CURS 9 326nnbsairuo8

8/18/2019 CURS 9 326nnbsairuo8

1/35

Managementuldestinaţiilor pentru

sporturi de iarnăCurs 9


2/35

Staţiuni pentru sporturi de

iarnăO Sunt localizate în regiunile montane, având dotări

speciale dedicate skiului, patinajului, scuterelor

pe zăpadă, bob-ului, biatlonului, organizării deconcursuri sportive (regionale sau mondiale).

O Multe dintre ele încearcă să îşi extindă activitatea

cât mai multe luni din an.


3/35


4/35

Scurt istoric al staţiunilor pentrusporturi de iarnă (II)

O Modernizarea transporturilor specifice pentrusporturi de iarnă, din prima jumătate a sec. al XX-leaa dus la dezvoltarea staţiunilor.

O Skiul a ocupat treptat toate masivele bine acoperite

cu zăpadă care au devenit capabile să primeascămilioane de turişti adepţi ai unei activităţi sportive şituristice.

O În 2000, 35 milioane turişti au luat sejururi înstaţiunile de iarnă din toată lumea (20 mil. în Europa,

5 mil., în America de Nord, câteva milioane înJaponia şi Noua Zeelandă).O Sejurul de vară are o pondere însemnată în munţii

din Franţa (70%), Elveţia (59%), Austria (50%).


5/35

Alpii (Franţa, Austria, Elveţia,Italia, Slovenia, sudul

Germaniei, Liechtenstein) suntconsideraţi

principalul

lanţ

montan specializat pentru

sporturi de iarnă (2006): 4.5mil. paturi, din care 1,2 mil înhoteluri; 45% din totalul

vizitelor mondiale pentruschiat; 13.000 instalaţiimecanice de urcat, (3000 înAustria, 3000 în Franţa) şipeste 600 de piste amenajate.Toate celelalte masive

montane la un loc nu

reprezintă mai mult de 10 dinpotenţialul alpin deechipamente pentru sporturi

de

iarnă

.

Courchevel


6/35


7/35

2014 International Report on Snow & Mountain Tourism -Overview of the key industry figures for ski resorts April 2014


8/35

2014 International Report on Snow & Mountain Tourism - Overviewof the key industry figures for ski resorts April 2014

Major resort – peste 1 mil. Turişti pe sezonul de iarnă


9/35

Statistici• SUA. Franţa şi Austria –

Top 3 -

instalaţii ski –

3.000 fiecare;

• Austriecii, Norvegienii şi Elveţienii – 25 din

rezidenţi practică sporturi de iarnă schiatul);

• Korea de Sud deţine recordul cu 43.546

schiori pe o instalaţie/sezon;

• SUA, Japonia şi Franţa – Top 3 – peste 200

de ski resort staţiuni cu mai mult de 4

instalaţii pe cablu).


10/35

Modelul primei generaţii de staţiuni pentru sporturi de iarnă

Ski-atul:

• are origine scandinavă şi semnifică deplasarea indivizilor în mediulmontan cu zăpadă.• a apărut ca activitate turistică la Saint Moritz, la Cervinia, Chamonix

şi Chamrousse între 1864 şi începutul sec. al XX-lea.• Este, în principal, un sport de viteză şi de coborâre• atrăgea primii turişti în satele şi târgurile montane uşor accesibile şi

apropiate de marile oraşe, la altitudini în jur de 1000 m. „Aurul alb” a favorizat mai ales staţiunile deja dezvoltate şi cunoscute

pentru turismul balnear şi climatic: Saint-Moritz, Davos, Zematt,Crans-Montana în

Elveţia,

Cortina

d’Ampezzo şi

Courmayeur în Italia,

Chamonix, Chamrousse, Saint-Gervais şi Mont Dore în Franţa. În toatecazurile este vorba de staţiuni apărute pe locul unor sate agro-

pastorale situate pe terase montane (Saint Gervais) sau pe fund devale (Chamonix).

Au fost iniţiate cluburi de ski alpin în toate staţiunile alpine, iar laChamonix s-au organizat primele Jocuri Olimpice de iarnă (1924).


