Curs Introductiv Psiholingvistica Sintactica - Copie

7/26/2019 Curs Introductiv Psiholingvistica Sintactica - Copie

http://slidepdf.com/reader/full/curs-introductiv-psiholingvistica-sintactica-copie 1/33

elemente de

psiholingvistic!no!iuni generale

sintactica



no! iuni introductive în domeniul psiholingvisticii

sisteme de comunicare #i câteva propriet$!igenerale ale limbajului uman

sintactica



sisteme de comunicare

Cum este produs #i în!eles limbajul încomunicarea de zi cu zi?

... r$spunsul = principala preocupare a

psiholingvisticii



Orice act de comunicare implic$ cel pu!inpatru componente:

1. ceva ce trebuie comunicat, o idee sau ungând

2. inten!ia vorbitorului de a transmite acea ideesau gând altcuiva

3. un mesaj în form$ scris$ sau vorbit$ carereprezint$ acea idee/ acel gând #i

4. un receptor/ ascult$tor care inten!ioneaz$ s$

în!eleag$ mesajul #i care îl interpreteaz$



Fiecare dintre elementele men!ionate implic$: - procese mintale complexe, dar

- niciunul nu este pe deplin cunoscut



Cunoa#tem:

- câteva dintre procesele majore implicate în

actele comunica!ionale

- câteva aspecte privitoare la propriet$!ile

generale ale limbajelor umane gând 1 » secven!$ de sunete » emisie » recep!ie» gând 2 (gând 1 = gând 2)



Propriet$!ile limbajului uman se manifest$ prin cele dou$ forme principale ale sale:

vorbirea

scrisul

#i se refer$ la:

producerea limbajului

în!elegerea limbajului



producerea vorbirii

Pentru producerea vorbirii sunt necesari maimul!i pa#i:

- alegerea celor mai potrivite cuvinte pentru aformula mesajul (= opera!ie semantic$)

- ordonarea cuvintelor dup$ regulile limbii (=opera!ie sintactic$)

- transformarea mesajului în sunete vorbite

prin sistemul articulator (=opera!ie fonologic$)



Seturile de opera!ii men!ionate anterior senumesc GRAMATIC%

Logic, ele sunt suficiente pentru producereavorbirii, dar NU suficiente pentru a producecomunicare eficient$

Comunicarea eficient$ = apanajul marcajuluisocial/social editing (= pragmatica, ca ramur$ a limba ului)



STADIILE FORMUL"RII UNUI MESAJ DE C"TRE UN VORBITOR

MESAJMARCAJ SOCIAL

GRAMATIC%

FONOLO GIE

SEMANTIC%

SINTAX%

IDEE



conota iile gramaticii

= prescrip!ie asupra modului în care limbajular trebui utilizat ( = reguli precise de utilizare a

limbajului) = descrip!ie a limbajului, cu specificarea:setului de cuvinte care poate fi folosit la un

moment dat (semantica), a ordinii cuvintelor(+inflexiunea #i rela!iile dintre cuvinte =sintactica) #i a sunetelor limbajului (=

fonologia)



în elegerea vorbirii

este similar$ produc!iei limbajului, fiinddemersul “în oglind$” al acesteia

prima condi!ie: cunoa#terea limbii în care secomunic$ , ca s$ “auzi” mesajul transmis (=prin separarea sunetelor care apar ca un fluxcontinuu -» apanajul sistemuluifonoarticulator)

a doua condi!ie: decodarea sintactic$ #i

semantic$ a mesajului.



propriet!! ile generale ale limbajului uman

productivitatea (= infinitatea enun!urilor carepot fi produse într-o limb$)

dualitatea structurii (structuri cu sens/ f $r$ sens)

referin!a simbolic$ arbitrar$ (= atribuireaarbitrar$ a în!elesurilor)



productivitatea limbajului

Toate limbile sunt productive

În toate limbile se pot produce o infinitate deenun

!uri, pe care este imposibil s

$ le

!inem

minte (= creativitate, ca proprietate alimbajului?)

Toate limbile pot exprima gândurile #i ideile înmoduri variate

Este caracteristic$ limbilor umane



dualitatea structurii

Se refer$ la structura organiza!ional$ alimbajului

Este un aspect la fel de creativ ca #i

productivitatea Toate limbajele umane sunt organizate la celpu!in dou$ nivele:

fonologic (sunete) = f $r$ în!eles

ca în!eles al fiec$rui cuvânt separat,

+ în elesul de ansamblu



PRODUCTIVITATEA &I DUALITATEA

STRUCTURII NU SUNT CARACTERISTICEDOAR LIMBAJULUI NATURAL

POT FI ÎNTÂLNITE&

I ÎN ALTE ACTIVIT%'

I(MUZIC% , MATEMATIC% ETC)



