contribuţia
semnificativă pe care o au pentru stabilirea logicii şi coerenţei procesului penal.
Art. 363-366 C.pr.pen. privesc în realitate poziția procesuală a participanților în faza
de judecată. În faza de judecată, poziția procesuală dominantă o are instanța de judecată, care
trebuie să fie constituită potrivit legii.
Constituirea instanței nu se referă doar la compunerea instanței, adică la judecătorii care
compun completul de judecată, ci și la participarea procurorului de ședință, a părților, a
persoanei vătămate și a unui grefier de ședință.
Noţiunea de ,,compunere a instanţei”, la care face referire art. 354 C.pr.pen., în opinia
noastră are două accepţiuni. În primul rând, sub aspect consti tutiv , compunerea priveşte numărul
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
9/27
9
judecătorilor care alcătuiesc completul de judecată potrivit legii. În această privinţă, se prevede
că, în primă instanţă, completul de judecată este compus dintr-un singur judecător , cu excepţia
completului de fond de la Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care este alcătuit din
3 judecători, iar în apel, completul e ste format din doi judecători, cu excepţia completelor de
apel de la instanţa supremă, care sunt compuse din 3 sau 5 judecători, după caz2. Sub aspect
funcţional , compunerea instanţei priveşte modul de desemnare a judecătorilor care formează
completul de judecată, potrivit legii. Nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la compunere,
atât sub aspectul constitutiv, cât și sub aspect funcțional se sancționează cu nulitatea absolută ,
potrivit art. 281 alin. 1 lit. a) C.pr.pen.
În legătură cu compunerea instanţei, legea reglementează principiului continuitatea
completului de judecată. Astfel, potrivit art. 354 alin. (2) şi (3): „Completul de judecată trebuie
să rămână acelaşi în tot cursul judecării cauzei. Când acest lucru nu este posibil, completul se
poate schimba până la începerea dezbaterilor”; „După începerea dezbaterilor, orice schimbare
2 Potrivit Legii 304/2004 privind organizarea judiciară: completul de judecată va fi formuat dintr-un singur judecător:- în cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se
judecă în complet format dintr -un judecător (art. 54 alin. 1); - la nivelul tribunalelor şi a curţilor de apel, pentru soluţionarea contestaţiilor împotriva hotărârilor
pronunţate în materie penală de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la judecătorii şi tribunale (art. 54 alin. 11);
- pentru soluţionarea contestaţiilor împotriva hotărârilor pronunţate în cursul judecăţii în materie penală în primă instanţă de judecătorii şi tribunale (art. 54 alin. 12)
-
la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea contestaţiilor împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi de judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apelşi Curtea Militară de Apel, soluţionate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi de judecătorii de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (art. 31, alin. 1 lit. b);
- la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru verificarea admisibilităţii în principiu a recursului încasaţie (art. 440 alin. 1 C.pr.pen.).
Completul de judecată va fi format din 2 judecători:-
la nivelul curţilor de apel, pentru soluţionarea apelurilor (art. 54 alin. 2); - La nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de
judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la Secţia penală a Înaltei Curţi deCasaţie şi Justiţie (art. 31 alin. 1 lit. d).
Completul de judecată va fi format din 3 judecători: - la nivelul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cauzele date, potrivit legii, în competenţa de
primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (art. 31 alin. 1 lit. a); -
la nivelul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel (art. 31 alin. 1 lit. c);
- la nivelul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel (art. 31, alin. 1lit. e).
Completul de judecată va fi format din 5 judecători:- la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă
instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, (art. 24) -
la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei (art. 24).
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
10/27
10
intervenită în compunerea completului atrage reluarea dezbaterilor”. În prezent, aceste prevederi
trebuie interpretate şi aplicate prin raportare la principiul nemijlocirii, în lumina jurisprudenţei
recente a CEDO, în cauzele Beraru c. României (hotărârea din data de 18 martie 2014) şi Cutean
c. României (hotărârea din data de 2 decembrie 2014), potrivit căreia, în esenţă, este necesar ca
judecătorul în faţa căruia au fost administrate în mod nemijlocit probele principale (în special
declaraţiile părţilor şi ale martorilor relevanţi) să fie cel care soluţionează cauza penală.
Potrivit art. 363 alin. 1 C.pr.pen, participarea procurorului este obligatorie în toate
cazurile în cursul judecății, fără excepție. De asemenea, se mai prevede că, procurorul care
participă la ședința de judecată are rol activ în ceea ce privește aflarea adevărului și respectarea
dispozițiilor legale în timpul ședinței de judecată. Totodată, participând la ședința de judecată,
procurorul are același drepturi și aceleași obligații pe care le au părțile și persoana vătămată. Cu
toate acestea, în această fază procesuală nu procurorul conduce desfăşurarea procesului penal, ci
el se situează pe o poziție de egalitate cu părțile și persoana vătămată în ședința de judecată și se
subordonează instanței de judecată, în sensul că este obligat să respecte toate dispozițiile
instanței de judecată și să aducă la îndeplinire toate măsurile dispuse de instanța de judecată și de
președintele completului de judecată, în cursul judecății. De asemenea, procurorul are dreptul să
formuleze cereri, să ridice excepții și să pună concluzii în fața instanței de judecată. Totodată,
procurorul de şedinţă nu este obligat să ceară în toate cazurile condamnarea, ci atunci când
constată că există o cauză legală de împiedicare a exercitării acțiunii penale este obligat să pună
concluzii de achitare sau de încetare a procesului penal.
În ceea ce priveşte participarea inculpatului la judecată aceasta este, în principiu,
obligatorie, judecata neputând avea loc în absența inculpatului, în considerarea faptului că el este
subiectul principal al procesului penal. De asemenea, în art. 364 alin. 1 se prevede expres că
aducerea inculpatului aflat în stare de deţinere la judecată este obligatorie. Cu toate acestea, în
anumite situaţii, judecata poate avea loc în lipsa inculpatului, dacă acesta este dispărut, se
sustrage de la judecată ori şi-a schimbat adresa fără a o aduce la cunoştinţa organelor judiciare şi,
în urma verificărilor efectuate, nu i se cunoaşte noua adresă. De asemenea, judecata poate avealoc în lipsa inculpatului dacă, deşi legal citat, acesta lipseşte în mod nejustificat de la judecarea
cauzei (art. 364 alin. 2 şi 3 C.pr.pen.). Totodată, cu privire la inculpat, se prevede că acesta poate
solicita oricând să fie judecat în lipsă, chiar dacă este privat de libertate, cu condiția să se
formuleze în scris o cerere în acest sens. Totuși, instanța de judecată are posibilitatea să dispună
aducerea inculpatului, cu mandat de aducere, dacă apreciază că prezența lui este necesară.
