CAIET DE SARCINI

LUCARI DE LARGIRI CU CASETE SI BENZI DE INCADRARE A DRUMURILOR EXISTENTE

Cap.I.TERASAMENTE

1.Generalitati

Art.1.1. Domeniul de aplicareArt.1.2.Prevederi generale

2. Materiale folosite

Art.2.1.Pamant pentru terasamenteArt.2.2.Apa pentru compactare

3.Executia terasamentelor

Art.3.1.Pichetajul lucrarilor Art.3.2.Lucrari pregatitoareArt.3.3.Miscarea pamantuluiArt.3.4.Gropi de imprumut si depozite de pamantArt.3.5.Executia debleelor (sapaturilor)Art.3.6.Controlul compactariiArt.3.7.Controlul executiei lucrarilor

4.Receptia lucrarilor

Art.4.1.Receptia pe faze de executieArt.4.2.Receptia pe faza determinanta Art.4.3.Receptia preliminara la terminarea lucrarilor

Cap.II.SUBSTRAT DE FUNDATIE DIN BALAST

1.Generalitati

Art.1.1.Obiect de domeniul de aplicareArt.1.2. Prevederi generale

2. Materiale folosite

Art.2.1.Agregate naturale

Art.2.2.Apa de compactare

3.Caracteristici de compactare

Art.3.1.Caracteristici optime de compactareArt.3.2.Caracteristici efective de compactareArt.3.3.Grad de compactare

4.Punerea in opera a balastului

Art.4.1.Masuri preliminareArt.4.2.Experimentarea punerii in opera a balastuluiArt.4.3.Punerea in opera a balastuluiArt.4.4.Controlul calitatii compactarii stratului de fundatie din balast

5.Conditii tehnice , reguli si metode de verificare

Art.5.1.Elemente geometrice Art.5.2.Conditii de compactare Art.5.3.Caracteristicile suprafetei substratului de fundatie din balast

6.Receptia lucrarilor

Art.6.1.Receptia pe faza determinantaArt.6.2.Receptia preliminaraArt.6.3.Receptia finala

Cap.III.STRAT DE FUNDATIE DIN BETON DE CIMENT CLASA Bc 7,5

1.Generalitati

Art1.1.Obiect si domeniu de aplicareArt.1.2.Prevederi generale

2.Materiale folosite

Art.2.1.CimenturiArt.2.2.AgregateArt.2.3.ApaArt.2.4.AditiviArt.2.5.Materiale de protectieArt.2.6.Controlul calitatii materialelor

3.Stabilirea compozitiei betonului de ciment

Art.3.1.Incercari preliminare

4.Prepararea betonului

Art.4.1.Utilaje si tolerante la preparareArt.4.2.Controlul calitatii betonului in stare proaspata

5.Punerea in opera a betonului

Art.5.1.Transportul si asternerea betonuluiArt.5.2.Protejarea suprafetei betonului proaspatArt.5.3.Controlul betonului pus in opera

6.Conditii tehnice , regului si metode

Art.6.1.Elemente geometriceArt.6.2.Caracteristicile suprafetei betonului

7. Receptia lucrarilor

Art7.1.Receptia pe faza determinanta Art7.2.Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor)Art.7.3.Receptia finala

Anexa : documente de referinta

CAIETE SARCINIPENTRU LUCRARI DE DRUMURI

CASETE DE LARGIRI SI BENZI DE INCADRARE A DRUMURILOR EXISTENTE

Cap.I.Terasamente

1.GeneralitatiArt.1.1.Domeniul de aplicareCapitolul I –Terasamente din prezentul caiet de sarcini se aplica la executia lucrarilor

de sapaturi pentru casete de largiri si benzi de incadrare a drumurilor existente.

Art.1.2.Prevederi generale1.2.1.La executia lucrarilor de terasamente se vor respecta prevederile din STAS 2914

si alte standarde, normative in vigoare care completeaza si nu contravin prevederilor din prezentul caiet e sarcini.

1.2.2.Antreprenorul constructor va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte societati de specialitate atestate , efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor prevazute in prezentul caiet de sarcini cu obligatia sa tina evidenta zilnica a lucrarilor de terasamente executate si a rezultatelor determinarilor obtinute pe probe si incercari , in jurnalele de santier.

1.2.3.Pentru abateri de la prevederile caietului de sarcini beneficiarul lucrarii poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si masurile ce trebuie luate de catre constructor pentru respectarea conditiilor prevazute in caiet si dupa caz refacerea lucrarilor pe cheltuiala antreprenorului constructor.

2.Materiale folosite Art.2.1.Pamant pentru terasamente 2.1.1.Pamantul pentru patul drumului la casetele de largiri , benzile de incadrare si la

completari terasamente la acostamentele drumurilor existente din punct de vedere calitativ trebuie sa corespunda cu prevederile STAS 1243 tabel 1a.

2.1.2.Pamantul din patul drumului a casetelor de largire si benzilor de inadrare la drumurile existente, daca face parte din categoria celor coezive de calitate mediocra , se va trata conform prevederilor STAS 1709/1,2 si 3-adancime de inghet iar daca este de calitate rea sau foarte rea se va inlocui , pe o adancime de 50 cm de la nivelul patului casetei de largire sau benzilor de incadrare cu un material corespunzator asigurand o separatie cu geotextil rezistent si permeabil daca umiditatea depaseste 0,55.

2.1.3.In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului , pentru casete de largiri , benzi de incadrare executate in pamanturi rele sau foarte rele , acestea vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare, corespunzatoare , pe o adancime sub nivelul patului prevazut la casete de largiri , de:

20 cm in cazul pamanturilor rele 50 cm in caul pamanturilor foarte rele clasificate cf, tabel 1 b STAS 1243.2.1.4.Antreprenorul constructor va asigura verificarea calitatii pamanturilor la inceput

de lucrare si periodic, in functie de evolutia lucrarilor sau ori de cate ori se constata modificari a calitatii pamanturilor din pat.

2.1.5.Verificarea calitatii pamanturilor consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia prevazute in tabelul de mai jos si a caror rezultate vor fi consemnate de catre laboratorul antreprenorului intr-un registru.

Tabel cu caracteristici de calitate a pamantului (tabel1)Nr.crt

Caracteristici care se verifica la pamantul din patul casetei de largire

Frecvente minime Metode de determinareCf.STAS

1 Granulozitate In functie heterogenitatea pamantului din patul drumului , la fiecare verificare dar nu mai putin de 1 incercare la 500 m caseta

1913/5-852 Limita de plasticitate 1913/4-863 Densitatea uscata maxima 1913/3-764 Coeficient de neuniformitate 730-89

5 Caracteristici de compactare 2 la fiecare 500 m liniari de caseta drum , cate una la fiecare parte

1913/13-836 Umflare libera 1913/12-88

7 Sensibilitate la inghet-dezghet Una la fiecare schimbare de pamant din pat,dar nu mai putin de o incercare la 1500 m liniari caseta

1709/3-90

8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m liniari de caseta

1913/1-82

Art.2.2.Apa de compactare2.2.1.Apa necesara compactarii nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina

materii organice in suspensie .2.2.2.Apa trebuie sa se incadreze in limitele prevazute de STAS 790-84, in care scop

la inceput de lucrare se va stabili si decide sursa de aprovizionare pe baza de prelevari de probe si determinari prevazute de STAS 790.

