Curs Prelegeri Literatura Juridica

  • View
    35

  • Download
    2

Embed Size (px)

Text of Curs Prelegeri Literatura Juridica

PRAVILELE LAICE sau CARTEA ROMANEASCA DE INVATATURA SI DE INDREPTARE A LEGII

istorie

PRAVILELE LAICE sau CARTEA ROMNEASC DE NVTUR sI DE NDREPTARE A LEGII

n Moldova, n 1646, din porunca domnitorului Vasile Lupu, logofatul Eustachie, marele carturar al curtii domnesti, tipareste la tipografia manastirii Trei Ierarhi, Cartea romneasca de nvatatura si ndreptarea legii.

Din titulatura dezvoltata a cartii rezulta izvoarele din care s-a inspirat pravilistul, cu deosebire izvoarele grecesti, precum si scopul lucrarii, de unde reiese clar ca termenul de nvatatura nu are sens didactic, ci sens de porunca domnesca, obligatorie. Izvoarele mai importante sunt: - legiunea agrara bizantina (nomos ghiorghicos)- tratatul de dr. Penal, al penalistului italian Prosper FainacciusDin acest tratat rezulta n materia penala a legiunii concepte avansate pentru acea vreme.n ara Romnneasca, apare aproape n acelasi timp, doar la ctiva ani distanta, n 1652, ndreptarea legii, tiparita la Trgoviste, din porunca domnitorului Matei Basarab, de calugarul Daniil Panoneanu, care va deveni mitropolit al Ardealului. Legiuirea munteana este ceva mai dezvoltata, cuprinznd o traducere mai pe larg a nomocanonului lui Mihai Malaxus, precum si, n partea finala, dupa normele juridice propriu-zise, chestiuni de gramatica, filosofie, drept canonic.STRUCTRA LEGIUIRILORLegiuirile sunt mpartite n 2 parti : Prima parte : sunt aratate normele care reglementeaza relatiile dintre boieri si tarani, precum si relatiile feudale din agricultura, astel nct sunt consacrate : - legea taranilor de pamnt- obligatii pt boieri de a nu-i primi pe mosiile lor pe taranii fugari, precum si de a-i napoia proprietarului lor si dreptul corelativ al acestuia de a-i urmari oriunde s-ar afla- obligatile taranilor fata de boieri- paza bunurilor agricole- relatiile privitoare la cresterea vitelor- chestiuni legate de construirea pe terenul altuia si alteleA 2-a parte : dispozitii privitoare la statutul juridic al persoanelor. Astfel oamenii erau denumiti obraze si erau mpartiti n : a) slobozib) robia) Cei slobozi se mparteau n : - boieri - taraniBoierii erau denumiti oameni domnesti (daca erau dregatori) iar daca nu erau dregatori, ruda buna aleasa si de folos tarii.aranii, nsa, erau numiti taran gros, nentelegator, om de gios.STATUTUL lor juridic era reglementat n consecinta.Robii aveau o calitate imprescriptibila, care nu se ncheia dect cu acordul stapnului lor prin eliberare, fie prin denunt, caci pt infractiunile de hiclenie, tlharie, calcuzanie(facerea de bani falsi), denuntutul era obligatoriu, aceste infractiuni fiind considerate mai grave de statul feudal.n materia casatoriei, ea era precedata de logodna, ca n dr. Bizantin. Prin casatorie sotul dobndea o putere maritala destul de larga asupra casatoriei, precum si dr. de a-i administra bunurile dotale(zestrea). Divortul era admis pt ambii soti, caz n care intervenea partajul, situatie n care sotia putea sa-si redobndeasca bunurile dotale daca nu era vinovata, pt ca daca era vinovata de adulter, era pedepsita cu pierderea zestrei.n materia bunurilor, se facea distinctia ntre : -bunurile mobile -bunurile imobile, imobilele fiind considerate mai importante si deci protejate mai mult.Se facea distinctia ntre : a) bunurile laice (mirenesti) erau stapnite conform dr. laic b) bunurile bisericesti (sfintite) erau stapnite conform dr canonic si erau protejate mai multn materia dobndirii dr. de proprietate, nu exista institutia prescriptiei achizitive, deci rezulta ca actiunile n revendicare puteau fi intentate oricnd.n materia succesiunilor sunt reglementate : - succesiunea legala- succesiunea testamentara.Testamentul putea fi - oral, cu limba de moarte - scris, prin diacaE reglementata incapacitatea unor persoane de a-si face testamantul, precum cei vinovati de infractiuni contra religiei si moralei, precum si incapacitatea altor persoane de a veni la succesiune, cum ar fi asasinul si fii sai la succesiunea celui asasinat. Clasele de succesori erau : - descendenti- ascendenti- colaterali (pna la gradul al 5-lea)Copilul natural venea numai la succesiunea mamei sale.n materia obligatiilor, tendinta este aceea de generalizare a raspunderii individuale.Izvoarele de obligatii sunt : - contractele (tocmelile) - delictele(nesabiunta sau nselaciunea)Cele mai des ntlnite contracte sunt : vnzarea, mprumutul si donatia.Sunt recunoscute formele de garantie reala(zalogul) si personala(chezasii).n materia dr penal, normele sunt inovatoare, a.. pt stabilirea vinovatiei infractorului se tinea seama de atitudinea lui subiectiva, gndul faptasului, precum si locul si timpul savrsirii infractiunii. Sunt incluse notiuni noi, precum : - tentativa - compilcitatea- concursul de infractiuni- recidivaSunt aratate cauzele care nlatura raspunderea penala : - vrsta sub 7 ani - ordinul superiorului - nebunia - provocarea - legitima aparare apoi cauzele care atenueaza