CS Casete Largire Drumuri Existente Balast

CAIET de SARCINI GENERAL pentru CASETE de LARGIRI a DRUMURILOR EXISTENTE Pag.1 / 29

CASETE DE LĂRGIRI A DRUMURILOR EXISTENTE

CAPITOLUL I. LUCRĂRI de TERASAMENTE

1. GENERALITATI

Art. 1.1. Domeniu de aplicarePrezentul capitol I se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea,

constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice minime ce trebuiesc indeplinite la executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactarea nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii precum si conditiile de receptie.

Art. 1. 2. Prevederi generale1.2.1. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 si

alte standarde - normative in vigoare in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.

1.2.2. Antreprenorul constructiei va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte societati de specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din prezentul caiet de sarcini si a preverilor – „ caiet de sarcini generale „ Indicativ AND 589/2004.

1.2.3. Constructorul va asigura prin masuri tehnologice si organizatorice respecarea prevederilor din prezentul caiet de sarcini cu obligatia sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor mentionate in jurnalul de santier

1.2.4. In cazul in care se vor constata abateri la caietul de sarcini, beneficiarul lucrarii poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si masurile necesare care se impun, executate pe cheltuiala constructorului.

2. MATERIALE FOLOSITE Art. 2.1. Pamanturi pentru terasamente

2.1.1. Pamantul pentru patul drumului la casete de largiri, din punct de vedere calitativ, va corespunde prevederilor STAS 1243-88.

Categoriile si tipurile de pamanturi care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date în tabelele 1a si 1b .

2.1.2. Pamanturile pentru patul drumului la casetele de largiri daca fac parte din categoria celor coezive de natura prafoasa argiloasa – calitate mediocra – se va trata conform STAS 1709/1,2.3, iar daca este de calitate rea sau foarte rea se vor inlocui pe o adancime de 50 cm de la nivelul patului casetelor de largire prevazut cu un material corespunzator asigurand si o separatie cu geotextil rezistent si permeabil, daca umiditatea relativa depaseste 0,55.

2.1.3. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, pentru casete de largire executate in pamanturi rele sau foarte rele vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare – corespunzatoare, pe o adancime sub nivelul patului prevaute la caseta de largire de :

- 20 cm in cazul pamanturilor rele - 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele clasificate conform tab. 1b – STAS 1243 -

88.2.1.4. Constructorul va asigura verificarea calitatii pamanturilor la inceput de

lucrare periodic si ori de cate ori constata vizual modificari a calitatii pamantului din pat.2.1.5. Verificarea calitatii pamntului consta in determinarea principalelor

caracteristici ale acestuia prevazute in tab. 2 si a caror rezultate vor fi consemnate de catre laboratorul antreprenorului intr-un registru.



Art. 2.2. Apa de compactare2.2.1. Apa necesara compactarii nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina

materii organice in suspensie. 2.2.2. Apa trebuie sa se incadreze in limitele prevazute de STAS 790 – 1984,in

care scop la inceput de lucrare se va stabili si decide sursa de aprovizionare pe baza de prelevari, probe si de determinari prevazute de STAS.

2.2.3. La schimbarea sursei de apa constructorul va intreprinde masuri pentru verificarea calitatii acesteia.

Tabel 2Nr.Crt Caracteristici care se verifica Frecvente minime

Metode de de-terminare, conf. STAS

1. Granulozitate

In functie de heterogenitatea pamantului utilizat însă nu mai putin de o incercare la 5000mc.

1913/5 – 1985

2. Limita de plasticitate 1913/4 – 1986

3. Coeficient de neuniformitate 1913/3-76

4. Caracteristicile de compactare 730-89

5. Umflarea libera

Pentru pamanturi folosite in remblee, din spatele zidurilor si a pamanturilor folosite la protectia rembleelor, cate o incercare la 1000mc

1913/13-83

1913/12-88

6. Sensibilitatea la inghet-dezghet

O încercare la fiecare: - 2000 mc pământ pentru rambleu - 250 ml de drum în debleu

1709/3 - 1990

7. Umiditatea Zilnic, sau la fiecare 500mc cate o incercare

1913/1 – 1982

3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR Art. 3.1. Pichetajul lucrarilor

3.1.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente constructorul restabileste si completeaza pichetajul detaliat, pe profile transversale la o distanta maxima intre acestea de 30 m in aliniament si de 20 m in curbe si care sa cuprinda elementele principale caracteristice in curbe si aliniamente.

3.1.2. Dupa pichetarea in ax se vor materializa prin tarusi marginile de platforma, punctele de intersectie a taluzului cu terenul ( ampriza ) si alte elemente care sa usureze executia lucrarilor.

3.1.3. Cu ocazia efectuarii pichetarii vor fi identificate toate instalatiile subterane si aeriene (electrice, de telecomunicatii, apa, gaz, canal sau de alta natura) aflate in ampriza lucrarilor precum si pichetarea lor in vederea mutarii sau protejarea acestora.

Art. 3.2. Lucrari pregatitoare3.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa lucrari

pregatitoare in limita zonei expropiate ca :- defrisari;- curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni;- decaparea si depozitarea pamantului vegetal;- asanarea zonei drumului pentru indepartarea apelor de suprafata si adâncime ;- demolarea constructiilor exiistente ;


3.2.2. Constructorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, scoaterea radacinilor si buturugilor inclusiv transportul materialului rezultat, in caz ca este necesar conform legislatiei in vigoare. Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la ramblee mici si la deblee.

3.2.3. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei pe care se executa lucrari de terasamente.

3.2.4. Pamantul vegetal se decapeaza de pe intreaga suprafata a amprizei drumului si dupa caz si de pe suprafata gropilor de imprumut.

3.2.5. Pamantul excedentar pentru umpluturi se va transporta in depozite cu caracter definitive stabilite teritorial in conditii ecologice.

3.2.6.Demolarile constructiilor existente se vor face pana la adancimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor incat resturile sa nu afecteze omogenitatea platformei terasamentului. Materialele provenite din demolari vor fi transportate daca nu au alta destinatie la groapa ecologica indicata de organele locale.

3.2.7. Toate golurile de natura puturilor, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura si compactatea metodic pentru obtinerea gradului de compactare optim.

3.2.8. Constructorul nu va trece la executia terasamentului inainte ca beneficiarul lucrarii sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare, accept ce trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnat in registrul de santier.

Art. 3.3. Miscarea pamantului3.3.1. Constructorul trebuie sa dispuna de o diagrama a cantitatilor de pamant ce

se vor transporta, aprobata de consultant.3.3.2. Excedentul pamantului rezultat din sapatura ca cele care sunt improprii

realizarii umpluturilor, in sensul calitatii prevazute de prevederile art.4 si care trebuiesc inlocuite, vor fi transportate in depozite definitive.

3.3.3. Pamantul necesar pentru umpluturi ce nu poate fi compensat din deblee, trebuie asigurat din gropile de imprumut.

3.3.4. Daca pe parcursul executiei lucrarilor natura pamantului provenit din deblee sau gropi de imprumut nu sunt compatibile cu prescriptiile tehnice din caiet, caiete speciale, standarde si normative tehnice in vigoare privind calitatea, constructorul trebuie sa informeze beneficiarul si sa-I supuna spre aprobare propuneri de modificare a sursei de pamant pentru umplutura.

Art. 3.4. Gropi de imprumut si depozite de pământ3.4.1. In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse

prin proiect sau caiete de sarcini speciale alegerea acestora o va face constructorul in colaborare cu beneficiarul lucrarii.

3.4.2. Constructorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale si nici sa nu provoace antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze din diverse motive pabube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice si particulare.

Art. 3.5. Executia debleurilor din casete de largiri a platformei drumului 3.5.1. Pe baza pichetajului existent materializat in teren, se trece la trasarea

sapaturii pentru caseta de largire astfel incat marginile asfaltului existent degradat, deformat si tasat sa fie inclus in latimea acestuia, asigurand o linie paralela a casetei cu axul drumului.

3.5.2. Inainte de decaparea asfaltului, pe linia trasata, cu taietorul de rosturi se va delimita longitudinal marginea casetei dinspre axul drumului pe adancimea minima a sapaturii.

3.5.3. Panta transversala a patului drumului inspre taluz va fi de 4-5%. 3.5.4. Pe conturul trasat sapaturile trebuiesc executate frontal pe intreaga latime

si adancime prevazute de profile transversale luand in considerare si prevederile art. 3.5.3. asigurand concomitent cu avansarea sapaturii nivelarea casetei si taluzarea debleului.


3.5.5. Nu se vor creea supraadanciri in debleu. Accidental daca apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform prescriptiilor dirigintelui de lucrare pe cheltuiala antreprenorului.