2.2.3.La schimbarea sursei de apa constructorul va intreprinde masuri pentru verificarea calitatii acesteia.

3.Executia terasamentelor Art.3.1.Pichetajul lucrarilor3.1.1.Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, prin forte proprii antreprenorul

constructor restabileste si completeaza pichetajul detaliat pe profile transversale care sa cuprinda elementele principale caracteristice in curbe si aliniament.

3.1.2.Dupa pichetarea in ax se vor materializa prin tarusi marginali de platforma punctele de intersectie a taluzurilor cu terenul (ampriza) si alte elemente care sa usureze executia lucarii.

3.1.3.Cu ocazia pichetarii vor fi identificate instalatii subterane, aeriene aflate in ampriza lucrarilor de drum care vor fi marcate si delimitate in vederea protejarii si dupa caz , conform prevederilor din proiect mutarea acestora.

Art.3.2.Lucrari pregatitoare3.2.1.Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa lucrari pregatitoare in

limita zonei apropiate caii:-defrisari, curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni;-decaparea si depozitarea pamantului vegetal;-asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si de adancime;-demolarea constructiilor existente aflate in ampriza drumului;

3.2.2.Taierea arborilor si arbustilor , inclusiv transportul materialului rezultat,a radacinilor si buturugilor se face conform legislatiei in vigoare.

Scoaterea buturugilor si radacinilor se face in mod obligatoriu la ramblee mici si deblee.

3.2.3.Curatirea terenului de iarba, buruieni si resturi vegetale si se face pe intreaga suprafata a amprizei.

3.2.4.Pamantul vegetal se decapreaza de pe intraga suprafata a amprizei si dupa caz si a suprafetei gropilor de imprumut sau a suprafetei depozitelor.

3.2.5.Pamantul excedentar sau impropriu pentru umpluturi se transporta in depozite definitive stabilite teritorial in conditii ecologice.

3.2.6.Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub nivelul de terasamente incat resturile sa nu afecteze omogenitatea platformei terasamentelor .

Materialele rezultate din demolari vor fi transportate , daca nu au alta destinatie , la groapa ecologica indicata de organele locale.

3.2.7.Toate golurile ca puturi , excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor, radacinilor, etc.,vor fi umplute cu pamant bun sau material corespunzator , bun de umplutura, pentru a se obtine in conditii de compactare , gradul optim necesar.

3.2.8.Antreprenorul constructor nu va trece la executia lucrarilor de terasamente inainte ca beneficiarul lucrarii sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate, accept ce trebuie consemnat obligatoriu in registrul de santier.

Art.3.3.Miscarea pamantului3.3.1.Antreprenorul constructor trebuie sa dispina de o diagrama a cantitatilor de

pamant ce se vor transporta ,aprobata de consultant, in limita prevederilor proiectului.3.3.2.Excedentul de sapatura sau material impropriu pentru umplutura rezultat din

sapaturi va fi transportat in depozite definitive .3.3.3.Pamantul necesar pentru umpluturi ce nu poate fi compensat din deblee

(sapaturi) se va asigura din gropi de imprumut.3.3.4.Daca pe parcursul executiei lucrarilor se constata ca pamantul este incompatibil

cu toate prevederile tehnice din caietul de sarcini, caiete speciale, standarde si normative tehnice in vigoare privind calitatea , Antreprenorul constructor trebuie sa supuna spre aprobare beneficiarului, propuneri de modificare de resurse concrete rezultate pe baza de masuratori si incercari de laborator pentru o noua sursa de pamant.

Art.3.4.Gropi de imprumut si depozite de pamant3.4.1.In cazul in care gropile de imprumut sau depozitele de pamant nu sunt impuse

prin proiect sau caiet de sarcini speciale, alegerea acestora o va face antreprenorul constructor , in colaborare cu beneficiarul lucrarii si organele teritoriale administrative.

3.4.2.Antreprenorul constructor va avea grija ca gropile de imprumut sau depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale si nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze din diverse motive pagube, deteriorari de bunuri sau prejudicii persoanelor fizice sau juridice din zona.

Art.3.5.Executia debleelor (sapaturilor) la casete de largiri , benzi de inacadrare la drumurile existente.

3.5.1.Pe baza prevederilor din proiect a pichetajului materializat in teren se trece la trasarea sapaturii pentru casete de largiri sau benzi de incadrare , astfel incat delimitarea laterala longitudinala sa reprezinte o linie paralela cu axul drumului.

3.5.2.Pe conturul trasat , sapaturile pentru casete la benzile de incadrare se vor executa frontal manual pe intreaga latime si adancime prevazute in profil tip si profil transversal , asigurand concomitent cu avansarea sapaturilor nivelarea casetei.

3.5.3.In cazul cand sunt prevazute supralargiri in curba, pe lungimea acestor supralargiri (Lc+2 x V/Z) se va asigura desfacerea bordurilor existente , operatiune dupa care se vor executa sapaturile in latimea necesara realizarii atat a latimii casetei de largiri cat si a largirii benzii de incadrare asa cum prevad profilele transversale si la adancimea prevezuta de acestea in vederea asigurarii unei structuri rutiere de capacitate portanta necesara traficului de perspectiva.

3.5.4.In cazul cand terenul intalnit la cota fixata pentru casete de largiri a drumului sau/si benzi de incadrare , nu prezinta calitatile si capacitatea portanta stabilita se va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala beneficiarului, asigurand adancimea sapaturii la patul casetei cu grosimea stratului de forma . Compactarea stratului de forma se va face la gradul de compactare de 100% Proctor Normal iar la nivel de pat debleu gradul de compactare va fi de 100% , operatiune prealabila stratului de forma.

3.5.5.Dupa executarea lucrarilor de sapaturi ,corectarea , nivelarea patului casetei de largiri si/sau a benzilor de incadrare , se trece la compactarea pamantului din pat cu mijloace manuale sau mecanice specifice conditiilor de lucru in spatii inguste ( mai mecanic, mai normal) astfel incat pe adancimea de 30 cm sub patul casetei sa se realizeze indiferent de natura pamantului (necoeziv sau coeziv) un grad de compactare de 100% Proctor Normal.

3.5.6.Abaterile la nivelul suprafetei casetei de largiri si/sau benzilor de incadrare nu trebuie sa depaseasca tolerantele admise pentru imbracaminti in profil longitudinal, iar panta transversala trebuie sa fie minim 4% spre exterior platforma.Longitudinal panta la casete ( largiri sau benzi de incadrare) trebuie sa corespunda cu declivitatile prevezute prin pasul de proiectare.

Art.3.6.Controlul compactarii 3.6.1.In timpul executiei patului casetei se verifica la incercarile prevazute in tabelul de

mai jos.Tabel cu incercari prevazute pentru controlul compactarii.

