Contabilitatea Efectelor Comerciale

Contabilitatea Efectelor Comerciale

CUPRINS:

ARGUMENT........ 3CAPITOLUL 1 DELIMITARI I STRUCTURI CONTABILE PRIVIND EFECTELE COMERCIALE.....41.1. CADRUL DOCTRINAR I REGLEMENTAR...............4CAPITOLUL 2 DOCUMENTE SPECIFICE OPERATIUNILOR PRIVIND EFECTELE COMERCIALE...............................13

2.1. DETALII TEHNICE PRIVIND DECONTRILE PE BAZA INSTRUMENTELOR DE PLAT LA TERMEN......13

2.1.1. CECUL....13

2.1.2. CAMBIA......16

2.1.3. BILETUL LA ORDIN.....252.1.4. DISPOZITIE DE INCASARE/PLATA................................262.1.5. EXTRAS DE CONT............................................................282.1.6. REGISTRUL DE CASA......................................................30CAPITOLUL 3 - REFLECTAREA IN CONTABILITATE A OPERATIUNILOR ECONOMICO-FINANCIARE PRIVIND EFECTELE COMERCIALE...........37

3.1. NCADRRI....37

3.2. CONTINUTUL ECONOMIC SI FUNCTIONALITATEA CONTURILOR DE EVIDENTA PRIVIND EFECTELE COMERCIALE.........38

3.3. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR ECONOMICO-FINANCIARE PRVIND EFECTELE COMERCIALE.....................................40CAPITOLUL 4 STUDIU DE CAZ PRIVIND EFECTELE COMERCIALE LA S.C. MARI COM S.R.L.................................................................................51

4.1. PREZENTAREA SOCIETATII..........51

4.2. MONOGRAFIA CONTABILA .......................................................51ANEXE ...........................................................................................................58BIBLIOGRAFIE.............................................................................................59ARGUMENT

Efectele comerciale reprezint titluri de valoare, negociabile pe termen scurt sau imediat, care atest, dup caz, datorii creane n cadrul relaiilor comerciale cu furnizorii i clienii.

Ele circul sub diferite denumiri generice cum ar fi nscrisuri, polie, cambii, instrumente de plat i de credit. Fiind negociabile pot fi cedate, vndute ori transmise.

Discutate din punct de vedere financiar efectele comerciale pot fi tratate ca instrumente de mobilizare a datoriilor creanelor i ca instrumente de decontare.

n calitatea de instrumente de mobilizare, efectele comerciale reprezint o modalitate de transformare a datoriilor creanelor n valori negociabile sub forma titlurilor de valoare disponibile pentru activitatea de trezorerie.

Analizate ca instrumente de decontare efectele comerciale sunt folosite pentru plata datoriilor fa de teri sau ncasarea creanelor.

CAPITOLUL 1

DELIMITRI I STRUCTURI CONTABILE PRIVIND EFECTELE COMERCIALE

1.1. CADRUL DOCTRINAR I REGLEMENTAR

Creditul comercial cambial se realizeaz prin intermediul a dou instrumente de credit comercial, i anume:

1) Biletul la ordin care este un titlu de credit prin care se constat angajamentul emitentului (semnatarului) de a plti el nsui beneficiarului sau la ordinul acestuia, o sum de bani, la o anumit dat. Biletele la ordin pot s fie pstrate pn la scaden, pot fi transferate altei persoane ca drept de crean sau pot fi scontate imediat la o banc. n acest caz, banca devine proprietara efectului i va ncasa la scaden creana de la emitent (client).

2) Cambia (Trata) care este un titlu de credit prin care creditorul (trgtorul) d ordin debitorului (trasului) s achite la o anumit dat (scaden) unei a treia persoane, numit beneficiar sau la ordinul acesteia, o sum de bani determinat.

Din punct de vedere contabil, indiferent de instrumentele de credit comercial utilizate, n virtutea principiului patrimoniului nchis, creditul comercial cambial se subdivide n:

a) Creditul comercial cambial primit, reflectat n contabilitatea cumprtorului n conturile:

a1) 403 Efecte de pltit al crui coninut economic i corespondene contabile este reglementat de Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile aprobate prin OMFP nr.306/2002.

a2) 405 Efecte de pltit pentru imobilizri al crui coninut economic i corespondene contabile este reglementat de Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin OMFP nr.306/2002.

Creditul comercial cambial acordat, reflectat n contabilitatea vnztorului contul 413 Efecte de primit de la clieni al crui coninut economic i corespondene contabile este reglementat de Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin OMFP nr.306/2002.

CAPITOLUL 2

DOCUMENTE SPECIFICE OPERATIUNILOR PRIVIND EFECTELE COMERCIALE2.1. DETALII TEHNICE PRIVIND DECONTRILE PE BAZA INSTRUMENTELOR DE PLAT LA TERMEN

n accepiunea Bncii Naionale (BNR), valorile de ncasat, pe baza instrumentelor de plat la termen sunt prezentate de:

a) Cecul

b) Cambia

c) Biletul la ordin

d) Dispozitie de incasare

e) Extras de cont

f) Registrul de casa

2.1.1. CECUL

Cecul este cel mai convenabil instrument de decontare fr numerar utilizabil de ctre titularii de conturi bancare, cu disponibil suficient n aceste conturi creat din operaiuni de ncasri, din depozite sau prin angajarea unui credit bancar.

Din punct de vedere al tehnicilor de decontare fr numerar, cecul este un instrument de plat care pune n legtur, n procesul crerii sale, trei persoane: trgtorul, trasul i beneficiarul.

Instrumentul este creat de trgtor, care, n baza unui disponibil constituit n prealabil la o societate bancar, d un ordin necondiionat acesteia, care se afl n poziia de tras, s plteasc, la prezentare, o sum determinat, unei tere persoane sau nsui trgtorului aflat n poziie de beneficiar. Cele trei persoane care sunt puse n legtur prin cec fac toate operaiile legate de acest instrument, n nume propriu: trgtorul emite cecul, posesorul legitim l ncaseaz iar trasul l pltete.

Pentru ca trgtorul s emit cecuri, banca i elibereaz acestuia (clientul su) formulare de cecuri n alb, dac acesta deine un disponibil corespunztor n cont.

Posibilitile de circulaie ale unui cec sunt:

- simpla remitere cazul cecului purttor care, n momentul emiterii, nu indic expres beneficiarul, sau poart meniunea la purttor. Acest cec va fi pltit fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie deintorului cecului.

- cesiunea de crean ordinar atunci cnd cecul este emis pe numele unei anumite persoane i conine meniunea nu la ordin. n acest caz, numai persoana nominalizat poate s-l ncaseze.

