Boli eruptive majoreDr. George Jugulete asistent universitar

Scarlatina

Definiieboal infecto-contagioas specific omului, autolimitant, caracterizat prin febr, angin, enantem i exantem, nsotit uneori de complicaii i urmat de imunitate durabil pe via.Etiologie streptococul -hemolitic de grup A (SHA) (rar C, D),

PatogenieDifuzarea n organism a eritrotoxinei produs de streptococul -hemolitic de grup A, avnd ca punct de plecare un focar amigdalian sau cutanatErupia se produce prin dublu mecanism:Hipersensibilizare de tip ntrziatActiune direct asupra SNV.Toxina eritrogen fiind antigenic induce sinteza de anticorpi specifici antitoxinici ce asigur imunitatea antoxinic.

EpidemiologieSursa de infecie - omul bolnav:scarlatin infecii streptococice (angine, infecii cutanate)purttori sntoi de streptococCalea de transmitere obiecte contaminate, mai raraerogen (picturi nasofaringiene)Poarta de intrare: faringian rareori cutanat sau conjunctival.

EpidemiologieContagiozitatea : necesit contact strns i ndelungat;debut nainte cu 24h de la apariia simptomatologiei dureaz 24-36 h dup introducerea tratamentului cu penicilin.Receptivitatea : sugarii

Tablou clinicIncubaia: 3-5 zile (asimptomatic).Debutul: brusc cu febr (39-40 C), frisoaneodinofagie, disfagie, cefalee dureri abdominale, grea, vrsturi alterarea strii generale.Examenul obiectiv: angin eritematoas sau eritemato-pultaceelimb sabural, adenopatie satelit.

Tablou clinicPerioada de stare - dureaz 1-3 zileExantemul caracteristici:apare ntr-un singur puseu i se extinde n 24heste rar generalizat, de elecie pe gt, torace, abdomen, fese, faa intern a bratelor, antebraelor i a coapselorcongestiv, dispare la presiune, nepruriginosrespect faa: facies (masca) Filatov- pomei si obraji hipermici, buze carminate i paloare circumoralrespect extremittile (palmele si plantele)la nivelul plicilor de flexiune semn Pastia-Grozovici.dup 4-5 zile ncepe s pleasc i apoi ncepe descuamarea furfuracee.

Tablou clinicEnantemul este ntotdeauna prezent:angina eritematoas sau eritemato-pultaceeciclul lingual: I zi: limb saburala II-a zi limba descuamat de la vrf spre baz = limb cu margini rosiia III-a zi limba n 2 V: un V la vrf si unul la baza IV-a zi limba zmeurie- limba descuamat, rosiea V-a zi limba ncepe s se reepitelizezedup 7-8 zile limba lcuit (de pisic)

Tablou clinicPerioada de covalescentdureaz 2-3 sptmni descuamare ncepe dup terminarea ciclului lingual i tergerea exantemului persist semnul Grozovici - Pastia

Diagnosticul pozitivDate epidemiologiceDate clinice Date de laborator

Diagnosticul pozitivDate epidemiologiceabsenta scarlatinei n antecedentecontactul infectant recentexistenta unui focar epidemic de streptococ -hemolitic grup A

Diagnosticul pozitivDate clinicePerioada de invazie: angina + febra + vrsturiPerioada de stare: febra + angina + ciclu lingual + exantemConvalenscen: descuamare + semn Pastia + limbalcuit

Diagnosticul pozitivDate de laboratorleucocitoz cu neutrofilie, discret eozinofiliesindrom inflamator biologicizolare streptococ -hemolitic grup A, C, G n exudatul faringiantitrul ASLO crescut n dinamic

Diagnosticul diferenialReacii alergice:sulfamide, lactamine, aspirinaInfecii virale: V. rubeolic, Echo, Coxsackie, Epstein-BarrInfecia stafilococic - sindromul ocului toxic stafilococic (TSS)Sindromul Kawasaki: erupie, afectare cardiac, febr, hiperemie conjuctival, edeme.