3.5.6. Săpaturile în terenuri sensibile la umezeală, lucrarile se vor executa progresiv, asigurându-se permanent drenarea şi evacuarea apelor pluviale şi evitarea destabilizării echilibrului hidrologic al zonei sau nivelului apei subteranre, pentru a preveni umezirea pământurilor. Toate lucrările preliminare de drenaj vor fi finalizate înainte de începerea săpăturilor, pentru a se asigura că lucrările se vor executa fără a fi afectate de ape.

3.5.7. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata pentru casete de largiri a drumului nu prezinta calitatile stabilite si capacitate portanta, se va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala beneficiarului asigurand adancimea sapaturii la patul casetei cu grosimea stratului de forma. Compactarea stratului de forma se va face la un grad de compactare de 100% Proctor normal iar la nivel pat debleu va fi deasemeni 100% Proctor Normal.

3.5.8. Inclinarea taluzelor la deblee depinde de natura terenului efectiv si sunt prevazute de STAS 2914 pana la adancimi de 12 m iar peste, cele din calcul.

3.5.9. Taluzurile vor trebui sa fie curăţate de pietre sau bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau incorporate in teren.precum si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.

3.5.10. Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente masele de pamant devin instabile constructorul va lua masuri de stabilizare anuntand in acelasi timp factorii interesati si pe beneficiarul lucrarii.

3.5.11. Sapaturile in terenuri moi ajunse la cota se vor trata conform art. 3.5.7. si compacta 100% grad de compactare Proctor Normal.

3.5.12. In terenuri stancoase in care se vor recurge la exploziv trebuie sa se obtina dupa explozii :

- degajarea la gabarit a taluzelor si platformei- cea mai mare fracţionare posibilă a rocii, evitand riscul de degradare a lucrarilor

sau instabilitati periculoase in zona.3.5.13. Pe durata lucrului in mod frecvent si in special dupa explozie taluzele de

debleu si terenurile de deasupra acestora vor fi curatate de roca ce ar putea sa se disloce punand in pericol siguranta si stabilitatea in zona.

3.5.14. Dupa executia lucrarilor se va verifica daca cotele au fost atinse iar acolo unde se constata ca nu constructorul va executa derocarile sau sapaturile pana la adancimea prevazuta de proiect in conditiile respectarii prevederilor art. 3.5.3. si art. 3.5.7.

3.5.15. Dupa executarea lucrarilor de sapaturi, corectarea,si nivelarea patului casetelor de largire si indeplinirea conditiilor de la art. 3.5.14. se trece la compactarea pamantului din pat cu mijloace necesare specifice conditiilor de lucru in spatii inguste – rulou compactor vibrator cu gabarit redus sau mai mecanic astfel incat pe adancimea de 30 cm sub patul casetei de largiri sa se realizeze indiferent de natura pamantului ( necoezive sau coezive ) un grad de compactare de 100% Proctor Normal.

3.5.16. La pamanturile necoezive stancoase cu granule de 20 mm in proportie mai mare de 50 % cand gradul de compactare nu se poate determina se va putea considera atins gradul de compactare, cand dupa numarul de treceri stabilit pe un esantion, echipamentul de compactare nu lasa urme vizibile la controlul gradului de compactare.

3.5.17. Abaterile la nivelul suprafetei casetelor de largiri nu trebuie sa depaseasca tolerantele admise pentru imbracaminte adica ‡ 3 cm sub indreptarul de 3 m in profil longitudinal iar panta transversala la caseta de largire trebuie sa fie min. 4% spre exteriorul platformei iar in profil longitudinal sa corespunda cu declivitatile imbracamintii.

Art. 3.6. Săpături în stânca

3.6.1. La săpătura în stâncă înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv, dacă acesta diferă de prevederile proiectului, constructorul va trebui să se asigure ca înclinarea taluzurilor în deblee până la 12 m adâncime să corespundă prevederilor STAS 2914 0 în funcţie de natura rocilor :


- roci stâncoase alterabile 1:1.5; 1:1- roci stâncoase nealterabile 1:0.1 până la poziţia verticală în funcţie de

stratificaţia favorabilă în ceea ce priveşte stabilitatea3.6.2 Taluzurile vor trebui să fie curăţate de pietre sau bulgări de pamânt care nu

sunt perfect aderente sau încorporate în teren ca şi rocile dislocate a căror instabilitate este incertă

3.6.3. În terenuri stâncoase la săpăturile executate cu ajutorul explozibilului antrepenorul trebuie să adapteze programul de derocare astfel încât să obţină :

- degajarea la gabarit a taluzurilor şi platformei - fracţionarea cât mai mare a rocii evitând orice risc de deteriorare a

lucrărilor3.6.4. Săpăturile pe terenuri cu declivităţi mai mari de 25% se vor executa cu

luarea măsurilor pentru evitarea căderilor de stânci, a eventualelor materiale rostogolite din amonte, măsuri ce trebuie asigurate la excuţia lucrărilor de către antrepenor prin inspecţii prealabile interzicându-se activităţi simultane pe mai multe niveluri în aceeaşi secţiune transversală.

3.6.5. La săpăturile executate pe taluzuri cu lungimea mai mare de 5 m cu înclinare abruptă de peste 45% (1:1) cu suprafaţa umedă a taluzului şi grohotişuri cu săpătura în trepte, lucrătorii vor folosi obligatoriu centură de siguranţă cu puncte de reazem corespunzătoare şi cască de protecţie

3.6.6. Pe întreaga durată a execuţiei şi lucrului, antreprenorul trebuie să inspecteze în mod frecvent şi în mod special după explozie, taluzurile de debleu şi terenurile de deasupra acestora în scopul de a se înlătura părţile de rocă care ar putea fi dislocate de viitoare derocări cu explozibil sau dislocări generate de alte cauze.

3.6.7. Dacă la verificare, după execuţia lucrărilor, adâncimea necesară nu este atinsă peste tot, antrepenorul va trebui să execute derocările necesare astfel încât suprafaţa nivelată a plaformei şi a taluzului să se înscrie în limitele de toleranţă admise sub lata de 3 m faţă de prevederile cotelor din proiect.

ProfilulToleranţe

Roci necompacte Roci compactePlatformă cu strat de formă ± 3 cm ± 5 cm

Platformă fără strat de formă ± 5 cm ± 10 cm

Taluz debleu neacoperit ± 10 cmVariabil în funcţie de natura

rocii

3.6.8. În cazul când în timpul săpăturilor se întâlnesc obiecte metalice se interzice ridicarea acestora.

Conducătorul punctului de lucru care va constata existenţa unor obiecte explozive va întrerupe imediat lucrul, va evacua lucrătorii şi utilajele din zona respectivă, anunţând imediat organele specializate, asigurând până la venirea acestora demarcarea, semnalizarea şi interzicearea accesului în zona respectivă.

Art. 3.7. Controlul compactarii

3.7.1. In timpul executiei patul casetei se verifica conform incercarilor mentionate in tab. 3.

Tabel 3

Nr.crt.Denumirea incercarii

Frecventa determinarilor

1 Incercarea Proctor

La fiecare schimbare a naturii pamantului si 1 la maximum 250m caseta

2 Determinarea 1 la maxim 250m


umiditatii caseta

3Determinarea gradului de compactare

1 la maxim 250m caseta

3.7.2. Laboratorul constructorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind :

- incercare Proctor - determinarea umiditatii - determinarea gradului de compactare Rezultatele consemnate in registru vor fi localizate pe zile, sector, pozitii km,

pozitia fata de axa, precum si alte informatii menite sa localizeze zonele de executie in teren.

Art. 3.7. Controlul executiei lucrarilor

Controlul calitatii lucrarilor de terasamente la casetele de largirea a drumului consta in :

- verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a casetei de largire ;- verificarea pregatirii terenului pentru casetele de largiri ;- verificarea calitatii pamantului din patul casetei de largiri ;- verificarea elementelor geometrice ale sapaturii casetei de largiri ; latimi,

adancimi, cote sapaturi ;- grad de compactare a patului casetei de largire ;- controlul calitatii patului casetei de largire executat.

Verificarea trasarii axului amprizei si a casetei de largiri se face inainte de inceperea

executiei lucrarilor de terasamente urmarindu-se prin aceasta respectarea prevederilor din proiect. Toleranta admisibila fata de pichetii din ax fiind de maxim +/- 0,05 m pentru latimi in raport cu reperii generali.

Abaterea in plus nefiind un impediment pentru calitatea latimii casetei si a platformei drumului.

3.7.2. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se verifica modul de pregatire a terenurilor in limita amprizei si zonei drumului prevazute la art. 3-2.

3.7.3. Dupa verificarea modului de realizare a lucrarilor pregatitoare din ampriza si casete de largiri se fac investigatii asupra calitatii pamantului din patul casetei de largiri conform STAS 2914 prelevandu-se probe pentru verificarea caracteristicilor pamantului de la adancimea de fundare a patului casetei de largiri conform prevederilor tab. 2.

