Cultura Organizationala Belgia

7/25/2019 Cultura Organizationala Belgia

1/7

1 Codul .eu apartine Uniunii Europene, din care Belgia face parte. 2 Pana in 1999:Franc

belgian.

Regatul Belgiei(neerlandezaKoninkrijk Belgie, francezaRoyaume de Belgique, germanaKonigreich Belgien, cunocut coloc!ial ca Belgia(neerlandezaBelgie, francezaBelgique,

germanaBelgien" ete o tara in Europa de #et. Ete unul dintre membrii fondatori aiUniunii Europene i gazduiete ma$oritatea intitutiilor aceteia precum i alte intitutii

internationale importante, inclui! %&'. Belgia ocupa un teritoriu de )*.+2 -m i areo populatie de apro/imati! 1*,+ milioane de locuitori. Belgia e in!ecineaza cu &arile de

0o, ermania, arele 3ucat al 4u/emburgului, Franta i area ordului.

Belgia este situatape frontiera ce di!ide Europa germanica de Europa latina iar celedoua mari regiuni ale tarii marc5eaza acet lucru. 6egiunea de limba neerlandeza

Flandra, ituata in $umatatea de nord a tarii, are +7 din populatie iar regiunea de limba

franceza #alonia, ituata in $umatatea de ud, are )27 din populatie. 6egiunea Capitalei

Bru/elle, oficial biling!a, ete o encla!a ma$oritar francofona ituata in 6egiunea

Flamanda, dar in apropiere de frontiera cu regiunea !alona i are 1*7 din populatie. %mica comunitate germanofona e/ita in etul #aloniei. 3i!eritatea ling!itica i

conflictele politice i culturale aociate aceteia unt reflectate in itoria politica i initemul comple/ de gu!ernare

Numele 'Belgia'ete deri!at din numele pro!inciei romane Gallia Belgica, ituata in

e/tremitatea nordica a aliei, locuita initial de catre belgi, un ametec de popoare celtice

i germanice. 'cetia unt mentionati de catre 8uliu Cezar in Commentarii de Belloallico, numindui drept cei mai puternici dintre gali: Horum omnium fortissimi sunt

Belgae.

3i!ere natiuni i culturi au ocupat teritoriul de atazi al 6egatului Belgiei, de la celti iromani pana la francezi i olandezi. 6egiunea a fot incorporata in 8mperiul 6oman intimpul campaniei lui Cezar din alia. 3upa !alurile migratoare din ecolul al #lea

regiunea de!ine centrul 8mperiului Carolingian iar dupa dezmembrarea acetuia, tatele

feudale aparute in regiune unt unite treptat in &arile de 0o Burgunde. 8n timpul domnieilui Carol ;uintul acetea ocupa mare parte din teritoriul actualului Benelu/. Pana in

ecolul al a/aCoburgot5a, pro!enit dintro familie de

printi germani. Belgia ii impune o politica de neutralitate, politica nerepectata de catre

puterile beligerante in cele doua razboaie mondiale. 8n 19?9, in fata noului conte/tmondial, Belgia decide a puna capat acetei politici i de!ine unul dintre membrii

fondatori ai %&'. 3e aemenea participa acti! in cadrul uniunii economice Benelu/ i

ete de aemenea unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene.


2/7

Belgia este o monarhie constitutionala si o democratie parlamentara. Conte/tul

itoric particular a facut ca organizarea politica belgiana a fie foarte comple/a. 8n ecolul

al itemul $uridic ete bazat pe dreptul ci!il ce ii are originile

in Codul apoleonian. Curtea de Caatie ete ni!elul cel mai inalt al ierar5iei $uridice,ituata pe un ni!el uperior fata de Curtea de 'pel.

Parlamentul federalete bicameral format din >enat i Camera 6eprezentantilor. Primul

ete format din ?* membri alei, 21 reprezentanti ai comunitatilor i 1* membri cooptati.

embrii ma$ori ai familiei regale care figureaza in lita de ucceiune la tron untenatori de drept. Camera inferioara ete formata din 1+* reprezentanti alei in 11

arondimente electorale, prin !ot proportional. 3eoarece Belgia ete una dintre putinele

tari cu participare la !ot obligatorie, ete tara cu una dintre cele mai mari prezente la !ot.