ComplicaiiToxice (precoce)Septice (medii)Alergice (tardive)

ComplicaiiToxice (precoce)NefritaMiocarditaHepatitaEncefalitaeruptia hemoragicArtritaocul toxic

ComplicaiiSeptice (medii)flegmonul periamigdalian i retrofaringianadenoflegmoane submaxilare sau submandibulareotite medii i otomastoiditesinuziteabcese pulmonaresepticemii, rar.

ComplicaiiTardive (alergice)RAA criterii JonesGNF poststreptococic difuz:febrHTAhematurie, edeme, oligurieASLO , C`Purpura Henoch-SholeinEritem nodos vasculit prin depunere de complexe Ag-Atc.

TratamentScarlatina este bola infecioas de grup AIgieno-dietetic:Izolare 7 zile n spitalRepaus la pat Regim lactohidrozaharatPatogenic: Corticoizi: Prednison - 1mg/kgc/zi-globuline standardser antitoxinic

TratamentEtiologic: PENICILINA G sau V50.000 UI/kgc/zi copil2-3 mil. UI/zi la adultMacrolideBenzatin penicilina (moldamin)600.000 ui sau 1.2 Mui/sptmnSupraveghere clinic si biologic:ASLO, VSH, TAExamen de urin.

ProfilaxieIgiena individual si a colectivittilorAncheta epidemiologicDepistarea sursei de infecieControl periodic al personalului din unitai nvmnt, spitale, cmine etc.Pentru contaci:Tratare (penicilina sau macrolide) IzolareRecoltare exudat faringian, ex. urin

Varicela

DefiniieBoal infectioas produs de primoinfecia cu virusul varicelo-zosterian (VVZ) i caracterizat prin evoluie autolimitant, exantem caracteristic, enantem facultativ i imunitate specific, durabil.VVZ: -herpes virus ADN

PatogenieVVZ ptrunde pe cale respiratorie Tropism neurocutanat, ca urmare a valurilor de viremie. Dupa primoinfecie VVZ persist n ganalionii senzitivi de pe traiectul nervilor spinali i cranieni (intracelular), n stare de laten. n cazul recrudescenelor VVZ se multiplic la nivelul ganglionilor senzitivi i determin leziuni cutanate i nervoase pe traiectul nervului respectiv.

PatogenieRecrudescenele nu sunt nsoite de viremie dar pacienii sunt contagiosi. Anticorpii specifici apar la 4 zile dup ultimul val de erupie i asigur imunitate antiinfecioas pentru tot restul vieii. Excepie fac pacienii cu imunitatea celular deprimat: SIDA, leucemie, limfoame, tratament imunospresor pentru diverse afeciuni.

EpidemiologieBoal endemic, dar i epidemic n colectivitiInciden maxim iarna i primvaraVrsta cea mai afectat: 5-10 ani.Sursa de infecie: bolnavul cu varicela pacient cu herpes zoster.

EpidemiologieCalea de transmitere:aerian prin secretiile nasofaringiene prin lichidul din vezicule.Poarta de intrare: respiratorieContagiozitate: foarte mare ncepe cu 2-3 zile anterior erupiei dureaz nc 4-6 zile dup ultimul val eruptiv.

Tablou clinicPerioada de incubatie:aproximativ 15 zilefr simptomatologie.Perioada de invazie: dureaz1-2 zilecaracterizat prin febr, cefalee, curbatur.Perioada de stare - aparitia exantemului:afecteaz tot tegumentul (generalizat)valuri succesive (2-7) la interval de 1-2 zile

Tablou clinicCiclul evolutiv al leziunilor:Macul eritematoas (6-12h)Papul (12-24h) Vezicul cu lichid clar (24h)Pustul care ombilicheaz (1-3zile)CrustLeziunile sunt pruriginoaseCderea crustelor dup 10-14 zile fr semne (cele suprainfectate las cicatrici)

Tablou clinicEnantem: elemente veziculoasela nivelul mucoaselor (bucal i genitourinar)Alte semne clinice: febrmicropoliadenopatie laterocervicalhepatosplenomegalie