3.7.4. Dupa executarea lucrarilor de sapaturi se fac verificari asupra latimii casetei si adancimii sapaturii admitandu-se ca abatere +/- 0,05 m la latimi fata de axul drumului si +/- 0,05 m la adancimea sapaturii neadmitandu-se sapaturi mai mici decat adancimea prevazuta in proiect.

3.7.5. Controlul compactarii patului casetei de largire se verifica conform incercarilor mentionat in tab. 3.

3.7.6. Controlul caracteristicilor patului casetei de largiri dupa terminarea executiei lucrarilor de terasamente se consemneaza in registrul laboratorului si vor sta la baza receptiei executiei lucrarilor.

Art. 4. Receptia lucrarilor

Lucrarile de terasamente vor fi supuse receptiei constand din :- receptia pe faze de execuţie;- receptia preliminara;- receptia finala;

4.1. Receptia pe faze de executie


4.1.1.In cadrul receptiei pe faze ascunse se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în BC 4/1996 şi se verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare.

4.1.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.

4.1.3. Receptia pe faze sa efectueaza de catre beneficiar si constructor iar documentul care se incheie va purta ambele semnaturi .

4.1.4. Receptia pe faze se face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii pentru patul casetelor de largiri :

- trasarea si pichetarea lucrării;- decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare ;- elementele geometrice ale casetei de largiri, inaltimea si adancimea sapaturii,

gradul de compactare a patului din casata.

4.2. Receptia preliminară pe faza determinanta 4.2.1. La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din aceasta se va

proceda la efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor, verificându-se:- concordanţa lucrărilor executate cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi a

proiectului de execuţie si dupa caz a prevederilor STAS in vigoare.- natura pământului din patul casetei de largiri a drumului si gradul de

compactare realizat.4.2.2. Lucrările nu se vor recepţiona dacă :- nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect;- nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului casetei de largire a

atestat de procese verbale de receptie pe faze ;- lucrările de scurgere a apelor sunt necorespunzătoare;- nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei;- nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului determinata

prin metode specifice la deblee inguste.Defecţiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care sa va stabili

modul şi termenele de remediere.4.2.3. Daca lucrarile sunt corespunzatoare prin procesul verbal de receptie de

terminare a lucrarilor de terasamente se va consemna ca se pot continua lucrarile in faza urmatoare privind executia stratului de fundatie pentru casetele de largirea drumului.

4.3. Receptia preliminară la terminarea lucrarilor 4.3.1. Receptia preliminara a lucrarilor de terasamente pentru realizarea patului

casetei de largiri se face o data cu receptia intregii lucrari de drum conform reglementarilor in vigoare.

Art. 4.4. Receptia finală

1.4.1. Aceasta se face odata cu receptia intregii lucrari dupa expirarea perioadei de verificare

in timp conform reglementarilor in vigoare.

CAPITOLUL II FUNDATII DIN BALAST

1. GENERALITATI

Art. 1.1. Obiectul si domeniul de aplicare


În acest capitol vor fi prezentate specificatiile tehnice privind executia si receptia stratului de fundatie din balast a sistemului rutier de la caseta de largire a drumului existent.

El cuprinde conditii tehnice de calitate ce trebuie indeplinite de materialele folosite, balast prevazut de SR662 apa prevazut de STAS 790 si de stratul de fundatie prevazut de STAS 6400.

Art. 1.2 Prevederi generale 1.2.1 Stratul de fundare din balast se realizeaza intr-un singur strat sau mai

multe straturi in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 – 84,intre limitele 15 si 30 cm.

1.2.2 Constructor este obligat sa asigure masuri organizatorice si tehnologice corespunzatoare in vederea respectarii prevederilor din prezentul caiet de sarcini. 1.2.3. Constructor va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu societati de specialitate atestate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor din prezentul caiet de sarcini si a prevedrilor „ caiet de sarcini general nr. 5 – Indicativ AND 589/2004 „ cu obligatia sa tina evidenta zilnica a stratului de fundatie din balast executat, rezultatul incercarilor care vor fi consemnate intr-un jurnal, registru de laborator. 1.2.4. Pentru abaterile de la caietul de sarcini si a prevederilor din proiect, beneficiarul lucrarilor poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si masurile ce se impun, cu consecintele ce decurg, pe cheltuiala constructorului.

2. MATERIALE FOLOSITE

Art. 2.1. Agregate naturale 2.1.1. Pentru executia stratului de fundatie la casetele de largirea drumului

existent se va utiliza balast cu granula maxima 63 mm.2.1.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile rezistente la intemperii, sa nu

contina corpuri straine vizibile ( bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

2.1.3. Agregatele pentru a putea fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative prevazute de SR 662 – 89 “ si evidentiate in tabelul 1.

Tabel 1

Caracteristici

Conditii de admisibilitateMetode de verificare

STASAmestec

optimFundaţii rutiere

Completare sist. Rutier la îngheţ-dezgheţ –

strat de formă

Sort 0-63 0-63 0-63 -Conţinut de fractiuni % STAS 1913/5Sub 0.02 mm Max 3 Max 3 Max 3 STAS 4606Sub 0.2 mm 4-10 3-14 3-330-1 mm 12-22 4-38 4-530-4 mm 26-38 16-57 16-720-8 mm 35-50 25-70 25-800-16 mm 48-65 37-82 37-860-25 mm 60-75 50-90 50-900-50 mm 85-92 80-98 80-980-63 mm 100 100 100


Granulozitate Conform figurii din STASCoef de neuniformitate (Un) min

- 15 15

STAS 730Echivalent nisip (EN) 30 30 30Uzura cu maşina tip Los Angeles (LA) % max.

30 50 50

2.1.4. In cazul in care se utilizeaza balast amestec optimal conditiile sunt cele din tabelul 1 in cazul sursei naturale, in cazul amestecului de sorturi : 0 – 8; 8 – 16; 16 – 25 ; 25-63 ; trebuie sa corespunda prevederilor SR662.

2.1.5. Balastul se va aproviziona din timp in depozite intermediare pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator complete pentru a se putea verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele de calitate.

2.1.6. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise de capacitate, in concordanta cu volumul necesar lucrarilor.

2.1.7. In cazul cand aprovizionarea se face din mai multe surse, depozitarea se va face separat pentru evitarea amestecarii acestuia.

2.1.8.In cazul in care la verificarea calitatii balastului aprovizionat granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tab. 1 el se va corecta cu sorturile granulometrice deficitare pentru incadrarea in curba granulometrica.

2.1.9. Laboratorul constructorului va asigura controlul calitatii balastului inainte de punerea in opera astfel incat sa se edifice ca cele inscrise in certificatele de conformitate pentru calitate emise de furnizori corespund cu calitatea materialului aprovizionat.

2.1.10. Controlul calitatii balastului de catre laboratorul constructorului se face la caracteristicile si cu frecventa prevazuta in tabelul 2.

Tabel 2Acţiunea, procedeul de

verificare sau caracteristici ce se

verifică

Frecventa minimaMetoda

de determinare

La aprovizionareLa locul de punere in

opera

Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionau

- -

Determinarea granulometrică.Echivalentul de nisip.Neomogenitatea balastului

O probă la fiecare lot aprovizionat, de 500 tone, pentru

fiecare sursă

STAS 4606STAS 730


Umiditate -

O probă pe schimb (şi sort) înainte de

începe-rea lucrărilor şi ori de câte ori se

observa o schimbare cauzate de condiţii

meteo

STAS 4606

Rezistenţa la uzură cu maşina tip Los Angeles (LA)

O probă la fiecare lot aprovizionat, de 5000 tone, pentru

fiecare sursă

- STAS 730

Art. 2.2. Apa de compactare

2.2.1. Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, caz in care apa nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

2.2.2. Apa trebuie sa se incadreze in limitele prevazute de STAS 790 in care scop la inceput de lucrare sau ori de cate ori se schimba sursa sa se preleveze probe pentru verificarea calitatii si a decide sursa de aprovizionare pentru lucrari.

3. CARACTERISTICILE DE COMPACTARE

Art. 3.1. Caracteristici optime de compactare 3.1.1. Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de

laboratorul de specialitate acreditat, inainte de inceperea lucrarilor de executie, prin incercarea Proctor modificata, conform prevederilor STAS 1913/13 – 83 :

- du max.PM, si reprezinta greutatea volumica in stare uscata, PM exprimata in g/cm3

( PM = Proctor modificat)- Wopt PM - umiditatea optima de compactare PM, exprimata in %

Art. 3.2. Caracteristici efective de compactare 3.2.1.Caracteristicile efective de compactare se efectueaza de Laboratorul

santierului pe probe prelevate din lucrare, determinand: - du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm3

- Wef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %.