Tabel 2Nr.crt

Denumirea incercarii Frecventa incercarilor Observatii

1 Incercare Proctor Una la fiecare schimbare de pamant dar nu mai putin de una la 500 m caseta

La patul casetei

2 Determinarea continutului de apa (umiditatea)

Doua la fiecare 500 m liniari caseta drum (cate una de fiecare parte)

Pe patul casetei

3 Determinarea gradului de compactare

Doua la fiecare 500 m liniari drum caseta (cate una de fiecare parte)

Pat caseta

3.6.2.Laboratorul constructorului antreprenor va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele determinarilor pe langa cele prevazute in tabelul 1 si cele din tabelul 2 privind:

-incercarea Proctor;-determinarea umiditatii;-determinarea gradului de compactare.Rezultatele consemnate in registru vor fi localizate pe zone sector, pozitii kilometrice

pozitii fata de ax precum si alte informatii menite sa localizeze zonele de executie in teren.

Art.3.7.Controlul executiei lucrarilor Controlul calitatii lucrarilor de terasamente la casetele de largiri si/sau benzi de

incadrare a drumului consta in:-verificarea trasarii axului amprizei drumului si a casetei de largiri si /sau benzilor de

incadrare;-verificarea pregatirii terenului pentru casetele de largiri si/sau benzilor de incadrare ;-verificarea elementelor geometrice ale sapaturii casetei, latimi, adancimi, cote

sapatura;-grad de compactare a patului casetei ;-controlul calitatii patului casetei de largiri si/sau benzilor de incadrare.3.7.1.Verificarea trasarii axului amprizei si a casetei de largiri si/sau a benzilor de

incadrare se face inainte de inceperea executiei lucrarilor de terasamente urmarindu-se prin aceasta respectarea prevederilor din proiect.

Toleranta admisibila fata de pichetii din ax fiind de maxim 0,05 m pentru latimi in raport cu reperii generali , dar neadmitandu-se abateri locale la latimi pentru casete.

3.7.2.Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se verifica modul de pregatire a terenului in limita amprizei si zonei drumului.

3.7.3.Concomitet cu lucrarile pregatitoare din ampriza drumului si casetelor de largiri si/sau benzilor de incadrare se fac investigatii privind calitatea pamantului conform Tabelului 1.

3.7.4.La terminarea lucrarilor de sapaturi se fac verificari asupra:-latimii casetei si adancimii sapaturii neadmitandu-se abateri locale de la latimi si

adancimi.Pentru ampriza, platforma –tolarantele la latimi fata de pichetii generali din ax, pot

avea abateri de ± 0,05 m.3.7.5.Controlul compactarii patului la casete se face prin incercarile prevazute in

tabelul 2, a caror rezultat se consemneaza in registru laboratorului antreprenorului constructor si vor sta la baza receptiei lucrarilor.

4.Receptia Lucrarilor Lucrarile de terasamente la casete de largiri si/sau benzi de incadrare precum si la

cele de completari acostamente si taluze vor fi supuse receptiei pe parcursul executiei, constand din:

-receptie pe faze de executie;-receptie preliminara;-receptie finala.

Art.4.1.Receptia pe faze de executie4.1.1.Receptia pe faze de lucrari ce devin ascunse se efectueaza conform

reglementarilor in vigoare, verificandu-se daca partea ce se receptioneaza s-a executat conform prevederilor din proiect si atesta conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare.

4.1.2.In urma verificarilor se incheie un proces verbal de receptie pe faze prin care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.

4.1.3.Receptia pe faze se efectueaza de catre beneficiar si antreprenorul constructor iar documentul care se incheie va purta ambele semnaturi.

4.1.4.Receptia, pentru casetele de largiri si/sau benzi de incadrare, pe faze se face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:

-trasarea si proiectarea lucrarii;-decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare;-elementele geometrice ale casetei :

~latimea si adancimea sapaturii;~gradul de compactare a patului din caseta.

Art.4.2.Receptia pe faza determinanta4.2.1.La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din acestea se va

efectua receptia lucrarilor , verificandu-se:-concordanta lucrarilor executate cu prevederile prezentului caiet de sarcini , a

caietului de sarcini special, a proiectului de executie si dupa caz a prevederilor standardelor in vigoare;

-natura pamantului din patul casetei si gradul de compactare realizat.4.2.2.Lucrarile nu se vor receptiona daca :-nu sunt realizate cotele si dimensiunile din proiect;-nu este realizat gradul de compactare la casete, atestat de procese verbale de

receptie pe faze;-nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea patului casetei;-lucrarile de scurgere a apelor sunt necorespunzatoare;-nu este asigurata capacitatea portanta a patului, investigata prin metode specifice

debleelor inguste.Deficientele constatate vor fi consemnate in procesul verbal de receptie cu termene si

mod de remediere.Daca sunt semnalate lucrari necorespunzatoare prin procesul verbal de receptie se

va consemna ca se poate continua executia lucrarilor in faza urmatoare de executie a substratului de fundatie din balast la casete de largire si/sau a benzilor de incadrare.

Art.4.3.Receptia preliminara la terminarea lucrarilor 4.3.1.Receptia preliminara a lucrarilor de terasamente pentru realizarea patului casetei

de largire si/sau a benzilor de incadrare se face o data cu receptia intregii lucrari de drum conform reglementarilor in vigoare.

Art.4.4.Receptia finala4.4.1.Aceasta se face o data cu receptia intregii lucrari dupa expirarea perioadei de

verificare in timp, conform reglementarilor in vigoare.

Cap.II.SBUSTRATUL DE FUNDATIE DIN BALAST

1.GeneralitatiArt.1.1.Obiect si domeniu de aplicare

1.1.1.Prezentul capitol contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din balast la sistemul rutier a casetelor de largiri si/sau a benzilor de incadrarea drumurilor existente.

1.1.2.Acest capitol contine conditii tehnice de calitate ce trebuie indeplinite de materialele folosite ; pentru balast conform STAS 662 , apa STAS 790 si conditii tehnice de executie conform STAS 6400.

Art.1.2.Prevederi generale

1.2.1.Strartul de fundatie din balast ca sbstrat de fundatie de beton de ciment se va executa in grosime de 10 cm dupa compactare conform STAS 6400 din paragraf 2.2.

1.2.2.Antreprenorul constructor prin masurile tehnico-organizatorice trebuie sa asigure respectarea prevederilor din caietul de sarcini si a standardelor de referinta la acestea, privind executie substratului din balast.

1.2.3.In acest scop Antreprenorul constructor va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu alte societati de specialitate atestate , efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor din prezentul caiet de sarcini, a caietului de sarcini general 5- ind.AND 589-2004 cu obligatia de a tine evidenta zilnica in jurnalul de santier , pe pozitii kilometrice si pozitii fata de ax pentru stratul (substratul) de balast executat si rezultatul tuturor incercarilor si determinarilor in registrul de laborator.

1.2.4.Pentru abaterile de la caietul de sarcini si a prevederilor din proiect , beneficiarul lucrarii poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si masurile care se impun cu consecintele ce decurg si dupa caz refacerea pe cheltuiala Antreprenorului constructor.

2. Material folosite

Art.2.1.Agregate naturale2.1.1.Pentru executarea substratului de fundatie din balast la casetele de largiri si/sau

benzilor de incadrare se utilizeaza balast cu granulatie 0-63 mm (granula maxima fiind de 63 mm).