Forme cliniceUoare:copii n primele 6 luni de la naterepersoane ce au primit profilaxie cu Ig specifice anti-VVZreacii postvaccinaleMedii: forma clinic descris, obinuit

Forme cliniceSevere:Persoane cu deficit imun celular congenitalPersoane cu deficit imun celular dobndit (leucemii, limfoame, SIDA, boli sistem)Persoane cu vrsta >20 aniPersoane cu tratament imunosupresor, granulopeniciGravide i nou-nscui din mame cu varicela n ultimile sptmni de sarcin

Diagnostic pozitivDiagnostic epidemiologic: Contact infectant n urm cu 15-20 de zile cu:Persoan cu varicelaBolnav cu herpes zosterDiagnostic clinic: vezi tabloul clinicDiagnostic de laborator:HLG leucopenie cu limfocitozCresteri usore ale TGP.

Diagnostic pozitivIzolarea VVZ prin cultivarea pe culturi a lichidului din veziculeIdentificarea VVZ din snge prin tehnica PCR, iar din celulele veziculare prin imunofluorescent cu anticorpi monoclonali specifici.Evidentierea seroconversiei prin RFC pozitiv anticorpi anti VVZ IgM specifici.Citodiagnosticul evidentierea efectului citopatic al VVZ n celulele epiteliale: celule gigante multinucleare cu incluziuni intranucleare eozinofile.

Diagnostic diferentialEruptii papuloveziculoase:Muscturi de insecteInfectia generalizat cu herpes simplex virus la imunodeprimatiHerpes zoster la imunodeprimati (initial distributie metameric, ulterior generalizat)Infectia cu v. Coxsackie Rickettsioza variceliform (nu este generalizat)Prurigo (papul dur, pustul, respect pielea proas si mucoasele)

Diagnostic diferentialEruptii pustuloase:Infectii ale foliculului pilos (foliculite, acnee, furunculoz)Ectima (stafilococic sau streptococic)Eruptii veziculopustuloase din septicemii (stafilococ, meningococ, gonococ)Vaccina (eruptie doar la poarta de intrare)V. ORF (nodulii mulgtorilor)

EvolutieBenign n generalSeveritatea creste cu vrsta:gravide si nou-nscutLa gravide n primul trimestru de sarcin varicela congenital.

ComplicatiiSprainfectii bacteriene ale leziunilor ce duc la cicatrici definitiveAfectri respiratorii:pneumonia variceloas (adulti si gravide)laringita, trheobronsitaAfectri SNC: encefalitaataxie cerebeloasmeningoencefalita

ComplicatiiSindromul Reye: la copii si tineri ce au primit aspirinencefalopatie acut asociat cu infiltratia gras a ficatului si insuficient hepatic acut.Tulburri hemoragipare si trombocitopenieRar ntlnite:pancreatithepatitocluzie intestinal.

TratamentIzolare:la domiciliu pentru formele usoare si mediiinternare pentru formele severe complicate.Msuri igieno-dietetice: repaus la pat pe perioada febrilsplarea cu spun dezinfectant a minilortierea unghiilorse evit baia pn la cderea crustelor.

TratamentTratament simptomatic: prevenirea pruritului si suprainfectiei locale (talc mentolat, violet de gentiana, albastru de metil)antihistaminice oraleantitermice

TratamentForme severe: ACYCOVIR:parenteral 30 mg/kgc/zi (monitorizarea functiei renale si hidratare adecvat) sauoral 200mg x 5 ori pe zi la adult si copilul > 3ani.Se poate administra si antibiotic cnd exist elemente suprainfectate eritromicina.

ProfilaxieIzolarea bolnavilor pn la cderea crustelorIzolarea contactilor pn la 21 zile de la contactul infectantLa contactii cu risc crescut de varicela sever se administreaz Ig specifice: 0,3 ml/kgc pn la 4 zile de la contactul infectant.Profilaxia activ cu vaccin VZV viu atenuat la imunocompetenti.

Herpesul Zoster

DefinitieRecurenta infectiei cu VVZ localizat la un anumit nivel, ce apare la un anumit interval de timp dup ce pacientul a fcut varicerla.

