Curs 10 RAHITISMUL CARENTIAL.ppt

8/19/2019 Curs 10 RAHITISMUL CARENTIAL.ppt

1/92

RAHITISMUL CARENŢIAL(RC)RAHITISMUL CARENŢIAL(RC)


2/92

– RC este o boală metabolică generală, proprie

copilăriei, ce apare în perioadele de creştere

rapidă, fiind determinată de carenţa de vit D,ceeste factorul etiologic determinant ea ducind înspecial la perturbarea metabolismului P-Ca şi latulburarea mineralizării normale a osului


3/92

FACTORII FAVORIZANŢI(I)FACTORII FAVORIZANŢI(I)

aplicarea incorectă sau incompletă a profila!iei cuvitD

prematuritatea e!punerea insuficientă la soare renunţarea la profila!ia cu vit D după virsta de "

an anotimpul rece care nu permite o transformare

eficientă a provitaminei D din piele într-unmetabolit activ cu acţiune antira#itică


4/92

FACTORII FAVORIZANŢI (II)FACTORII FAVORIZANŢI (II)

dietă neec#ilibrată, mai ales e!cesul de făinoase variaţii individuale ale nevoilor de vit D şi

neadaptarea dozei profilactice la acestea $e! ocreştere mai rapidă in % necesită doze profilacticemai mari&

sindroamele de malabsorbţie, indiferent deetiologie, interferind absorbţia lipidelor, afecteazăabsorbţia vit D şi a Ca la niv tubului digestiv,favorizind apariţia ra#itismului


5/92

FACTORI FAVORIZANŢI(III)FACTORI FAVORIZANŢI(III)

bolile renale cronice care perturbă activitatea#idro!ilazelor ce induc formarea metaboliţilor

activi ai vit D corticoterapia prelungită, alterînd matricea

proteică a osului şi absorbţia intestinală a Ca,constituie de asemeni factor favorizant

unele anticonvulsivante$fenobarbital sau fenitoin&care transformă vit D intr-un metabolit inactiv


6/92

nevoia zilnică de vit D în perioadele de creştere acopilului, în regiunile reci este de apro! "''' ui(zi

aceste nevoi zilnice nu pot fi asigurate de sinteza cutanatăşi de alimentaţie, nici c#iar în cazul alimentaţiei la sîn şi cuatît mai puţin în cea cu lapte de vacă) preparatele modernede lapte precum şi unele alimente de diversificare suntîmbogăţite cu vit D, dar nu sunt accesibile pe scară largă ,

în special din cauza preţului de aceea pentru prevenirea ra#itismului este necesar un

aport sistematic suplimentar de vit D sub f medicament


7/92

METABOLISMUL VIT. DMETABOLISMUL VIT. D

R*

+it D de aport alimentar vit D endogena provit D

depozitele de vit D

$ tesut adipos, musc#i, ficat&

C./ 01-#idro!ilare

01 23CC

R4C3 " alfa #idro!ilare

",01 $23& 0 CC $ 56/.728/*8 .C/+ .8 +/ D&


8/92

ACŢIUNEA METABOLITULUI ACTIV AL VIT D [1,25 (OH )2 CC] ACŢIUNEA METABOLITULUI ACTIV AL VIT D [1,25 (OH )2 CC]

96D D6 .C:*46

4/69/4 29 R4C3

absorbţia mobiliz Ca in#ibă e!creţia

intest a Ca din os prin urinară $ reabs Ca abs int a P efpermisiv P, 4a în /CP&

ptrP/3


9/92

PATOGENIE(I)PATOGENIE(I)

Perturb abs intest a Ca #ipoCa

stimul ptr secreţia de P/3 $ va mobiliza Ca din os& 8a niv tubului renal ;carenţa de ",01$ 23& 0 CC det

reabs Ca şi P fosfaturie şi calciurie 3P229./656 Dat niv al P e!tracelular încetinirea depunerii Ca la niv osului şi organismul poate economisi Ca pentru menţinerea calcemiei, dar în detrimentul sc#eletului


10/92

PATOGENIE (II)PATOGENIE (II)