Art. 3.3. Gradul de compactare3.3.1.Prin gradul de comtactare se verifica daca stratul de fundatie din balast

corespunde conditiei de compactare :

duef = greutatea volumica uscata efectiva ( g/cmc)dumaxPM = greutatea volumica uscata maxima Proctor Modificata ( g/cmc ).

4. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

Art. 4.1. Masuri preliminare 4.1.1.Executia stratului de fundatie din balast se face numai dupa receptia

terasamentelor a casetelor de largiri prevazute la cap. I a prezentului caiet de sarcini.4.1.2.Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica utilajele care concura la

realizarea fundatiei din balast.


4.1.3.Inainte de asternerea stratului din balast se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii – drenuri transversale, de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau rigola si racordarea stratului de fundatie de la casete astfel ca partea inferioara a stratului de balast sa fie cu 15 cm deasupra fundului de sant rigole dreptunghiulare pavate.

Art. 4.2. Experimentarea punerii in opera a balastului 4.2.1.Înainte de inceperea lucrarilor, constructorul este obligat sa efectueze

experimentarea pe un tronson de proba in lungime minima de 30 m pe latimea casetei de largiri pentru stabilirea in conditii de executie curenta pe santier, urmatoarele:

- componenta utilajelor de compactare ;- modul de actionare pentru realizarea gradului de compactare (gc) ;- grosimile de asternere pentru obtinerea grosimii din proiect.4.2.2.Compactarea de proba pe tronsonul experimental se executa in fata

dirigentelui de santier, in calitate de reprezentant a Consultantei de urmarire a executiei lucrarilor, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator pe probe recoltate din pozitii stabilite de comun acord.

4.2.3.In functie de dotari se recomanda ca pentru compactare sa fie utilizat pe langa rulou compactor vibrator de dimensiuni reduse, adaptabil la sectoare inguste si maiul mecanic cu interventii alternativ succesive pentru obtinerea gradului de compactare recomandat si a unei suprafete fara denivelari.

4.2.4.In cazul in care gradul de compactare (gc) prevazut nu poate fi obtinut, constructorul trebui sa realizeze o noua incercare in alte conditii de grosimi a balastului asternut si alta combinatie de utilaje care sa conduca neconditionat la realizarea gradului de compactare prescris.

4.2.5. Tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii.

4.2.6.Incercarile au drept scop stabilirea parametrilor de compactare :- grosimea maxima a stratului de balast pus in opera ;- conditiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi

intensitatea de compactare a utilajului)Intensitatea de compactare = Q/S

in care:Q = volum balast pus in opera in unitate de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc. S = suprafata calcata de compactor in intervalul de timp dat, exprimat in mp.

Art. 4.3. Punerea in opera a balstului 4.3.1. Pe stratul receptionat (terasament, strat de forma, substrat sau strat inferior

de fundatie ) se va asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.

4.3.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii de compactare (WoptPM ) se stabileste de laboratorul de santier, tinand seama de umiditatea agregatului si ea se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirile locale.

4.3.3.Compactarea straturilor de fundatie din balast se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul etalon experimental,la intensitatea realizata conform prevederilor Art. 4.2.6.

4.3.4. Eventualele denivelari dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport, se niveleaza si apoi se compacteaza din nou.

4.3.5. Este interzis asternerea balastului pe patul casetei de largire acoperit cu strat de zapada sau de gheata.


Art. 4.4. Controlul calitatii compactarii stratului de fundatie din balast 4.4.1.In timpul executiei stratului de fundatie din balast la casetele de largire a

drumului pentru verificarea compactarii se fac incercari si determinari prevazute in tabel 3.

Tabel 3Nr.Crt.

Determinare, procedeul de Verificare sau caracteristici

care se verifica

Frecvente minime la locul de punere in

opera

Metoda de verificare STAS

1. Incercarea Proctor modificata La inceput de lucrare

1913/13 - 83

2. Determinarea umiditatii de compactare

Zilnic dar cel putin un test la fiecare 250m caseta de

largire

4606 - 80

3. Determinarea grosimii stratului compactat

Una la fiecare 200 m caseta de largire -

4. Verificarea realizarii intensitatii de compactare

Q/S determinate pe tronsonul experimental

zilnic Ic = Q/S

5. Determinarea gradului de compactare (gc) prin

determinarea greutatii volumetrice in stare uscata

-zilnic in minim in 2 puncte pentru 200 m caseta de largire

1913/15-8512288

4.4.2. Laboratorul antreprenorului executant va tine evidenta privind calitatea

stratului executat pentru:- compozitia granulometrica a balastului utilizat ;- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor

modificat (umiditatea optima, densitatea maxima uscata) ;- Caracteristicile efective ale stratului executat ( umiditate, densitate, grad

de compactare), dupa caz capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast.

5. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Art. 5.1. Elemente geometrice 5.1.1.Se verifica grosimea stratului de fundatie din balast prevazut in proiectul

tehnic. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se va strapunge stratul la fiecare 200 m strat executat de caesta de largire. Grosimea stratului de fundatie a casetelor de largire este media masuratorilor pe sectorul supus receptiei. Abaterea limitei la grosime poate fi de max. +/- 20 mm fata de prevederile din proiect.

5.1.2.Latimea stratului de fundatie din balast a casetei de largiri trebuie sa corespunda prevederilor profilelor transversale din proiect unde se fac si verificarile de latime. Abaterile limita la latimi pot fi de +/- 5 cm fata de prevederile din proiect.

5.1.3.Panta transversala a fundatiei de balast a casetei de largire este aceea a imbracamintii sub care se executa, prevazute in proiect in profilele transversale.Denivelarile admisibile sunt +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m.

5.1.4.Declivitatile in profil longitudinal sun conform valorilor din proiectul tehnic de executie. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast a casetei de largiri fata de prevederile din proiect pot fi 0/- 10 mm.


Art. 5.2. Conditii de compactare 5.2.1.Straturile de fundatie din balast la casetele de largiri a drumului trebuie

compactate pana la realizarea gradului de compactare (gc) minim din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor Modificat STAS 1913/13. In functie de clasele tehnice a drumurilor

Clasa tehnica IV si V - 98 % in cel putin 93% din punctele de masurare ;- 95% in toate punctele de masurare.

Situatie in care se incadreaza si DJ 112F ca fiind un drum de clasa tehnica IV.

Art. 5.3. Caracteristicile suprafetei de fundatie 5.3.1.Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei casetei de largiri se efectueaza

in profil longitudinal cu ajutorul latei de 3 m. In mijlocul benzii casetei de largiri denivelarile nu pot fi mai mari de +/- 2 cm.

5.3.2. In profil transversal verificarea se efectueaza dreptar adecvat la latimea casetei de largire in dreptul profilelor transversale ale proiectului iar denivelarile admisibile nu pot fi mai mari de + 1 cm.

6.. RECEPTIA LUCRARILOR

Art. 6.1. Receptia pe faza determinanta 6.1.1.Receptia se efectueaza conform regulamentelor in vigoare atunci cand toate

lucrarile pentru fundatia din balast sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate. Conform Art. 2.1.10 calitatea balastului, Art. 4.4. calitatea compactarii stratului de balast, Art. 5.1. elemente geometrice, Art. 5.2. conditii de compactare, Art. 5.3. caracteristicile suprafetei de fundatei.

Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie cantitativ si calitativ, impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestor verificari se incheie Procesul Verbal de receptie pe faza in registrul de lucrari ascunse.

Daca lucrarile sunt corespunzatoare in procesul verbal se va consemna ca se pot continua lucrarile in faza urmatoare privind executia stratului de agregate stabilizate cu ciment pentru casetele de largire a drumului.

Art. .6.2. Receptia preliminara 6.2.1. Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari

a casetelor de largiri. Art. 6.3. Receptia finala 6.3.1. Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pe intreaga

lucrare conform reglementarilor in vigoare.

CAPITOLUL III STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

1. GENERALIATI

Art. 1.1.Obiect si domeniul de aplicare 1.1.1.Prezentul Capitol III din Caietul de Sarcini contine specificatiile tehnice

privind executia si receptia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment


conform prevederilor STAS 10473/1 care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul,punerea in opera si controlul calitatii pentru casetele de largire a drumurilor existente.

1.1.2.Conform prevederilor tabelului anexa la STAS 6400 straturile rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se folosesc pentru casetele de largiri ale fundatiilor drumurilor existente, amenajari de platforme si locuri de parcare, benzi de stationare si incadrare;

-consolidarea acostamentelor.