2.1.2.Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer , apa sau inghet . Nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

2.1.3.Starul din balast 0-63 mm pentru a putea fi folosit trebuie sa indeplineasca conditiile si caracteristicile calitative prevazute de SR 662-2002 (tabel 1.4.)

Conditii admisibile la balastNrcrt

Sortmm

Continut de fractiuni %-Granulometrie Coef.neunif(Um)

Echivnisip(Em)

UzuraLASub

0,02 mm

Sub0,2

0-1 0-4 0-8 0-16 0-25 0-50 0-63

1 0-63 balast

fundatii

Max 3 3-18 4-38 16-57 25-70 37-82 50-90 80-98 100 15 30 50

2 0-63 ….de

forma si la inghet

Max 3 3-33 4-53 16-72 25-80 37-86 50-90 80-98 100 15 30 50

Metode de verificare

STAS 1913/5 STAS 4606 STAS 730

STAS 730

STAS 730

2.1.4.Balastul se va aproviziona din timp in depozite intermediare pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia in conditii corelate cu esalonarea lucrarii.

2.1.5.In cazul in care la verificarea calitatii balastului aprovizionat , granulozitatea acestuia nu corespunde limitelor de admisiblitate , el se va corecta cu sorturile granulometrice deficitare.

2.1.7.Laboratorul Antreprenorului constructor va asigura controlul calitatii balastului in cerinte de punere acestuia in lucrare astfel sa se edifice ca cele inscrise in certificatele de conformitate pentru calitate emise de furnizor , corespund cu calitatea materialului aprovizionat .

2.1.8.Controlul calitatii balastului de catre laboratorul Antreprenorului constructor se face la caracteristicile si cu frecventa prevazuta in tabelul urmator:

Tabel cu frecventa si caracteristicile ce se verifica la balast

Nr. crt

Actiunea si caracteristicile ce se verifica

Frecventa minima Metode determinareLa aprovizionare La punere in opera

1 Examinarea datelor inscrise in certificatul de conformitate

a calitatii sau de garantie

La fiecare lot aprovizionat pe surse

-

2 Determinarea granulometrica , echivalent de nisip , neomogenitatea

balastului

O proba la fiecare lot aprovizionat de 500 T

pentru fiecare sursa, daca este cazul pentru fiecare

sort

- STAS 4606STAS 730

3 Umiditatea O proba pe schimb si sort inainte de

inceperea lucrarilor si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de

conditii meteo

STAS 46060

4 Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles

O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare

sursa (sort) la fiecare 5000T

STAS 730

Art.2.2.Apa de compactare 2.2.1.Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reateaua

publica sau alte surse, caz in care nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie.

2.2.2.Apa trebuie sa se incadreze in limitele prevazute de STAS 790 in care scop la inceput de lucrare sau ori de cate ori se schimba sursa sa se preleveze probe pentru verificarea calitatii ei, si a decide sursa de aprovizionare pentru lucrari.

3.Caracteristici de compactare

Art.3.1.Caracteristici optime de compactare

3.1.1.Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc la laboratorul de specialitate acreditat , inainte de inceperea lucrarilor de executie, pentru incercarea Proctor Modificata , confrom prevederilor STAS 1913/13.

Art.3.2.Caracteristici efective de compactare 3.2.1.Caracteristicile efective de compactare se determina la laboratorul santierului pe

probe prelevate din lucrari in scopul stabilirii gradului de compactare realizat.

Art.3.3.Gradul de compactare

3.3.1.Prin gradul de compactare se verifica daca stratul de fundatie din balast corespunde conditiilor de compactare:

gc= du ef/du max PM x 100, unde:gc=gradul de compactare; du ef=greutate volumica in stare uscata efectiva exprimata in g/cm³du max PM=greutate volumica in stare uscata maxima Proctor Modificata , exprimata

in g/cm³.

4. Punerea in opera a balastului

Art.4.1.Masuri preliminare

4.1.1.Executia startului de fundatie din balast va incepe numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente a casetelor de largiri si/sau benzilor de incadrare , prevazute la Cap.I a prezentului caiet de sarcini.

4.1.2.Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica mijloacele care concura la realizarea fundatiei din blast .

4.1.3.De asemeni vor fi asigurate conditii pentru drenarea apelor din fundatia drumului prin drenuri transversale de acostament practicate la distante si conditii optime de scurgere a apelor la lumina taluzelor.

Art.4.2. Experimentarea punerii in opera a balastului

4.2.1.Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul constructor va efectua o experimentare pe un tronson de proba in lungime de 20-30 m pe latimea casetei in conditii de executie curenta pe santier in vederea stabilirii :

-mijloacelor de compactare si a modului de realizare a gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini;

-grosimea de asternere pentru obtinerea grosimii din procent a substratului fundatiei din balast a casetei.

4.2.2.Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de catre un laborator de specialitate atestat.

4.2.3.In functie de dotari se recomanda sa fie utilizate mijloace manuale , mecanice (mai mecanic) care se preteaza la latimi inguste in vederea obtinerii gradului de compactare recomandat si a unei suprafete fara denivelari .

4.2.4.Tronsonul experimental executat , avand cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru tot restul lucrarii.

4.2.5.Incercarile vor servi la stabilirea parametrilor de compactare:-grosimea maxima a stratului de balast pus in opera inainte de compactare;-conditii de compactare a mijloacelor manuale mecanice (mai mecanic) , numar de

treceri si lovituri.Intensitatea de compactare=Q/SQ=volum de balast pus in opera in unitate de timp (ora,zi) in m³;S=suprafata compactata in intervalul de timp dat-m².

Art.4.3.Punerea in opera a balastului

4.3.1.Pe terasamentul patului casetei , receptionat in conditiile Cap I, se asterne si se niveleaza balastul la grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental in vederea realizarii substratului de fundatie din balast gata compactat prevazut in proiect.

Asternerea nivelarea si compactarea se face respectand cotele prevazute in proiect, in grosimi, latimi, pante transversale si longitudinale pentru substratul de fundatie de balast la casete.

4.3.2.Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste la laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului , stabilit zilnic pentru a putea adauga prin stripure numai diferenta fata de umiditatea optima de compactare.

4.3.3.Compactarea substratului de fundatie din balast la casete ( de largiri, benzi de incadrare) se va face cu aceleasi mijloace de compactare utilizate la sectorul experimental, daca este posibil cu mijloace mecanice mai performante.

4.3.4.Denivelarile se corecteaza cu materiale de aport , se niveleaza si apoi se compacteaza din nou.

4.3.5.Se interzice folosirea balastului inghetat sau asternerea acestuia pe patul casetei acoperit cu un strat de zapada sau pojghita de gheata.

Art.4.4. Controlul calitatii compactarii stratului de fundatie din balast4.4.1.In timpul executiei substratului de fundatie din balast la casetele de largiri si/sau

benzi de incadrare a drumului existent, verificarea compactarii se face la incercarile si determinarile prevazute in urmatorul tabel tinand cont de incercarea Proctor Modificata , umiditatea , intensitatea la compactare si a gradului de compactare.