#ipoCa şi #ipoP

deficit de osificare a matricei osoase şi

acumulare de matrice osoasă proteică,

necalcificată $ţes osteoid& rez mecanică

deformările osoase caract ra#itismului


11/92

TABLOU CLINICTABLOU CLINIC

96546 292.96; leziunile sunt simetrice $ e!ceptie deformarile

craniene& predomina in regiunile de crestere rapida

$ metafizele oaselor lungi&

8ocalizare predominenta; in semestru; la niv craniului si toracelui in sem si < " an; oase lungi, col vertebr, bazin


12/92

SEMNE CRANIENESEMNE CRANIENE

CRANIOTABESUL datorat unei osificariinsuficiente a cutiei craniene $ oasele cele mai

solicitate din punct de vedere mecanic in primeleluni de viata& motiv pentru care au o rezistentascazuta ,la presiunea digitala dind senzatia de=minge de pinpong=

6ste un semn precoce, fiind considerat semn deevolutivitate pentru ra#itism peste virsta de > luni


13/92


14/92

MODIF. ALE MASIVULUI FACIALMODIF. ALE MASIVULUI FACIAL

bolta ogivalama!ilar @in trapez=aparitia tardiva a dintilor

vicii de implantare a dintilor


15/92

SEMNE LA NIVELUL TORACELUISEMNE LA NIVELUL TORACELUI

mătănii condrocostale $ nodozitati vizibile

sau palpabile la nivelul articulatiilorcondro-costale&

şanţ submamar 3arrison

stern înfundat sau proieminent $ ce uneoriafectează respiraţia&deformări ale claviculelor


16/92

SEMNE LA NIVELUL MEMBRELORSEMNE LA NIVELUL MEMBRELOR

8eziunile cartilaAelor de crestere se

manifesta prin prezenta de @brăţărimetafizare= $ îngroşări ale metafizelor &lanivelul artic radiocarpiene şi tibiotarsiene

$uneori luînd aspect de maleolă dubla&


17/92

DEFORMRI DIAFIZARE (!" #$%&' *%*+%% '"-%'%)DEFORMRI DIAFIZARE (!" #$%&' *%*+%% '"-%'%)

%enu valgum

%enu varum


18/92

SEMNE LA NIV. COLOANEI VERTEBRALE SI BAZINULUISEMNE LA NIV. COLOANEI VERTEBRALE SI BAZINULUI

cifoză dorsală şi lombarămicşorarea diametrului anteroposterior şi a celui

lateral al bazinului @co!a vara=; angulare a e!tremităţii superioare a

femurului, cu deformarea diafizei care se încurbeazăavînd concavitatea orientată spre interior

Deformările bazinului, sec#ele ale unui ra#itism netratat,se răsfring negativ în evoluţia sarcinii viitoarelormame


19/92

SEMNE MUSCULO/LIGAMENTARESEMNE MUSCULO/LIGAMENTARE

#ipotonie musculară -cu staţionare şi regres

în ac#iziţiile motorii $susţinerea capului,statul în şezut, mers&

la!itate ligamentară


20/92

MANIFESTRI NEUROMUSCULAREMANIFESTRI NEUROMUSCULARE

3ipere!citabilitate neuromusculară atestată prin manevre specifice ca de e!emplu

semnul C#Bostec pozitiv $contracturaorbicularului buzelor la percuţia scurtă aobrazului, la miAlocul liniei care uneşte

tragusul cu comisura bucală de aceeaşi parte&


21/92

ALTE MANIFESTRI DE HIPERE0CITABILITATE NEUROMUSCULAR ALTE MANIFESTRI DE HIPERE0CITABILITATE NEUROMUSCULAR

tresăriri frecvente, spontane sau la zgomotemici

tremurături ale e!tremităţilor stridor laringian datorat laringomalacieiconvulsii- semn de gravitate atît prin riscul

imediat, cît şi prin posibilele sec#eleulterioare


22/92

SEMNE ASOCIATESEMNE ASOCIATE

tendinţa la infecţii respiratorii frecventefavorizate de supletea e!cesiva a cutiei

toracice si #ipotonia musculara $@toracera#itic=&#epatosplenomegalie $uneori&

paloaretranspiraţii predominent la ceafă $semn

frecvent&


23/92

TABLOUL BIOCHIMICTABLOUL BIOCHIMIC

este variabil, deoarece modificările metabolismuluifosfocalcic ţin şi de particularităţile biologice individuale

După 9criver,datele bioc#imice pot fi grupate în funcţie de

stadiul evolutiv al ra#itismului astfel; aza ;#ipocalcemie, normofosfatemie şi fosfataze alcaline