Art. 1.2. Prevederi generale 1.2.1.La executarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment

se vor respecta prevederile din standardele de referinta si a caietului de sarcini.1.2.2.Constructorul e obligat sa asigure prin masuri organizatorice si tehnologice,

respecatrea prevederilor din caietul de sarcini prezent.1.2.3.Constructorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu

societati de specialitate atestate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor din prezentul caiet de sarcini si a prevederilor”Caiet de sarcini generale nr.7” ind. AND 589/2004 cu obligatia sa tina evidenta zilnica a straturilor rutiere din agregate stabilizate cu ciment executate, rezultatul tuturor incercarilor si deteminarilor pe faze de excutie si proces tehnologic si care vor fi consemnate intr-un jurnal registru de laborator.

1.2.4.Constructorul la cererea beneficiarului, prin reprezentantul delegat este obligat sa efectueze verificarile suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

1.2.5.In cazul in care se vor constata abateri de la caietul de sarcini si a prevederilor din proiect, beneficiarul lucrarii poate dispune intreruperea lucrarii cu dispunerea masurilor ce se impun, cu consecintele ce decurg, dupa caz, pe cheltuiala constructorului.

2. MATERIALE FOLOSITE

Art. 2.1.Cimenturi2.1.1.La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din tipurile de ciment

care sa corespunda conditiilor tehnice de calitate (tabel 1), in concordanta cu procesul tehnologic si organizatoric adoptat pe intregul flux de executie.

Conditii tehnice de calitate pentru cimenturiTabel 1

Nr. crt

Caracteristici fizice CimentulII/A-S32,5 SRII/A-S35,5

HII/A-S32,5I

42,5(P40)CD-40

1 Priza determinata pe pasta de ciment de consistenta

normala -sa nu inceapa mai devreme-sa nu se termine mai traziu

1 ora 1 ora 1 ora 2 ore10 ore

2 Constanta de volum determinate pe turteMarimea de volul la

incercarea cu inelul Le Chatelier

Turtele sa nu prezinte incovoiere, crapaturi (fenomene de umflare)

<10

3 Rezistenta mecanica la compresiune minim:

La 2 zile N/mm² La 7 zile N/mm²

La 28 zile N/mm²

-16

32,5-52,5

-16

32,5-52,5

10-

42,5-62,6

152540


Nota:Cimenturile la care priza incepe mai repede de 2 ore se vor folosi in mod obligatoriu numai cu intarziator de priza, luand in considerare toti timpii necesari pana la terminarea punerii in opera a materialului stabilizat.

Tp Timp: la preparare de la prima sarja, pana la ultima in concordanta cu volumul transportat

Tt Timp: de transport in concordanta cu viteza comerciala de transport legala, stationari la semnafoare, bariere, etc.

Taf Timp: de punere in opera si finisare Ts Timp: de rezerva (siguranta) pentru diverse defectiuni neprevazute, pe fluxul

tehnologic.2.1.2.Cimenturile mentionate in tabelul 1 trebuie sa corespunda prevederilor

standardelor care le reglementeaza-Ciment II/A-S 32,5 - Stas 1500-Ciment SR II/A-S 32,5 - Stas 3011-Ciemnt H II/A-S 32,5 - Stas 3011-Ciment I 42,5 (P40) - Stas 388-Ciemnt CD - Stas 100922.1.3.Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor

prescrise clasei respective vor fi declasate si utilizate corespunzator cu noua clasa.2.1.4.Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a se

utiliza la prepararea materialelor stabilizate sau sau la prepararea betoanelor.2.1.5.Este recomandat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura sursa, in caz

contrar trebuie sa fie asigurate conditii separate de depozitare pe surse furnizoare.2.1.6.Daca constructorul propune utilizarea a mai multor tipuri de ciment trebuie

sa obtina aprobarea delegatului beneficiarului.2.1.7.Conditiile tehnice de receptie, livrare si control la aprovizionarea cimentului

trebuie sa corespunda standardului respectiv 2.1.8.In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane sau depozit

intermediar, cimentul va fi ferit de umezeala si de impregnarea cu corpuri straine, asigurandu-se depozitarea in celule de tip siloz atat in depozite de consum cat si in cele de rezerva, corespunzatoare si functionabile impotriva alterarii cimentului cauzata de fenomene meteorologice.

Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoasterea si controlul acestuia.

2.1.9.In cursul executiei cand apare necesare schimbarea sortimentului de ciment depozitat in silozuri acestea se vor goli complet si se vor curata cu instalatia pneumatica si se vor marca corespunzator noului sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita.

2.1.10.Se interzice folosirea cimentului avand temperaturi mai mari de 50 Cº.2.1.11.Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data

expedierii de catre producator.2.1.12.Cimentul ramas mai mult timp in depozit poate fi intrebuintat numai daca,

dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice de 2(7) zile este corespunzator.

2.1.13.Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului, astfel:-certificatele de conformitate a calitatii cimentului emise de catre fabrica

furnizoare pentru fiecare lot livrat se vor pastra intr-un dosar-rezultatele determinarilor efectuate de catre laboratoare asupra caracteristicilor

cimentului se vor consemna intr-un registru pentru ciment

Art. 2.2.Agregate

2.2.1.Pentru executia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment cf. STAS 10473/1 se utilizeaza sorturile de agregate din Tabelul 2

Domeniul de aplicare Agregate folosite Natura agregatului Dimensiunile agregatului


Straturi de fundatie pentru structuri rutiere

nerigide si rigide, platforme, locuri de parcare, benzi de

stationare, acostamente

Agregate de balastiera cf SR 662-tabel 4 nisip-tabel 8 pietris-tabel 15 balast

0-48-250-25

Agregate concasate de balastiera, cf SR 667-tabel 8 pietris concasat -tabel 15 balast concasat Agregate de cariera cf SR 667-tabel 3 si 6-piatra spartasavura

8-250-25

8-16 si 16-250-16

2.2.2.Agregatele trebuie sa provina din roci stabile nealterabile in contact cu aerul, apa si la inghet-dezghet.

Se Se interzice folosirea agregatelor din roci feldespatice sau sitoase.2.2.3.Agregatele trebuie sa fie inerte fara efecte daunatoare asupra liantului

folosit la executia stratului rutier stabilizat.2.2.4.Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a asigura

omogenitatea si constanta calitatii acestora, aprovizionarea la statia de betoane facandu-se numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca ele sunt corespunzatoare.

2.2.5. In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si la depozite, agregatele trebuie ferite de impurutati.

La statia de betoane agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate separat pe sorturi si pastrate in conditii acre sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare intre sorturi.

2.2.6.Agregatele naturale folosite la executie straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie sa indeplineasca caracteristicile de calitate indicate in tabel 3 si 4.

Nisip pentru straturile rutiere stabilizate cu cimentTabel 3

Caracteristici de calitate Conditii de admisibilitateClasa tehnica a drumului

I-II-III IV-Vsort 0-4

Coeficient de neunifoemitate (Um) % min

Continua

Echivalentul de nisip (EN) min 50 30

Agregate de balastiera, concasate de cariera pe stratul stabilizat Tabel 4

Caracteristici de calitate

Domeniu de utilizare

Strat de baza pentru sisteme rutiere

nerigide de clasa tehnica I-III

Strat de baza pentru sisteme rutiere

nerigide de clasa tehnica IV-V si

platforma parcare

Straturi de fundatie pentru sisteme

rutiere nerigide di rigide, platforme,

parcare, benzi stationare, consolidare

acostamenteSort de balast agregate concasate

8-16 0-16 8-25


Continut de fractiuni 0-8 mm

50-75% 50-80% 50-80%

Granulozitate Continua conform tabel 5Coeficient de neuniformitate (cim) min

8 8 8

Echivalent de nisip %, fractiuni 0-4 mm

30 30 30

Uzura cu masina Los Angeles (LA)%

35 35

2.2.8.Granulozitatea in toate cazurile trebuie sa fie continua si sa se inscrie in limitele specificate in tabel 4 si tabel 5

GranulozitateTabel 5

Domeniul granulozitatii

Limitele variatiei

Treceri permise di ciururi in % din masa0,1 0,2 1 4 8 16 25

Sort 0-16 Inferioara 6 8 18 35 51 90 -

superioara 11 17 34 59 75 100 -0-25 Inferioara 6 8 18 35 51 72 90

superioara 11 17 34 59 75 90 100

2.2.8.Laboratorul constructorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:-certificatele de conformitate a calitatii agregatelor emise de furnizor vor fi cuprinse intr-un dosar separat -rezultatele determinarilor efectuate de catre laborator asupra caracteristicilor agregatelor se vor consemna intr-un registru jurnal de laborator.

Art. 2.3.Apa

2.3.1.Apa utilizata la prepararea amestecului de agregate naturale si ciment (agregate stabilizate cu ciment) poate sa provina din retea publica sau alta sursa, caz in care apa trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de Stas 790.

Indiferente de sursa, inainte de inceperea lucrarilor se va face verificarea apei de catre un laborator de specialitate.

2.3.2In timpul utilizarii apei pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri.