Tabel cu incercari si determinari la substratul de balastNr. crt

Determinarea,procedeul sau caracteristica care se verifica

Frecvente minime la locul de punere in opera

Metoda de verificare conform

1 Incercare Proctor Modificata La inceput de lucrare STAS 1913/132 Determinarea umiditatii la compactare si

corelatia umiditatiiZilnic, dar cel putin un test la fiecare 250 m

caseta de largire

STAS 4606

3 Determinarea grosimii stratului de balast gata compactat

Una la fiecare 250 m caseta de largire

Sonde ……….si instrumente de masurat

4 Verificarea intensitatii de compactare (Ic) Q/S zilnic Ic=Q/S5 Determinarea gradului de compactare prin

determinarea greutatii volumetrice in stare uscata

Zilnic la mini m 2 puncte pentru 200-250 m caseta

de largire

STAS 1913/15STAS 12288

4.4.2.Laboratorul antreprenorului constructor va tine evidenta privind calitatea substratului de fundatie din balast executat la :

-compozitia granulometrica a balastului utilizat ;-caracteristici optime de compactare obtinute prin metoda Proctor Modificat , umiditate

optima, densitate maxima uscata-caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, ale sbustratului de

balast executat).

5.Conditii tehnice, reguli si metode de verificare

Art.5.1.Elemente geometrice5.1.1.Se verifica grosimea substratului de fundatie din balast prevazut in proiect.Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, prin strapungerea la

fiecare 200-250 m strat executat de caseta.Grosimea substratului de fundatie din balast a casetelor este media masuratorilor

obtinute pe sectorul supus receptiei.Abaterile limita in grosime pot fi maxim ±20 mm fata de prevederile din proiect.5.1.2.Latimea sbustratului de fundatie din balast a casetei trebuie sa corespunda

prevederilor profilelor transversale din proiect unde se face verificarea latimii. De regula nu se admit abateri la latimi fata de prevederile din proiect.

5.1.3.Panta transversala a substratului de fundatie din balast a casetei de largiri si/sau benzilor de incadrare a drumurilor existente trebuie sa corespunda cu cele a profilelor transversale din proiect pentru imbracamintea sub care se executa.

5.1.4.Declivitatile longitudinale trebuie sa corespunda proiectului .

Art.5.2.Conditii de compactare 5.2.1.Straturile de fundatie din balast la casetele de largiri si/sau benzi de incadrare a

drumului trebuie compactate pana la realizarea gradului de compactare minim din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor Modificata , STAS 1913/13 in functie de clasa tehnica a drumului.Pentru clasa tehnica IV in care se incadreaza DJ 105 B , gradul de compactare trebuie sa fie :

-98% in cel putin 93 % din punctele de masurare;-95% in toate punctele de masurare.

Art. 5.3. Caracteristicile suprafetei substratului de fundatie din balast

5.3.1.Verificarea denivelarilor la suprafata substratului de fundatie din balast se face:-longitudinal cu ajutorul latei (dreptarului) de 3m in mijlocul latimii casetei unde

denivelarile nu pot fi mai mari de ±2 cm;-traversa cu dreptar adegvat la latime in profilele transversale ale profilului unde

denivelarile nu pot fi mai mari de ±1 cm.

6. Receptia lucrarilor

Art.6.1.Receptia pe faza determinanta

6.1.1.Receptia se efectueaza conform reglementarilor in vigoare , cand toate lucrarile pentru substratul de fundatie din balast sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate, privind:

-calitatea balastului conform punct 2.1.8. si tabel;- calitatea compactarii stratului de balast , conform punct 4.4.1., tabel si punct 4.4.2.-conditii tehnice:

La elemente geometrice –art.5.1.Compactare –art.5.2.Suprafata substratului de fundatie –art.5.3.

Comisia de receptie examineaza lucrarile si rezultatele obtinute la determinarile efectuate si consemnate pe parcursul executiei in jurnalul laboratorului si de santier si daca acestea sunt corespunzatoare, sa incheie procesul verbal in jurnalul de lucrari ascunse, consemnandu-se ca se pot continua lucrarile in faza urmatoare privind executia stratului de fundatie din beton de ciment pentru casetele de largiri si/sai benzi de incadrare a drumului existent.

Art.6.2.Receptia preliminara

6.2.1.Receptia preliminara se face odata cu receptia intregii lucrari a casetei de largiri si/sau benzilor de incadrare a drumului existent.

Art.6.3.Receptia finala

6.3.1.Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare , conform reglementarilor in vigoare.

Cap III.STRAT DE FUNDATIE DIN BTON DE CIMENT , CLASA Bc 7,5

1.Generalitati

Art.1.1. Obiect si domeniu de aplicare

1.1.1.Prezentul capitol contine specificatiile tehnice privind executia si receptia stratului de fundatie din beton de ciment la prepararea, transportul , punerea in opera si controlul calitatii pentru casetele de largiri si/sau benzile de incadrare a drumurilor existente.

Art.1.2.Prevederi generale

1.2.1.La executarea stratului de fundatie din beton de ciment de clasa Bc 7,5 cu deosebire pentru benzile de incadrare se vor avea in vedere prevederile STAS 1598/2-punct 2.3.2. si figura 4 din Anexa A caz A 2.1 ce corespunde cu situatia existenta de pe drum a carei imbracaminte este incadrata cu bordura 18x18 fara banda de incadrare.

1.2.2.Antreprenorul constructor prin masurile tehnico-organizatorice trebuie sa asigure respectarea prebvederilor din prezentul capitol a caietului de sarcini si a standardelor de referinta la acestea privind executia stratului de fundatie dun beton de ciment clasa Bc 7.5.

1.2.3. In acest scop Antreprenorul constructor va asigura prin laboratorul propriu sau prin colaborare cu laboratoare de specialitate atestate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor din prezentul caiet de sarcini cu obligatia de a tine evidenta zilnica in jurnalul de santier , pe pozitii kilometrice si pozitii fata de ax pentru stratul de fundatie din beton de ciment Bc 7.5 executat si rezultatul tuturor incercarilor si determinarilor in registrul de laborator.

1.2.4.Pentru abateri de la caietul de sarcini si prevederilor din proiect , beneficiarul lucrarilor poate dispune intreruperea executiei lucrarilor cu masurile ce se impun si decurg pentru constructor , dupa caz chiar refacerea.

2. Materiale folosite

Art.2.1.Cimenturi

2.1.1.La prepararea betonului slab se va utiliza unul din tipurile de ciment reglementate de standardele respective care sa corespunda conditiilor de calitate specificate in tabelul de mai jos.

Conditii de calitate pentru cimentNr. crt

Caracteristici fizice CimentulII a-S32.5 SR IIA-S35.5

H II/A-S35.5I42.5 (P40) CD-40

1 Priza determinata pe pasta de ciment de consistenta normala

1 ora 1,5 ore 1 ora 2 ore10 ore

2 ……………….de volum pe turte ; marirea de volum la incercarea cu inelul Le Chatelier

Turtele sa nu prezinte incovoieri, crapaturi(fenomene de umflare)< 10

3 Rezistenta mecanica la compresiune , minimLa 2 zile N/mm²La 7 zile N/mm²La 28 zile N/mm²

1632.5-52.5

1632.5-52.5

10-42.5-62.5

152640

2.1.2.Cimenturile la care priza incepe mai devreme de 2 ore se vor folosi in mod obligatoriu numai cu intarziator de priza luand in considerare toti timpii necesari la terminarea punerii in opera a betonului

Tp=timpi de preparare de la prima sarja pana la ultima in concordanta cu volumul transportatTt=timpi de transport in concordanta cu viteza comerciala de transport legala , stationare la semafoare, bariere, etc.Taf=timpi de asternere, vibrare finisareTs=timpi de rezerva (siguranta) pentru diverse defectiuni , stagnari neprevazute, pe flux tehnologic

2.1.3.Cimenturile trebuie sa corespunda prevederilor standardelor care le reglementeaza.