- girarea operaiune prin care se transmit, odat cu remiterea, i toate drepturile rezultate din cec. Ea este o meniune special fcut pe verso-ul cecului, n favoarea oricui, inclusiv n favoarea trgtorului. Noul beneficiar poate, la rndul su, s gireze cecul. Informaiile ce trebuie nscrise n astfel de cazuri, pe verso-ul cecului, sunt prezentate n figura urmtoare:1)GIRANT..

Girat ctre

.

Data.

Semntura girant

2)GIRANT.

...............................................................

Girant ctre

..

Data..

Semntura girant

Cecul este pltibil numai la vedere (la prezentare).

Termenele de prezentare la plat a cecurilor emise i pltibile n Romnia sunt:

- 8 zile, dac cecul este pltibil chiar n localitatea n care a fost emis;

- 15 zile, n celelalte cazuri,

i se calculeaz ncepnd cu ziua urmtoare datei emiterii cecului.

Prezentarea cecului dup expirarea termenului legal are ca efect pierderea dreptului legal de aciune (regres) mpotriva giranilor anteriori, n cazul n care cecul nu s-ar fi pltit.

Toate persoanele care, n orice calitate, s-au obligat prin cec (trgtor, girani) sunt responsabile solidar n ceea ce privete plata cecului respectiv, cu toate c obligaiile au fost asumate n momente diferite.

n Romnia sunt reglementate urmtoarele tipuri de cecuri:

a) Cecul la purttor.

b) Cecul barat, caracterizat prin faptul c trgtorul sau posesorul unui cec poate face o barare prin nscrierea a dou linii paralele, orizontale sau oblice, pe faa cecului. Aceasta nseamn c beneficiarul va trebui s recurg la serviciile unei bnci pentru ncasarea sumei nscrise pe cec, ncasarea n numerar, direct de la banca trgtorului, nefiind posibil.

Bararea poate fi:

general, dac nu prezint nici o meniune ntre cele dou linii;

special, dac ntre cele dou linii este menionat denumirea unei bnci.

Bararea general poate fi transformat n barare special. Operaiunea invers este interzis.

b) Cecul certificat, similar ca standard al coninutului cu cecul la purttor, dar prin care banca (trasul) confirm pe cec existena disponibilului necesar efecturii plii i persoana care a emis cecul (trgtorul) nu mai poate retrage din contul su aceast sum pn la exprimarea perioadei de prezentare.

c) Cecul de cltorie, prin care trgtorul poate condiiona plata acestuia de identitatea dintre semntura persoanei care a primit cecul (posesorul) i semntura persoanei care ncaseaz respectivul cec la prezentare.

n fapt, posesorul depune o prim semntur pe cec, n momentul n care l cumpr; a doua oar o face n momentul ncasrii, n prezena funcionarului bancar de la ghieul bncii, sau n momentul efecturii unei pli, n prezena beneficiarului.

Acest tip de cec ofer un mijloc uor i, n acelai timp, sigur.