11/35

Staţiuni din prima generaţie

O Toate staţiunile tradiţionale sunt situate laaltitudini în jur de 1 000 m şi foarte rar mai sus,profitând de mediul montan favorabil plimbărilorskiului, săniatului, coborârea cu bobul, patinajul,

etc.O Echipamentul pentru recreere este divers: instalaţii

mecanice, trambuline pentru sărituri, cazinouri,teatre pentru a asigura condiţii turismului de şi devară.

O Cele mai multe staţiuni montane din primageneraţie erau deja specializate unele beneficiindde un mediu de primire urban deschis şi polivalent(Saint Moritz, Innsbruck, Mont Dore)

O


12/35

Chamonix - Jocuri Olimpice de iarnă 1924)


13/35

Staţiunile intermediare din a doua generaţie

Între anii 1930 – 1939 cererea tot mai mare pentru sporturi de iarnă adus la extinderea pârtiilor de schi deasupra primelor staţiuni dar înapropierea lor. Amenajări numeroase au fost create între 1000-2000 m(Cervinia şi Sestiere în Italia; Super-Lioran în Franţa), (Lozato-Giotart,2003).

Turismul în staţiunile montane se desfăşoară în condiţiile unor medii naturale fragile care prin amenajarea turistică vor suporta transformăriprofunde. Există limite precise ale capacităţii de suport a mediului înrelaţie cu numărul şi tipurile de construcţii ca şi cu numărul de turişti carepot vizita aria la un moment

Turiştii iubitori de munte şi alpiniştii suportă temporar condiţii climaticemai aspre, iar atunci când urcă la mari înălţimi au nevoie de perioadă deaclimatizare. Dar cu cât urcuşul lor este la altitudine mai mare cu atâtperioada de aclimatizare trebuie să fie mai prelungită. Spre deosebire delocalnici, care locuind permanent sunt aclimatizaţi.


14/35

Sestiere - Italia


15/35

Impactul ecologic este unul dintre cele mai monitorizate elemente înstaţiunile montane. În prezent se vorbeşte tot mai mult despre conflictul careapare între conservarea ecosistemelor şi activităţile recreative desfăşurate

de către turişti, cum ar fi schiatulşi alpinismul. Majoritatea zonelor de muntecare atrag turiştii sunt slab populate, având comunităţi restrânse.

Comunităţile montane sunt vulnerabile din mai multe motive (Swarbrooke, J.,2002):

- încearcă să-şi câştige existenţa din cultivarea pământului, în zone

în care agricultura este marginală;- numărul locuitorilor descreşte prin plecarea tinerilor din zonă;- sunt slabe din punct de vedere politic, în ţările în care interesele

urbane domină sistemul politic;- sunt alcătuite din grupuri ale minorităţilor etnice ale căror drepturi

nu sunt recunoscute de guvernul ţării.

Reorientarea fluxurilor turistice dinspre munţii Alpi şi Himalaya spre noidestinaţii montane, cum ar fi: schiatul în ţări ca: Japonia, Chile, Grecia şiTurcia; vizitarea triburilor izolate din munţii din Borneo şi Papua Noua Guinee;explorarea parcurilor naţionale Alto Minho şi Picas de Europe din nordulPortugaliei, respectiv nordul Spaniei (Swarbrooke, J. ,2002).


16/35

În acelaşi timp, ecosistemele zonelor muntoase, sunt adesea foartefragile dar ele pot reprezenta ultimele zone cu adevărat sălbatice ale unei

ţări, un ultim refugiu pentru speciile pe cale de dispariţie.Turismul în zonele muntoase, reprezintă un fenomen ce înregistrează ocreştere rapidă, alimentat atât de interesul crescândpentru activităţile devacanţă, cât şi de atracţia pentru ecoturism şi agroturism.

Impactul negativ al turismului asupra mediului montan

Marea varietate a tipurilor de medii montane, face dificilă generalizareaimpactului fizic al turismului asupra zonele montane. În general, apar douăfeluri de probleme:

a) impactul asociat unor activităţi specifice: schiatul, vânatul,alpinismul;

b) impactul rezultat ca urmare a numărului mare de turişti dinaceste zone care lasă în urma lor gunoaie, resturi menajere, deşeuripetroliere sau distrug vegetaţia (ruperea sau tăierea brazilor în sezonul deiarnă) etc.