raspunderea penala : - vrsta sub 10 ani - batrnetea - mnia - betia - pasiunea - surzenia - mutenia si apoi cauzele de agravare a raspunderii penale : calitatea de boier pt infractiunea de hiclenie. Sistemul pedepselor este acelasi cu cel din Legea arii si anume : - pedeapsa cu moartea pt infractiunile grave - pedepse privative de liberate precum : ocna, nchisoarea- pedepse fizice : bataia- pedepse religioase : oprirea de la biserica, refuzul ngropaciunii- pedepse pecuniare : amenzi care erau numite gloaben stabilirea pedepselor, rolul judecatorului era f important si aprecierea lui, numita voia giudetului, era f larga. Pravilele prevedeau ca boierii se vor certa mai putin, de aceea pedepsele fizice erau aplicate taranilor, iar pt boieri ele puteau fi rascumparate. n materia procedurii de judecata , nu exista instante specializate, nu exista institutia apelului si nici cea a autoritatii de lucru judecat. Ceea ce este interesant de semnalat e faptul ca nu numai pers ndriduita sa declanseze procedura o putea face, ci si alte persoane cum ar fi parintele pt copil, mandantul pt mandatar (mandatarii/reprezentantii se numeau ispravnici), vladica (egumenul) pt clerici sau calugari.DREPTUL SCRIS n voievodatul Transilvaniei n cadrul voievodatului Transilvaniei, primele acte normative scrise au fost : decretele regale provenite de la Curtea Ungariei, a. . Regele Andrei al II-lea a emis n 1222 un decret care consfintea privilegiile nobilimii. Regele Carol Robert DAnjou a fixat organizarea financiara. Regele Ludovic I a reglementat n 1351 organizarea armatei. Prima ncercare de codificare o ntlnim la regele Matei Corvin n 1486, prin lucarea publicata sub numele Decretul maius Celelalte acte normative care au guveranat viata Transilvaniei au fost adoptate, de regula, n urma unor framntari sociale puternice, care au intentionat mbunatatirea situatiei taranilor n general si n special a natiunii romne, dar care, de regula, s-au finalizat cu o nrautatire a acestei situatii, n plus si fixata ntr-un act normaziv. A. ., n 1437, n urma rascoalei de la Boblna, taranimea din toate natiile locuitoare n Transilvania a dorit o micsorare a obligatiilor fata de boieri, fata de stat si fata de biserica. Actul care a finalizat revolutia a fost consemnat o nasprire a regimului taranimii si, pe deasupra, excluderea nobililor romni de la conducerea voievodatului Transilvaniei. nfratirea celor 3 natiuni privilegiate, cunoscuta sub numele trium nationem va deveni un act constitutional fundamental si de neinlocuit n viata Trans. n urma razboiului taranesc al lui Gh. Doja din 1514, revendicarile au fost aceleasi, nsa rezultatele au fost contrare. Nenorocirea a facut ca, juristul stefan Werbuczi a terminat chiar n anul rascoalei codul de legi cu care fusese nsarcinat de regele Vladislav. Sub impresia puternica a framnturilor taranesti, Werbuczi include n codul sau obligatii f mpovaratoare pt tarani precum si un statut juridic deosebit de constrngator. Codul sau s-a numit tripartitum, deoarece continea 3 parti. El a fost publicat n 1517, nsa nu cu o valoare oficiala, ci doar ca un cod privat. Cu toate acestea, el s-a aplicat n practica instantelor, pna la revolutia pasoptista, fiind aprobat si prin diploma Leopoldina 1691.Prima parte a codului continea privilegiile nobilimii. A 2-a parte : procedura lor de judecataA 3-a parte : obligatiile taranilor, legarea acestora de pamnt, procedura de judecata care li se aplica, satutul oraselor. n ara Fagarasului s-a aflat o populatie romneasca cu o anumita independenta. Acesta tara fiind o feuda a domnilor tarilor romne timp de aproximativ 1 secol pt ca la sfrsitul sec al 15-lea sa fie inclusa n teritoriile administrate de sasi. Cu aceasta ocazie s-a ncercat o limitare a autonomiei si o deformare a vechilor rnduieli juridice. De aceea populatia romneasca s-a rasculat si n urma acestor proteste puternice au fost codificate n 1508 Statutele arii Fagarasului n limba latina. Prin continutul lor, statutele demonstreaza ca n cele3 principate romne s-a aplicat acelasi dr. si anumelegea tarii. Prevederile din statute sunt nsa mai apropiate de cele ale dreptului nescris din ara Romneasca. A. . n materia persoanelor, acestea erau mpartite n boieri si tarani, ca si n celelalte 2 tari romne. n materia castoriei se consacra pe lnga cea obisnuita, si casatoaria cu fuga. n materia succesiunilor, se remarca privilegiul masculinitatii, ca n ara Romnesca. n domeniul dr. penal sunt ncriminate infractiunile privitoare n special la statul feudal si la proprietate. DREPTUL SCRIS n Principatul autonom dependent de Turcia (pricipatul Trans) si n aceasta perioada se pastreaza unionum trium nationum si tripartitul lui Werbuczi. Autononia Trans are un efect benefic si n plan legislativ, pt ca n 1549, Dieta de la Sighisoara, hotaraste ca Trans se va guverna dupa legi proprii. ntr-adevar, Dieta Trans a avut o activitate f bogata, a. . actele normative adoptate de ea au trebuit ssa fie codificate. De aceea, pt perioada 1540-1653 s-a realizat codul numit Approbatae Constitutiones regni