$.& normale sau uşor crescute aza ; normocalcemie, #ipofosfatemie şi . crescute

aza ; #ipocalcemie, #ipofosfatemie şi . mult crescute 8a copiii distrofici, . pot rămine normale c#iar în formele

evolutive datorită scăderii activităţii #epatice inclusiv acelei de sinteză a proteinelor


24/92

SEMNELE RADIOLOGICESEMNELE RADIOLOGICE

9unt patognomonice

Pentru evidentierea cu usurinta a acestora seefectueaza de obicei radiografia de pumn,deoarece leziunile sunt caracteristice la

nivelul e!tremitatii distale a radiusului sicubitusului


25/92

MODIFICARILE RADIOLOGICE CONSTAU INMODIFICARILE RADIOLOGICE CONSTAU IN

largirea metafizei spiculi laterali linie metafizara concava cu

margine neregulata, estompata,

franAurata $ aspect de @cupusoararadiala=& demineralizare osoasa intirziere in aparitia nucleilor de

crestere vindecarea radiologica vizibila pe

rgr de pumn este evidentiata prin

aparitia unei linii de calcificare lanivelul e!tremitatii distale aoaselor antebratului si aparitianucleilor de osificare


26/92

DIAGNOSTICUL POZITIVDIAGNOSTICUL POZITIV

semnele clinice descrisedatele biologiceradiografia de pumn proba terapeutica; disparitia sau ameliorarea

semnelor de evolutivitate dupa admin uneidoze terapeutice totale de '' ''' u vit D


27/92

DIAGN. DIFERENTIALDIAGN. DIFERENTIAL

Probleme de dg diferential se pot pune doarcind e!ista simptome izolate;

CR.42/.769*8;osteomalacia $ ramolire a boltii craniene in

intregime&

osteogeneza imperfecta $ lipsa osificarii craniu papiraceu&craniotabesul din sifilis


28/92

CR.4* 5.R6 R.3/C; #idrocefalia

D62R5.R86 /2R.CC6; bombarea toracelui din malf cong de cord pectus e!cavatus

C2E. R.3/C.;morb Pott $ /7C col vertebrale& curbura este

ireductibila


29/92

D62R5.R86 2.9682R 8*4% D4R.3/95;

de tibia @in iatagan= din sifilis boala 7lountF prezenta de leziuni osoase,

cistigate, localizate la nivelul tibiei aspect degenu valgum $ similar cu cel din ra#itism& dar cu

prabusirea platoului tibial vizibila radiologic sicare beneficiaza de trat ortopedic


30/92


31/92


32/92

TRATAMENTUL PROFILACTIC ANTENATALTRATAMENTUL PROFILACTIC ANTENATAL

Pentru ca transportul transplacentar alcalciului si captarea lui de catre fat sa se

faca in conditii bune, maAoritatea autorilorsunt de parere ca profila!ia #ipovitaminozeiD este bine sa se inceapa in perioada

prenatala, respectiv in ultimul trimestru desarcina


33/92

De aceea, se recomanda administrarea la gravida incepinddin luna a G-a de sarcina cite 1''-"''' ui(zi de vitD,zilnic, per os

69/6 C24/R.4DC./. .D5 P.R64/6R.8.


34/92

PROFILA0IA POSTNATALAPROFILA0IA POSTNATALA

regimul de viata si alimentatia au rolesential in profila!ia ra#itismului, c#iar

daca nu sunt suficienteeste preferata alimentatia la sin in primele

1- luni de viata

alimentatia mamei care alapteaza trebuie safie ec#ilibrata si suplimentata cu vitD, inaceleasi doze ca si pentru gravide


35/92

SUPLIMENTAREA ALIMENTATIEI CU VIT.DSUPLIMENTAREA ALIMENTATIEI CU VIT.D

69/6 278%./2R6 4 PR6+64R6. R.3/95*8* 4 /.R. 42.9/R. H

De obicei se incepe c#iar din prima saptamina de viata


36/92

SCHEME DE PROFILA0IESCHEME DE PROFILA0IE

De la G zile pina la "I luni; 1''-"''' ui zilnic $lasugarii alimentati la sin sunt suficiente 1'' ui(zi&