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
11/27
11
Inculpatul, celelalte părţi şi persoana vătămată, fie personal, fie prin avocat sau
reprezentant, au dreptul, în aceleași condiții precum procurorul, să formuleze cereri, excepții și
concluzii în fața instanței penale.
Chiar în absența unei sistematizări legislative a regulilor comune judecăţii, din perspectiva integralității judecății, ele pot divizate în trei categorii: reguli referitoare la pregătirea
şedinţei de judecată; reguli privind desfăşurarea şedinţei de judecată; reguli cu privire la
soluţionarea cauzei.
3.1.Reguli privind pregătirea ședinței de judecată
Aşa cum am mai arătat, judecata se realizează în cadrul unei ședințe de judecată, care este
de principiu publică, orală, contradictorie și are loc în fața unui complet de judecată, compus
exclusiv din judecători, compunerea fiind cea prevăzută de lege. În toate cazurile, completul de
judecată este condus de un președinte. În cazul judecătorului unic, completul este condus de
judecătorul unic, care este astfel și președinte, iar în situația în care sunt mai mulți judecători,
este ales unul dintre aceștia. Potrivit art. 52 alin. 2 din Legea 304/2004, completul de judecată
este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membri acestuia.
Referitor la desemnarea completului de judecată, aceasta se face, de regulă, în urma unei
repartizări aleatorii. Cu toate acestea, în primă instanţă, în situația în care a fost parcursă
procedura în camera preliminară, cauza nu se repartizează aleatoriu la momentul începerii
judecăţii, ci completul de judecată se limitează doar la preluarea formală a cauzei de la
judecătorul de cameră preliminară. Altfel spus, acelaşi judecător care a exercitat funcţia de
verificare a legalităţii trimiterii în judecată va exercita şi funcţia de judecată, trimiţându-şi lui
însuşi cauza, dacă dispune începerea judecăţii. În celelalte cazuri, în care sesizarea primei
instanţe nu se realizează prin rechizitoriu și nu există o procedură în cameră preliminară 3,
desemnarea se realizează după regulile de repartizare aleatorie.
Pregătirea ședinței de judecată este atributul președintelui completului de judecată. Regula
potrivit căreia pregătirea ședinței de judecată se face doar de către președintele completului de
judecată este prevăzută în art. 361 alin. 2 C.pr.pen., în care se menționează că ,,preşedintele
3 În situația admiterii plângerii împotriva soluției de netrimitere în judecată, potrivit art. 341 alin. 7 pct. 2 lit. c)C.pr.pen. (1) și în situația în care sesizarea instanței se face printr -un acord de recunoaștere a vinovăției (2).
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
12/27
12
completului de judecată are îndatorirea să ia din timp toate măsurile necesare pentru ca la
termenul de judecată fixat judecarea cauzei să nu sufere amânare”. Alineatul 3 al aceluiași articol
prevede că „în acest scop, dosarele repartizate pe complete în mod aleatoriu vor fi preluate de
preşedintele completului, care va lua măsurile necesare în scopul pregătirii judecăţii, astfel
încât să se asigure soluţionarea cu celeritate a cauzei”. Se observă astfel că celeritatea
soluționării cauzei penale privește și pregătirea ședinței de judecată, care trebuie realizată în așa
fel încât să se respecte celeritatea procesului penal4, principiu care este în viziunea noului Cod de
procedură penală un principiu de prim rang.
Măsurile necesare în scopul pregătirii judecăţii, atribuite președintelui completului de
judecată, după modelul Codului anterior, sunt mai întâi cele care privesc citarea la judecată
(art. 353 C.pr.pen.). Principiul este acela că judecata nu poate avea loc decât dacă părțile și
persoana vătămată sunt legal citate și procedura este îndeplinită. De asemenea, se mai prevede în
mod expres obligația instanței penale ca, din oficiu, să dispună citarea inculpatului, a părții
civile, a părții responsabile civilmente şi, după caz, a reprezentanţiolor legali ai acestora.
Este surprinzător faptul că din această enumerare lipsește persoana vătămată.
Considerăm că nu există nicio rațiune pentru excluderea persoanei vătămate de la
obligația citării din oficiu, întrucât conform art. 81 alin. 2 C.pr.pen., persoana vătămată
are obligația de a încunoștința organul judiciar dacă nu dorește să participe la procesul
penal, pentru ca organul judiciar să aibă posibilitatea de a o audia în calitate de martor
în proces, ceea ce înseamnă că , în lipsa unei informări, instanța are obligația de a cita
persoana vătămată cu mențiunea de a- și preciza poziția cel târziu până la începerea
cercetării judecătorești cu privire la constituirea de parte civilă în cauză (dacă pretinde
că a suferit un prejudiciu).
Totodată, art. 353 alin. 1 C.pr.pen. mai prevede că instanța mai poate dispune și citarea
altor subiecţi procesuali, fără să precizeze însă care sunt aceştia. După părerea noastră, textul se
referă la citarea martorilor și experților.
Codul de procedură penală actual a preluat din Codul de procedură penală anterior
completările care au fost aduse prin Legea nr. 202/2010 (privind „mica reformă în justiție”), în
4 Celeritatea este menționată chiar înainte de obiectivul major care trebuie respectat în procesul penal, și anumeacela de soluționare în mod just a cauzei. Cu toate acestea, ,,graba” soluționării procesului penal nu trebuieconfundată cu celeritatea și cu durata rezonabilă a procesului penal, care este o dimensiune a caracterului echitabil a
procesului penal. ,,Graba” soluționării procesului penal poate afecta în mod negativ eficiența înfăptuirii justiției, caretrebuie să caracterizeze în mod special judecata, având în vedere miza extraordinară a procesului penal. Celeritateatrebuie asigurată în procesul penal, dar cu condiția de a nu afecta o bună calitate a justiției în materie penală.
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
13/27
13
sensul că se consideră îndeplinită procedura de citare, fiind acoperită nelegalitatea în ceea ce
privește citarea, atât în situația în care partea sau persoana vătămată este prezentă personal în fața
instanței, cât și atunci când este prezent un reprezentant ori un avocatul ales sau avocatul din
oficiu, cu condiția ca acesta din urmă să fi luat legătura cu persoana pe care o reprezintă.