3in anii 19=* in Belgia nu mai e/ita partide politice nationale, acetea di!izandue

pentru a reprezenta intereele politice i culturale ale comunitatilor. Principalele partidedin fiecare comunitate reprezinta trei grupuri politice importante: 4iberalim de dreapta

(Flamanzii 4iberali i 3emocrati (#43" in Flandra i icarea 6eformatoare a Belgiei(6" in #alonia", Cretini3emocrati coner!atori (Partidul Flamand Cretin3emocrat

(C3@#" i Centrul 3emocrat Umanit (cdA"" i ocialdemocrati de tanga (Partidul

>ocialit 3iferit (>p.a" i Partidul >ocialit (P>"". % erie de partide au reuit a obtina o

reprezentati!itate emnificati!a incepand cu $umatatea ecolului trecut organizate pe temenationalite, ling!itice i de mediu.

>eria de gu!erne cretindemocrate inceputa in 19+ a fot intrerupta in 1999 ca urmare a

unui candal ma$or de contaminare cu dio/ina. % coalitie intre liberali, ocialdemocrati

i ecologiti a fot formata ub conducerea lui u #er5oftadt, care pana in 2**= a reuita implementeze o erie de reforme importante, a mentinut un buget ec5ilibrat i a

programat o renuntare la energia nucleara. Pe plan international gu!ernul a a!ut o politica

de diplomatie acti!a in 'frica i a opu 6azboiului din 8ra-. 8n iunie 2**= coalitiagu!ernamentala a pierdut alegerile, moment care a marcat debutul unei crize politice

importante. 8n decembrie 2**= a fot realizat un compromi ce a inemnat formarea unui

gu!ern pro!izoriu ub conducerea fotului prim minitru, gu!ern care a facut tranzitia (pedata de 2) martie 2**=" pre un gu!ern format de cretindemocratul flamand !e


3/7

4eterme, catigatorul ultimelor alegeri. 3in decembrie 2** prim minitru ete Aerman

#an 6ompu.

Pe langa ni!elul federal, conform contitutiei re!izuite in 199), Belgia contine inca 2ni!eluri de adminitratie federala:

Fiecare Comunitate i 6egiune are propria adunare legilati!a i propriul gu!ern.

6egiunea Capitalei Bru/elle ete oficial biling!a, ambele Comunitati ma$ore

e/ercitandui autoritatea pe teritoriul aceteia, pentru c5etiunile comunitare comunee/itand o Comiie Comunitara Comuna. #iziunile diferite ale celor doua Comunitati

ma$ore e reflecta in tructura particulara a intitutiilor oficiale federale. 8n Flandra

Comunitatea i 6egiunea au fuzionat, in timp ce Comunitatea franceza a limitat doar latranferarea unor competente catre 6egiuni. 3in acet moti!, itemul adminitrati! ete

aimetric, intitutiile ec5i!alente din 6egiuni diferite nea!and aceleai puteri. Conflictele

dintre diferitele corpuri intitutionale ale tructurii federale unt rezol!ate de catre Curtea

Contitutionala a Belgiei.

Pro!inciile i 6egiunea Capitalei Bru/elle unt ubdi!izate in comune. Cu e/ceptia celor

19 comune din 6egiunea Capitalei care unt biling!e franconeerlandeze, comunele din

cele 2 regiuni au o ingura limba oficiala, limba comunitatii de care tine comuna. 3in

acetea 2= unt comune cu facilitati, comune in care o erie de er!icii publice untoferite in alta limba decat limba oficiala a comunei. 3in punct de !edere electoral i al

organizarii teritoriale a tribunalelor, comunele unt grupate in arondimente.

u!ernul federal patreaza autoritatea aupra c5etiunilor comune: $utitia, apararea,politia federala, energia nucleara, politica monetara, datoria publica, ecuritatea ociala i

controleaza o parte importanta a finantelor publice, itemului de anatate i a politicii

internationale. Pota i >ocietatea de cai ferate unt companii nationale detinute de tat,care unt in reponabilitatea gu!ernului federal. u!ernul federal ete reponabil deobligatiile Belgiei in cadrul UE i a %&'.

Comunitatile ii e/ercita autoritatea in cadrul unui teritoriu bine definit de frontiere

ling!itice. 8nitial competentele acetora erau legate de c5etiunile ling!itice: educatie,

cultura, mi$loacele de informare in maa i utilizarea limbii. &reptat acetora leau fottranferate alte competente care nu unt direct legate de c5etiunile ling!itice: anatate

(medicina generala i pre!enti!a", aitenta ociala (protectia tinerilor, a$utor acordat

familiilor, er!icii de aitenta a imigrantilor, etc.".

