Osul este elastic şi flexibil

Periostul este puţin aderent, bine vascularizat, gros, cu osteogeneză activă

Particularităţile circulaţiei metafizare artere cu caracter terminal vascularizaţie bogată (“burete vascular”) circulaţie încetinită (capilare venoase

sinusoide – lacuri vasculare) fagocitoză diminuată

Circulaţia metafizară diferă cu vârsta

Acţiunea legilor lui Delpeche şi Wolf (Heuter- Volkmann) Presiune – cartilaj de crestere Dezvoltarea normala a articulatiilor –

presiuninormale

Erori frecvente de apreciere:

a considera copilul un adult în miniatură

“creşterea aranjează totul”; potenţialul plasticdiminuă rapid după 12 ani

Fractura subperiostică

Inflexiunea osoasă

Fractura “în lemn verde”

Fractura prin tasare (“în bucată de unt”)

Leziuni traumatice ale cartilajului de creştere (Salter-Harris)

1. Scurtarea segmentului de membru(importantă la membrul inferior):

- lezarea cartilajului de creştere scurtareprogresivă

- încălecarea fragmentelor unei fracturi diafizare vârstă mică probabil compensare (2 cm.)

2. Alungirea segmentului de membru (imprevizibilă): după fracturi diafizare cu decolări periostice întinse

Angulaţiile diafizare admise în anumite limite pentru fiecare os (corecţie prin creştere):

humerus proximal maximum 20° până la 12 ani, apoi maximum 10°

antebraţ diafizar maximum 10° până la 10 ani, apoi deloc diafiza femurală maximum 20° în plan sagital şi10° în plan frontal până la 6 ani

decalajul axial inadmisibil

Se formează cu atât mai repede cu cât copilul este mai

mic: Fracturile obstetricale 7-21 zile

Decolările epifizare 21 zile

Majoritatea fracturilor 30-35 zile

Antebraţ 45-60 zile

Gambă 60-90 zile

Fractura deschisă consolidează la fel ca şi cea închisă

Primează tratamentul conservator

Material de osteosinteză cât mai puţin traumatic (broşe Kirschner)

Extragerea implantului metalic imediat după consolidare (obişnuit 4 luni)

Displazie = dezvoltare anormală (capsula, femur, cotil)

Luxaţia congenitală de şold = deformare progresivă a unor structuri anterior normale producându-se în perioada fetală (excepţie luxaţia teratologică)

Luxaţia teratologică se produce în perioada embrionară. Ireductibilă prin manevra OrtolaniSe asociază cu altemalformaţiisevere:mielomeningocel, agenezie sacrată

Intrauterin există 3 perioade de risc pentru şold:

săptămâna a 12-a – luxaţie teratologică

săptămâna a 18-a – luxaţie teratologică

ultimele 4 săptămâni – tipul cel mai frecvent

(malformaţia luxantă)

Incidenta 1% Sex feminin Primipare, prezentatie pelvina Factori de mediu Predispozitie genetica

Hiperlaxitate ligamentara Displazie cotiloidiana Displazie femurala proximala

La nou născut Manevra Ortolani – şold

luxat Testul Barlow – şold luxabil

La copilul până într- un an: semne de

scurtare şi de hiperlaxitate ligamentară

La copilul peste 1 an

Mersul începe târziu este legănat, şchiopătat

Ecografia de şold – până la vârsta de 4-5 luni

Neiradiantă, fiabilăAsigură diagnostic precoce, în

perioadă de maxim potenţial de remodelare – evită tratamentul chirurgical

Explorare radiologică

Scop: refacerea relaţiilor articulare normale

(modificările osoase displazice adaptative cedează). Potenţialul de remodelare al şoldului este maxim în primele 18 luni

Urgenţă ortopedică neonatală – imobilizare în aparate de abducţie până la 6 luni

Şold ireductibil – luxaţia teratologică – operat 4-6 luni

Luxaţia deja constituită – extensie transosoasă(3-6 săptămâni), reducere sângerândă

Frecvenţă 1/1.000 naşteri

Predominenţă masculină 2:1

Bilateralitate 50%

Asociere frecventă cu displazia de dezvoltare a şoldului

Retropiciorul în supinaţie şi equin, antepiciorul înadducţie şi supinaţie (varus)