Probleme deosebite se ridică în situația în care partea sau persoana vătămată lipsește și
este reprezentată de avocatul din oficiu, deoarece în practică este dificil de dovedit dacă avocatul
din oficiu a luat legătura cu partea sau persoana vătămată pe care o reprezintă.
După părerea noastră, simpla susținere că avocatul din oficiu a luat legătura cu
persoana pe care o reprezintă este insuficientă, fiind necesar să fie însoțită de o dovadă
în acest – un înscris sau o declarație notarială a persoanei pe care o reprezintă5. Chiar
în cazul conformității cu adevărul a declarației avocatului, în absența unei dovezi este
oricând posibil ca ulterior partea sau persoana vătămată reprezentată să uzeze de calea
de atac prevăzută de lege împotriva hotărârii, putând obține cu foarte mare ușurință
desființarea hotărârii cu trimitere spre re judecare pe motiv că nu a fost prezentă și nu a
fost îndeplinită procedura de citare. De aceea, după părerea noastră, este nevoie ca în
toate cazurile să existe dovada că avocatul din o ficiu a luat legătura cu partea sau cu
persoana vătămată pe care o reprezintă.
În ceea ce privește luarea termenului în cunoștință, Codul de procedură penală actual a
preluat reglementarea anterioară, în sensul că dacă partea sau persoana vătămată ori
reprezentantul sau avocatul ales a fost prezent personal la judecată la un termen de judecată, sau
dacă citația a fost înmânată personal acestora sau reprezentantului (legal sau convențional, în
cazul persoanei juridice putând fi funcţionarul însărcinat cu primirea corespondenței) ori
avocatului ales, nu se mai citează pentru termenele ulterioare de judecată , luând în continuare
termenele în cunoștință. Prin aceste reglementări s-a legiferat prezumția de cunoaștere de către
părți și persoana vătămată a termenului fixat pentru judecata cauzei, în scopul asigurării
principiului celerității procesului penal. De la aceste prevederi referitoare la luarea în cunoștință
a termenului de judecată fixat anterior există două derogări: situația în care instanța de judecatădispune citarea părților sau persoanei vătămate atunci când apreciază că este necesară prezența
acestora (1) și cazul militarilor și deținuților, care se citează în mod obligatoriu la fiecare termen
de judecată (2). În cazurile în care termenul este luat în cunoștință, la solicitarea părților și a
5 Soluțiile în practică judiciară sunt contradictorii. Unele instanțe consideră suficientă simpla afirmație a avocatuluidin oficiu că a luat legătura cu partea pe care o reprezintă, în timp ce alte instanțe solicită avocatului din oficiu să prezinte dovada că a luat legătura cu persoana respectivă.
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
14/27
14
persoanei vătămate, după caz, acestora li se înmânează citații pentru justificarea absenței de la
locul de muncă. Aceste prevederi se aplică și celorlalte persoane care sunt chemate de instanța de
judecată (martorului, expertului și interpretului), întrucât și acestea pot lua termenul în
cunoștință, însă cu condiția să fie prezente personal la ședința de judecată.
În privința stabilirii termenului de judecată, deși nu există o prevedere specială în Codul de
procedură penală, după părerea noastră, acesta este atributul președintelui de judecată, în urma
consultării celorlalți membri ai completului de judecată. La stabilirea termenului însă, este
necesar să se țină seama și de prevederile cuprinse în art. 355 C.pr.pen., referitoare la judecata în
cazurile urgente. Este vorba despre cauzele cu arestați preventiv și arestați la domiciliu, în care
termenele se stabilesc la intervale de cel mult 7 zile. Pentru motive temeinice, aceste termene pot
fi, după caz, mai scurte sau mai lungi. Mai există o categorie de cauze considerate urgente,
respectiv cauzele cu minori, potrivit art. 509 alin. 1 C.pr.pen.
Codul actual mai reglementează și o procedură de preschimbare a termenului de
judecată - atât a primului termen de judecată, cât și a termenelor ulterioare. Această prevedere a
fost și ea preluată din Codul de procedură penală anterior, însă este reglementată în cadrul
regulilor referitoare la citare, în art. 353 alin. 10 C.pr.pen. Considerăm că preschimbarea trebuia
reglementată într -un articol distinct, pentru că este o procedură specială dată în competenţa
completului de judecată învestit cu judecarea cauzei.
Astfel, f ie din oficiu, fie la cererea procurorului, a părților și a persoanei vătămate ,
completul de judecată este cel care poate dispune preschimbarea termenului, atunci când constată
că există motive obiective6 care fac imposibilă judecata la termenul fixat, situație în care, în urma
preschimbării, termenul poate fi mai lung sau mai scurt, după caz. Completul de judecată mai
poate dispune preschimbarea termenului de judecată și în scopul asigurării celerităţii procesului
penal, situație în care noul termen de judecată nu poate fi decât unul mai scurt. În toate cazurile
completul de judecată are obligația imperativă de a asigura respectarea continuității completului
de judecată, ceea ce înseamnă că la termenul nou stabilit, preschimbat, cauza rămâne la același
complet de judecată. De asemenea, în urma fixării noului termen, instanța este obligată să procedeze la citarea părților și a persoanei vătămate, precum și la încunoștiințarea procurorului.
În ceea ce privește procedura, preschimbarea se dispune de completul de judecată prin rezoluție,
în camera de consiliu, fără participarea procurorului și a părților.
6 Spre exemplu, la data la care este stabilit termenul, membri completului de judecată sunt programați pentru alteactivități sau sala în care ar trebui să se desfășoare sala de judecată este ocupată și nu sunt alte săli de judecatădisponibile.
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
15/27
15
În legătură cu asigurarea apărării în cursul judecății, art. 361 alin. 4 C.pr.pen. prevede că
în toate cazurile în care asistența juridică este obligatorie potrivit legii, președintele completului
de judecată are obligația de a lua măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu. În consecință,
desemnarea avocatului din oficiu este o măsură pregătitoare a ședinței de judecată, care se
dispune în toate cazurile în care asistența juridică este obligatorie potrivit legii, deci inclusiv în
cazurile privind asistența juridică obligatorie a celorlalte părți și a persoanei vătămate.