De la "I luni pina la "0 ani, aceleasi doze darnumai in perioadele reci ale anului $ lunile cu @r=; septembrie aprilie&Preparatele de vit D,de obicei sunt dozate la 1''

ui(picDeci se adm "-0 pic(ziPreparatul cel mai utilizat la noi este +%.4/28


37/92

PROFILA0IA CU DOZE STOSSPROFILA0IA CU DOZE STOSS #+ -*#+ -* '"3%&4+''" 3%&4+'

/rebuie rezervata numai unor categorii; famillii necompliante la administrarea zilnica a +igantolului sindroame de malabsorbtie diarei cronice

.D549/R.R6. D6 C.8C* 4* 69/6 46C69.R. 4PR28.J. R.3/95*8* D.C. .8564/./.C2P8*8* C24/46 545 1'' ml 8.P/6(EH $ este insaobligatorie in tratamentul ra#itismului&


38/92

TRATAMENTUL CURATIVTRATAMENTUL CURATIV

.paritia semnelor de ra#itism carentialimpune;

trecerea de la dozele profilactice de vitD ladoze terapeutice

administrarea concomitenta de Ca


39/92

SCHEME ORIIENTATIVE DE TRATAMENTSCHEME ORIIENTATIVE DE TRATAMENT

nitierea tratamentului presupune existenta a celputin doua semne clinice caracteristice

nvestigatiile biologice si radiologice se impundoar in caz de; diagnostic incert forme grave de ra#itism lipsa de raspuns la dozele terapeutice uzuale de

vitD


40/92

FORMELE USOARE SI MEDIIFORMELE USOARE SI MEDII

.dministrarea zilnica a K''' ui(zi de vit D

$ I pic de +igantol(zi&,timp de -I saptamini,apoi se revine la doza profilactica de 0 pic(zi $ "''' ui(zi&


41/92

/R./.564/*8 R6C*P6R./2R

7/Principiile şi obiectivele tratamentului 7/; Ln tratamentul 7/ urmărim fi!area

calciului pe os cu aAutorul razelor ultravioletenaturale sau artificiale, întărirea structuriiosoase şi dezvoltarea musculaturii


42/92

Termoterapia cuprinde proceduri ce dezvolta o mare cantitate decaldură,fapt care conduce la obtinerea principalelor sale efecte si anume; analgezia,

#iperemia, #ipertermia locala si sistemica, cresterea elasticitatii tesuturilor

.ceste efecte cumulate ,sunt favorabile pentru

pregatirea programelor de inetoterapie si masaA


43/92

n tratamentul 7/ urmarim accelerarera depunerii de Ca in os cu aAutorulrazelor ultraviolete naturale sau artificiale 6ste indicata cura eliomarina incare menţionăm #elioterapia, terapia cu raze ultraviolete si inrarosii naturale$de origine solara&

6ste vorba de o e!punere la soare progresiva, foartestrict gradata

9e acopera corpul cu un cearceaf si apoi, regiunilecorporale se descopera succesiv si progresiv, in sens

cranio-caudal 6!tremitatea cefalica nu se e!pune $se acopera capul&


44/92

orarul optim pentru obtinerea celor mai benefice efecte ale razelor ultraviolete

asupra organismului, s-a apreciat a fi intreorele !"##$%%"## dimineata

.ceste bai sunt contraindicate la copiii cu

afectiuni cardiace


45/92

T4*%"4 $'"

%%&44%$'%Prin electroterapie urmarim intarirea

tesutului osos prin stimularea depunerii de

Ca si stmulrea organismului pentru producerea de vitamina D0 2 metoda eficienta de intarire a tesutului

osos este ionizarea cu Ca


46/92

Rolul Minetoterapiei in recuperarea scoliozei din raitism

/ratarea superficială a scoliozei poate provocadrame, datorate tulburările provocate de toracele

deformat şi dezec#ilibrat, influenţNnd negativorganele vitale din cutia toracică9colioza poate fi definită ca o boală evolutivă, cu

una sau mai multe curburi laterale ale coloanei

vertebrale în plan frontal însoţite de rotaţiavertebrală, cu o tendinţă de compensare superioarăsau inferioară a curburilor


47/92

.gravarea scoliozei este cu atNt mai marecu cNt a fost mai precoce, si se agraveaza

mai ales în timpul pubertăţii cNnd procesulde creştere se accentuează fiind însoţit de o#iperla!itate articulară