2.1.2. CAMBIA

Este unul dintre cele mai vechi instrumente financiare fiind folosita incepand cu secolul X de catre comerciantii arabi si este cunoscuta si sub numele de trata sau polita. Ea este un inscris care contine un ordin scris si neconditionat dat de catre o persoana (tragator) unei alte persoane (tras) pentru a plati o anumita suma de bani, la vedere sau la o anumita scadenta si intr-un anumit loc unei a treia persoane (beneficiar). In circuitul comercial cambia indeplineste functii de mijloc de plata, de mijloc de garantare si de mijloc de creditare, elementele obligatorii care trebuie sa fie continute de aceasta fiind obligatoriu legate de aceste functii. Astfel, o cambie, ca document, trebuie sa contina: - elemente obligatorii: denumirea de cambie (in limba in care a fost redactat inscrisul), ordinul neconditionat de plata/ de a plati o suma determinata (exprimata in cifre si litere), numele trasului, scadenta (termenul de plata, care poate fi exprimat ca data calendaristica fixa, la un anumit numar de zile de la data emiterii cambiei - de regula 30, 60, 90, 180 zile - la vedere sau la un anumit interval de la prezentarea spre acceptare, locul efectuarii platii, beneficiarul (numele si adresa), data si locul emiterii, trasul (numele si adresa) semnatura autografa a tragatorului (cuprinzand numele de familie in intregime); - elemente facultative: dobanda, domicilierea, mentiuni diverse, etc. Raportul juridic nascut de emiterea cambiei presupune acceptarea acesteia, trasul avand ordin din partea tragatorului sa efectueze plata dar devine obligat cambial numai in momentul in care accepta cambia. Prin acceptare, trasul devine debitorul principal, el fiind obligat cambial, solidar cu tragatorul, girantii, avalistii. Acceptarea se face prin mentiunea pe cambie "acceptat", dar este suficienta si numai semnatura trasului (trasul isi ia sarcina "sa plateasca", iar ceilalti obligati cambial isi asuma obligatia de a face "sa se plateasca", in mod efectiv ei platind numai in cazul in care debitorul principal, trasul, nu isi onoreaza plata. Ca mijloc de plata, cambia poate servi pentru plata datoriei pe care tragatorul o are la beneficiar (tragatorul are de incasat o anumita suma de bani de la tras si, totodata, are de achitat o datorie fata de o terta persoana - beneficiarul), inlocuind circulatia banilor in numerar. Astfel, in loc ca trasul sa plateasca tragatorului si acesta sa plateasca/ achite datoria sa catre beneficiar, tragatorul da ordin trasului sa plateasca direct beneficiarului. Pe de alta parte, datorita faptului ca trata la ordin poate fi transmisa prin gir, aceasta poate servi la acoperirea obligatiilor de plata intre participantii la lantul andosarii. Astfel, beneficiarul unei trate, care are o datorie fata de un tert, poate plati cu trata, andosand-o in favoarea creditorului sau, care devine noul beneficiar al cambiei (acesta poate sa o utilizeze in acelasi fel pentru plata propriilor datorii). Plata prin trata (descrise mai sus) nu este una perfecta, deoarece acest instrument nu inlocuieste banii propriu-zisi/ efectivi. Obligatiile sunt stinse prin trata numai temporar, sub rezerva incasarii cambiei la scadenta de catre ultimul beneficiar. Din punct de vedere al mijlocului de garantare, operatiile cu trata se caracterizeaza printr-un grad ridicat de garantie oferit de mecanismul cambial, fapt pentru care cele mai multe banci considera cambia ca un titlu de garantie. In primul rand trasul este obligat sa accepte cambia la prezentare (in caz contrar se recurge la protestul de neacceptare), iar din momentul acceptarii trasul devine debitorul principal al obligatiei de plata. In al doilea rand, cambia poate fi avalizata, un tert (avalistul) asumandu-si obligatia de a plati in locul debitorului, daca acesta nu efectueaza plata. In cazul in care nu se poate realiza in nici unul din modurile prezentate anterior stingerea obligatiilor de plata mentionate in cambie se poate recurge la protestul de neplata. Datorita acestei sigurante ridicate, trata poate fi utilizata ca instrument de garantare in cadrul unor tehnici de plata nesigure (cu grad ridicat de risc - de exemplu incasso-ul documentar) sau ca mijloc de garantare a indeplinirii unor obligatii contractuale. Mijlocul de creditare "regasit" in cambie este reprezentat de relatia de creditare care apare datorita mecanismului cambial, datorita unui timp mai mare sau mai mic care apare intre momentul nasterii obligatiei de plata a debitorului si momentul incasarii contravaloriii creantei sale de catre creditor, timp in care se poate spune ca exista un credit acordat pentru debitor in care sa realizeze plata inainte de scadenta cambiei. De aceea, in valoarea cambiei trebuie sa se reflecte si costul creditarii, tinand seama de valoarea creantei, dobanda pietei si numarul de zile pana la scadenta. Datorita faptului ca permite operatiunile de scontare, cambia devine un instrument bancar. Scontarea este operatiunea prin are posesorul cambiei obtine de la o banca comerciala, inainte de scadenta, suma inscrisa in titlu (valoarea nominala), diminuata cu dobanda aferenta sumei din acel moment pana la scadenta, plus un comision al bancii (numita banca de scont) numit scont (formula cel mai des folosita pentru calculul valorii de scont este: S = V - (V*Ts*n)/ (360 * 100) in care S este scontul, V este valoarea cambiei in momentul scadentei, inclusiv dobanda, daca este cazul, Ts este taxa de scont, exprimata in procente pe an iar n este numarul de zile ramase pana la scadenta). Reescontarea este operatia efectuata in momentul in care bancile comerciale preschimba cambiile care le detin in bani, la banca centrala, unde se percepe taxa oficiala a scontului, influentand astfel nivelul general al ratei dobanzii (dupa 1971, reescontul a inceput sa joace un rol important in reglarea ratei dobanzii). In ce priveste scadenta (termenul de plata) aceasta poate fi indicata in mai multe feluri in cambie (fapt care induce si specificul cambiei), dupa cum urmeaza: - scadenta "la vedere" apare in cazul in care posesorul cambiei (beneficiarul) o poate prezenta la incasare in orice moment de la data emiterii, iar trasul trebuie sa o plateasca in aceeasi zi. De retinut ca acest tip de scadenta are o perioada de prescriere de un an de zile calendaristic (pentru Romania - fiecare tara avand reglementat acest timp de prescriere), motiv pentru care se considera ca trata este un mijloc de creditare pe termen scurt (mai ales ca forma cea mai des utilizata este trata cu valabilitate de 90 de zile); - scadenta "la termen" (la un anumit termen de la prezentare), respectiv la un anumit numar de zile de la data acceptarii de catre tras (sau a protestului de neacceptare); - scadenta "de valabilitate" (la un anumit termen de la data emiterii) cand este importanta perioada de valabilitate mentionata expres a cambiei, valabilitate care nu elimina acceptarea de catre tras sau alte proceduri cambiale ci ce constrange a se desfasura intr-u timp prestabilit; - scadenta "fixa" (la o data fixa) cand textul/ conditiile cambiei cuprinde ziua, luna si anul in care se face plata. Plata cambiei se face cand este inaintata la plata fie trasului, fie bancii la care a fost domiciliata (deoarece cambia circula de la un posesor la altul, sub diverse conditii, "lantul" de circulatie al acesteia nu intereseaza decat in cazul aparitiei de operatii specifice sau litigii). Cambia cu scadenta la o zi fixa sau la un termen de la data emisiunii trebuie prezentata la plata in ziua scadentei sau in una din cele doua zile lucratoare care urmeaza scadentei iar cambia sadenta la vedere poate fi platibila la prezentare, dar nu mai tarziu de termenul de prescriere (legal sau precizat expres). Tragatorul poate stipula ca o cambie platibila la vedere nu trebuie sa fie prezentata spre plata inaintea unei anumite date, termenul de prezentare curgand de la aceasta data. In urma efectuarii operatiei de plata, trasul care plateste are dreptul sa pretinda de la beneficiar trata cu mentiunea "achitat", semnata de acesta. De asemeni, daca trasul vrea sa faca o plata partiala, beneficiarul nu poate refuza plata, fiind obligat sa mentioneze pe trata suma primita si sa dea chitanta trasului asupra efectuarii acestei plati partiale. Refuzul de plata al trasului ca si exigibilitatea cambiei inainte de scadenta, transforma obligatia de garantie a tragatorului, girantului si avalistului in obligatie de plata. Posesorul cambiei poate actiona, in cazul nerespectarii obligatiei de plata, prin doua tipuri de operatiuni cambiale: extrajudiciara si judiciara. Actiunea cambiala cea mai frecventa este regresul (care apare numai in caz de refuz de acceptare sau de plata a tratei si numai dupa indeplinirea formalitatilor de protest). In acest caz, beneficiarul actioneaza impotriva tragatorului si a celorlalti semnatari ai documentului respectiv (andosatori si avalisti) la scadenta, in conditiile in care trasul refuza plata (acceptarea totala sau partiala) sau daca intervine falimentul trasului sau cel al tragatorului. Daca in cambie nu este indicat locul