2.3.3De cate ori se se schimba sursa se vor face analize pentru verifacarea calitatii cf stas 790

Art. 2.4. Aditivi 2.4.1.La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se

impune adesea folosirea unui intarzietor de priza.Acesta poate fi cel folosit obisnuit la prepararea betoanelor de ciment.

Art. 2.5. Materiale de protectie 2.5.1.Ca materiale de protectie a suprafetei stratului stabilizat se utilizeaza:

-emulsie bituminoasa cationica cf Stas 8877-nisip sort 0-4 mm cf SR 662

Art. 2.6. Controlul calitatii materialelor inanite de preparare a amestecului stabilizat


2.6.1. Materialele destinate prepararii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment pentru straturile de baza sau de fundatie sunt supuse la incercari si determinari preliminare stabilirii retetei a caror caracteristici di frecventa sunt mentionate in tabelul 6

Caracteristici de control la materialele pentru stabilizare.Tabel 6

Material Actiunea, procedeul sau caracteristica ce se verifica

Frecventa minima Cf StasLa aprovizionarea

materialului in depozitInainte de utilizarea

materialului

0 1 2 3 4Ciment Examinarea datelor inscrise in

certificatul de calitate sau certificatul de garantie

La fiecare lot aprovizionat - -

Constante de volum stabilitate O detreminare la fiecare lot aprovizionat dar nu mai putin de una la 100t de o proba medie

- SREN 196-3-

TimP de priza

Rezistente mecanice la 2(7) zile O proba la 100 t sau la fiecare siloz in care s-a depozitat lotul respectiv

- SREN 196-1-

Rezistenta mecanica la 28 zilePrelevare de contra probe ce se pastreaza minim 45 zile pastrate in cutii sua pungi sigilate

La fiecare lot aprovizionat. probele se preleveaza in prezenta delegatului

- -

Starea de conservare numai daca s-adepasit termenul de depozitare sau au intrevenit factori de alterare

O determinare la fiecare lot aprovizionat fiecare siloz in care s-a depozitat lotul aprovizionat (pe o proba medie)

Doua determinari pe siloz( sus si jos)

SREN 196-6

Agregate Examinarea datelor inscrise in certificatul de conformitate a calitatii sau a certificatului de garantie


Garanulozitatea sorturilor O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare lot si sursa

- Stas 730Stas 4606

Echivalent de nisip O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sort si sursa

- Stas 730


Coeficient de neuniformitate O proba la fiecare lot aprovizionat si pentru fiecare sursa

- Stas 730

umiditate - O proba pe si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteo

Stas 4606

Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles

O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sort si sursa

- Stas 730

Aditivi Examinarea datelor inscrise in certificatul de conformitate a calitatii


Apa Compozitie chimica - O proba la inceperea lucrarilor pentru fiecare sursa

Stas 730

Emulsie biruminoasa cationica

Examinarea datelor inscrise in certificatul de conformitate a calitatii sau certificatul de garantie

La fiecare lot aprovizionat Inainte de utilizare

Stas 8877

3.STABILIREA COMPOZITIEI AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

Art. 3.1. Incercari preliminare3.1.1.Studiul compozitiei amestecului de agregate naturale, ciment si apa se va

face de catre un laborator de specialitate prin efectuarea unor incercari preliminare ce vor determina:-curba granulometrica a agregatelor -dozaje de ciment si aditivi-densitatea in stare uscata de referinta, respectiv caracteristicile de compactare

3.1.2.Testul preliminar va determina variatiile admisibile ale compozitiei in vederea adaptarii acestora la conditiile de santier pastrand caracteristicile amestecului preparat privind lucrabilitatea, omogenitatea si caracteristicile.

Art. 3.2.Compozitia amestecului3.2.1.Stabilirea compozitiei amestecului se face la :

-intrarea in functiune a statie de preparare;-schimbarea tipului de ciment sau agregate ;-ori de cate ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compozitiei utilizate.

3.2.2.Compozitia amestecului de ciment, apa si agregate naturale se va stabili numai pentru incercari de catre un laborator atestat.

3.2.3.Curba granulometrica a amestecului ales trebuie sa se incadreze in limitele prevazute in tabelul 5, astfel incat caracteristicile fizico mecanice obtinute sa fie optime in conditiile compactarii standard (incercare Proctor modificat)

3.2.4.Continutul de apa trebuie sa se situeze la nivelul umiditatii optime de compactare

3.2.5. Caracteristicile de compactare dumax PM-densitatea in stare uscata maximaWopt´-umiditatea optima

Ale stratului din material stabilizat cu ciment se vor determina de catre un laborator de specialitate autorizat –cf.prevederilor Stas 1913/19 prin metoda Proctor Modificat.

3.2.6.O importanta deosebita in cazul agregatelor naturale stabilizate cu ciment o are durata de punere in opera.Aceasta este durata in care priza este nula sau foarte


slaba pentru a permite punerea in opera a amestecului fara sa prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice si compactarea acestuia.

3.2.7.Durata de punere in opera a materialelor granulare satabilizatre variaza intre 2 si 6 ore in functie de conditiile de executie.

Marirea duratei peste 2 ore se poate obtine prin utilizarea unui intarzitor de priza.3.2.8.Cantitatea de intarzietor de priza depinde de temperatura mediului ambiant,

ea trebuind a fi stabilita de laborator in cadrul studiilor preliminare cunoscandu-se ca la:-10Cºdurata de punere in lucru este dublul celei obtinute la 20Cº iar acesta la randul ei este de 2 ori mai mare dacat cea pentru 40 Cº

Incercarea se face pentru diferite temperaturi si se traseaza diagrama timp de punere in opera –temperatura.

3.2.9.Compozitia amestecului se va stabili prin incercari (tabel 7) cu dozaje de ciment conform tabelului 8.

Conditii pentru stabilirea compozitiei amesteculuiTabel 7

Caracteristica Denumirea stratului si a lucrarii

Strat de baza pentru sisteme rutiere nerigide,

platforme si locuri de parcare

Strat de fundatie pentru sisteme rutiere rigide,

nerigide, consolidare benzi de stationare, benzi de

incadrare si acostamenteRezistenta la compresiune

N/mm² Rc la 7 zile

Rc la 28 zile1,5-2,22,2-5,0

1,2-1,81,8-3,0

Stabilitatea la apa % maxim-Sacaderea rezistentei la

compresiune RCI-umflare volumetrica-absorbtia de apa Ai

20

25

25

510

Pierderea de masa % maxim

-saturare-uscare Psu-inghet-dezghet Pid

77

1010

Dozaje orientative de ciment pentru stabilirea compozitiei amestecului

Tabel 8Denumirea stratului Agregatul Dozaj orientativ de

ciment % max din cantitatea de

agregate naturale uscate

natura Granulozitate (mm)

Strat de baza platforme si locuri de aprcare

BalastAgregate concasate

0-160-16

3-7

Nisip 0-4 6-10


Strat de fundatie, consolidarea benzilor de stationare, a benzilor de

incadrare si a acostamentelor

Balastconcasate

0-250-25

4-6

Dozajul de ciment va fi stabilit prin incercari preliminare astfel incat sa se asigure rezistentele prevazute in tabelul 7.

4. PREPARAREA AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

Art. 4.1.Statia de preparare4.1.1.Prepararea amestecului din agregate naturale, ciment, apa, se poate efectua

în :- centrale de tip continuu de dozare si malaxare- centrale de betoane folosite la prepararea betoanelor rutiere;4.1.2.Distanta maxima intre statia de preparare si punctul de lucru va corespunde

unui timp de transport al agregatelor stabilizate cu ciment de maxim 45 minute.4.1.3,Statia de preparare trebuie sa aiba un regulament de functionare bine definit

si sa dispuna de:a) depozite de agregate corespunzatoare pentru evacuarea apelor provenite din

precipitatii ;b) silozuri de ciment marcate corespunzator avand capacitatea corelata

corespunzator cu capacitatea de productie;c) instalatie de preparare cu rezervoare si dozatoare in buna stare de functionare;d) buncar pentru descarcarea din utilajele de preparare a amestecului;e) laborator amenajat si utilat corespunzator;f) dotari care sa asigure spalarea malaxorului buncarelor si mijloacelor de transport;g) dotari privind protectia muncii si PSI;

4.1.4.Centralele de preparare trebuie sa respecte caracteristici privind precizia de cantarire si dozare de:±3% la agregate ±2% la ciment si apa±5% la aditivi

Tolerantele se exprima de greutatea fiecarui component. 4.1.5.Constructorul va prezenta comisiei de atestare a statiei de preparare lista reglajelor care trebuie sa fie efectuate la instalatie, pentru indeplinirea conditiilor Art. 3.2.,comisia controland daca s-au facut aceste reglari –in functie de compozitia stabilita si afisata in special la:-etalonarea cantarelor;-verificarea dozajelor volumetrice;-functionarea eficienta a dispozitivelor inchidere deschidere la introducerea agregatelor, a cimentului si a apei in malaxorul instalatiei de preparare

Toate aceste verificari facandu-se inainte de inceperea prepararii amestecului.