PatogenieVVZ ptrunde pe cale respiratorie Tropism neurocutanat, ca urmare a valurilor de viremie. Dupa primoinfecie VVZ persist n ganalionii senzitivi de pe traiectul nervilor spinali i cranieni (intracelular), n stare de laten. n cazul recrudescenelor VVZ se multiplic la nivelul ganglionilor senzitivi i determin leziuni cutanate i nervoase pe traiectul nervului respectiv.

Tablou clinicDurere radicular urmat 48-72 h de aparitia sindromului eritematos care evolueaz ctre vezicule cu lichid ce acoper 1-3 dermatoame adiacente. Veziculele pot conflua formnd bule.Eruptia dureaz normal 3-5 zile.Pot apare uneori diseminri largi cutanate, viscerale, pulmonare si hepatice

Tablou clinicLocalizri: ramura oftalmic a nervului trigemen = zona oftalmic ramura maxilar sau mandibular a nervului trigemen = leziuni ale palatului, fosa tonsilar, planseu bucal si limb.Conjunctivita folicularAfectarea cornei: keratita

Tablou clinicSindromul RAMSAY-HUNT ca urmare a afectrii ganglionului geniculat al nervului senzitiv VII-bis afectarea la nivelul:meatului auditiv externmembrana timpanuluipierderea gustului 2/3 anterioare limbparalizie facial.

Tablou clinicNevrita = durere radicular si paralizie segmentar motorie Encefalia cu VVZ rarParalizii motorii afectarea celulelor din coarnele anterioare ale mduvei spinriiAngeita granulomatoas artera carotid intern

Tablou clinicZosterul diseminatHerpes zoster la iminocompromisi:tratament cu chimioterapicetransplant organeSIDAHerpesul cronic la cei cu SIDA VVZ rezistent la aciclovir.

Diagnostic pozitivClinic vezi tabloul clinicEpidemiologic varicela n antecedenteLaborator idem varicela.

TratamentSimptomatic: tratamentul durerii:algocalminparacetamolantinevralgicRongenterapie antiinflamatorievitamine din grupul B (B1, B6, B12).

TratamentACYCLOVIR: 30-50 mg/kgc/zi, 7-14 zileLa cei cu rezistent la acyclovir: FOSCARNET 40mg/kgc i.v. la 8 ore 2-4 sptmni sau VIDARABINA 10-15mg/kgc pe zi i.v. n perfuzie 12-24h - 4-5 zile

TratamentLa pacientii cu SIDA (pofilactic)adulti 200 mg x 5ori/zicopil mai mic de 3 ani 100 mg x 5ori/zi.Keratita se trateaz cu corticoterapie PREDNISON 1mg/kgc/zi.Tratament local cu infiltratii cu novocain si ganglioplegice.Interferon -reduce diseminarea eruptiei la imunocompromisi, alternativ la vidarabin si acyclovir.

Rujeola

DefinitieBoal acut infectioas, specific omului, autolimitant, caracterizat clinic prin febr, enantem si exantem caracteristice, ncheiat cu imunitate durabil, si cu risc mare de complicatii severe, posibil letale.Etiologie: v. rujeolicFamilia Paramyxoviridae,Genul Morbillivirus,ARN virus.

EpidemiologieBoal endemic, dar si epidemic n colectivittiIncidenta maxim: vrsta 5-19 ani.Sursa de infectie - omul:forme tipice atipice de boal.Calea de transmitere: direct aerogen indirect prin obiecte contaminate.

EpidemiologieContagiozitatea: foarte mare, corespunde:perioadei de invazieprimelor 2-5 zile ale perioadei eruptive.Receptivitatea: este universal, interesnd toate persoanele ce nu au anticorpi:protectori de la mam (primele 4-6 luni de viat)n urma trecerii prin boaln urma vaccinrii

PatogenieVirusul prunde n organism pe cile aeriene superioare sau la nivelul conjunctiveiSe multiplic la nivelul epiteliului respirator de unde este preluat de limfocite, ajunge n tesuturile limfoide (plmni si tubul digestiv) unde continu multiplicarea.Ulterior se produce viremia care nsoteste perioada de invazie, cnd virusul este n snge, tesutul sincitial respirator si urin.