platii, aceasta va fi prezentata pentru plata la domiciliul trasului, la cel al acceptantului prin interventie sau la domiciliul celui "indicat la nevoie. Prescriptia efectelor cambiale are mai multe particularitati. Astfel, in mod normal, ea se prescrie intr-un an calendaristic (sau in functie de prevederile legale in vigoare) - termen asemanator si actiunii beneficiarului impotriva celorlalti semnatari cand anul calendaristic este socotit de la data protestului adresat in timp util sau la scadenta, in cazul unei cambii cu clauza "fara protest". In cazul actiunii in justitie, rezultand din cambie, contra trasului care a acceptat cambia, prescrierea intervine la trei ani de la data scadentei. Actiunea unui andosator contra altuia sau impotriva tragatorului se prescrie in termen de sase luni de la data cand acestia au platit sau au fost actionati in justitie. De retinut este faptul ca actele de intrerupere a curgerii termenului de prescriptie nu au efect decat in privinta celui care le-a efectuat. Tehnica platilor prin cambii mai cunoaste o serie de operatiuni cum sunt: - avalizarea - este o operatiune asemenatoare garantiei, prin care tragatorul, daca nu este sigur de solidaritatea trasului, poate apela la un tert care sa "garanteze" prin "aval" (aceasta operatiune este o fidejusiune comerciala si nu produce efecte cambiale, conform Codului Comercial, art. 42). Astfel, se va inscrie pe fata sau pe dosul cambiei una din formulele "pentru aval", "pentru garantie" sau "avalizat" la care avalistul va semna si va preciza data semnaturii (este foarte rara utilizarea simplei semnaturi a avalistului si, de aceea, nu este indicata). Avalistul este, de obicei, o banca care se obliga sa faca plata daca trasul nu va achita suma respectiva la scadenta, in aceasta operatiune garantul fiind avalist iar debitorul garantat fiind avalizat. Cambia poate purta mai multe avaluri date pentru acelasi avalizat sau pentru avalizati diferiti, asa cum avalul poate fi acordat si numai pentru o parte din suma inscrisa pe cambie. Platind cambia, avalistul dobandeste drepturile izvorate din ea contra avalizatului, ca si impotriva celor care sunt obligati fata de avalizat, in temeiul cambiei (totodata el poate ecre predarea cambiei cu protestul si un cont de intoarcere achitat). - girul sau andosarea - este o operatiune de transmitere a cambiei care se face printr-o dispozitie scrisa pe cambie de catre beneficiarul acesteia, catre tras, care urmeaza sa plateasca suma aratata in titlu, la ordinul persoanei pe care o indica, la locul si la data mentionata in cambie. Girul are loc atunci cand beneficiarul (girantul) este debitor la randul sau fata de o alta persoana (girator) cel putin cu aceeasi suma (sau in functie de acordurile dintre parti). Girarea cambiei se face prin mentiunea "girat catre" pe dosul cambiei, insotita de semnatura girantului si data acordarii acesteia, de unde si denumirea alternativa de "andosare" (cel care transmite cambia se numeste girant iar cel care devine noul posesor se numeste giratar). Girul transmite toate drepturile izvorate din cambie, fara a mai fi necesara notificarea debitorului cambial, inclusiv garantiile reale care au fost constituite pentru asigurarea platii cambiei. Daca un gir mentioneaza mai multi giratari, cumulativ, exercitarea drepturilor cambiale, inclusiv a dreptului de a transmite titlul printr-un nou gir, apartine tuturor, in comun, prin consens. Daca mai multi giratari sunt indicati alternativ, giratarul posesor al cambiei poate exercita singur aceste drepturi. Cu fiecare nou gir, valoarea obligatiei cambiale sporeste deoarece executarea acestei obligatii este garantata de mai multi codebitori solidari. Girantul se poate sustrage obligatiei de garantie mentionand formula "fara obligatie" sau "fara obligo", dar exonerarea se aplica strict girantului strict girantului care a folosit aceasta formula, nu si celorlalti giranti. Primul girant este tragatorul, iar fiecare dintre girantii urmatori trebuie sa figureze ca giratari in girul precedent. Daca in sirul de giruri apare un gir in alb, semnatarul girului urmator este considerat ca giratar al girului in alb. In cazul in care in sirul giratarilor se interpune girul unui incapabil, sirul se intrerupe deoarece acest gir si toate cele care urmeaza sunt nule, ramanand sa produce efecte juridice numai girurile care au permis girul incapabilului. Legitimarea calitatii de posesor al cambiei se face prin mentionarea numelui ca giratar in ultimul gir inscris pe dosul cambiei. Trasul nu are calitatea sa verifice realitatea girurilor, ci numai identitatea posesorului. Este bine de retinut ca exista si giruri speciale din care se poate aminti de 1.-girul pentru incasare ("pentru acoperire", "pentru procura") care are caracterul unui mandat, giratarul putand gira numai cu un titlu de procura, 2.-girul in garantie care reprezinta actul de afectare a cambiei ca garantie de a executarii altei obligatii comerciale, 3.-girul fara garantie (mentionat mai sus), 4.-girul "nu la ordin" care are ca efect interzicerea unui nou gir, 5.-girul de intoarcere care se fectueaza prin girul cambiei de catre beneficiar in folosul trasului sau al tragatorului, 6.-girul dupa protest care produce numai efectele unei cesiuni care garanteaza numai existenta creantei, nu si solvabilitatea debitorilor cambiali, care pot opune cesionarului toate exceptiile personale pe care le putea opune cedentul. - forfetarea - este operatiunea de vindere a unei cambii indiferent de scadenta, unor institutii specializate care, spre deosebire de bancile comerciale, la scadenta preiau riscurile de neplata de catre debitor. Taxa de forfetare este superioara celei de scont, iar operatiunea presupune si transmiterea documentelor are sa asigure incasarea ara dificultati a cambiei (autorizatii, etc.). In cazul incalcarii prevederilor legale privitoare la cambie se ajunge invariabil la incidentul de plata si/ sau interdictia bancara. Incidentul de plata este reprezentat de imposibilitatea unui tragator (beneficiar al unei cambii) de a opera si/ sau incasa una sau mai multe cambii. In general, incidentul va apare odata cu depunerea spre incasare a cambiilor respective, moment in care banca tragatorului, BNR si banca trasului (emitentului) vor "intra" intr-o procedura tipica (precizata expres de normative legislative) initiata de refuzul de plata/ interzicerea platii din diferite motive. Acestea sunt reprezentate de: - cec emis fara autorizarea trasului; - cec refuzat din lipsa totala sau partiala de disponibil, in cazul prezentarii la plata dupa expirarea termenului de prezentare; - cec refuzat din lipsa totala de disponibil, in cazul prezentarii la plata inainte de expirarea termenului de prezentare; - cec refuzat din lipsa partiala de disponibil, in cazul prezentarii la plata inainte de expirarea termenului de prezentare; - tragatorul se afla in incapacitatea de a emite cecuri; - cecul prezinta diferite conditionari privind efectuarea platii, litigiu de proprietate; - cec emis cu o data falsa sau caruia ii lipseste o mentiune obligatorie; - cec circular/ cec de calatorie emis la purtator; - cecul apartine unui tiraj de intrumente neavizate de BNR; - cec emis de catre un tragator aflat in interdictie bancara; - cecul apartine unui set de instrumente care a fost retras din circulatie; - falimentul tragatorului cec declarat pierdut, furat, distrus; - lipsa de mandat a semnatarului vicii de completare a mentiunilor de pe cec (cu referire la modificarea unor elemente de pe cec, inscrierea gresita sau lipsa unui numar de cont, neconcordanta semnaturilor). Interdictia bancara este "regimul impus de catre banca unui titular de cont de interzicere a emiterii de cecuri pe o perioada de un an, conform unor angajamente reciproce aplicabile platii cu cecuri, ca urmare a unor incidente de plati majore, si anume: - emiterea unui cec fara autorizarea trasului; - refuzul cecului ca urmare a constatarii de catre banca trasa a lipsei partiale sau totale de disponibil in contul tragatorului, in cazul in care acesta dispune altfel, in total sau in parte, de disponibilul avut, inainte de trecerea termenului fixat pentru prezentare; - emiterea unui cec cu o data falsa sau caruia ii lipseste una dintre mentiunile obligatorii; - emiterea unui cec circular sau a unui cec de calatorie " la purtator"; - emiterea unui cec de catre un tragator aflat in interdictie bancara". (conform Regulamentului 3 din 13 mai 1996 privind organizarea si functionarea la BNR a Centralei Incidentelor de Plati modificat de Circulara 6 BNR din 17 februarie 1997). Nu trebuie uitat faptul ca procedurile interbancare "initiate" de incidentul de plata au repercusiuni deseori mult mai grave decat interdictia bancara deoarece, pe traseul solvarii litigiului nascut intervine obligatia legala de interventie a Judecatoriei Teritoriale. Aceasta isi va da acordul asupra legalitatii oricarui incident de plata, la sesizarea obligatorie din partea BNR, si, daca este cazul, sesizeaza Procuratura pentru "solvarea" incidentelor de tip infractional.2.1.3. BILETUL LA ORDIN