Ciment II/A S 32.5-STAS 1500Ciment SR II/A S32.5-STAS 3011Ciment H II/A S32.5-STAS 3011Ciment I 42.5 (P40)-STAS 338Ciment CD –STAS 10092

2.1.4.Cimenturile care vor prezenta rezistenta inferioara limitelor permise clasei respective vor fi declasate corespunzator cu noua clasa , iar cele care sunt declarate alterate nu vor fi utilizate la prepararea betonului.

2.1.5.Se recomanda ca aprovizionarea sa se faca de la o singura sursa.2.1.6.Conditiile de receptie, livrare si control la aprovizionarea cu ciment, trebuie sa

corespunda standardelor care le reglementeaza inclusiv la manipulare si depozitare.2.1.7.Cimentul nu se va utiliza la temperaturi mai mari de +50°C.2.1.8.Depozitarea cimentului nu va depasi 45 de zile de la data expedierii de catre

producator.2.1.9.Cimentul ramas in depozit mai mult timp poate fi utilizat numai dupa ce s-a

reverificat starea de conservare si rezistentele mecanice la 2 (7) zile si numai daca acestea corespund.

2.1.10. Laboratorul trebuie sa tina evidenta cimenturilor astfel:-certificatele de conformitate a calitatii cimentului emis de fabrica furnizoare pentru fiecare lot livrat , se vor pastra intr-un dosar separat.-rezultatele determinarilor efectuate de catre laborator asupra caracteristicilor cimentului se vor consemna intr-un registru pentru ciment.

Art.2.2.Agregate

2.2.1.Pentru prepararea betonului de clasa B 7.5 ca strat de fundatie la benzile de incadrare sau la casetele de largiri la drumurile existente , se va utiliza balastul de granulatie 0-63 mm conform prevederilor SR 662/2002 si STAS 1667-76 Tabel 2 col 1b si curba granulometrica Anexa A, fig.6 pentru sort 0-63 conditii in care granulozitatea agregatelor folosite la prepararea betonului trebuie sa se inscrie in limitele din tabelul urmator:

Nr. crt

Sort m/m Granulometrie %Sub 0.5 0-0.5 0-2 0-5 0-10 0-20 0-40 0-63

1 0-63Balastbeton

Max 2 5-15 15-40 25-55 35-70 45-80 65-90 80-100

2.2.2.Agregatele trebuie sa provina din roci stabile , nealterabile la aer, apa sau inghet.

Se interzice folosirea agregatelor din roci alterate.2.2.3.Controlul calitatii agregatelor la balast se va face conform SR 662-2002 tabel 19

ale caror determinari vor tine de catre laborator intr-un registru , iar certificatele de conformitate a calitatii emise de catre furnizor intr-un dosar.

Extras din tabel 19 –pentru balastNr. crt Caracteristica Metoda de incercare1 Natura si caracteristicile petrografice STAS 9119; SREN 932-32 Continut de granule alterate, friabile, poroase Cf.pct.2.2.5. SR 6623 Granulozitate STAS 730 SREN 932-24 Echivalent de nisip (EN) STAS 7305 Coeficient de neuniformitate STAS 7306 Continut de impurtiati fractiuni sub 0,02 mm STAS 1913/57 Coeficient de permeabilitate STAS 1913/58 ……………………capilara STAS 7309 Grad de spargere STAS 73010 Indice de concasaj STAS 73011 Uzura cu masina Los Angeles STAS 730

Art.2.3.Apa

2.3.1.Apa utilizata la prepararea betonului de ciment poate sa provina din reteaua potabila sau alta sursa , caz in care trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de STAS 790.

2.3.2.Indiferent de sursa, inainte de inceperea executiei lucrarilor de preparare a betonului se va face verificarea apei de catre un laborator de specialitate.

2.3.3.In timpul utilizarii apei pe santier se va evita poluarea acesteia prin infestare cu detergenti , materii organice, uleiuri, agregate,etc.

2.3.4.De cate ori se schimba sursa trebuie sa se faca determinari, analize, pentru a se asigura calitatea conform STAS 790.

Art.2.4.Aditivi

2.4.1.La prepararea betonului se impune folosirea aditivilor cu scop de intarziator de priza pentru lucrabilitate sau acceleratori de priza, in functie de cerintele tehnologice.

Art.2.5.Materiale de protectie

2.5.1.Pentru protectia suprafetei stratului de fundatie din beton de ciment la benzile de incadrare sau la casetele de largiri se utilizeaza:

-emulsie bituminoasa cationica, conform STAS 8877;-nisip 0-4 mm, conform SR 662 asternut pe suprafata de beton umezit cu apa.Art.2.6.Controlul calitatii materialelor Se va face conform tabelului de mai jos –pentru prepararea betonului :

Materialul Actiunea/procedeul de verificare . Caracteristici ce se verifica

Frecventa minima MetodaLa aprovizionare Inainte de utilizare

1.Ciment Examinarea datelor inscrise in certificat

La fiecare lot aprovizionat

Constanta, volum, stabilitate O determinare la fiecare lot aprovizionat

SREN 196-3Timp de priza

Rezistente mecanice la 2(7) zile

O proba la lot sau la fiecare siloz in care s-a depozitat lotul respectiv

SREN 196-1

Rezistente mecanice la 28 zilePrelevare de ……………………..cu pastrare minim 45 zile in

Probele se preleveaza cu inginerul delegat

Starea de conservare la depasirea termenului de depozitare

Una la fiecare lot aprovizionat sau siloz cu termen depasit

Doua determinari pe siloz (sus si jos )

SREN 196-6

2. Agregate Examinarea datelor inscrise in certificat

La fiecare lot aprovizionat

- -

Granulozitate Una pe lot sursa si sort

- STAS 730STAS 4606

Echivalent nisip Una pe lot sursa si sort

- STAS 730

Uniformitate Una pe lot sursa si sort

- STAS 730

Umiditate - O proba pe schimb STAS 4606Uzura LA Una pe lot sursa si

sort- STAS 730

3.Aditivi Examinarea datelor din certificat

La fiecare lot aprovizionat

- -

4.Apa Compozitia chimica - Una la inceperea lucrarilor pe sursa

STAS 790

5.Emulsia bituminoasa cationica

Examinarea datelor inscrise in certificat

La fiecare lot aprovizionat

Inainte de utilizare STAS 8877

3.Stabilirea compozitiei betonului de cimet

Art.3.1. Incercari preliminare3.1.1.Studiul compozitiei betonului se face pe baza incercarilor preliminare asupra:-curbei granulometrice la agregate-dozaje minime de ciment-continut de apa-densitatede catre un laborator de specialitate atestat.Pentru stratul de fundatie din beton de ciment la benzile de incadrare este prevazut un

beton de clasa Bc 7.5 corespunzator unui beton in fundatie la care :Rezistenta caracteristica RbKN/mm²=7.5Cantitatea minima de ciment 180 kg/m³Apa in functie de lucrabilitate 160-170 l/ m³

4.Prepararea betonului

4.1.Utilaje si toleranta la preparare

4.1.1.Betonul va fi preparat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituientilor in malaxorul betonierei.