48/92

*n studiu realizat în ţările scandinave arată că >'O din timp copilul şi-l petrece la şcoală, în cea mai mare parte în poziţia aşezat, pozi ie cețdetermină cifoză lombară, care va produce supraîncărcarea staticăcontinuă şi prelungită cu acţiune nefavorabilă asupra structurilor pasive ale coloanei vertebrale, în mod special pe discurileintervertebrale, dar şi pe corpurile vertebrale

.stfel s-au observat pe de-o parte tulburări trofice, iar pe de altă parte

modificări de înălţime a discurilor Deteriorările extra&erte'rale vor produce dezec#ilibrul mecanic al coloanei vertebrale


49/92

ie că avem de-a face cu o scolioză cu osingură curbură $scolioza în @C=& sau cu

dublă curbură $scolioză în @9=&,inetoterapia are un rol f important


50/92

(ro)ramul de *inetoterapie va avea învedere stadiul bolii, tipul scoliozei,

caracteristicile psi#osomatice ale pacientului i va cuprindeș exerci+ii statice,i dinamice


51/92

O'iecti&ele *inetoterapiei &or urmări ;

- redresarea curburilor prin întinderea progresivo-

pasivă şi completă a musculaturii concavităţii şiscurtarea musculaturii din conve!itate)

- redresarea bazinului şi ec#ilibrarea centuriiscapulare)

- dezvoltarea mobilităţii cutiei toracice)

- crearea unui refle! corect de postură


52/92

n general sunt eficiente e!ercitiilesimetrice, angaAand abductorii si adductorii

coapsei, ca si musc#ii paravertebralilombari, vizand mai ales sa ii creeze pacientului simtul pozitiei corecte a

bazinuluisi sa tonifice musc#ii care asiguraec#ilibrarea acestuia


53/92


54/92

n ceea ce priveste mobilizarea coloaneivertebrale in atitudinile scoliotice, se

recurge de obicei la intinderea in lungime prin suspensii $de regula simetrice& laspalier si prin e!ercitii active de auto-

intindere $ca si cand pacientul ar incerca sadevina mai inalt& in pozitiile pe spate culcat,sezand sau stand


55/92

Minetoterapia atitudinilor scoliotice trebuiecompletata cu tonificarea comple!a,

simetrica, a intregii musculaturi a spatelui,abdomenului si membrelor, precum si cue!ercitii pentru antrenarea capacitatii

generale de efort, ca sporturi si Aocurisportive, indeosebi inot, volei, basc#et


56/92

6!ercitiile fizice corective, e!ercitiile analitice si cele pentru conditionare fizica generala trebuie sa asigureformarea simtului tinutei corecte $indeosebi simtului

pozitiei corecte a bazinului&, sa asigure un tonus si o fortacorespunzatoare grupelor musculare care trebuie samentina tinuta corecta si pozitia ec#ilibrata a bazinului,

precum si sa confere intregului organism vigoarea generala

necesara si inlaturarea starii de #ipotonie generala


57/92

5obilizarea coloanei vertebrale trebuie sa preceada tonificarea musculara, pentru ca

aceasta sa se poata face pe un sc#elet cat se poate de corectat sau de fle!ibil


58/92

Pentru mobilizarea coloanei vertebrale sefolosesc urmatoarele procedee;

a& ntinderea in lungime b& le!ia lateralac& Derotaread& Presiunea directa asupra gibozitatii


59/92

a& ntinderea in lungime actioneaza corectivatat asupra deviatiei laterale a coloanei, cat

si asupra rotatiei vertebrale


60/92

ntinderea se poate realiza in mod pasi&, sub actiuneagreutatii corpului, prin;

atarnari in brate la spalier sau pe o bara)

atarnari prin prindere de cap cu un capastru, de obicei in pozitia culcat pe un plan inclinat,alunecos)

se poate efectua de asemenea prin tractiuni simultane desolduri si de cap sau umeri, cu dispozitive speciale

n mod acti&, intinderea se poate realiza prin auto-e!tensie, cu contractia musc#ilor paravertebrali