Biletul la ordin este un titlu de credit care pune n legtur, n procesul crerii sale, dou persoane: emitentul i beneficiarul.

Biletul la ordin este o promisiune de a plti i nu un mandat de plat. El se transmite prin girare. Obligaiile rezultnd dintr-un bilet la ordin se supun acelorai reguli generale ca i cele rezultnd dintr-o cambie. Totui, acceptarea biletului la ordin nu se admite, deoarece emitentul are aceleai obligaii ca i cel care accept o cambie.

Girarea biletului la ordin se face prin completarea verso-ului acestuia, care are acelai standard de coninut ca cel al cambiei.

Regulile referitoare la plata, scadena, girarea i protestul cambiei sunt aplicabile i biletului la ordin.

2.1.4. DISPOZITIE DE INCASARE/PLATA

1. Serveste ca:

- dispozitie pentru casierie, in vederea achitarii in numerar a unor sume, potrivit dispozitiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum si a diferentei de incasat de catre titularul de avans in cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul primit, pentru procurare de materiale etc.;

- dispozitie pentru casierie, in vederea incasarii in numerar a unor sume care nu reprezinta venituri din activitatea de exploatare, potrivit dispozitiilor legale;

- document justificativ de inregistrare in registrul de incasari si in contabilitate, in cazul platilor in numerar efectuate fara alt document justificativ.

2. Se intocmeste intr-un exemplar de compartimentul financiar-contabil:

- in cazul utilizarii ca dispozitie de plata, cand nu exista alte documente prin care se dispune plata (exemplu: stat de salarii sau lista de avans chenzinal etc.);

- in cazul utilizarii ca dispozitie de plata a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare, procurare de materiale etc.;

- in cazul utilizarii ca dispozitie de incasare, cand nu exista alte documente prin care se dispune incasarea (avize de plata, somatii de plata etc.).

Se semneaza de intocmire la compartimentul financiar-contabil.

3. Circula:

- la persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv, pentru viza in cazurile prevazute de lege;

- la persoanele autorizate sa aprobe incasarea sau plata sumelor respective;

- la casierie, pentru efectuarea operatiunii de incasare sau plata, dupa caz, si se semneaza de casier; in cazul platilor se semneaza si de persoana care a primit suma;

- la compartimentul financiar-contabil, anexa la registrul de casa, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitate.

4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, anexa la registrul de casa.

5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

- denumirea unitatii;

- denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;

- numele si prenumele, precum si functia (calitatea) persoanei care incaseaza/restituie suma;

- suma incasata/restituita (in cifre si in litere); scopul incasarii/platii;

- semnaturi: conducatorul unitatii, viza de control financiar preventiv, compartimentul financiar-contabil;

- date suplimentare privind beneficiarul sumei: actul de identitate, suma primita, data si semnatura;

- casier; suma platita/incasata; data si semnatura.

2.1.5. EXTRAS DE CONT

1. Serveste la comunicarea si solicitarea de la debitor a sumelor pretinse, ramase neachitate, provenite din relatii economico-financiare si ca instrument de conciliere prearbitrala.

2. Se intocmeste in trei exemplare, de compartimentul financiar-contabil al unitatii beneficiare, pe baza datelor din contabilitatea analitica.

3. Circula:

- la conducatorul compartimentului financiar-contabil si conducatorul unitatii emitente, pentru semnare (toate exemplarele);

- la unitatea debitoare (exemplarele 1 si 2), care restituie unitatii emitente exemplarul 2 semnat pe verso de conducatorul unitatii si conducatorul compartimentului financiar-contabil, pentru confirmarea debitului. Eventualele obiectii asupra sumelor prevazute in extrasul de cont se consemneaza intr-o nota explicativa semnata de conducatorul unitatii si conducatorul compartimentului financiar-contabil, care se anexeaza la exemplarul 2 al extrasului de cont.

4. Se arhiveaza:

- la compartimentul financiar-contabil al unitatii emitente (exemplarul 3, precum si exemplarul 2, dupa primirea confirmarii);

- la compartimentul financiar-contabil al unitatii debitoare (exemplarul 1).


- denumirea unitatii creditoare;

- codul de identificare fiscala;

- sediul (localitate, strada, numar);

- judetul;

- contul;

- banca;

- denumirea formularului;

- denumirea unitatii debitoare;

- felul, numarul si data documentului;

- explicatii;

- suma;

- semnaturi: conducatorul unitatii, inclusiv stampila, conducatorul compartimentului financiar-contabil.

2.1.6. REGISTRUL DE CASA

1. Serveste ca:

- document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar, efectuate prin casieria unitatii pe baza actelor justificative;

- document de stabilire, la sfarsitul fiecarei zile, a soldului de casa;

- document de inregistrare in contabilitate a operatiunilor de casa.

2. Se intocmeste in doua exemplare, zilnic, de casierul unitatii sau de alta persoana imputernicita, pe baza actelor justificative de incasari si plati.

La sfarsitul zilei, randurile neutilizate din formularul cod 14-4-7A se bareaza.

Soldul de casa al zilei precedente se reporteaza, dupa caz, pe primul rand al registrului de casa pentru ziua in curs.

Se semneaza de catre casier pentru confirmarea inregistrarii operatiunilor efectuate si de catre persoana din compartimentul financiar-contabil desemnata pentru primirea exemplarului 2 si a actelor justificative anexate.

3. Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactitatii sumelor inscrise si respectarea dispozitiilor legale privind efectuarea operatiunilor de casa (exemplarul 2).

Exemplarul 1 ramane la casier.