Agregatele vor fi intoduse in betoniera in urmatoarea ordine:-agregatele cu dimensiunile cele mai mari-cimentul-agregate cu cele mai mici dimensiuni-apaUtilajele de preparare a betonului trebuie sa permita masurarea tuturor componentelor

in limita tolerantelor:-pentru fiecare sort ± 3%

-pentru total agregat ± 2%-pentru ciment ± 2%-pentru apa totala ± 5%

4.2.Controlul calitatii betonului in stare proaspata

4.2.1. Pentru asigurarea caracteristicilor betonului proaspat in scopul evitarii punerii in opera a unui beton necorespunzator controlul betonului se face la statia de betoane prin determinari de catre laboratorul de specialitate asupra caracteristicilor betonului privind:

-lucrabilitate (grad de compactare) STAS 1759-densitate aparenta STAS 1759-continut de aer oculus STAS 1759

4.2.2.Daca caracteristicile betonului proaspat sunt stabilite si corectate controlul se face cu frecventa din tabelul de mai jos.

Tabel cu frecventa determinarilor la betonul proaspatNr. crt

Actiunea, caracteristica care se determina

Frecventa minima Metoda de determinareLa statia de betoane La locul de punere in

opera1 Examinarea documentelor de

transport - La fiecare transport -

2 Lucrabilitate -metoda gradului de compactare

Doua determinari pe schimb pentru fiecare centrala (statie) de betoane

O determinare pe schimb si ori de cate ori se apreciaza ca este necesar

STAS 1759

3 Continutul de aer……….. Doua determinari pe schimb pentru fiecare centrala (statie) de betoane

- STAS 1759

4 Temperatura (la temperaturi sub sau egale cu 5°C si peste +25°C

La fiecare 2 ore pentru fiecare centrala de betoane

La fiecare 2 ore -

5 Densitatea aparenta O determinare pe schimb dar minim o determinare la 300 m³ pentru fiecare centrala

- STAS 1759

6 Granulozitatea agregatelor facultativa - STAS 17597 Epruvete pentru rezistenta la

compresiune-la 7 zile -la 28 zile

Facultativ3 epruvete cubice pe schimb sau la maxim 300 m³ pentru fiecare centrala de betoane

-

STAS 1275

STAS 1275

5.Punerea in opera a betonului

Art.5.1.Transportul si asternerea betonului

5.1.1. Modul de transpot al betonului pe santier va trebui supus aprobarii inaintea inceperii executiei lucrarilor de betoane astfel incat sa fie asigurate conditii pentru mentinerea calitatii betonului la asternere , fara pierderi de lapte de ciment.

5.1.2.Inainte de a incepe executarea stratului de fundatie din beton la benzile de incadrare si/sau la casetele de largiri se va verifica si receptiona substratul din fundatie de balast , la acestea prevazut a fi executat conform STAS 6400 si care trebuie respectate si sa asigure prevederile din proiect privind elementele geometrice , abaterile limita si care trebuie sa corespunda conditiilor prevederilor Cap.II din prezentul caiet de sarcini.

5.1.3.Inainte de inceperea betonarii vor fi verificate mijloacele si dispozitivele de asternere si punerii in opera a betonului maiuri, rigle, lopeti adecvate si mijloace de protectie sisteme preluate in cazul cand apar ploi torentiale.

5.1.4.Betoanele curente sunt puse in opera la fundatiile benzilor de incadrare sau a casetelor de largiri prin batere sau vibrare cu placa vibratoare sau cu alte mijloace specifice lucrului in spatii inguste.Dupa caz suprafata betonului va fi nivelata si corectata cu dreptarul.

5.1.5.Betonul gata finisat trebuie sa se incheie inainte de a incepe priza , neadmitandu-se ca sa fie pus in opera dupa ce a inceput priza.

5.1.6.La reluarea betonarii , suprafata betonului intarit trebuie ciupita curatata si abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in contact cu betonul proaspat.

5.1.7.Temperatura betonului proaspat inainte de a fi pus in opera trebuie sa fie mai mare de + 5°C si mai mica de 30°C.

Atunci cand temperatura aerului creste peste +25°C se vor lua masuri speciale pentru protectia imediata a betonului cu emulsie bituminoasa.

5.1.8.Grosimea minima a stratului de fundatie din beton de ciment de clasa Bc 7.5. pentru benzile de incadrare si/sau a casetelor de largiri a drumului existent va fi de 25 cm conform prevederilor STAS 1598/2-86, caz A21 din Anexa A in latime , care sa corespunda cu cele prevazute in profilele transversale ale proiectului.

Art.5.2.Protejarea suprafetei betonului proaspat

5.2.1.Imediat dupa terminarea betonarii se va proceda la protejarea betonului proaspat impotriva actiunii razelor solare , vanturilor si ploilor cu copertine (acoperisuri) mobile.

Betonul va ramane astfel protejat pana la acoperirea suprafetei lui cu pelicula de protectie.

5.2.2.Protejarea betonului cu pelicula de emulsie bituminoasa cationica impotriva evaporarii apei se va face cat mai curand posibil dupa terminarea finisarii, la mai putin de o jumatate de ora din momentul punerii in opera a betonului, asigurand mentinerea acestei protectii minim 7 zile > pelicula de protectie trebuie sa fie continua si de grosime uniforma.

5.2.3.Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi protejate cu copertine, sistem acoperisuri, cu prelata sau folie impotriva pericolului antrenarii pastei de ciment.

5.2.4.Este interzisa circulatia lucratorilor direct pe betonul proaspat in primele 24 de ore de la terminarea finisarii suprafetei acestuia , asigurand cu mijloace specifice protejarea suprafetei betonului.

Art.5.3.Controlul betonului pus in opera

5.3.1.Controlul calitatii betonului la punerea in opera , dupa caz, se face conform prevederilor tabelului de mai jos

Nr. crt Actiunea, caracteristica care se verifica Frecventa minima Metode de determinare1 Examinarea documentului de transport La fiecare transport -2 Lucrabilitatea O determinare pe schimb

si ori de cate ori se considera necesar

STAS 1759

3 Temperatura (Temperatura aerului sub sau egala cu 5°C si peste 25 °C)

La fiecare 2 ore -

4 Determinarea rezistentei la compresiune pe epruvete cubice-la 7 zile-la 28 zile

Facultativ3 epruvete pe schimb sau un set epruvete la 300 m³ beton proaspat

STAS 1275

5 Prelevare de carote pentru determinarea rezistentei la compresiune

O carota la 2500 m² banda de beton(numai la cererea comisiei de receptie)

STAS 1275

6 Determinarea grosimii stratului de beton -una la fiecare 250 m caseta de largiri -pe carote extrase

-

6.Conditii tehnice, reguli si metode de verificare

Art.6.1.Elemente geometrice

6.1.1.Grosimea stratului de fundatie din beton la benzile de incadrare si/sau a casetelor de largiri a drumului existent este cea prevazuta de proiect in profil transversal tip precum si in profilele transversale specifice fara sa existe abateri fata de cele admisibile.