După părerea noastră, acest text de lege (art. 361 alin. 4 C.pr.pen.) este neconstituțional,
încălcând art. 24 din Constituție, pentru că nu ține seama de dreptul pe care îl are o
parte din proces sau persoana vătămată de a- și alege avocatul. De asemenea, acest text
intră în contradicție cu art. 91 alin. 1 C.pr.pen., care prevede că desemnarea avocatului
din oficiu în cazurile de asistență juridică obligatorie se face doar în situația în care
suspectul sau inculpatul nu şi-a ales un avocat. În practica judiciară de după intrarea în
vigoare a noului cod asistăm la o dublare a apărării în faza de judecată în cazurile de
asistență juridică obligatorie a inculpatului, în sensul că la fiecare termen de judecată
răspund atât avocatul din oficiu, cât și avocatul ales, ceea ce reprezintă, în opinia
noastră, o gravă încălcare a dreptului la apărare în procesul penal. De asemenea,
existența unei astfel de prevederi face inaplicabilă prevederea cuprinsă în art. 91 alin. 4
C.pr.pen., potrivit căruia, dacă inculpatul are avocat ales, la prezentarea avocatului ales
delegaţia avocatului din oficiu încetează de drept. Prevederea din art. 361 alin. 4
C.pr.pen. este invocată pentru menţinerea delegaţiei avocatului din oficiu de cătreinstanța de judecată la toate termenele de judecată.
Pe de altă parte, art. 356 C.pr.pen., care reglementează asigurarea apărării în faza de
judecată, preia cu titlul de principiu o prevedere din Codul de procedură penală anterior , în
sensul că părțile, persoana vătămată și avocații au dreptul, în tot cursul judecății, să aibă acces la
toate actele dosarului. Acest drept, care se încadrează în dreptul general de consultare a dosarului
în cursul procesului penal, nu este limitat ca în faza de urmărire penală. Dreptul de consultare a
dosarului trebuie să fie asigurat și în cazul în care partea sau persoana vătămată se află în stare dedeținere, legea stipulând că președintelui completului de judecată îi revine îndatorirea de a lua
toate măsurile necesare în acest sens. Astfel, în cazul în care inculpatul se află în stare de arest
preventiv, președintele completului de judecată este cel care dispune măsurile necesare pentru ca
acesta să fie adus la anumite termene, într -un anumit interval de timp, la sediul instanței în
vederea consultării întregului dosarul.
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
16/27
16
În ceea ce privește posibilitatea amânării unei cauze penale în vederea angajării unui
avocat şi a pregătirii apărării, Codul de procedură penală actual este foarte tranșant: amânarea se
poate obține doar o singură dată la cererea părţii sau a persoanei vătămate. În mod excepțional,
se mai prevede că atunci când apărarea nu poate fi asigurată, din motive obiective, de avocatul
ales, se dă posibilitate părții sau persoanei vătămate, să își aleagă un nou avocat și să obțină un
nou termen în vederea înlocuirii avocatului ales. Însă, în art. 356 alin. 5 C.pr.pen. există o
prevedere generală, care face trimitere la principiul celerității procesului penal și care stabilește
că toate înlesnirile pe care instanța le poate acorda în vederea pregătirii apărării și angajării unui
avocat în vederea exercitării dreptului la apărare trebuie să țină seama de necesitatea asigurării
duratei rezonabile a procesului penal. În consecință, instanța este cea care apreciază dacă
acordarea unui termen în vederea angajării unui avocat sau, după caz, a înlocuirii avocatului ales
care se află în imposibilitate de a exercita apărarea, poate afecta sau nu durata rezonabilă a
procesului penal.
O altă măsură pregătitoare privește întocmirea și afișarea listei cauzelor penale care se
judecă în cadrul unei ședințe de judecată. Astfel, în art. 361 alin. 7 C.pr.pen. se prevede că
președintele completului de judecată are obligația de a dispune cu privire la întocmirea și afișarea
la sediul instanţei a listei cauzelor fixate pentru judecată, cu cel puțin 24 de ore înaintea
termenului de judecată. Dacă măsura se dispune de președintele completului de judecată,
aducerea la îndeplinire a acestei măsuri, respectiv întocmirea și afișarea listei de cauze , se
realizează de personalul auxiliar. La întocmirea listei cauzelor se va ține seama de cauzeleurgente, care au prioritate, și de ordinea intrării cauzelor pe rolul instanței (vechimea cauzelor).
Totodată, președintele completului de judecată are obligația de a efectua verificări cu
privire la aducerea la îndeplinire a tututor măsurilor pe care le-a dispus în vederea pregătirii
ședinței de judecată, pentru ca termenul de judecată fixat cauza penală să fie gata de judecată. De
aceea, verifică dacă citarea s-a realizat cu respectarea dispozițiilor legale, iar în situația în care
constată neregularități ale procedurii de citare ia măsuri imediat pentru completarea sau refacerea
citațiilor. De asemenea, în situația în care s-a dispus trimiterea în judecată în calitate de inculpata persoanei juridice și a reprezentantului legal al acestuia, președintele completului de judecată
verifică dacă persoana juridică și-a desemnat un alt reprezentant pentru a fi reprezentată în
proces, iar în caz contrar va lua măsuri pentru desemnarea unui reprezentant din rândul
practicienilor în insolvență.
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
17/27
17
Deopotrivă, deşi lipseşte o prevedere expresă ca regulă comună, președintele completului
de judecată are obligația de a lua măsuri pentru ca dosarul să fie consultat de către toţi membri
completului de judecată înaintea termenului fixat.
3.2.Reguli privind desfășurarea ședinței de judecată
Ședința de judecată este condusă de președintele completului de judecată. Această
atribuție a președintelui completului de judecată se deduce și din conținutul art. 357 C.pr.pen.,
care reglementează cu titlu general atribuțiile președintelui completului de judecată. În această
calitate, președintele este cel ce deschide ședința de judecată și cel care, pe tot parcursul
desfășurării acesteia, dă dispoziții și ia măsuri care sunt obligatorii pentru toți participanții la
judecată, cu excepția acelor dispoziții sau măsuri care sunt în competența exclusivă a
completului de judecată (adică a tuturor membrilor completului de judecată). De pildă,chestiunile privind asigurarea ordinii şi solemnităţii şedinţei de judecată sunt date în competenţa
preşedintelui completului de judecată, acesta neavând obligaţia de a consulta ceilalţi membri ai
completului pentru a lua măsuri în acest sens. În schimb, în cursul judecăţii, preşedintele poate
respinge întrebările formulate de părţi, persoana vătămată şi de procuror, dacă acestea nu sunt
concludente şi utile soluţionării cauzei, doar după consultarea celorlalţi membri ai completului.