4. Se arhiveaza:

- la casierie (exemplarul 1);

- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).


- denumirea unitatii;

- denumirea si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;

- numarul curent; numarul actului de casa; numarul anexelor; explicatii; incasari; plati;

- report/sold ziua precedenta;

- semnaturi: casier si compartiment financiar-contabil.

CAPITOLUL 3REFLECTAREA IN CONTABILITATE A OPERATIUNILOR ECONOMICO-FINANCIARE PRIVIND EFECTELE COMERCIALE3.1. NCADRRI

Contul 403Efecte de pltit i contul 409Efecte de pltit pentru imobilizri fac parte din grupa 40 Furnizori i conturi asimilate astfel:

. 401 Furnizori

. 403 Efecte de pltit

. 404 Furnizori de imobilizri

. 405 Efecte de pltit pentru imobilizri

. 408 Furnizori-facturi nesosite

. 409 Furnizori-debitori

Contul 413 Efecte de primit face parte din grupa 41 Clieni i conturi asimilate astfel:

. 411 Clieni

. 413 Efecte de primit

. 416 Clieni inceri

. 418 Clieni-facturi de ntocmit

. 419 Clieni-creditori

3.2. CONTINUTUL ECONOMIC SI FUNCTIONALITATEA CONTURILOR DE EVIDENTA PRIVIND EFECTELE COMERCIALE

Contul 403 Efecte de pltit

Cu ajutorul acestui cont se ine evidena obligaiilor de pltit pe vaz de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie,etc.)

Este un cont de pasiv.

n creditul contului se nregistreaz:

valoarea acceptat a efectelor comerciale de pltit (401);

diferenele nefavorabile de curs valutar la sfritul exerciiului din evaluarea soldului n valut (665);

n debitul contului se nregistreaz:

plile efectuate la scaden pe baz de efecte comerciale (512);

diferenele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor comerciale de pltit sau evaluarea acestora la sfritul exerciiului (765);

Soldul contului reprezint valoarea efectelor de pltit.

Contul 405 Efecte de pltit pentru imobilizri

Cu ajutorul avcestui cont se ine evidena obligaiilor de palt ctre furnizorii de imobilizri pe baz de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie, etc.)

Este un cont de pasiv.


valoarea acceptat a efectelor comerciale de pltit pentru imobilizri (404);

diferenele nefavorabile de curs valutar la sfritul exerciiului din evaluarea soldului n valut (665);


plile efectuate ctre furnizorii de imobilizri pe baz de efecte comerciale, la scadenta acestora (512);

diferenele favorabile de curs valutar constatate la decontare sau evaluate la sfritul exerciiului (765);

Soldul contului reprezint valoarea efectelor de pltit pentru imobilizrile achiziionate.

Contul 403 Efecte de primit de la clieni

Cu ajutorul acestui cont se ine evidena creanelor de ncasat, pe baz de efecte comerciale.

Este un cont de activ.


sumele datorate de clieni reprezentnd valoarea efectelor comerciale acceptate (411);

diferenele favorabile de curs valutar, aferente efectelor comerciale de ncasat la nchiderea exerciiului (765);


efectele comerciale primite de la clieni (511);

sumele ncasate de la clieni prin conturile curente (512);

diferenele nefavorabile de curs valutar, la primirea efectelor comerciale (665);

diferenele nefavorabile de curs valutar aferente creanelor datorate de clienii externi, a cror decontare se face pe baz de efecte comerciale, la nchiderea exerciiului (665);

Soldul contului reprezint valoarea efectelor comerciale de primit.

Not.

Similar celor prezentate la creditul comercial clasic, o difereniere n contabilitatea vnztorului, ntre creditul comercial cambial acordat pentru activitatea curent de exploatare i, respectiv pentru activitatea de investiii-dezvoltare nu se impune, deoarece aceast opiune aparine exclusiv cumprtorului (clientului).

3.3. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR ECONOMICO-FINANCIARE PRIVIND EFECTELE COMERCIALEn contabilitate, crearea efectelor comerciale genereaz nregistrrile:

a) n contabilitatea trgtorului (beneficiarului)

413

= 411

Efecte de primit

Clieni

b) n contabilitatea trasului (pltitorului)

401

=

403

Furnizori

Efecte de pltit

Decontarea efectelor comerciale

a.)n cazul n care au fost ncasate pltite n mod direct, fr intervenia bncilor,

- n contabilitatea trgtorului

531

=

413

Casa

Efecte de primit

n contabilitatea trasului

403

=

531

Efecte de pltit

Casa

b.) n cazul n care decontarea se efectueaz prin intermediul bncilor sau a altor instituii financiare, se pltete un comision pentru serviciul bancar efectuat,

n contabilitatea trgtorului

512

=

413

Conturi curente la bnci Efecte de primit

Cheltuieli cu serviciile bancare i asimilate

n contabilitatea trasului

403

=

521

Efecte de pltit

Conturi curente la bnci

Efectele comerciale circul prin andosri (girri). Aceste operaiuni nu vizeaz dect beneficiarii succesivi de efecte i nu clienii (traii), cu excepia cazului cnd are loc anularea efectelor.

Pentru tras sau subscriptor, pentru datoria nscris n creditul contului 403 Efecte de pltit, andosrile nu determin nici o nregistrare nainte de plata la scaden sau anularea efectului.

Pentru trgtor, beneficiar iniial, andosrile determin urmtoarele nregistrri:

a) Andosrile la ordinul terilor: creanele asupra clientului sub forma efectelor comerciale sunt folosite pentru decontarea datoriilor fa de furnizor, din ordinul acestuia. Exemplu, se presupune c A are o datorie de 10.000 lei fa de B i totodat are o crean comercial sub forma unui bilet la ordin asupra lui C, pe care o folosete pentru decontarea datoriei.

n contabilitatea andosantului (vechiul beneficiar),

401.B

=

413

Furnizori

Efecte de primit

n contabilitatea andositului (noul beneficiar),

413

=

411.A

efecte de primit

Clieni

n situaia n care exist diferene mari ntre mrimea datoriei fa de furnizor i cea a efectului andosat, respectiv diferenele ntre termenele de decontare sunt mari, prile pot conveni asupra unei rate a dobnzii.

n situaia n care exist diferene mari ntre mrimea datoriei fa de furnizor i cea a efectului andosat, respectiv diferenele ntre termenele de decontare sunt mari, prile pot conveni asupra unei rate a dobnzii.

b) Efectele sunt remise la scontareBancherul care sconteaz cumpr imediat efectele remitentului i pltete disponibilitile cuvenite, calculate pe baza relaiei:

Valoarea scontat = valoarea nominal agio

Agio = scontul + comisionul variabil asimilabil scontului (comision de andos)

Pentru remitent, agio-ul constituie o cheltuial financiar, fr a fi supus TVA.