6egiunile au autoritate in c5etiuni legate de teritoriu. 'cetea includ economia,agricultura, lucrari publice, energie, tranport, politica de getionare a apei, a mediului, a

locuintelor, planificarea oraelor i regionala, coner!area naturii i comertul e/terior.

6egiunile upra!eg5eaza pro!inciile, comunele i companiile de utilitati intercomunale.

Teritoriul Belgiei are o intindere de 30.528 m!i e imparte din punct de !edere

geografic in trei regiuni: campia litorala in nord!et, platoul central i tinuturile

muntoae ale 'rdenilor din udet. Urmand e/emplul &arilor de 0o, in campia litorala


4/7

au fut amena$ate poldere ce au permi recuperarea unor teritorii din area ordului,

ina procenta$ul acetora ete foarte mic. Platoul central ete o !ale fertila iar tinutul

munto ete o !ale tancoaa acoperita de paduri care e intind pana in nordul Frantei.'ici e gaete >ignal de Botrange, cel mai inalt punct al tarii, ridicandue la D9? metri

fata de ni!elul marii. Principale flu!ii unt Ecaut i eue.

"limatul ete temperat cu influente maritime puternice, cu precipitatii importante pe tot

parcurul anului. &emperaturile medii lunare !ariaza intre ) C in ianuarie i 1 C iniulie iar precipitatiile medii !ariaza intre +1 mm in februarie i = mm in iulie.

#conomia Belgieii infratructura unt puternic integrate cu cele a Europei de #et.

Belgia ete ituata in centrul unei regiuni puternic indutrializate, ceea ce ii rezer!a un locprintre primele zece tari in claamentul comertului international. Economia ete

caracterizata de o forta de munca foarte producti!a, un P8B ridicat i e/porturi

importante. Principalele produe de import unt: alimente, ec5ipamente indutriale,

produe petroliere i c5imice, diamante brute, imbracaminte i acceorii i te/tile.

Principalele produe de e/port unt automobilele, produe alimentare, otel, produepetroliere, mae platice, te/tile, diamante finiate.

Economia ete puternic orientata pre ectorul er!iciilor, dar prezinta diferente regionale

importante intre Flandra, regiunea mai dinamica, i #alonia, regiune aflata intro perioadapotindutriala afectata de dezafectarea indutriilor traditionale. Ca unul dintre membrii

fondatori ai Uniunii Europene, Belgia pri$ina integrarea economica europeana i politica

de economie dec5ia. 8n 1999, Belgia a adoptat moneda EU6% care a inlocuit franculbelgian definiti! in 2**2. 3in 1922 Belgia i 4u/emburgul formeaza o zona economica

comuna, iar din 19?? acete tari fac parte din zona economica Benelu/.

Belgia a fot prima tara din Europa Continentala care a trecut printro perioada dere!olutie indutriala la inceputul ecolului 3" de )* de

miliarde de dolari. 8n anul 2**9, in!etitiile traine directe in Belgia au fot de )),=

miliarde dolari, fata de 11* miliarde in anul 2**.

Belgia ete foarte bine conectata la retelele !eteuropene de tranport. 3ipune de pete)+** -m de cale ferata din care apro/imati! )*** -m unt electrificati. Compania

nationala de tranport fero!iar ete >ocietatea ationala de Cai Ferate Belgiene, care

aigura ma$oritatea legaturilor fero!iare. 3atorita denitatii ridicate a populatiei,frec!enta trenurilor ete ridicata i cotul tranportului ete redu. >er!iciile


5/7

internationale unt realizate fie cu trenuri 8nterCit pre 'mterdam, >trabourg au

Guric5, fie prin trenuri de mare !iteza pre Pari, 4ondra, Holn, Fran-furt, 'mterdam,

arilia, Bordeau/.

&ranportul urban i interurban ete de competenta regiunilor, e/itand trei ocietati de

tranport in comun 3e 4i$n pentru regiunea Flandra, &EC pentru regiunea #alonia i>&8BI8#B pentru 6egiunea Capitalei Bru/elle. Bru/elle ete ingurul ora care are

un item de metrou, iteme de tranport le$er i tram!aie e/itand in Bru/elle, 'n!er,C5arleroi i ent. &ram!aiul de coata belgian ete o linie de tram!ai interurban ce

functioneaza dea lungul intregului litoral belgian, de la frontiera cu Franta pana la

frontiera cu %landa.