61/92

b& le!ia laterala, corectiva, in directia conve!itatii, esteusor de realizat in scoliozele cu o singura curbura, in,,C=n scoliozele cu dubla curbura, corectarea prin infle!iune

laterala se poate face prin mai multe modalitati; actionand simultan asupra ambelor curburi, dar in sens

invers asupra uneia fata de cealalta)

actionand selectiv asupra uneia din curburi, in timp ce

cealalta este fi!ata in pozitie corecta sau #ipercorectata


62/92

9e poate fi!a in pozitie corecta o curburadorsala prin;

tractiune asupra bratului din parteaconcavitatii)

presiune directa asupra #emitoracelui din

partea conve!itatii)


63/92

2 curbura lombara se poate fi!a in pozitiecorectata prin;

tractiune asupra membrului inferior corespunzatorconcavitatii)

ridicarea fesei de partea conve!a prin fi!area unuisuport pe scaun in pozitia sezand)

fle!ia pe bazin a coapsei din partea conve!itatii


64/92

c& Derotarea vertebrala n scolioze se produce o rotare a vertebrelor din curbura,

care isi deplaseaza fata anterioara a corpuluivertebral inspre conve!itate, antrenand inaceasta rotare si coastele, ceea ce face sa

apara o gibozitate in #emitoracele din parteaconve!itatiiDerotarea trebuie facuta insensul in&ers


65/92

De e!emplu, daca este prezenta o scoliozadorsala dreapta, derotarea trebuie sa se faca

prin deplasarea umarului drept inainte si acelui stang inapoiPentru a fi durabiladerotarea trebuie facuta activ, cu

participarea contractiilor muscularecorective


66/92

d& Presiunea directa asupra gibozitatii se aplica pe#emitoracele corespunzator conve!itatii, indirectie oblica dinapoi inainte 6a favorizeaza atatderotarea vertebrelor, cat si reducerea curburiiscoliotice Presiunea se poate face manual, sau cuaAutorul unei pelote aplicata sub gibozitate, pe care

apasa greutatea corpului


67/92

Exerci+iile de respira+ie sunt obligatorii şinecesare însoţind fiecare e!erciţiu e!ecutat,

iar e!erciţiile din metoda 9c#rot# sunt poatecu rezultatele cele mai notabile înrecuperarea scoliozei


68/92

-etoda .E/ – i!are, 6longare şiDerotare este o te#nică de lucru cu rezultate

e!traordinare în recuperarea favorabilă ascoliozei


69/92

-etoda .E/ 0

electroterapie cu stimulareamusculaturii de parteaconve!ităţii)

elongare a coloaneivertebrale $pe masa deelongare&)

aparat 6D $fi!area şiderotarea coloaneivertebrale&


70/92

Programele de inetoterapie sunt individualizate şie!ecutate sub îndrumarea şi în prezenţaspecialistului inetpoterapeut, realizat în funcţie

de tipul scoliozei, vNrstă, adaptarea la efort/ratamentul corectiv trebuie înstituit precoce,imediat după depistarea deviaţiei vertebrale,efectuat continu şi susţinut, iar la nevoie

introducerea în planul de tratament a posturărilorcorective şi a pocedurilor de electroterapie


71/92

a 9tand in fata oglinzii; corectarea pozitieiglobale si segmentare a corpului) intinderi

active ale coloanei vertebrale$autoelongare& alternate cu rela!ari


72/92

b 9tand cu mainile inclestate inainte,ducerea bratelor prin inainte sus cu

ridicarea pe varfuri si intindere ma!ima peverticala, inspiratie) revenire cu brateleintinse prin lateral in pozitie rela!ata, cue!piratie


73/92

c Departat stand, cu fata la oglinda;aplecarea lenta a trunc#iului inainte cu

spatele in e!tensie, bratele lateral, revenire;aceeasi miscare cu ducerea bratelor prininainte sus, revenire cu bratele prin lateral9e e!ecuta cu inspiratii profunde


74/92


75/92

e 5ers pe varfuri inapoi, mainile libere pe

langa corp, trunc#iul drept


76/92

f .tarnare rela!ata cu fata la spalier, trecerein atarnare activa $autoinaltare cu ridicarea

gatului dintre umeri, barbia la orizontala, bratele intinse& cu departarea si apropierearitmica a picioarelor