Pe baza borderoului de scont se face nregistrarea.

666

=

413

Cheltuieli privind dobnzile

Efecte de primit

512


Pentru efectele remise la scontare se pot utiliza i conturile 413 Efecte de ncasat i 5114 Efecte remise spre scontare n toate cazurile n care ntre momentul depunerii spre ncasare sau remiterii la scontare i pn la vrsarea efectiv consemnat n extrasul de cont intervine un anumit numr de zile.

a) remiterea efectelor la ncasare n momentul N, la valoarea nominal

5113

=

413

Efecte de ncasat

Efecte de primit

b) ncasarea efectelor la momentul N+1

512

=

5113


Efecte de ncasat

627

Cheltuieli cu serviciile bancare i asimilate

Dac efectele remise la ncasare sunt scontate nainte de termen intr n rol

contul 5114 Efecte remise spre scontare nregistrrile fiind:

a) remiterea efectelor pentru a fi scontate nainte de termen

5114

=

413

Efecte remise spre scontareEfecte de primit

b) scontarea efectului nainte de termen

dobnd = valoarea efectiv x dobnd x numr de luni / 12

627

=

5114

Cheltuieli cu serviciile

Efecte remise spre scontare

bancare i asimilate

666

Cheltuieli privind dobnzile

512


i concomitent,

Debit: 8037 Efecte scontate neajunse la scaden

n momentul cnd efectele ajung la scaden.

Credit: 8037 Efecte scontate neajunse la scaden

c) efectele trase asupra terilor n beneficiul altor teri

Este cazul n care ntreprinderea A datoreaz o valoare ntreprinderii B, iar n acelai timp are asupra ntreprinderii C o crean de aceeai valoare i aceeai scaden. n acest scop A trage o cambie asupra lui C, din ordinul lui B, pe care o transmite lui B.

nregistrarea contabil a circulaiei cambiei se prezint astfel:

ntreprinderea A (trgtor)

401

=

411

Furnizori/B

Clieni/C

ntreprinderea B (ter)

413

=

411

Efecte de primit

Clieni/A

ntreprinderea C (trasul)

401

=

403

Furnizori/A

Efecte de pltit

Operaii privind rennoirea efectelor comerciale

n decontarea efectelor comerciale pot interveni unele scurt circuite determinate de dificultile de trezorerie ale pltitorilor (nu au capacitate de plat). Pentru a depi aceast situaie, trasul (clientul) are posibilitatea s cear anularea i nlocuirea efectului iniial printr-un efect nou, cu o scaden mai ndeprtat, s cear amnarea termenului de decontare al efectului existent sau ntr-o form tacit nu cere reportarea scadenei care, n fapt, devine operabil.

n cazul rennoirii efectelor comerciale de primit, n contabilitate intervin urmtoarele operaii:

a) efectul comercial este nc n posesia trgtorului, anularea depinde de bunvoina trgtorului.

anularea efectului iniial, la valoarea nominal,

n contabilitatea trgtorului X

411

=

413

Clieni/A

Efecte de primit

n contabilitatea trasului A

403

=

401

Efecte de pltit

FurnizoriX

cheltuielile i dobnzile de ntrziere n contabilitatea trgtorului X

411

=

635

Clieni/A

Cheltuieli cu alte impozite, taxe

i vrsminte asimilate

708

Venituri din activiti diverse

766

Venituri din dobnzi


nregistrarea se face numai n momentul recepiei noului efect pentru acceptare.

crearea noului efect, la valoarea nominal a vechiului efect, anulat, plus cheltuielile de ntrziere,

n contabilitatea trgtorului X

413

=

411

Efecte de primit

Clieni/A


401

=

403

Furnizori

Efecte de pltit

668

Alte cheltuieli financiare

b) efectul comercial nu se mai afl n posesia trgtorului i trebuie reclamat pentru a fi recuperat de la andosit (bancherul care a scontat efectul sau a primit efectul la ncasare sau un ter oarecare). Pentru elucidare se va relua exemplul de mai sus.

n contabilitatea trgtorului se fac urmtoarele nregistrri:

recuperarea efectului de la unitatea bancar unde s-a depus spre ncasare

413

=

5113

Efecte de primit

Efecte de ncasat

cheltuielile suplimentare de recuperare

627

=

512



bancare i asimilate

i

411

=

627

Clieni


Bancare i asimilate

n contabilitatea trasului nu se face nici o nregistrare.

Dup recuperarea efectului comercial, n continuare intervin operaiile de anulare, nregistrarea cheltuielilor de anulare i a dobnzilor de ntrziere li emiterea noului efect. Formulele n cauz sunt identice cu cele prezentate la punctul a, cu deosebirea c valoarea noului efect se majoreaz cu valoarea cheltuielilor de recuperare.

c) Trgtorul acord trasului un avans de fonduri

O asemenea situaie intervine n cazul n care trgtorul nu reclam efectul la banc din motive de evitare a propriei discreditri sau nu este posibil restituirea de ctre bancher (efect rescontat la o alt banc, iminena scadenei etc.). Pentru a depi situaia, trgtorul acord trasului un avans bnesc necesar plii efectului i creeaz un nou efect a crui valoare nominal este egal cu mrimea avansului majorat cu cheltuielile diverse i dobnzile penalizatoare.

Pe baza exemplului de mai sus, nregistrrile contabile care intervin sunt:

acordarea avansului n fonduri,

trgtor

411

=

512

Clieni/A


tras

512

=

401


Furnizori/X

cheltuieli diverse i dobnzi penalizatoare trgtor

411

=

635

Clieni/A

Cheltuieli cu alte impozite, taxe

i vrsminte asimilate

708


766

Venituri din dobnzi

tras, nu se efectueaz nici o nregistrare.

crearea noului efect,

trgtor,

413

=

411

Efecte de primit

Clieni/A

tras,

401

=

403

Furnizori

Efecte de pltit

668

Alte cheltuieli financiare

Plata primului efect,

- trgtor, nu se face nici o nregistrare, deoarece aceasta s-s fcut deja n momentul scontrii vechiului efect.