17/35

Zonele montane izolate Zonele montane accesibile

- Zone montane intrate de curând încircuitul turistic;

- Zone montane cu un număr redus delocalnici;- Zone montane orientate spreecoturism ca principală atracţie;- Zone montane sălbatice.

- Zone montane recunoscute cadestinaţii turistice;

- Zone montane cu un număr însemnatde localnici;- Zone montane orientate spre activităţirecreative ca principală atracţie;- Zone montane locuite unde se practicăagricultura.

Tab.1 - Tipuri de medii montane:

(adaptare după Swarbrooke, J., 2002)

1. Dintre activităţi, schiatul este considerat de cercetătorii mediului montan, prinamploarea pe care a luat-o, ca cea mare ameninţare a echilibrului acestor zone.Infrastructura necesară a fi în pas cu dezvoltarea rapidă a acestei industrii, produce unimpact major asupra mediului. De obicei trasarea unor pârtii duce la apariţia a noistaţiuni sau dezvoltarea celor mai vechi. De exemplu, apariţia unei noi staţiuni:

generează defrişarea unei suprafeţe masive necesară construirii clădirilor şi creareapârtiilor de schi; accelerează eroziunea solului, prin îndepărtarea solului de suprafaţă (uneori şi a

rocii), pentru a îmbunătăţi calitatea pistelor (traseelor); necesită extinderea suprafeţelor de drumuri noi construite şi în consecinţă, sporirea

poluării aerului;


18/35


19/35


20/35


21/35


22/35

2. Se semnalează numeroase efecte negative (reducerea curenţilor râurilor ce

afectează populaţiile de peşti, distrugerea suprafeţei pădurilor şi implicit creştereaeroziunii solului), datorate produceriizăpezii artificiale, în anii deficitari în precipitaţiisolide. Din motive practice, acest procedeu a căpătat o mare răspândire. De exemplupână în 1991, 110 din cele 450 de staţiuni de schi din Franţa aveau cel puţin un tunde zăpadă. Este nevoie de 200 000 de litri de apă pentru a produce un hectar desuprafaţă pentru schiat (Swarbrooke, J., 2002).

3. Sunt semnalate de asemenea efectele negative ale marilor manifestărisportive cum ar fi Jocurie Olimpice de Iarnă. Dintre aspectele negative semnalate(Albertville, Franţa,1992): zone mlăştinoase alpine au fost distruse de schiatul peteren variat şi de probele de biatlon; traseele de schi au fost săpate în stâncă, lăsândurme permanente; noile trambuline de schi construite, folosesc sute de piloni uriaşi; în unele localităţi apropiate, sătenilor li s-au dat măşti de gaze de frica pierderilor deamoniac de pe pista de bob.


23/35

4

hipările sportive participă, de asemenea, la

impregnarea peisajului cu turism. Foarte utilizate în timpul sezonuluituristic, ele rămân, după aceea, fără a fi folosite. Marele sezon deastăzi, cel al sporturilor de iarnă, provoacă un impact deosebit asupramediului prin răspândirea staţiunilor pe versanţi, cu amenajări detelecabine, telesky, telescaune ş.a.

Aceste dotări nu sunt construite decât pentru deplasarea pe vârf aschiorilor care nu ar avea altfel cum să coboare pe schiuri, şi încăpentru "schiorii alpini", care nu coboară toată pista. Ele sunt puţinfolosite de schiorii de fond şi de către persoanele care doresc să seplimbe pe jos, dacă este posibil.

Giganticele reţele sunt constituite din telescaune în plină stradă,ca acela de la Avoriaz sau de la Corbier, care preiau schiorii din faţaferestrelor, de la etajele caselor. În afara sezonului acesteconstrucţiicreează impresia unui peisaj cu schelete inutile.