PatogeniePerioada de stare corespunde unui fenomen de hipersensibilitate mediat de imunitatea umoral. Virusul este responsabil de alterare imunittii locale la nivelul arborelui respirator, dar si imunittii ntregului organism. Este afectat imunitatea celular (limfopenie), dar si imunitatea umoral (scderea productiei de anticorpi) si imunitatea nespecific.

Tablou clinicIncubatia: 10-14 zile; poate fi prelungit la 28 de zile dac se administreaz -globuline n primele 3 zile de la contactul infectant.Perioada prodromal: 3-4 zile, coincide cu viremia secundar si se caracterizeaz prin:febr 3940 C, stare general modificatenantem respirator, caracterizat prin catar oculorespirator, conjunctivit, lcrimare, rinit, laringit, tuse, facies de copil plns

Tablou clinicenantem bucal - picheteu hemoragic pe vlul palatin si fundul gtuluisemnul Koplick pe mucoasa jugal sub forma unor micropapule albe, ce reprezint depozite epiteliale de celule limfoide si celule inflamatorii, n dreptul molarului II. Dup 5-7 zile, epiteliul ce le acoper erodeaz, depozitele se elimin si locul rmne marcat n 3-4 zile de mici ulceratii ce dispar apoi fr urm.

Tablou clinicSemne digestive: vrsturi diareedureri abdominale (enantemul tubului digestiv)Semne neurologice: indispozitieiritabilitatecefaleesindrom meningeanconvulsii etc.

Tablou clinicPerioada eruptiv - aparitia unui exantem:eritematos sau maculopapulos initial retroauricular si fat care progreseaz n sens craniocaudal pn la extremitti. se generalizeaz n 5 zile si dispare de pe segmentele initial afectate, fiind urmat de o pigmentatie brun.Elementele maculopapuloase au talia cuprins ntre ctiva mm si ctiva cm, cu margini neregulate, catifelate la pipit, izolate si confluente, lsnd zone de tegument indemn.

Tablou clinicAlte semne ce nsotesc eruptia: febrapoliadenopatiasimptomele generale nervoase se accentuiazbronsita si pneumonia rujeolic.

ComplicatiiExplic 90% din cauzele de deces prin rujeol si sunt consecinta imunosupresiei indus de:terenulrujeolavirusul rujeolic

ComplicatiiTerenul pe care apare rujeola, prin multiplicarea intens a virusului n celulele tint si apar n perioada de invazie a bolii:Pneumonia cu celule gigante (Hecth) la copii cu leucozeEmfizemul cervico-mediastinalKeratita morbiloasEncefalita cu incluzii

ComplicatiiRujeol - aceste complicatii apar n perioada eruptiv si posteruptiv:Suprainfectii bacteriene pleuropulmonare:bronhopneumonii, pneumoniipleurezii purulente, abcese pulmonareOtite purulenteInfectii bacteriene sistemiceGastroenterite, apendicitFlegmon amigdalianTBC pulmonar.

ComplicatiiRujeol - aceste complicatii apar n perioada eruptiv si posteruptiv:Suprainfectii virale: herpeticinfectii diseminatekeratita dendritic.Suprainfectii parazitare (amibiaza)Suprainfectii micotice (candidoza)

ComplicatiiVirusul rujeolic: Pneumonia interstitial rujeolicLaringinta ce poate mbrca aspect de crup rujeolicCatarul sufocant (bronsiolita capilar)

ComplicatiiVirusul rujeolic: Complicatii neurologice:Encefalita acut autoimun la sfrsitul perioadei eruptiveEncefalita subacut cu incluzii n urmtoarele 6 luni de la eruptiePanencefalita subacut sclerozant (PESS) poate apare la multi ani dup boalLeuconevraxita (scleroza n plci) poate apare la multi ani dup boal.