În toate cazurile dispoziţiile preşedintelui completului sunt obligatorii pentru toate persoanele
prezente în sala de şedinţă. În orice caz, atr ibuțiile președintelui completului de judecată nu
trebuie confundate cu cele ale instanței.
Reglementarea atribuţiilor preşedintelui completului de judecată este deficitară
întrucât, deşi art. 357 C.pr.pen. poartă denumirea marginală ,,atribuţiile preşedintelui
completului”, în continuare ceea ce se reglementează în articolele care urmează
repre zintă deopotrivă atribuții ale președintelui completului de judecată, respectiv:
strigarea cauzei și apelul celor citați (art. 358 C.pr.pen.), asigurarea ordinii și
solemnității ședinței de judecată(art. 359 C.pr.pen.), constatarea infracțiunilor de
audien ță (art. 360 C.pr.pen.) și pregătirea ședinței de judecată (art. 361 C.pr.pen.).
Strigarea cauzei și apelul celor citați intră în competența președintelui completului de
judecată, la fel ca în reglementarea anterioară. Președintele completului de judecată este cel care
dispune, la începutul ședinței, în funcţie de ordinea cauzelor aflate pe lista de ședință, strigarea
cauzei acestora în ordine și apelul persoanelor citate, respectiv a părților, a persoanei vătămate și
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
18/27
18
a altor persoane citate de instanță pentru acel termen de judecată. În practica judiciară se dă
prioritate mai întâi cauzelor care se amână fără discuție. De aceea, în practică, președintele
completului de judecată întreabă mai întâi procurorul, părțile, persoana vătămată și avocații care
sunt prezenți sau grefierul de ședință dacă sunt cauze care se amână fără discuție. După epuizarea
acestor cauze, se procedează la strigarea cauzelor urgente, făcându-se apelul celor citați.
Aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de președintele completului de judecată în această
privinţă se realizează de către grefierul de ședință. Cu ocazia apelului, verifică prezența
persoanelor citate și modul de efectuare a procedurilor de citare, putând dispune, după caz, fie
continuarea judecății, fie amânarea cauzei. În cazul participanţilor care lipsesc verifică dacă le-a
fost înmânată citaţia în condiţiile legii şi dacă şi-au justificat în vreun fel absenţa. Dacă se
constată că persoanele absente au fost legal citate, instanţa are posibilitatea să emită mandat de
aducere în condiţiile art. 265 C.pr.pen.
Asigurarea ordinii și solemnității ședinței de judecată. Președintele completului de
judecată are obligația de a lua măsurile necesare pe tot parcursul ședinței de judecată pentru
asigurarea ordinii, a disciplinei și pentru asigurarea respectării solemnității ședinței de judecată.
De aceea se impune ca președintele completului de judecată să dispună măsuri atunci când
constată în cadrul ședinței comportamente care tulbură ordinea ori disciplina ședinței de
judecată. Preşedintele poate să atragă atenţia persoanelor nedisciplinate să respecte ordinea şi
solemnitatea şedinţei de judecată, având posibilitatea să dispună inclusiv îndepărtarea acestora
din sala de judecată cu ajutorul personalului de ordine publică prezent. Aceste măsuri pot filuate faţă de orice persoană prezentă a şedinţa de judecată (părți, persoană vătămată, alte
persoane prezente în sala de ședință, inclusiv persoane din rândul publicului). În toate cazurile,
președintele poate dispune îndepărtarea din sala de ședință, în orice stadiu procesual, inclusiv
înainte de începerea dezbaterilor, în timpul dezbaterilor și chiar cu ocazia pronunțării.
Constatarea infracțiunilor de audiență este reglementată în art. 360 C.pr.pen. și
reprezintă un alt atribut al președintelui completului de judecată. Acesta, atunci când constată în
cursul ședinței de judecată săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, procedează laidentificarea făptuitorului şi consemnează aceste aspecte în încheierea de şedinţă. Ulterior trebuie
să comunice încheierea de ședință procurorului competent potrivit legii.
Alineatul 2 al art. 360 C.pr.pen. prevede că în situaţia în care procurorul este prezent la
ședința de judecată, acesta poate să dispună începerea urmăririi penale. După părerea noastră, în
măsura în care procurorul dispune începerea urmăririi penale în cazul infracțiunilor de audiență,
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
19/27
19
va fi vorba despre o începere a urmăririi penale față de persoană (in personam), în urma
declarației orale a procurorului persoana dobândind calitatea de suspect. De asemenea, în mod
similar, procurorul poate dispune punerea în mișcare a acțiunii penale printr -o declarație orală și
poate să dispună inclusiv reținerea făptuitorului. Declarația orală a procurorului va fi consemnată
în încheierea de ședință, care este actul de începere a urmăririi penale, respectiv de punere în
mișcare a acțiunii penale.
Această reglementare nu este însă la adăpost de critici, pentru că nu se ține seama de
noutatea adusă de actualul Cod de procedură penală, care stabilește obligativitatea
participării procurorului la judecată în toate cazurile. De aceea, situația prevăzută de
art. 360 alin. 1 C.pr.pen. s-ar circumscrie numai situațiilor extrem de rar întâlnite în
practică în care deși participarea procurorului este obligatorie, acesta lipsește din sala
de judecată.
Suspendarea judecății este un alt aspect comun privind desf ășurarea ședinței de
judecată, fiind reglementată în art. 367 C.pr.pen., care evidențiază două cazuri în care
suspendarea este obligatorie, respectiv în art. 368 C.pr.pen., care prevede un caz de suspendare
facultativă a judecății.
Suspendarea judecăţii este obligatorie în două situații:
1) Când se constată, pe baza unei expertize medico-legale, că inculpatul suferă de o
boală gravă, care îl pune în imposibilitate de a participa la judecată. În acest cazsuspendarea are o durată determinată, în funcțiile de concluziile raportului de
expertiză. De regulă, suspendarea durează până la însănătoșirea inculpatului, pentru
ca acesta să poată participa în continuare la judecată.
Deși nu există o prevedere expresă, după părerea noastră, pentru respectarea
principiului simetriei, este necesar ca încetarea cazului de suspendare în
acest caz să se dispună doar în urma efectuării unei expertize medico-legale
care să confirme posibilitatea inculpatului de a participa la judecată în urma
însănătoşirii.
2) Atunci când se parcurge o procedură de mediere.
În această situație se prevede, ca în reglementarea anterioară, o verificare periodică a
motivului care a stat la baza suspendării. În ceea ce priveşte verificarea periodică, aceasta nu
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
20/27
20
poate avea loc mai târziu de 3 luni, legea nefăcând nicio distincție în raport de cazul de
suspendare.