24/35


25/35

Avoriaz


26/35

LE CORBIER 1550 - 2265 m : 90 km of slopes

- difference in level : 715m* 6 green slopes* 13 blue slopes* 6 red slopes* 1 black slope

* 3 cross-country skiingslopes

* 1 snowshoe itinerary Skilifts

* 1 detachable chairlift* 6 chairlifts* 17 draglifts* 2 baby-lifts

Snow cover* 109 artificial snow makers


27/35

Transportul modern vs transportul montanrealizat pe structuri solide

O Durabile

şi

mai

puţin

criticabile sunt realizările mai vechi,acelea care pot funcţiona tot timpul anului: căile ferate cucremalieră şi telefericele. Desigur şi acestea marcheazăserios mediul, dar nu există nici o imposibilitate tehnicăcare să împiedice funcţionarea în orice anotimp.

O În toate anotimpurile, se poate urca cu Tramway-ul peMont Blanc, până la piciorul celui mai înalt vârf din Alpi, lagheţarul Bionnasay; pe calea ferată la Jungfrau; cutelefericul pe vârful L'Aguille du Midi.

O Acestea îşi pot justifica perenitatea existenţei prin faptulcă permit oricând accesulla frumuseţile de la altitudinilemari, nerămânând rezervate unui mici comunităţi locale.


28/35

INIŢIATIVE DE REDUCERE A

IMPACTULUI NEGATIV

Ex: În staţiunea elveţiană Graubünden

au fost luate o serie de măsuri(Swarbrooke, 2002): încurajarea turiştilor de a folosi

transportul public oferindu-le biletevalabile, atât pentru tren, cât şipentru autobuz şi telescaun(telecabină);

elaborarea unor programe deconservare a energiei, inclusivfolosirea energiei solare şi folosireacăldurii produse de sistemele de aercondiţionat pentru a încălzi apa.

reciclarea tuturor obiectelor de laghetele de schi şi chiar permisele deschiat, până la maşinile ruginite.


29/35

Impactul fizic al turismului se resimte sub diferite

aspecte:

O eroziunea solului datorată practicării schiului) şi a

potecilor

datorită numărului

mare de

turişti

;

O pericolul de incendii produse atât accidental datorită

aprinderii focurilor

„de tabără”,

a

organizării

„grătarelor”), cât şi cu intenţie;

O distrugerea mediului

sălbatic floră şi faună) şi

chiar

dispariţia anumitor specii;

O poluarea apelor;

O poluareafonică;

O poluarea aerului

cauzată

de mijloacele de transport

cu care turiştii ajung pe munte, cum ar fi: maşinile şi

elicopterele.


30/35

Necesitatea unui parteneriat între

turism şi agricultură (I)

O Agricultura este piatra de temelie a majorităţiicomunităţilor din zonele montane, astfel că este vital săse dezvolte forme ale turismului montan care să fiecompatibile cu aceasta.

O Turismul poate furniza o sursă considerabilă de venituripentru fermieri prin intermediul:O vânzărilor directe către turişti a produselor, care altfel ar

trebui să fie transportate în oraş pentru a fi vândute înpiaţă sau printr -un intermediar;

O ofertelor de cazare şi/sau masă;O ofertelor de angajare în slujbe temporare pentru fermieri în industria turismului ca operatori de telecabină

(teleferic) pe timpul iernii;


31/35

Turismul şi prosperitatea unor

comunităţi relativ izolateO În structurile de primire, turismul ar putea ajuta tinerele femei

să stea în comunităţile din aceste regiuni, pentru a fi gazde;O Turismul ar oferi venituri suplimentare din activităţi indirecte;

O Turismul ar contribui la reducerea sentimentului de izolare,oferindu-le şansa să întâlnească oameni din toate colţurilelumii.

O În concluzie, turismul poate dezvolta, atât simţulindependenţei, cât şi viaţa socială din regiunile montane. Dacăfemeile tinere pot fi convinse să rămână în zonele rurale,atunci bărbaţii s-ar putea căsători în locurile natale şi astfel,viaţa comunităţii respective ar fi susţinută.