Art. 4.2. Experimentarea prepararii amestecului

4.2.1.Inainte de inceperea lucrarilor, contructorul are obligatia sa faca teste pe statia de preparare a amestecului pentru a verifica daca reteta amestecului stabilita in laborator permite atingerea caracteristicilor in conditii de santier.

4.2.2.Testele trebuie repetate pana cand se obtin rezultate satisfacatoare pentru:-umiditate-omogenitatea amestecului-rezistenta la compresiune-timp optim de punere in opera


Cu ocazia testelor se va stabili si durata minima de malaxare pentru un amestec preparat omogen.

4.3.3.Probele pentru verificari se vor recolta din amestecul preparat pentru testare in vederea obtinerii caracteristicilor cf. Pct.3.2. tabel 7 si 8.

Art. 4.3. Prepararea propriu-zisa a amestecului 4.3.1.Este intezis preparea amestecului in instalaltii care nu permit incadrarea in

abaterile pervazute la Art. .414 sau cu dispozitive de dozare si echipamente defecte.Constructorul raspunde de buna fuctionare a dispozitivelor de dozare asigurand

verificarea permantenta, dar nu mai putin de o data pe saptamana.4.3.2.Apa se va corecta in functie de umiditatea agregatelor astfel incat la

punerea in opera sa se asigure umiditatea optima de compactare.4.3.3.Cantitatea de ciment se introduce cea prevazuta de reteta, prevazuta pe

sarja si afisata pe statie.4.3.4.Amestecarea se va face pana la realizarea omogenizarii amestecului.4.3.5.Amestecul gata preparat se introduce in buncarul de stocare din care se

descarca in autobasculanta pentru evitarea segregarii.

Art. 4.4. Controlul calitatii amestecului preparat 4.4.1.Controlul calitatii amestecului preparat pentru determinarea caracteristicilor

fizico-mecanice ale amestecului se va face conform prevederilor tabelului 9.Pentru calitatea amestecului, constructorul va tine urmatoarele evidente:

-compozitia amestecului preparat-caracteristici de compactare –Proctor Modificat-caracteristici ale amestecului preparat:

-umiditatea -la statia de preparare -la locul de punere in opera

densitatea stratului compactat-confectionarea epruvetelor de amestec si determinarea caracteristicilor fizico-mecanice (rezistebta la compresiune si densitate) date care vor fi inscrise in evidente.

Caracteristici ce se verifica la amestecul preparat si pus in opera

Tabel 9Nr crt

Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristici

ce se verifica

Frecventa Metoda stas de

verificareLa statia de

betoaneLa locul de

punere in opera

1 Examinarea documentului de transport

- La fiecare transport

-

2 Incercare Proctor Modificata Pentru fiecare reteta

- Stas 1913/13

3 Temperatura:La temeperaturi ale aerului in intervalul 0-5 Cº si mai > de 30 Cº

La fiecare 2 ore pentru fiecare instalatie

La fiecare 2 ore -

4 Compozitia granulometrica a amestecului

O determinare pe schimb dar cel putin o determinare la 500 m³

- Stas 4606

5 Umiditatea amestecului la agregate in vederea stabilirii continutului de apa necesar in vederea asigurarii umiditatii optime de compactare

Cel putin o data pe schimb si la schimbari meteo care pot modifica umiditatea

- Stas 1913/1


6 Verificarea caracteristicilor de compactarea)umiditatea de compactareb)densitatea stratuluigradul de compactare c)Q/S =1cintensitatea de compactare

-

2probe la 1500m²

2probe la 1500m²

zilnic

Stas 1913/1

Stas 1913/15

7 Confectionarea de epruvete pentru determinarea densitatii si rezistentei al compresiune La 7 zile

La 28 zile

-o serie de 3 epruvete cilindrice la 1500 m²

- o serie de 3 epruvete cilindrice la 1500 m²

- Stas 10473/2

5.PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

Art. 5.1.Transportul amestecului5.1.1.Balastul stabilizat se transporta la locul de punere in opera cu

autobasculante cu basculare, dupa caz pe spate sau laterala.Pe timp de arsita si ploaie amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate

pentru a se evita modificarea umiditatii.5.1.2. Durata de transport a amestecului stabilizat nu va depasi 45 de min..5.1.3.Capacitatea de transport trebuie sa fie corelata intre capacitatea de

preparare si a atelierului de pus in opera.

Art. 5.2 Lucrari premergatoare 5.2.1 Inanite de inceperea executie stratului de agregate stabilizate cu ciment se verifica stratul suport receptionat in faza anterioara conform caietului de sarcini si dupa caz se va asigura remedieri ale acestuia

5.2.2.Dupa verificare se va proceda la umezirea stratului suport in special daca acesta este constituit din materiale drenante-fara exces de umezeala-sau baltire situatie cand aceasta va fi eliminata.

Art. 5.3. Experimentarea punerii in opera a amestecului 5.3.1.Inainte de inceperea lucrarilor constructorul este obligat sa execute un

tronson experimental de 30 m pe intreaga latime a casetei in scopul de a verifica in conditii de santier caracteristicile calitative ale amestecului pus in opera, reglarea utilajelor si a dispozitivelor de punere in opera, grosimea de asternere, conditii de compactare necesare.

5.3.2.Tronsonul testat ca cel mai bun va servi ca sector etalon de referinta pentru executia casetelor de largiri de pe intregul drum.

Art. 5.4. Punerea in opera a amestecului5.4.1 Asternere si nivelare5.4.1.1.Asternerea si nivelarea amestecului trebuie executate incat sa se

respecte:-tolerantele de nivelment admise pentru stratul asternut-asigurarea grosimii prevazuta in orice punct al stratului asternut-obtinerea unei suprafete corespunzatoare fara denivelari- sa se incadreze in parametrii optimi pe sectorul etalon.


5.4.1.2.Asternerea si nivelarea amestecului la cotele de largiri se face cu dispozitive specifice locurilor inguste

5.4.1.3.Asternerea de regula se face intr-un singur strat. Grosimea maxima de asternere se stabileste de catre constructor pe sectorul experimental in cadrul testelor de compactare pentru realizarea grosimii prevazuta in proiect.

5.4.1.4 In executia rosturilor transversale de lucru pentru obtinerea unei margini verticale, materialul excedentar se taie cu taietorul de rosturi si se indeparteaza.

5.4.2. Compactarea5.4.2.1.Compactarea de proba pe sectorul experimental se face in prezenta

delegatului beneficiarului facand incercari de laborator, cu utilaje adecvate pentru sectoare inguste ale casetelor de largiri.

-compactor vibrator de dimensiuni reduse-placa vibratoare5.4.2.2.Testele de compactare vor continua pana cand se obtin rezultatele cele

mai bune, stabilindu-se pentru executie :-grosimea de asternere inainte de compactare astfel incat dupa compactare sa se

realizeze grosimea prevazuta in proiect si gradul de compactare cerut-conditiile de compactare-utilaje folosite-intensitate de compactare.5.4.2.3.Calitatea compactarii este apreciata prin gradul de compactare minim

realizat si care trebuie sa corespunda urmatoarelor valori:-minim 98% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si de minim

95% in toate punctele de masurare pentru drumurile din clasa tehnica IV si V, platforme, locuri de parcare, consolidare benzi de stationare, benzi de incadrare acostamente.

5.4.2.4.Obtinerea unei densitati ridicate impune termianarea compactarii inainte de inceperea prizei, fapt ce implica folosirea in amestec a unui intarzietor de priza, in special pe timp calduros.

5.4.3. Masuri pentru conditii meteo nefavorabile.5.4.3.1. Straturile de agregate naturale stabilizate cu ciment se vor putea executa

in mod exceptional la temperaturi sub + 5 C° dar situate peste 0 C° in conditiile exercitarii unui control deosebit din partea constructorului si a reprezentantului beneficiarului.

5.4.3.3Transportul se face cu mijloace rapide izolate contra frigului evitandu-se distantele mari si stationarile pe traseu.

5.4.3.4.Dupa executia stratului suprafata acestuia se protejeaza imediat prin acoperirea cu prelata sau rogojina astfel sa se asigure deasupra stratului un strat de aer stationar neventilat de 3-6 cm cu o temperatura la suprafata de minim +5 C° timp de 7zile.

5.4.3.5.La temperaturi mari de 35 C° suprafata stratului de agregate stabilizate cu ciment va fi protejata cu emulsie bituminoasa cationica aplicata in 2 straturi.

Art. 5.5. Protejarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment.