După părerea noastră, această verificare nu poate privi decât suspendarea pe motiv de
boală gravă, deoarece în ceea ce privește celălalt motiv de suspendare lucrurile sunt
clare, în sensul că suspendarea durează pe toată perioada în care se derulează
procedura de mediere, însă nu mai mult de 3 luni de la data semnării contractului de
mediere. Sub acest din urmă aspect, Codul de procedură penală nu a fost corelat cu
prevederile legii speciale, Legea nr. 192/2006, care stabileşte că într -o asemenea situație
suspendarea nu est e obligatorie, ci facultativă, judecata putând fi suspendată, dacă se
apreciază că este necesar. De aceea, considerăm că este necesară o modificare
legislativă prin care să fie corectată această reglementare. Nu considerăm că
suspendarea ar trebui să fie obligatorie în acest caz, ci ar trebui lăsată la aprecierea
instanței de judecată, care să decidă dacă ea este necesară sau nu.
În ceea ce privește aspectele procedurale, suspendarea judecății se dispune printr-o
încheier e care este supusă contestației în termen de 24 de ore de la pronunţare pentru procuror şi
pentru părţile şi persoana vătămată care sunt prezente, respectiv de la comunicare pentru părţile
şi persoana vătămată care lipsesc. Contestația se depune la instanța care a dat hotărârea și care
are obligația ca, în termen de cel mult 48 de ore, să o înainteze instanței superioare, împreună cu
dosarului cauzei, în vederea soluționării acesteia. Instanța superioară are obligația să judece
contestația în termen de cel mult 3 zile de la primirea dosarului. Contestația nu are efect
suspensiv de executare, aşa încât încheierea de suspendare a judecății, chiar dacă nu este
definitivă, este imediat executorie.
În ceea ce priveşte suspendarea judecăţii în caz de extrădare activă, aceasta este
facultativă, putând fi dispusă până la data la care statul solicitat va comunica hotărârea sa asupra
cererii de extrădare, atunci când instanţa pe rolul căreia se află cauza cere extrădarea unei
persoane în vederea judecării. Încheierea instanţei este supusă contestaţiei în termen de 24 de ore
de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă, la instanţa ierarhicsuperioară.
În toate cazurile, indiferent de motivul care a determinat suspendarea judecăţii , aceasta va
opera asupra întregii cauze dacă nu este posibilă disjungerea. Dacă este posibilă disjungerea,
judecata va continua față de ceilalți inculpați și va fi suspendată doar în privința inculpaților care
se află în situația de suspendare prevăzută de lege.
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
21/27
21
În legătură cu procedura suspendării în caz de extrădare activă, pot fi remarcate
contradicții serioase în reglementare, în ceea ce privește procedura de dispunere a
suspendării. Astfel, în art. 368 alin. 4 C.pr.pen. se prevede, pe de-o parte, că ședința este
publică, contradictorie și cu participarea procurorului, a părților și a persoanei
vătămate, iar pe de altă parte, se arată că această contestație se va judeca în termen de 5
zile (deși nu există o rațiune pentru care sunt prevăzute 5 zile și nu 3 zile), fără
participarea procurorului și a părților. Sunt prin urmare două dispoziții contradictorii,
care nu se pot concilia. După părerea noastră, o atare contradicție poate fi rezolvată
doar prin raportare la principiile specifice fazei de judecată (principiile publicității ,
oralităţii şi contradictorialităţii), ceea ce înseamnă că trebuie să se asigure participarea
procurorului și a părților. De asemenea, părerea noastră este că reglementarea
instituției suspendării, indiferent de cazurile de suspendare, trebuie să aibă caracter
unitar. De aceea, se impune modificarea urgentă a legislației sub acest aspect.
Notele privind desfășurarea ședinței de judecată. Reglementarea cuprinsă în art. 369
alin. 1 C.pr.pen. nu reprezintă o noutate, fiind preluată din Codul anterior. Potrivit acestui text de
lege, şedinţa de judecată se înregistrează în integralitate prin mijloace tehnice audio. Cu toate că
există această obligativitate a înregistrării ședinței de judecată, s-a menținut și vechea prevedere
potrivit căreia, în cursul ședinței de judecată, grefierul de ședință are obligația de a întocmi note
scrise privind întreaga desfășurare a ședinței de judecată, în care consemnează absolut toate
activitățile care se efectuează. Notele grefierului sunt esențiale, pentru că , prin intermediul lor, seface dovada respectării dispozițiilor legale în cadrul ședinței de judecată. De aceea, se prevede
că, la solicitarea procurorului şi a părţilor, președintele completului poate să dispună citirea
notelor grefierului în ședința de judecată și să procedeze la vizarea acestora pentru autenticitate.
De asemenea, orice participant la proces primeşte, la cerere, după terminarea ședinței de
judecată, o copie după notele scrise ale grefierului. Mai este reglementat dreptul de a contesta
notele scrise ale grefierului, cel mai târziu la termenul următor. În situația în care sunt contestate,
notele scrise ale grefierului sunt supuse unei verificări de către președintele completului de
judecată, prin prisma înregistrării, urmând ca, după caz, să dispună completarea sau rectificarea
notelor.
O altă regulă comună desfăşurării şedinţei de judecată priveşte întocmirea încheierii de
ședință. În privința încheierii de ședință, în opinia noastră, ea este reglementată defectuos în art.
370 C.pr.pen., care reglementează felul hotărârilor judecătorești, întrucât nu se face deosebire
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
22/27
22
între încheierea de ședință şi celelalte încheieri care sunt hotărâri judecătoreşti, la care se referă
art. 370 alin. 3 C.pr.pen. Încheierea de ședință are o natură juridică mixtă, diferită de natura
juridică a încheierii ca hotărâre judecătorească. Astfel, sub aspectul naturii juridice, încheierea de
şedinţă este un act procedural mixt, fiind în cea mai mare parte un proces-verbal în cuprinsul
căreia se consemnează toate activitățile care au fost realizate în timpul ședinței de judecată. Doar
în mod excepțional ea are și natura unei hotărâri, prin măsurile pe care le dispune instanța în
cadrul unei ședințe de judecată.
La fiecare ședință se întocmește în mod obligatoriu o încheiere de ședință, care reprezintă
dovada respectării dispozițiilor legale referitoare la competență, la compunerea instanței, la
participarea procurorului, la respectarea principiului publicității ședinței de judecată, la prezența
personală inculpatului, atunci când aceasta este obligatorie potrivit legii și asistența juridică a
inculpatului și a celorlalte părți. Lipsa încheierii de ședință atrage nulitatea absolută, pentru că
privește încălcarea tuturor acestor dispoziții cuprinse în art. 281 alin. 1 lit. a)-f) C.pr.pen.