Forme cliniceRujeola mitigat (modificat):bolnavi care cu un oarecare grad de imunitate pasiv la virusul rujeolic:sugari < 1anpersoane ce au primit profilaxie cu -globuline la > 3 zile de la contactul infectantSimptomatologia este variat iar semnele clinice clasice pot lipsi iar perioada de incubatie se poate prelungi la 28 de zile.

Forme cliniceRujeola atipic:Persoane vaccinate cu virus inactiv, urmat rapid de vaccinare cu virus atenuat si care au fost expuse dup mai multi ani la v. slbatic.Dup o perioad prodromal de 1-2 zile cu febr si stare general modificat, apare eruptia maculopapuloas hemoragic si/sau veziculoas.

Forme cliniceRujeola atipic:Evolutia este sever cu febr, edeme, pneumonie interstitial, hepatit, pleurezie, uneori cu sfrsit letal. La acesti bolnavi nu a fost izolat v.rujeolic si nu sunt contagiosi. Mecanismul patogenic incriminat este hipersensibilitatea la v. rujeolic la o gazd partial imunizat.

Forme cliniceRujeola la imunocompromisi este sever ca urmare a deficitului imun celular:infectia cu HIV/ SIDAafectiuni maligneimunodeficiente congeniale imunodeficiente dobnditeAcesti bolnavi dezvolt o form de encefalit asemntoare PESS.

Forme cliniceRujeola asociat sarcinei:avort spontan sau nastere prematurnu produce anomalii congenitale la ft.Rujeola si TBC:TBC este agravat de rujeolIDR la tuberculin este negativ timp de o lun dup rujeol sau vaccinare antirujeolic.

Diagnosticul pozitivDate epidemiologice:se bazeaz pe contactul infectant contextul unei epidemii.Date clinice: tusecatar oculo-nazalsemnul Koplickeruptia maculopapuloas.

Diagnosticul pozitivDate de laborator: leucopenie marcat determinarea Ag rujeolic n tesuturile infectate prin imunofluorescentidentificarea Atc specifici IgM cresterea de cel putin 4 ori a Atc antirujeolici totali n dinamic, la 10 zile interval:hemaglutinoinhibarereactia de fixare a complementuluireactia de neutralizare

Diagnostic diferentialStadiul preeruptiv:viroze respiratorii:rinofaringitegripaguturaitraheobronsiteadenovirozeadenoiditatuse convulsiv

Diagnostic diferentialStadiul eruptiv - cu alte boli infectioase:Virale: rubeolamononucleoza infectioasaenteroviroze (Echo, Coxsackie)boala zgrieturii de psicencefalite cu arbovirusuri etc.

Diagnostic diferentialStadiul eruptiv - cu alte boli infectioase:Bacteriene: scarlatinasepticemiilues secundarfebra recurenttifos exantematicfebra tifoid si paretifoid.Protozoare: malarie, toxoplasmaMetazoare: trichineloza

Diagnostic diferentialStadiul eruptiv:Eruptii alergice rujeloliforme:alimentaremedicamentoase:barbituricediazepamsulfamideampicilinaboala serului

Diagnostic diferentialStadiul eruptiv:Alte boli cu eruptie rujeoliform:eritem polimorfboli sistemice;LEDsclerodermiapoliarterita nodoasdermatomiozitasarcoidozaleucemii, limfoame.

TratamentForma necomplicat:se izoleaz si se trateaz la domiciliu,asigurarea conditiilor de igien si alimentatiemedicatie simptomatic si de sustinere general.Formele complicate si severe se interneaz.

TratamentTratament igieno-dietetic:Repaus la pat pe perioada febril si cteva zile dup aceastaIgiena tegumentelor si mucoaselorDiet bogat n proteine, vitamine si lichide

TratamentTratament medicamentos:Antipiretice: paracetamol, algocalminAntitusiveAntiemeticeVitamine din grupul C, BAntibioticele nu sunt indicate n rujeola necomplicat

TratamentTratamentul complicatiilor:Laringita obstructiv:comprese calde localesedativeHHC/Dexametazonaoxigenoterapieaspirarea secretiilorantibiotictraheostomie si internare n sectie de terapie intensiv n forme severe