6.1.2.Verificarea grosimii stratului de beton se face fie prin masuratori directe in cazul betonului intarit fie cu ajutorul vergelelor gradate in cazul betonului proaspat.

6.1.3.Grosimea betonului este media grosimilor citite pe fiecare tronson de drum prezentat receptiei.

6.1.4.Latimea de turnare a benzilor de incadrare si/sau a casetelor de largiri a drumului existent va fi conform prevederilor proiectului din profilele transversale , abaterile limita nu vor depasi ± 2 cm.

6.1.4.Panta transversala a stratului de fundatie din beton la benzile de incadrare trebuie sa corespunda cu prevederile din profilele transversale.

6.1.5.Panta longitudinala trebuie sa corespunda cu cea a prevederilor din proiect in concordanta cu nivelul terenului.

Art.6.2.Caracteristicile suprafetei betonului

6.2.1.Verificarea planeitatii (denivelarilor) suprafetei stratului de fundatie din beton la benzile de incadrare si/sau casetelor de largiri a drumului existent se face cu ajutorul latei de 3 m la cel tarziu 24 ore de la punerea in opera a betonului.

6.2.2.Masuratorile se fac longitudinal in axul benzilor de incadrare unde denivelarile nu trebuie sa depaseasca ± 10 mm.

6.2.3.In profil transversal verificarea se face in profilele transversale din proiect.

7.Receptia lucrarilor

Art.7.1.Receptia pe faza determinanta

7.1.1.Receptia pe faza determinanta stabilita in proiect se face conform reglementarilor in vigoare.

7.1.2.Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica conditiile de executie si calitatea impusa de proiect si caietul de sarcini precum si eventualele constatari consemnate in registrul de control pe parcursul executiei lucrarilor.

7.1.3.In urma acestei receptii se incheie proces verbal de receptie pe faza in registrul de lucrari ascunse in care sunt specificate eventualele remedieri necesare cu termene si recomandari , daca se constata abateri fata de prevederile din proiect.

Art.7.2.Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor)

7.2.1.Recepia preliminara a benzilor de incadrare si/sau casetelor de largiri a drumului existent se face odata cu receptia executiei intregii lucrari.

7.2.2.Comisia de receptie va examina lucrarile executate fata de decumentatia tehnica aprobata , de control, receptia pe faza intocmite in timpul executiei lucrarilor.

7.2.3.Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor fac parte din documentatia de receptie preliminara .

Art.7.3.Receptia finala

7.3.1.Receptia finala se face odata cu receptia finala a intregii lucrari de drum dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii in timp a acestei.

DOCUMENTE DE REFERINTA

I.ACTE NORMATIVE

Ord. MT nr. 43 / 1998 - Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor Ord. MT nr. 45 / 1998 - Norme tehnice privind proiectarea , construirea si

modernizarea drumurilor Ord. MT nr. 46 / 1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a

drumurilor Ord. Comun MT/MI nr. - Norme metodologice privind conditiile de inchidere a 411/1112/2000 circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie MO 3970 / 24.08.2000 in vederea executiei lucrarilor in zona drumurilor publice NGPM / 1996 - Norme generale de protectia muncii NSPM / 1998 - Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si

podurilor Ord. MT nr. 775 / 1998 - Norme de prevenirea si stingerea incendiilor si dotarea cu

mijloace tehnice de stingere Ord. AND nr. 116 / 1999 – Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de

intretinere , reparare si exploatare a drumurilor si podurilor

II. REGLEMENTARI TEHNICE

CD 31 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide

CD 54 - Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor

NE 012 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton , beton armat si beton precomprimat

Ind AND 589-2004 - Caiete de sarcini generale comune lucrarilor de drumuri

III STANDARDE

SR EN 196-1 - Metode de incercare ale cimenturilor Partea I determinarea rezistentelor mecanice

SR EN 196-3- Metode de incercari ale cimenturilor Partea 3 SR EN 196-3/Ac - Determinarea timpului de priza si stabilitate SR EN 196-6- Metode de incercari ale cimenturilor . Determinarea finetii SR 227-2 - Cimenturi . Incercari fizice . Determinarea finetii de macinare

prin cernere pe proba de 100 g SR 662 - Lucrari de drumuri Agregate naturale de balastiera . Conditii

tehnice de calitate SR 667 - Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri .

Conditii tehnice de calitate STAS 338 - Cimenturi Portland STAS 730 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri .

Metoda de incercare

STAS 1243 - Teren de fundare clasificare si identificarea pamanturilor STAS 1275 - Incercari pe betoane , incercari pe beton intarit STAS 1500 - Ciment Portland cu adaos de zgura granulata de furnal STAS 1598/2 - Incadrarea imbracamintilor la ranforsarea sistemelor rutiere

existente STAS 1667 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti

minerali STAS 3011 - Cimenturi cu rezistenta la ape sulfatice STAS 1709/1 - Actiunea fenomenului de inghet – dezghet la lucrari de drumuri .

Adancimea de inghet in complexul rutier .Prescriptii de calcul STAS 1709/2 - Actiunea fenomenului de inghet – dezghet la lucrari de drumuri .

Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet . Prescriptii tehnice

STAS 1709/3 - Actiunea fenomenului de inghet – dezghet la lucrari de drumuri . Determinarea sensibilitatii la inghet a pamantului de fundatie . Metoda de determinare

STAS 1759 - Incercari pe betoane .Incercari pe betonul proaspat . Determinarea densitatii aparente a lucrabilitatii , a continutului de agregate fine si a inceputului de priza

STAS 1913/1 - Teren de fundare , determinarea umiditatii STAS 1913/3 - Teren de fundare , determinarea densitatii pamanturilor STAS 1913/4 - Teren de fundare , determinarea limitelor de plasticitate STAS 1913/5 - Teren de fundare , determinarea granulozitatii STAS 1913/12 - Teren de fundare , determinarea caracteristicilor fizice si

mecanice a pamanturilor cu umflari si contractii mari STAS 1913/13 - Teren de fundare , determinarea caracteristicilor de

compactare . Incercare Proctor STAS 1913/15 - Teren de fundare , determinarea greutatii volumetrice pe teren STAS 2914 - Lucrari de drumuri .Terasamente .Conditii tehnice generale de

calitate STAS 4600 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti

minerali STAS 5479 - Incercari pe betoane , incercari pe betonul proaspat ,

determinarea continutului de aer oclus STAS 6400 - Lucrari de drumuri .Straturi de baza si de fundatie .Conditii

tehnice generale de calitate STAS 8625 - Aditiv mixt pentru betoane STAS 8877 - Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile

de drumuri STAS 12288 - Lucrari de drumuri .Determinarea densitatii straturilor rutiere cu

dispozitivul cu con si nisip .