REFERIN" A SIMBOLIC" ARBITRAR"

Multe din rela!iile dintre cuvinte #i lucruri sunt

arbitrare

Nu trebuie s$ existe vreo rela!ie între sunetulunui cuvânt

#i referentul s

$u

ex: rela!ia dintre veveri!$ #i animalul propriu-zis este arbitrar$

Aceast$ proprietate contribuie laproductivitatea limbajului (= pot ap$rea multecuvinte care nu au nicio leg$tur$ cu obiectul

referat



în concluzie:

Toate aceste propriet$!i permit limbajului s$ îndeplineasc

$ func

!ia lui primar

$: comunicarea

unui poten!ial infinit num$r de idei;

Ele diferen!iaz$ limbajul uman de sistemele de

comunicare non-uman$.



sintaxa (structura sintactic!)

Orice propozi!ie este mai mult decât o simpl$

al$turare de cuvinte » este o structur$ ierarhic$

Propozi!ia = unitatea de baz$ a sintacticii, custructur

$ complex

$ (nu doar o simpl

$ al

$turare

de cuvinte).



IARNA GREA A LUAT SFÂR&IT.

ATRIBUT

GREA

SUBIECT

IARNA SFÂR&IT

PREDICAT

A LUAT

A LUAT SFÂR&ITIARNA GREA



STRUCTURA SINTACTIC" (CONT.)

Propozi!ia (S): format$ din doi constituen!i -expresia substantival$ (Subiect + Atribut = NP)#i expresia verbal$ (Predicat + Complement =

VP).

S NP VP noun phrase

NP (Det./ Articol) N noun

VP V verb phrase



propriet!! i ale structurilor sintactice

1. Recursivitatea = capacitatea (infinit$) a uneistructuri sintactice de a încorpora alte structurisintactice » creativitatea limbajului



the man left.

NP

man

V

The

DET N

left

VP

s



the child thinks the man left.

NP

child

NDet

The

V

VP

S

thinks the man

SVPNP

left

NDet V



the woman knows the child thinks the man left.

NP

child

NDet

the

V

VP

knows

SV

VP

womanThe

NDet

NP

S

thinks the man

SVPNP

left

NDet V




2. Coreferen!ialitatea = situa!ia în care, dac$ unnume precede un pronume, atunci acestea pot fi

coreferen!iale (se pot referi la acela#i subiect), nu#i invers.

John thinks he won. » John = he = coreferen!iali

He thinks John won. » He - John = non-coreferen!iali




3. Propriet$!ile lexicale (semantice) ale verbelor =tranzitivitatea vs. intranzitivitatea = joac$ un rolimportant în determinarea structurii sintactice apropozi

!iei

Verbele tranzitive - cer un obiect asupra c$ruia se execut$ ac!iunea

Ion rezolv$ problema.

Verbele intranzitive - nu “tolereaz$” un obiect direct

Ion doarme.



tranzitivitate vs intranzitivitate - criteriultheta

Propriet$!ile lexicale ale acestor verbe sunttransculturale

Obiectele directe au roluri theta / tematice;atunci când nu putem atribui un rol theta unuiNP ata#at verbului, îl ata#$m subiectului

VP

V NPV

VP



tranzitivitate vs intranzitivitate - criteriultheta

Criteriul theta:

Fiecare NP (expresie substantival$)trebuie s$ aib$ un rol theta.

Fiecare rol theta trebuie atribuit.




4. Topicalizarea = trecerea unei NP de la un

nivel inferior la unul superior (=mutarea sprestânga structurii)

Aceast$ opera!ie este o form$ de transformare

a structurii sintactice (este descris$ îngramatica transforma!ional$)



topicalizarea (cont.)

Adjunc!ia lui Chomsky = un proces transforma!ionalprin care se deta#eaz$ un item (NP) dintr-o parte a uneistructuri #i se reata#eaz$ într-o alt$ parte a acelea#i

structuri, dar mai sus.Teoria urmei (Trace theory) = urma l$sat$ în structurapropozi!iei de c$tre itemul deta#at

Constrângerea structurilor coordonate = o structur$ format$ din dou$ NP se va topicaliza în întregime, nufragmentar.



the man, the child thinks, left.

NP

child

NDet

the

V

VP

S

thinksThe man

SVP

NP

left

NDet

V

t



în concluzie:

Exist$ numeroase constrângeri care ac!ioneaz$ asupra structurii sintactice

Aceste constrângeri au importan!$ asupraîn!elesului de ansamblu al textului

În cadrul fiec$rei limbi pot ap$rea #i alteconstrângeri care orienteaz$ în!elesul textului#i creeaz$ specificitatea limbii respective.

Documents

Curs Introductiv Psiholingvistica Sintactica - Copie