- tras,

403

=

512

Efecte de pltit


Operaii privind efectele nepltite

a) efectul este prezentat la ncasarea de ctre trgtor,

n contabilitatea trgtorului se anuleaz mobilitatea creanei,

411

=

413

Clieni

Efecte de primit

(nominala veche plus(nominala veche)

cheltuieli diverse)

531

Casa

(plata n numerar a

cheltuielilor de protest)

n contabilitatea trasului nu se opereaz nici o nregistrare.

b) efectul este prezentat la ncasare de ctre un ter andosit.

n contabilitatea trasului nu se opereaz nici o nregistrare, datoria figureaz n contul 403 Efecte de pltit, pn la decontarea sa.

n contabilitatea trgtorului, pentru valoarea nominal a efectului i cheltuielile datorate bncii,

411

=

512

Clieni/trasul A


n contabilitatea andositului (banca),

411

=

413

Clieni/trgtorul XEfecte de primit

(nominala veche)

708


(cheltuieli de retur)

Dac efectul ar fi fost remis la ncasare de ctre furnizor i contabilizat de acesta n contul 5113 Efecte de ncasat, n contabilitatea furnizorului s-ar fi fcut nregistrarea:

411

=

5113

Clieni/trasul A

Efecte de ncasat

(nominala veche)

512


(cheltuieli de retur datorate bncii)

Contabilitatea francez recomand ca atunci cnd efectele nepltite sunt numeroase, beneficiarul s poat deschide contul de ordine i eviden Efecte nepltite debitat cu nominala efectelor de primit devenite nepltite i cheltuielile anexate, apoi creditat cu aceeai mrime cnd litigiul este rezolvat.

CAPITOLUL 4 STUDIU DE CAZ PRIVIND EFECTELE COMERCIALE LA S.C. ABC COM S.R.L.4.1. PREZENTAREA SOCIETATIIStudiu de caz la S.C. ABC COM S.R.L. cu sediul in Bucuresti, Str. Viitor Nr. 2.

Asociatul unic se numeste Radu Anca domiciliat in str. Viitor nr. 2 Bucuresti, posesor al CI RD 123456 eliberat de Politia Bucuresti la data de 01.11.2013.

Capitalul social este de 32 500 lei. Societatea este inregistrata la Registrul Comertului avand nr. de inregistrare j 40/1234/1998, CUI -1234456, cont BCR 111.1-112.B RON. Obiectul de activitate al societatii este import si distributie produse medicale si stomatologice4.2. Monografia contabila

La data de 01.03.2013 societatea prezinta urmatoarea situatie in conturi:

Simbol contDenumirea conturilorSume

DebitoareCreditoare

1012Capital subscris varsat-32500

1061Rezerve legale-4200

121Profit si pierdere-1330

212Constructii23600-

2812Amortizare-6150

301Materii prime11400-

303Materiale de natura obiectelor de inventar10250-

371Marfuri20370-

401Furnizori-22600

403Efecte de platit-14500

404Furnizori de imobilizari-15000

405Efecte de platit pentru imobilizari-19000

408Furnizori facturi nesosite-10000

409Furnizori debitori10000-

4111Clienti50000-

4118Clienti incerti sau in litigiu530-

413Efecte de primit de la clienti480-

418Clienti facturi de intocmit250-

419Clienti-creditori-13500

5112Cecuri de incasat5000-

5113Efecte de incasat200-

5114Efecte remise spre scontari2000-

5121Conturi la banci in lei4000-

5311Casa in lei700-

Total138780138780

In cursul lunii au avut loc urmatoarele operatii :

1. In data de 01.03.2013 se primeste ordinul de plata nr. 41 de la SC ANA SRL in valoare de 30000.2. In data de 02.03.2013 societatea emite factura nr. 000 4329 catre SC RODICA COM SRL in valoare de 1190 lei. Decontarea facturii se face pe baza unui cec emis de catre SC RODICA COM SRL.

3. In data de 03.03.2013 conform ordinului de plata nr 51/03.03.2013 se achita datoria fata de furnizori in valoare de 12600 lei si a furnizorului de imobilizari 4500 lei.

4. In data de 05.03.2013 societatea se aprovizioneaza cu materii prime de la furnizori conform facturii nr. 1350/ 05.03.2013 in valoare de 2142 lei pentru care se semneaza un bilet de ordin.

5. In data de 06.03.2013 societatea expediaza prin posta marfuri in valoare de 15000 lei conform facturii 4330/06.032013, costul de achizitie al acestora fiind de 12000 lei.Se primeste mandatul postal care atesta decontarea creantei , insa suma nu a intrat in contul bancar. Ulterior suma este consemnata in extrasul de cont.Analiza contabila

1.NO. Incasarea creantei de la clienti

MOD. -clienti 4111 A (-) C

-conturi la banci 5121 A (+) D

5121 = 4111 - 30000 lei2.a)NO. Emiterea facturii

MOD. -clienti 4111 A(+) D -venituri din lucrari executate si servicii prestate 704 P (+) C

4111 = 704 -1190 lei

2.b)NO. Primirea cecului si depunearea lui la banca pentru incasare

MOD. -cecuri de incasat 5112 A(+) D

-clienti 4111 A (-) C

5112 = 4111 -1190 lei2.c)NO. Incasarea cecului

MOD. -conturi la banci 5121 A (+) D

-cecuri de incasat 5112 A (-) C

5121 = 5112 -1190 lei3.NO. Se achita datoria fata de furnizori si fata de furnizorii de imobilizari

MOD. furnizori 401 P(-) D

furnizori de imobilizari 404 P(-) D

conturi la banci A(-) C

% = 5121 -17100 lei 401 -12600 lei 404 -4500 lei4.a)NO. Aprovizionarea cu materii prime conform facturiiMOD. materii prime 301 A (+) D

furnizori 401 P (+) C

301 = 401 -2142 lei

4.b)NO. Completarea biletului la ordin pentru achitarea materialelor

MOD. furnizori P (-) D

efecte de platit 403 P (+) C401 = 403 -2142 lei

5.a)NO. Livrarea marfurilor

MOD. clienti 4111 A(+) D

venituri din vanzarea marfurilor 707 P (+) C

5.b)NO. Descarcarea gestiunii de marfuri livrate

MOD. cheltuieli cu marfurile 607 A (+) D

-marfuri 371 A (-) C

607 = 371 -12000 lei

5.c)NO. Primirea mandatului postal

MOD. clienti 4111 A(-) C

sume in curs de decontare 5125 A (+) D

5125 = 4111 - 15000 lei

5.d)NO. Incasarea sumei in contul bancar

MOD. sume in curs de decontare 5125 A(-) C

-conturi la banci in lei 5121 A (+) D

5121 = 5125 - 15000 lei6.NO. Inchiderea conturilor de cheltuieli

MOD.-profit si pierdere 121 A(+) D

-cheltuieli privind marfurile 607 A(-) C

121 = 607 -12000 lei

7.NO. Inchiderea conturilor de venituri

MOD. profit si pierdere 121 P (+) C

-venituri din vanzarea marfurilor 707 P (-) D

-venituri din lucrari executate 704 P (-) D

% = 121 16190 lei

704 1190 lei

707 15000 lei

PAGE 2

Documents

Contabilitatea Efectelor Comerciale