TratamentTratamentul complicatiilor:Bronhopneumopatii acute: antibioticEncefalita:HHC/Dexametazonasolutie manitol 20 %solutii glucoz 5 %, 10 % furosemidcorectarea dezechilibrelor H-E si acidobazicesonda nasogastric si internare n terapie intensiva

ProfilaxieSpecific: vaccinare cu virus viu atenuat - 10 luniMMR - dupa varsta de 1 anPasiv: -globuline 0.25 ml/kgc i.m. n primele 3 zile de la contactul infectant;urmat de vaccinare la 15 luni; la copii imunocompromisi 0.5 ml/kgc, doza max. 15 ml i.m.

ProfilaxieIndicatii:Persoane cu risc de a dezvolta o rujeol severCopii cu boli maligne n tratament imunosupresor sau radioterapieCopii cu imunitate mediat celular deficitarSugari < 1an expusi la v.rujeolic, inclusiv nou-nscuti din mame cu rujeol

ProfilaxieContraindicatiile vacinarii:Persoane cu imunitate celular deficitarGravideBolnavi cu infectie cu VIH/SIDA.

Rubeola

DefinitieBoal acut viral, contagioas, specific omului, caracterizat clinic prin adenopatii cervicale posterioare, manifestri catarale usoare si exantem micropapulos.Etiologie: v. RubeolicARN virusFamilia TogaviridaeGenul Rubivirus.

EpidemiologieBoal cu caracter:endemicepidemic mai ales iarna i primvara.Sursa de infecie: bolnavii cu rubeol inclusiv cei cu forme de boal inaparentenou-nscutii cu rubeola congenital care elimin v. rubeolic prin:secretiile nasofaringieneurin.

EpidemiologieCalea de transmitere: orinzontaldirect prin picturile nasofaringienevertical, transplacetar de la mam la ft.Contagiozitatea mica dect a rujeolei:ncepe cu 7 zile naitea erupieidureaz nc 5 zile dup apariia acesteia.

EpidemiologieReceptivitatea este universalImunitatea:solid, de lung duratpot apare reinfecii asimptomatice (dg. serologic)

Patogenie V. rubeolic ptrunde n organism pe cale nasofaringian cu ataare la epiteliul respirator.Disemineaz apoi n ganglionii limfatici regionali, urmat de viremia primar.Multiplicarea viral local i n sistemul reticulohistiocitar este urmat dup o sptmn de viremia secundar.

Patogenie Erupia apare pe msura dezvoltrii imunittii, concomitent cu dipariia virusului din snge, ceea ce sugereaz medierea imunologic a rush-ului;n timpul apariiei rspunsului imun apar Atc specifici de tip Ig M, care persist 2 luni, apoi cei de tip IgG ce persist toat viaa; Dac apare reinfecia Atc IgG cresc, dar cei IgM nu mai apar.

Tablou clinicIncubaia: 14-21 zilePerioada de invazie:Febr moderatFenomene catarale nazaleDiscret faringitStare general modificatAdenopatie generalizat, predominant la nivelul occipital retro i sub mastoidieni (caracteristici), laterocervicali, submaxilari.

Tablou clinicGanglionii:volum mediumobilisensibili la palparenu supureaz.Adenopatia:persist cteva sptmnipoate precede erupia cu o sptmn.

Tablou clinicPerioada de stare:Febra este moderat sau absentErupia:apare ntr-un singur puseu, i cuprinde faa i trunchiul, generalizndu-se n 24hdureaz 2-4 zilemacule de culoare roz, care nu conflueaz, de dimensiuni mici.Enantemul leziuni petesiale Forscheinerr pe palatul moale, dar nu sunt patognomonice

Complicaii1. Artrita rubeolic:mai frecvent la sexul feminin, adolesceni si aduliapare preeruptiv sau odat cu erupia i dureaz 2-4 sptmniafecteaz articulaiile mici ale mini, pumnului i genunchi2. Manifestri hemoragice secundar trombocitopeniei i leziunilor vasculare mediate imun

Complicaii3. Purpura trombocitopenic posteruptiv:mai frecvent la copilapare la 10-15 zile dup erupieregreseaz n 2-4 sptmni4. Meningoencefalita este mai rardebuteaz la sfrsitul perioadei eruptiveclinic: convulsii, tulburri ale constiintei, miscri anormale, ataxieevolutie grav cu letalitate 50%, vindecarea este fr sechele.