77/92

g 9ezand calare pe banca, indoireatrunc#iului inainte cu bratele intinse

incercand sa atinga banca cat mai departe posibil, revenire in pozitia asezat cugenunc#ii indoiti, talpile pe banca, miinilela ceafa, spatele in usoara e!tensie, coatele

trase inapoi


78/92

i nainte culcat cu bratele in prelungireatrunc#iului, mainile inclestate, picioarele

departate;e!tensia trunc#iului cu ridicarea bratelor inainte sus si intindere voluntara;revenire


79/92

A Pe spate culcat, mainile sub ceafa, picioarele ridicate la K1-Q' departarea

ampla si apropierea picioarelor intinse curespiratie ritmica


80/92


81/92

l .tarnat activ cu spatele la spalier, cu picioarele intinse inainte spre Q' )

departarea si apropierea picioarelor, curespiratie ritmicam 9e repeta e!ercitiul nr "

Ki t t i t t


82/92

Kinetoterapia pentru sternKinetoterapia pentru stern

infundatinfundateste asemanatoare cu pro)ramul pentru

cifoza"

Exercitii care &izeaza dez&oltarea toracelui0 flotari la spalier apoi pe sol cu 'ratele din ce in ce mai departate1

exercitii cu extensorul1

exercitii de impins o'lic din sezand1

exercitii de impins culcat2 cu priza cat mai lar)a1

aruncari cu min)ea medicinala de la piept2 de deasupra capului2

din fata1

inot2 etc


83/92

este o deformare a genunc#ilor cudeviatia gambei spre e!teriorula!ei membrului inferior cu

proeminenta genunc#iului spreinterior *na din cauze este ra#itismul

3enu &al)um duce la deformarea

mersului deoarece copilul nu poate merge normal fara a-si lovigenunc#ii intre ei

3enu &al)um3enu &al)um $ genunc#i in SJ= &$ genunc#i in SJ= &


84/92

Clasificare ;%radul ; distanta intermaleolara ; 01 cm

%radul ; distanta intermaleolara ; 01 – 1cm%radul ; distant intermaleolara ; 1 – G cm%radul + ; distant intermaleolara ; peste Gcm


85/92

Tratament ;C#irurgical pentru formele grave

Rolul principal al *inetoterapiei este de acombate la!itatea ligamentara de la nivelulgenunc#iului


86/92

Genu varumGenu varum

reprezinta o deviatie a genunc#ilor in planfrontal, cu aspect de ,, picioare in

parantezeT, in care coapsa cu gamba fac unung#i intern desc#is .mplitudineavarusului, se apreciaza prin masurareadistantei dintre condilii femurali interni din pozitia stand $ortostatism&, cu calcaielelipite


87/92

8a copil, genu varum este consideratobisnuit, pana la varsta de "I luni, insa la

copiii trecuti de aceasta varsta, genu varum, poate fi consecinta unei boli osoase$ra#itism&


88/92

/ratamentul recuperator al acestei afectiuni poate firealizat prin inetoterapie, fizioterapie, masaA medical nunele situatii, este necesar tratamentul ortopedic, iar in

cazul formelor grave de genu varum, este necesartratamentul c#irurgical, prin osteotomie $sectionareaosoasa&, urmata de o corectie a a!ei si de o fi!are a osuluiin cauza .cest act c#irurgical nu este obligatoriu sa fieurmat de o imobilizare in aparat gipsat, insa inetoterapiaeste absolut esentiala


89/92

/ratamentul de inetoterapie, are drept scopmobilizarea metodica bazata pe tonifierea in

regim de intindere a musculaturii interne acopaselor si tonifierea in regim de scurtare amusculaturii e!terne a coapselor5obilizarea treptata a genunc#ilor este ceamai mare parte a tratamentului


90/92

Minetoterapia utilizeaza e!ercitii pentru

consolidarea musculaturii membrelorinferioare, pentru musc#ii cvadriceps, pentru musc#ii fesieri, etc


91/92

/otodata, terapia prin miscare are rolul de instrui pacientul in ceea ce priveste acest act fiziologic -mersul - de-a invata pacientul care este pozitiacorecta a membrelor inferioare atat in timpulmersului, cat si in timpul pozitiei stand, inortostatism, precum si situatiile de ec#ilibrare in

timpul mersului, privind transferul de greutate de pe un membru pe altul


92/92

izioterapia utilizeaza electroterapia, sau

procedurile terapeutice care genereazacaldura - termoterapie - in scopulameliorarii durerilor

Documents

Curs 10 RAHITISMUL CARENTIAL.ppt