Belgia are pete 1?9.*** -m de drumuri amena$ate din care pete 1.=** -m de autotrazi.

arile aglomeratii dipun de una au mai multe centuri ocolitoare. 'utotrazile unt

notate cu litera J'J i urmeaza traeele drumurilor europene, centurile unt denumite JringJ

i unt notate cu litera J6J iar drumurile nationale unt notate cu litera JJ.

Portul $n%ers este unul dintre cele mai mari porturi mondiale . Ete ituat pe etuarul

raului Ecaut i ete un nod intermodal important. 'lte porturi maritime unt portul

Bruge ituat la Gebrugge, portul ent i portul %tende. Belgia dipune de pete 2.***

-m de canale na!igabile din care pete 1.+** -m unt utilizate in mod curent. Principaleleporturi interioare unt cele de la Bru/elle i 4iege.

Belgia are unul dintre cele mai den populate teritorii din Europa, 9=7 din populatie

locuind in mediul urban. 3enitatea populatiei, )?2 locI-m, ete a doua din Europa dupa%landa (cu e/ceptia microtatelor". 8n 2**?, 927 din populatie erau cetateni belgieni iar

D7 erau cetateni ai celorlalte tate UE. 8n 2**= populatia 6egiunii Flamande era de

D.11=.??* locuitori a!and 'n!er, 5ent i Bruge drept cele mai populate orae, cea a6egiunii #alone era de ).?)+.=9 locuitori cu C5arleroi, 4iege i amur drept cele maipopulate orae, iar cea a 6egiunii Bru/elle era de 1.*)1.21+ locuitori din care 2 din cele

19 comune a!eau pete 1**.*** locuitori.

'tat neerlandeza cat i franceza !orbite in Belgia au diferente minore de !ocabular i de

nuante emantice fata de limbile !orbite in %landa repecti! Franta. ulti flamanzifoloec curent dialecte locale flamande in mediul local. 4imba !alona, principala limba

regionala din #alonia ete actualmente inteleaa i !orbita de un procent infim de

populatie, in general peroane in !arta. 3ialectele aceteia precum i celelalte dialectetraditionale din #alonia nu unt foloite curent in !iata publica.

u e/ita tatitici oficiale recente cu pri!ire la utilizarea celor trei limbi oficiale au a

dialectelor acetora. Etimarile cu pri!ire la numarul !orbitorilor de limba neerlandeza

etimeaza procenta$ul acetora la +=7D*7, cei de limba franceza reprezinta apro/imati!?*7?)7 iar cei !orbitori de limba germana reprezinta apro/imati! =+.*** peroane,

pentru 17 din populatie


6/7

"atolicismul a fost unul dintre principalele moti%e ale independentei Belgiei i a a!ut

un rol important in itoria tarii. 8ntitutia regala continua a aiba in continuare o reputatie

de puternic catolica. Cu toate acetea tatul ete un tat ecular cu o contitutie laica cepre!ede libertatea de religie. Cultele recunocute oficial unt ub!entionate de tat,

acetea fiind, in ordinea ub!entiilor acordate: catolicimul, ilamul, protetantimul,

iudaimul, ortodo/imul i anglicanimul. 8n 2**= budimul a efectuat primii pai prerecunoaterea oficiala.

&iata culturala elgiana a a!ut tendinta a e defaoare in fiecare comunitate. 3in anii

19=* nu mai e/ita uni!eritati biling!e, cu e/ceptia 'cademiei ilitare 6egale, au

mi$loace de informare in maa. ici o intitutie culturala au organizatie tiintifica nureprezinta ambele comunitati. 8n ciuda di!iziunilor politice i ling!itice care au

c5imbat deeori dea lungul ecolelor, regiunea ce corepunde actualei Belgii a cunocut

dez!oltarea a numeroae micari artitice care au a!ut un impact puternic aupra culturiieuropene.

(n perioada medie%ala contributiile in domeniul picturii i ar5itecturii au fot foarteimportante. Pictura olandeza timpurie, pictura flamanda i baroca precum i numeroae

e/emple de ar5itectura romanica, gotica, renacentita i baroca au reprezentat momenteimportante din itoria artei. 3e aemenea tapieriile flamande au fot foarte apreciate i

cautate de intreaga nobilime europeana pana in ecolul al imenon, >uzanne 4ilar i 'melie ot5omb.