Diagnostic pozitivDate epidemiologice:n contextul unor epidemiicontact infectantreceptivitate de boalDate clinice - vezi tabloul clinic

Diagnostic pozitivDate de laborator Leucopenie cu limfocitoz, limfocite atipice, uneori plasmocite 1-2%Izolarea virusului rubeolic din exudatul faringian i alte secreiiDiagnostic serologic:reactia de hemaglutinoinhibare inlocuita dereactii imunoenzimatice - anticorpi IgM, G ELISAlatex aglutinarea pasiv

Diagnosticul diferenialBoli infecioase insoite de erupie:ScarlatinaRujeolaEnteroviroze (ECHO, Coxsackie)Mononucleoza infecioasaAdenovirozeToxoplasmozaRoseola infantumSifilis secundar.

Diagnosticul diferenialErupii rubeoliforme medicamentoaseErupii alergice urticarieneAlte boli:leucemiilimfoameboli sistemiceboala serului

Tratamentnu exist tratament specificforma comun, tratament simptomatic.

Rubeola congenital

Rubeola congenitalan cursul primoinfeciei la femeia gravid se produce viremie cu pasajul transplacentar al virusului rubeolic care afecteaz produsul de concepie. Multiplicarea virusului n esuturile embrionare are drept consecine: necroz tisularalterri vascularealterri cromozomiale inhibarea mitozelor.

Rubeola congenitalaInfecia n al doilea trimestru de sarcin, naintea formrii sistemului de recunoastere a self ului, va determina recunoaterea virusului ca self, fenomen denumit toleran imunologic. Virusul determin o infecie cronic ce poate fi demonstrat prin prezenta anticorpilor specifici.

Rubeola congenitalaOrganismul nu se poate debarasa de virus, astfel nou-nscutul va avea n ser anticorpi de tip IgM dobndii activ prin infectia intrauterin.Infecia n ultimele 2-3 luni de sarcin afecteaz ftul prin leziuni vasculare placentare i fetale, cu consecinele: natere prematur subdezvoltare staturo-ponderal diverse anomalii (miopie, surditate, diabet).

Rubeola la gravidAvorturi i nasteri prematureRubeola congenital ce include malformaii:Leziuni auditive: organ Corti, cohleareLeziuni oculare: cataract, corioretinit, retinopatie, glaucomLeziuni cardiace: stenoz de arter pulmonar, canal arterial i coartatie de aortAlte malformaii:dentare (hipoplazie, agenezie),neurologice, genitourinare.

Rubeola la gravidRubeola congenital evolutiv:Afectare multivisceral:miocarditpneumonie interstitialmeningoencefalitpoliadenopatiehepatosplenomegalieleziuni osoase

Rubeola la gravidRubeola congenital evolutiv:Distrofie intrauterin: microftalmiemicrognaiehipoplazie dentarcriptorhidieTulburari hematologice:anemie hemolitic leucopenietrombocitopenie

Diagnosticul pozitivEvidenierea virusului la nivelul faringelui nou-nscutuluiSerologie pozitiv pentru mamPentru sugar titrul anticorpilor n scdere arat o imumitate pasiv transplacentar, iar titrul anticorpilor n cretere demonstreaz infecia rubeolic.

Diagnosticul pozitivDiagnosticul precoce a rubeolei congenitale se poate face prin:puncia bioptic a placentei la 12 sptmnicordonocentez i detecia ARN viral prin hibridizare n situdin sptmna 22 se pot detecta anticorpi IgM specifici n sngele fetal.

TratamentSimptomaticMsuri de corectare chirurgical a unora din malformaiiSupravegerePrimoinfecia la gravide n primul trimestru indicaie ntrerupere de sarcin