Cu privire la conținutul încheierii de ședință, aceasta are 3 părți:
- Partea introductivă ( practicaua), care conține date referitoare la: ziua, luna, anul şi
denumirea instanţei; menţiunea dacă şedinţa a fost sau nu publică; numele şi
prenumele membrilor completului de judecată, inclusiv funcţia acestora (preşedinte,
vicepreşedinte, preşedinte de secţie), numele şi prenumele procurorului şi grefierului;
numele şi prenumele părţilor, avocaţilor şi ale celorlalte persoane care participă în
proces şi care au fost prezente la judecată, precum şi ale celor care au lipsit, cu
arătarea calităţii lor procesuale şi cu menţiunea privitoare la îndeplinirea procedurii;
încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată şi textele de
lege în care a fost încadrată fapta; fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată
şi textele de lege în care a fost încadrată fapta.
- Partea descriptivă, în care se face referire la mijloacele de probă care au fost supuse
dezbaterii contradictorii; cererile de orice natură formulate de procuror, de persoana
vătămată, de părţi şi de ceilalţi participanţi la proces; concluziile procurorului, ale
persoanei vătămate şi ale părţilor şi ale avocaţilor acestora din urmă
- Par tea dispozitivă, care conține măsurile dispuse de instanță.
Încheierea de ședință se întocmeşte de grefierul de ședință, în termen de cel mult 72 de
ore de la terminarea ședinței de judecată, fiind semnată de preşedintele completului de judecată
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
23/27
23
şi de gref ier . În cazul în care se dă hotărâre în ziua în care au loc dezbaterile nu se mai
întocmește încheierea de ședință.
Hotărârile judecătoreşti sunt de trei feluri, la fel ca în vechea reglementare , după cum
urmează:
1.
Sentințele sunt hotărârile date de prima instanță prin care se rezolvă fondul cauzei şicele prin care prima instanţă se dezînvesteşte fără a soluţiona fondul cauzei (de pildă,
hotărârea prin care se dispune declinarea de competenţă). De asemenea mai sunt
sentințe și alte hotărâri în situațiile prevăzute expres de lege [de exemplu, instanţa de
pronunţă prin sentinţă atunci când soluţionează cererea de strămutare a judecării
cauzei (art. 74 C.pr.pen.), când respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire (art. 459
alin. 5 C.pr.pen.), sau când soluţionează contestația la executare (art. 599 alin. 1
raportat la art. 597 alin. 4 C.pr.pen.).
2. Deciziile sunt hotărârile prin care instanţa se pronunţă asupra apelului, a recursului în
casație și a recursului în interesul legii și în alte cazuri prevăzute expres de lege (de
pildă, în procedura de soluționare a contestației în anulare atunci când soluționarea
contestației este de competența instanței de apel).
3. Încheierile sunt hotărârile pronunţate de instanţe în toate celelalte cazuri, altele decât
cele la care am făcut referire mai sus. Cel mai frecvent se pronunță încheieri în
materia măsurilor preventive.
3.3.Reguli privind soluționarea cauzei penale
În mod surprinzător, deşi există mai multe reguli comune privind soluționarea cauzei
penale, acestea nu au fost reglementate printre dispoziţiile generale privind faza de judecată, aşa
cum acestea sunt prevăzute în capitolul I al titlului III din partea specială a Codului de procedură
penală. O singură regulă a fost păstrată, respectiv cea referitoare la felurile hotărârilor
judecătoreşti, cuprinsă în art. 370 alin. 1, 2 și 3 C.pr.pen.
Soluționarea cauzei penale reprezintă un stadiu distinct al judecății, obligatoriu și
esențial, care presupune deliberarea, luarea hotărârii și pronunțarea hotărârii. Cu toate că
deliberarea, luarea hotărârii și pronunțarea hotărârii sunt reguli comune tuturor etapelor de
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
24/27
24
judecată, acestea sunt reglementate în Codul de procedură penală printre dispoziţiile privind
judecata în primă instanță.
Soluționarea cauzei penale, cu titlu de principiu, este reglementată într -un text general, în
art. 391 C.pr.pen. Deliberarea este reglementată generic în art. 392 C.pr.pen., iar obiectului
deliberării este reglementat în art. 393 C.pr.pen., acest text conţinând unele aspecte specifice
judecății în primă instanță. De asemenea, mai sunt reguli comune cele care privesc: luarea
hotărârii (art. 394 C.pr.pen.); întocmirea minutei (art. 400 C.pr. pen.); pronunțarea hotărârii (art.
405 C.pr.pen.); redactarea și semnarea hotărârii (art. 406 C.pr.pen.).
Soluționarea cauzei penale presupune o analiză extrem de complexă a cauzei, care se
finalizează cu obținerea unei soluții. Regula care guvernează soluționarea cauzei este aceea
potrivit căreia ea se realizează chiar în ziua în care au loc dezbaterile judiciare. În mod
excepțional, este posibilă și amânarea pronunțării, însă nu mai târziu de 15 zile de la terminarea
dezbaterilor și doar o singură dată (art. 391 alin. 1 și 2 C.pr.pen.). În realitate, în această situaţie
nu avem de-a face doar cu o simplă amânare a pronunţării, aşa cum greşit se înţelege uneori, ci
cu o veritabilă amânare a soluționării cauzei. Cu privire la natura juridică a termenului de 15 zile,
acesta este un termen de recomandare, întrucât depășirea lui nu atrage sancțiuni procesuale.
Deliberarea, r eglementată expres în art. 392 C.pr.pen., se realizează numai de către
membri completului de judecată în faţa căruia a avut loc dezbaterea (principiul continuității), în
camera de consiliu. Nu este permisă participarea vreunui alt judecător străin cauzei, sau
participarea procurorul, a părților , a avocaților sau a grefierului. În cazul în care completul de
judecată este compus dintr -un singur judecător , acestuia nu îi este permis să se consulte cu
nimeni, având obligaţia să chibzuiască singur asupra soluției pe care urmează să o dea, în urma
unei cercetări a materialului probator și a problemelor de drept care s-au pus în cauza penală pe
care o are de soluționat. În situația în care completul de judecată este colegial, alcătuit din mai
mulți judecători, aceștia se sfătuiesc între ei. În toate cazurile, deliberarea are loc în secret.