Călcâiul este mai mic

Tegumentele: şanţ mai adânc posterior tibio-tarsian şi medial medio-tarsian

Marginea externă a piciorului convexă

Cât mai precoce în perioada neonatală

Urgenţă ortopedică

Manipulări corectoare 7-14 zile

Imobilizări gipsate – metoda Ponsetti

Deformaţii reziduale – tratament chirurgical

Flexie dorsală a întregului picior Flexia plantară limitată de coarda extensorilor Depresiune cutanată lateral de coarda

extensorilor Asociere frecventă cu

malformaţia luxantă a şoldului

manipulări corectoare cât mai precoce şi apoi imobilizare ghipsată 4-8 luni

intervenţie chirurgicală rareori necesară:alungirea extensorilor şi a

gambierului anterior

Fractura de claviculă Cea mai frecventă Naşteri laborioase Nu necesită imobilizare – consolidare

10 zile

Fractura decolare humerus Mai rară Rotatie interna a bratului, aspect de

pseudoparalizie Imobilizare în toraco brahial 14-18 zile

Fractura decolare a epifizei femurale proximale Coapsa în adducţie, rotaţie externă şi uşoară flexie; la

rădăcina coapsei discrete semne pseudoinflamatorii, pseudoparalizie Radiologic: aspect de şold luxat (integritatea cotilului o diferenţiază de luxaţia teratologică) Tratament: tracţiune la zenit timp de 18-21 zile

Fractura diafizei humerale Coapsa tumefiată Aspect de pseudoparalizie a membrului inferior Tratament: tracţiune la zenit 18-21 zile

Poartă de intrare foarte variată (piodermită,

infecţii ale bontului ombilical)

Condiţii favorizante: prematuritatea asfixia perinatală hiperbilirubinemia

Raport os cortical/os spongios subunitar- corticala mai subţire, străbătută mai repede de puroi

- osul spongios nu are travee de forţă (mai sensibil la agenţii proteolitici microbieni)

Vascularizaţia metafizo-epifizară Periostul uşor decolabil

spre ambele versante Epifizele predominant

cartilaginoase (mai ales sold si umar)

• subfebrilităţi, diaree, uşoară splenomegalie

• pseudoparalizia membrului respectiv

• eventual împăstarea părţilor moi periarticulare

• poziţie antalgică de maximă capacitate a articulaţiei

• reacţia părţilor moi periarticulare (1-2 zile de la debut)

• lărgirea spaţiului articular (radiografie comparativă)

• leziuni osoase (la 5-10 zile): reacţie periostică

• osteoporoză localizată sau difuză

• luxaţie pe fond patologic

• decolarea epifizară obstetricală

• fractura obstetricală de claviculă

• paralizia obstetricală de plex brahial

nu se cronicizează niciodată (decolare periostică precoce cu formare rapidă de os nou)

luxaţia se instalează rapid leziuni ale cartilajului de creştere cu scurtări şi dezaxări

Antibioterapie intravenoasă Artrotomie/puncţie articulară Imobilizarea articulaţiei afectate

Scolioza - Deviere a coloanei vertebrale survenind în plan frontal, sagital şi transversal

Infantila 0-3 ani

Juvenila 4-10 ani

Adolescentului - 70% la sexul feminin

Non structurale (se corectează, nu au gibozitate

şi rotaţie de corpi vertebrali) Compensatorie – scurtări Posturale

Structurale tranzitorii (inflamatorie) Structurale

Idiopatică Congenitală Post traumatică (fracturi)

devierea liniei spinoaselor alinierea trunchiului (firul cu plumb) asimetrie a poziţiei omoplaţilor şi a

înălţimii umerilor unghiul gât-umăr modificat de asimetriatrapezului gibozitate costală în flexia trunchiului

(creasta spre posterior pe partea convexă a unei scolioze, în flexia trunchiului)

rectitudinea flancului lombar de partea convexităţii

asimetria bazinului

Radiografia simplă faţă şi profil

Examen CT

Examen RMN

Scopul major: oprirea procesului de torsiune vertebrală (progresia scoliozei) prin reeducare motorie, apareiaj şi tratament chirurgical

Tratament conservator

Reeducarea motorie în scoliozele puţin evolutiveApareiajul se adaugă în scoliozele evolutive cu peste 20ºcurbură; corset Milwaukee sau Cheneau Tratamentul chirurgicalŢine cont de gradul curburii, evolutivitatea ei, vârstă şilocalizare; indicat în curburi peste 40º