32/35

Proiectul de dezvoltare

turistică Costul estimat(milioane francifrancezi)

Priorităţile deimplementare pe oscară de la 1(ridicat) la 5(scăzut)

- Renovarea unei clădiri industriale vechi pentru a o

transforma într-o sală de sport

5FF 2/3

- Extinderea

sălii

pentru a crea camere de activitate 4FF 3- O

bază

de rafting, inclusiv o

zonă

pentru

începători,

cursuri

internaţionale, zone de plajă, zone de picnic, parcări auto şi

un punct de informare a turiştilor

3FF 1/2

- Un centru de tenis cu 5 terenuri lângă stadionul de fotbal 1FF 3/4- Zone de alpinism cu trasee variate şi locuri de antrenament,

zone de picnic

şi

toalete

0,3FF 1/2

- Centrul de primire din Valea Fournel pentru Parcul Naţional,

trasee prin

pădure,

schiatul pe teren variat

0,3FF 1/2

- Muzeul Mineritului şi al Tradiţiilor Industriale, renovarea

vechii mori de apă într-o sală de convenţii

0,5FF 1/2

- Un traseu de explorare din valea Fournel natură, apă, flori)

până la Muzeul Mineritului şi la mină

0,2FF 1/2

- Centru de sănătate pentru copii 6FF 2/3

Elementele majore ale planului de dezvoltare

turistică a oraşului Argentičre la Bessée


33/35

Staţiuni montane de ultimă generaţieO Sunt situate la altitudini mari – 3000 m altitudineO Nu sunt aglomerateO Costuri de transport mai mari

O Perioada de desfăşurare a sporturilor de iarnă este ceamai lungă din an

O Au un impact mare asupra florei şi faunei, deja aflate înmigraţie alpină datorită staţiunilor de bază şiintermediare

O

Structurile de primire sunt noi şi moderne, ca şimijloacele de transport de cabluO Nu au multe opţiuni de relaxare în afara schiatuluiO Dificilă aclimatizarea


34/35

Concluzii

în următorii ani, majoritatea regiunilor muntoase din lume vor căpăta o şimai mare importanţă pentru turism;

multe regiuni consacrate îşi pierd din importanţă tocmai prea mariiaglomeraţii şi degradări a mediului, iar fluxurile turistice se mută sprearii noi de destinaţie;

alături de formele tradiţionale (turismul pentru sporturi de iarnă – ski),se dezvoltă noi forme de turism – turism ecologic, turism rural,agroturism.

studiile actuale asupra mediului montan reflectă preocuparea pentrudezvoltarea durabilă a tuturor formelor de turism

regiunile montane implică anumite provocări în relaţia cu turismuldurabil; ele tind

să aibă ecosisteme fragile, dar în

acelaşi timp atrag

forme ale turismului care au un impact major asupra mediului, cum ar fischiatul.

principala problemă legată de mediu, pare să se fie legată de cei trei "C":compatibilitate, conflict şi capacitate.


35/35

BibliografieO Mihaela Dinu, Managementul Destinaţiilor

Turistice, suport curs, 2012

O

http://alpsknowhow.cipra.org/background_topics/alps_and_tourism/alps_and_tourism_chapter_introduction.html

O http://www.isiaski.org/download/20140517_ISIA_Vuokatti_1b_presentation_vanat.pdf
http://alpsknowhow.cipra.org/background_topics/alps_and_tourism/alps_and_tourism_chapter_introduction.htmlhttp://alpsknowhow.cipra.org/background_topics/alps_and_tourism/alps_and_tourism_chapter_introduction.htmlhttp://alpsknowhow.cipra.org/background_topics/alps_and_tourism/alps_and_tourism_chapter_introduction.htmlhttp://alpsknowhow.cipra.org/background_topics/alps_and_tourism/alps_and_tourism_chapter_introduction.htmlhttp://alpsknowhow.cipra.org/background_topics/alps_and_tourism/alps_and_tourism_chapter_introduction.htmlhttp://alpsknowhow.cipra.org/background_topics/alps_and_tourism/alps_and_tourism_chapter_introduction.htmlhttp://alpsknowhow.cipra.org/background_topics/alps_and_tourism/alps_and_tourism_chapter_introduction.html

Documents

CURS 9 326nnbsairuo8