5.5.1.Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment va fi protejata cel putin 7 zile (timp in care nu se circula pe strat) cu nisip 1,5-3 cm grosime mentinut in stare umeda sau cu o pelicula de protectie cu:

-fluide de protectie P45-Stas 12013-palisol , conform reglementarilor tehnice in vigoare -emulsie bituminoasa cationica –Stas 8877Pelicula de protectie se va realiza imediat dupa terminarea compactarii, pe stratul

proaspat umed al casetei de largire.5.5.2.Cand stratul de fundatie trebuie sa suporte un trafic de santier important,

protectia cu emulsie bituminoasa nu este suficienta si va trebui sa se execute un tratament superficial pe suprafata stratului stabilizat a casetei de largire.

5.5.3.Executia stratului rutier superior pe stratul suport de agregate stabilizate cu ciment la casetele de largiri poate fi inceputa numai dupa o perioada de 7 zile de la


executia stratului, perioada in care este interzisa desfasurarea traficului rutier pe acest strat.

5.5.4.Stratul din balast stabilizat nu se va lasa neprotejat pe timp de iarna. Peste stratul de balast stabilizat se va asterne cel putin un strat al imbaracamintii al structurii rutiere protejate cu tratament superficial simpul executat cu bitum cald sau cu emulsie cationica.

Art. 5.6. Controlul calitatii stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment pus in lucru (gata executat) la casetele de largiri

5.6.1. Controlul calitatii stratului stabilizat se face la caracteristicile prevazute in tabelul 10

Caracteristici ce se verifica la stratul stabilizatTabel 10

Nr crt

Denumirea, metoda de control sau caracteristica ce se verifica

Frecventa minima Metode de verificare STAS

1 Determinarea rezistentei la compresiune pe probe cilindrice la7 zile28 zile

3 probe cilindrice la 1500 m²3 probe cilindrice la 1500 m²

Stas 10473/2

2 Prelevare de carote pentru determinarea rezistentei la compresiune

O carota la 2500 m² de stratNormativ C-54

3 Determinarea grosimii stratului -la fiecare 200 m liniari de caseta pe timpul executiei-pe carote extrase

-

4 Densitatea stratului rutier pentru calculul gradului de compactare

-minim 2 puncte la 1500 m²

Stas 10473/2

6. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Art. 6.1.Elemente geometrice6.1.1.Grosimile straturilor stabilizate sunt cele prevazute in proiect.Verificarea grosimii se efectueaza direct in axul casetei de largire la fiecare 200 m

liniari de caseta, grosimea stratului fiind media masuratorilor obtinute pe fiecare sector prezentat la receptie.

Abaterile limita la grosime sunt:-10 mm pentru grosime executata in minus+ 20 mm pentru grosime executata in plusLatimea straturilor stabilizate sunt cele prevazute in proiect, verificarea facandu-

se in sectiunea profilelor transversale ale proiectului.Abaterile limita la latimi pot fi ± 2 cm

6.1.2. Latimea straturilor stabilizate sunt cele prevazute in proiect verificarea facandu-se in sectiunea profilelor transversale ale proiectului. 6.1.3. Panta transversala a straturilor stabilizate este aceea a imbracamintii prevazuta in proiect, verificarea facandu-se la intervale de 25 m, recomandabil este sa se faca in sectiunea profilelor transversale ale proiectului.

Abaterea limita la panta poate fi ± 0,4 % fata de valoarea pantei indicata in proiect.


6.1.4.Declivitatile longitudinale trebuie sa corespunda cu cele din axul benzilor de incadrare prevazut in proiect.

Abaterile limita fata de cotele prevazute in proiect pot fi ± 10 mm.

Art. 6.2.Conditii de compactare 6.2.1.Gradul de compactare al stratului stabilizat de fundatie din agregate

stabilizate cu ciment la casetele de largiri sunt in functie de clasa tehnica a drumului:-minim 98% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si de minim 95% in toate punctele de masurare pentru drumuri din clasa tehnica IV si V, consolidari benzi de stationare, benzi de incadrare si acostamente.6.2.2.Caracteristicile de compactare :

-densitate in stare uscata maxima si umiditate optima la compactare ale straturilor de fundatie de agregate stabilizate cu ciment la casetele de largire se determina prin incercare Proctor Modificata conform Stas 1913/13 si sunt corespunzatoare domeniului domeniului umed al curbei Proctor.

Art. 6.3. Caracteristicile suprafetei statului din agregate stabilizate cu ciment la casetele de largire

6.3.1.Verificarea suprafetei in profil longitudinal se face in axul casetei de largire cu lata (dreptarul) de 3 m.

Toleranta admisa la denivelari longitudinale este de ± 10 mm6.3.2.Verificarea in profil transversal se face in profile transversale ale proiectului

cu dreptarul (lata) adaptata la latimea minima a casetei de largiri.Toleranta admisa la denivelari transversale este de ± 9mm.

7. RECEPTIA LUCRARILOR

Art. 7.1.Receptia pe faza determinanta7.1.1Receptia pe faza determinanta se face conform reglementarilor in vigoare si

prevederilor din proiect atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate, la care s-au facut toate determinarile conform Art. 2.6 tabel 6, Art. 4.4 tabel 9, Art. 5.6 tabel 10, Art. 6.1,6.2,6.3.

7.1.2. Comisia de receptie examineaza lucrarile executate si verifica conditiile de realizare a lor, rezultatele determinarilor precum si constatari consemnate pe parcursul executiei de catre organul de control.

In functie de concluziile comisiei se incheie proces verbal de receptie pe faza, in registrul de lucrari ascunse in care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termene de executie si recomandari pentru observatii in timp.

Art. 7.2. Receptia prelminara, la terminarea lucrarilor 7.2.1. Receptia preliminara a stratului stabilizat se face odata cu receptia intregii

lucrari de drum conform reglementarilor in vigoare.

Art. 7.3. Receptia finala 7.3.1.Aceasta se face odata cu receptia intregii lucrari dupa expirarea perioadei

de verificare in timp cinform reglementarilor in vigoare.


DOCUMENTATIE DE REFERINTA

I. ACTE NORMATIVE

Ord.MT nr. 43/1998- Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor

Ord. MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor

Ord.MT nr. 46/ 1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor

Ord. Comun MT/M - Norme metodologice privind conditiile de inchidere a Nr.411/1112/2000 circulatiei si de instituire a restrictiei de circulatie in vederea MO 397/2408200 executarii lucrarilor in zona drumului public

MGPM/1996 - Norme generale de protectie a muncii

MSPM 79/1998 - Norme privind exploatatrea si intretinerea drumurilor si podurilor

Ord.MT nr.775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere

Ord AND nr. 116/1999 -Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor

II. REGLEMENTARI TEHNICE

CD 31 -Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.

CD 54 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul casetelor.

Indicativ AND 589-2004 - Caiete de sarcini generale comune lucrarilor de drum Caiet nr.2 –Lucrari de terasamente Caiet nr. 5-Fundatii din balast si/sau balast amestec optimal Caiet nr. 7-Strat rutier din agregate stabilizate cu ciment

III. STANDARDE

SR EN 196-1 - Metode de incercari ale cimentului. Partea I –Determinarea rezistentei mecanice

SREN 196-3 - Metode de incercari ale cimenturilor.Partea 3-Determinarea timpului de priza si stabilitate

SREN 196-3/AC

SREN 196-6 - Metode de incercari ale cimenturilor –determinarea finetii

SR 662 - Lucrari de drumuri.Agregate naturale de balastiera

SR 667 - Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri

STAS 730 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare

STAS 790 - Apa pentru betoane si mortare


STAS 1243 - Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor.

STAS 1709/1 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de inghet in complexul rutier. Precizia de calcul

STAS 1709/2 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de inghet in complexul rutier. Precizia de calcul Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet dezghet. Prescriptii tehnice.

STAS 1709/3 - Determinarea sensibilitatii la inghet a pământului de fundatie. Metode de determinare

STAS 1913/1 - Teren de fundare, determinarea umiditatii

STAS 1913/3 - Teren de fundare, determinarea densitatii pamanturilor

STAS 1913/4 - Teren de fundare, determinarea limitelor de plasticitate

STAS 1913/5 - Teren de fundare, determinarea granulozitatii

STAS 1913/12 - Teren de fundare, determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale pamanturilor cu umflari si contractii mari

STAS 1913/13 - Teren de fundare, determinarea caracteristicilor de compactare, Incercare Proctor

STAS 1913/15 - Teren de fundare, determinarea greutatii volumice pe teren

STAS 2914 - Lucrari de drumuri. Terasamente. conditii tehince generale de calitate

STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali

STAS 6400 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatii. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 12288 - Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip.

STAS 10473/1 - Lucrari de drumuri.Staraturi de agregate sau pamant stabilizate cu ciment. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 10473/2 - Lucrari de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau pamanturi stabilizate cu lianti sau puzzolanici. Metode de determinare si incercare.

Documents

CS Casete Largire Drumuri Existente Balast