Secretul deliberării reprezintă o garanţie fundamentală a independenţei judecătorilor şi a
supunerii lor numai legii.
Luarea hotărârii reprezintă rezultatul voinței tuturor membrilor completului de judecată.
Noţiunea de hotărâre judecătorească prezintă două accepţiuni, şi anume:
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
25/27
25
- soluţia caracterizată prin putere jurisdicţională ( jurisdictio et imperium) care se dă
conflictului de drept penal şi tuturor chestiunilor premergătoare şi incidente aduse în
faţa instanţei penale;
- instrumentul scriptic (documentul) prin care se constată soluţia.
Sub aspectul naturii juridice, hotărârea judecătorească este, fără îndoială, cel mai
caracteristic act jurisdicţional, fiind emanaţia unei puteri jurisdicţionale depline şi având un
caracter şi definitiv, în sensul că tranşează fondul ori incidentul procesual, după caz, cu efectul
puterii de lucru judecat dacă nu au fost declarate căi de atac ori, în caz contrar, după epuizarea
căilor de atac. Luarea hotărârii presupune atât o operaţiune logică, cât şi un act de voinţă. Astfel,
luarea hotărârii nu este altceva decât un silogism judiciar a cărui structură se prezintă după cum
urmează: premisa majoră o reprezintă normele juridice incidente; premisa minoră este starea de
fapt şi concluzia reprezintă soluţia dedusă din aplicarea legii la starea de fapt. Sub aspe ct volitiv,
hotărârea judecătorească ca act de voinţă a judecătorului, trebuie raportată la standardul probei
reglementat în actualul Cod în art. 103 alin. 2 teza finală, potrivit căruia condamnarea se dispune
doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială
rezonabilă.
Potrivit art. 394 alin. 1 C.pr.pen., hotărârea judecătorească trebuie să fie rezultatul
acordului membrilor completului de judecată asupra soluţiilor date chestiunilor supuse
deliberării. Astfel, regula o reprezintă asigurarea unanimității completului de judecată și, doar în
situația în care nu se poate asigura unanimitatea, hotărârea se ia cu votul majorității membrilor
completului de judecată. În cazul completelor de judecată formate din 3 sau mai mulţi judecători,
în măsura în care din deliberare rezultă mai mult de două păreri, judecătorul care are o opinie
mai severă este obligat să își apropie opinia de cea care îi este cea mai apropiată, în vederea
asigurării majorității. În situația în car e membri completului de judecată nu se pot înțelege și nu
se poate asigura nici unanimitatea și nici majoritatea, judecarea cauzei se reia în complet de
divergență. Completul de divergență se alcătuiește în conformitate cu legea specială, sub
imperiul actualei reglementări fiind posibilă această situaţie doar în cazul în care completul de judecată este compus din doi judecători. Potrivit art. 17 alin. 2 din Legea 304/2004 privind
organizarea judiciară, completul de divergenţă se constituie prin includerea în completul de
judecată a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a
judecătorului din planificarea de permanenţă. Mai trebuie precizat că în toate cazurile în care
există o opinie separată, aceasta trebuie motivată.
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
26/27
26
Întocmirea minutei este obligatorie, potrivit art. 400 C.pr.pen., nu numai atunci când se
rezolvă fondul cauzei, ci și în alte cazuri, cum ar fi luarea măsurilor preventive. Minuta este actul
procedural întocmit în formă scrisă în care se consemnează rezultatul deliberării, adică soluția
sau hotărârea pe care o dă completul de judecată şi care se redactează imediat. De aceea, minuta
este identică cu dispozitivul hotărârii. Minuta constă în redactarea soluției fie de judecătorul
unic, fie de unul dintre membri completului de judecată, fiind obligatoriu să fie semnată de toți
membr i completului de judecată. Aceasta nu se semnează și de către grefier. Minuta se
întocmește în două exemplare originale. Un exemplar rămâne la dosarul cauzei, iar celălalt se
depune la dosarul de minute al instanței. Neîntocmirea minutei atrage nulitatea absolută a
hotărârii, neputându-se stabili compunerea completului de judecată.
Pronunțarea se desfăşoară după procedura prevăzută în art. 405 C.pr.pen., care este o
regulă generală, în ședință publică, fiind realizată de președintele completului de judecată asistat
de grefier . Pronunțarea are ca obiect citirea minutei, din conținutul căreia rezultă aspecte strict
tehnice, strict juridice.
Procedura este complet lipsită de eficiență pentru că, fiind redată în termeni oficiali și de
cele mai multe ori subiecții cărora li se adresează nefiind cunoscători în domeniul
dreptului, aceștia din urmă nu înțeleg aproape nimic și de obicei așteaptă motivarea. Cu
toate acestea, calea de atac a apelului se utilizează aproape întotdeauna. Considerăm că
ar fi fost necesar ca actualul Cod de procedură penală să se inspire din modelul
adversial și să prevăzută o altă procedură care să oblige judecătorul ca , odată cu
pronunțarea , să explice pe scurt, succint, părților prezente care sunt motivele care
justifică soluţia.
La pronunțare părțile nu se citează, însă pot fi prezente, ședința fiind publică. Ea are loc
în aceeași zi în care au avut loc dezbaterile sau, în situația în care se amână pronunțarea, la
termenul stabilit în acest sens. Atunci când se amână pronunțarea, părțile trebuie încunoștințate,
pentru a putea fi prezente.
Redactarea și semnarea hotărârii. Potrivit art. 406 C.pr.pen. hotărârea se redactează
într-un termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării . Termenul este unul de recomandarea,
a cărui nerespectare nu atrage nicio sancțiune procesuală. Semnarea hotărârii judecătorești se
realizează de către toți membri completului de judecată și de către grefier. În situația în care
unul dintre membri completului de judecată se află în imposibilitate obiectivă de a semna
hotărârea, aceasta se semnează de către președintele completului de judecată, iar dacă și acesta
8/17/2019 Curs Procedura Penala Judecata Continuare Aspecte Genelare Si Jud in Prima Instanta 2016
27/27
este în imposibilitate hotărârea se semnează de către președintele instanței. În cazul grefierului,
dacă acesta nu poate semna hotărârea, aceasta se semnează de către grefierul-șef. În toate
cazurile, se face menţiune pe hotărâre cu privire la cauza care a determinat împiedicarea semnării
acesteia.
Prof. dr. Gheorghiţă Mateuţ
Asist.drd. Lucian Criste