8n 1911, poetului i dramaturgului aurice aeterlinc- i a decernat Premiul obelpentru literatura. Benzile deenate '!enturile lui &intin de Aerge unt cele mai cunocute

benzi deenate belgiene, dar multi alti autori, Peo, 'ndre FranLuin, Edgar P. 0acob,

arc >leen au Kill #anderteen au facut ca indutria belgiana de benzi deenate apoata fi coniderata la fel de importanta precum cele din >tatele Unite au 0aponia.

8nca de la inceputul epocii moderne numeroae peronalitati au adu contributii

importante la dez!oltarea tiintei i te5nologiei. Printre cei mai importanti unt

e/ploratorul erardu ercator, anatomitul 'ndrea #ealiu, 5erbalitul 6embert3odoen i matematicianul >imon >te!in. 6egiunea a contribuit cu numeroae dez!oltari

te5nologice in domeniul indutriei metalurgice i a mineritului. 8n perioada mai recenta

c5imitul Ernet >ol!a i inginerul Genobe ramme au dez!oltat Proceul >ol!a irepecti! dinamul ramme, iar fizicianul eorge 4emaitre a propu teoria Big Bangului.

8n numeroae ocazii Premiul obel a fot atribuit unor oameni de tiinta belgieni: pentru

medicina in 1919 lui 0ule Bordet, in 19) lui Corneille Aeman i, in 19=?, lui 'lbert


7/7

Claude i C5ritian 3e 3u!eimpreuna cu a!antul american de origine romana eorge

Emil Paladeiar pentru c5imie in 19== lui 8la Prigogine.

Fotbalul i ciclimul unt porturi populare in randul belgienilor. Edd erc-/ eteconiderat a fi cel mai mare ciclit din toate timpurile. 8n fotbal 0upiler 4eague ete

competitia fotbalitica cea mai importanta, iar cluburi ca 6.>.C. 'nderlec5t au a!utdeeori uccee importante pe plan european. 8n ultimii ani doua $ucatoare de teni

belgiene au a!ut uccee importante, fiecare claandue pe prima pozitie in claamentulK&', ete !orba de Him Cli$ter i 0utine Aenin.

Circuitul >paFrancorc5amp gazduiete arele Premiu al Belgiei din calendarul

competitiei Formula 1. Pilotul belgian 0ac- 8c-/ a catigat mari premii i a terminat dedoua ori pe locul doi in Campionatul ondial de Formula 1. &5ierr Bouten ete un alt

pilot belgian ce a catigat ) cure in 199 i 199*.

8n 192* oraul 'n!er a gazduit 0ocurile %limpice de !ara, in 2*** Belgia a gazduit

impreuna cu %landa Campionatul European de Fotbal iar Benelu/ul ia depucandidatura pentru a gazdui editia din 2*1 a Campionatului ondial de Fotbal.

Belgia ete cunocuta la ni!el international pentru pecialitatile ei gatronomice.

umeroae retaurante belgiene pot fi gaite in g5iduri gatronomice importante, ca de

e/emplu 5idul ic5elin. ofrele, cartofii pra$iti i midiile unt printre cele maicunocute pecialitati belgiene, dar e/ita numeroae pecialitati locale. Belgia ete

renumita pentru ciocolata produa aici, numeroae marci locale de!enind foarte

cunocute pe plan international.

Belgia este cunoscuta de asemenea pentru cele peste 500 specialitati de ere. Berea

Belgiana contine una dintre cele mai mari !arietati de beri de calitate din lume, de la bereblonda i bruna pana la celebrele beri trapite i lambic. %riginile berii belgiene e gaec

in e!ul mediu cand manatirile o produceau pentru conumul propriu i mai tarziu ca unmi$loc de ai rotun$i !eniturile. Cu toate ca actualmente productia de bere ete dominata

de corporatiile internationale 8nbe! i 'l-en ae, continua a e/ite apro/imati! 12+

berarii independente in intreaga tara.

5ttp:IIro.Mi-ipedia.orgIMi-iIBelgia
http://ro.wikipedia.org/wiki/Belgiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Belgia

Documents

Cultura Organizationala Belgia