Constructii Forestiere

8/15/2019 Constructii Forestiere

1/55

Gheorghe IGNEA

Rudolf DERCZENI

CONSTRUCŢII FORESTIERE

2008 – 2009

REPROGRAFIA UNIVERSITĂŢII “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV


2/55


3/55

1


4/55

2


5/55

3


6/55

4


7/55

5


8/55

6


9/55

7


10/55

8


11/55

9


12/55

10


13/55

11


14/55

12


15/55

13


16/55

14


17/55

15


18/55

16


19/55

17


20/55

18


21/55

19


22/55

20


23/55

21


24/55

22


25/55

23


26/55

24


27/55

25


28/55

26


29/55

27


30/55

28


31/55

29


32/55

30


33/55

31


34/55

32


35/55

33


36/55

34


37/55

35


38/55

36


39/55

37


40/55

38

Tema proiectului

Să se întocmească proiectul tehnic de execuţie a unei construcţii având destinaţia locuinţă personalăamplasată în localitatea ........................, judeţul .............., după modelul din figură.

în care: N – indicele grupein – numărul de ordine din grupă

Regimul de construcţie: Parter.Adâncimea de îngheţ: hi= 1,10 mTeren de fundare cu presiunea limită pe talpa fundaţie: 250 kPa

Continutul proiectului

A. Piese scrise

MEMORIU TECHNIC


41/55

39

DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENTA

3.1. Structura verticala

3.2. Structura orizontala

CALCULUL STRUCTURII DE REZISTENTA

4. Calculul sarpantei4.1. Actiunea zapezii asupra constructiilor

4.2. Actiunea vantului asupra constructiilor

4.3. Calculul căpriorilor

4.4. Calculul panelor

4.3. Calculul planseelor

4.4. Calculul zidurilor

4.5. Calculul fundatiei

B. Piese desenate1. Plan parter2. Plan şarpantă3. Plan armare4. Plan secţiune verticală5. Plan faţadă6. Plan fundaţie

Memoriu tehnic

Proiectarea constructiei se executa cu luarea in considerare a urmatoarelor normative :- STAS 1 – 84 Formate in desenele de constructii- STAS 2 – 82 Scari in desenele de constructii- STAS 1434 – 43 Linii de cotare , de reprezentare , indicatoare in desenul de constructie- STAS 855 – 79 Desenul pentru constructii din beton armat- STAS 1019/1 – 82 Calcule si alcatuirea constructiilor din zidarie- STAS 10107/0 – 76 Calcule si alcatuirea constructiilor din beton armat- STAS 856 – 71 Calculul constructiilor din lemn

- STAS 10107/112 – 77 Plansee din beton armat- STAS 3303/0 – 77 Panele acoperisurilor- STAS 2965 – 79 Scari interioare- STAS 6221/ 2 – 83 Iluminatul natural al constructiilor- STAS 4670 – 82 Golurile pentru usi , ferestre la constructiile civile- STAS 6094 – 77 Adancimi de inghet- STAS 8316 – 77 Calculul fundatiilor- STAS 1110/1 – 77 Zonarea seismica-

CALCULUL STRUCTURII DE REZISTENTA

4. Calculul sarpantei

Tipurile de şarpante mai uzuale sunt prezentate in figura 1.


42/55

40

Figura 1. Tipuri de şarpante

4.1. Actiunea zapezii asupra constructiilor

Zapada face parte din categoria actiuniilor temporale variabile. Este un fenomen climatic

(meteorologic) si consta in umiditatea din aerul atmosferic transformate in cristale care se depun pe

pamant si pe cladiri. Actiunea zapezii se manifesta prin sisteme de forte exterioare uniform distribuite,

actionand static asupra elementelor de constructie expuse.

4.1.1 Intensitatea normata a zapezii

e z z

n

z c g c p

g z =greutatea de referinţă a stratului de zăpadă (Figura 2 şi tabelul1) g z =1,2 -pentru zona B, greutatea de referinta a stratului de zapada pentru o perioada de revenire de

10 ani

ce =coeficient care ia în considerare condiţia de expunere a construcţiei

ce =1,0

c z =coeficient care tine seama de de aglomerarea de zăpadă pe suprafaţa expusă a construcţieicz i 1 0 30if

60

3030 60if

0 60if

α= 350

c z =0,83n z p = 1 kN/m

2

4.2.1. Intensitatea de calcul

F = 1,3 – coeficient de sigurantă

Pz= γ F xn

z p

P z = 1,3 kN/m2


43/55

41

Figura 2.

Tabelul 1

4.2. Actiunea vantului asupra constructiilor

Vantul ca si zapada face parte din categoria actiuniilor temporale variabile, este un fenomenclimatic, reprezinta miscarea maselor de aer la suprafata p amantului.La contactul cu constructiile, energiacinetica a maselor de aer se transforma in energie potentiala. Din aceasta cauza caracteristica principalacare influenteaza marimea actiunii vantului, este viteza acestuia.


44/55

42

4.2.1. Intensitatea normata a componentei normale(Pnn), este considerata distribuita

pe suprafata expusa vantului

F vhnin

n g z cc p

=1.6 coeficient de rafala g v = presiunea dinamică de baza (figura 3 si tabelu2l)

g v= 0,42

F = a ‚1.05 pentru zona B de amplasarech(z) = coeficient de variaţia presiunii dinamice de bază în raport cu înălţimea z deasupra terenului liber.

65.010

65.044.0

z

z ch

z=8,7=inaltimea

ch(z) =0.611cn=coeficient aerodinamic(tabelul 3)

Tabelul 3

n

n p =0,164 kN/m2

4.2.2. Intensitatea de calcul

F vhnin g z cc p

F = 1,2 – coeficient de sigurantă

P n= γ F xn

z p

P n= 0,164 kN/m2


45/55

43

4.2.3 Incarcarile permanente

Nr .

Denumire material Grosime cm

Greut. Normată/m 2

Coef.n

Greut.de

calcul/m2

Unitatede

măsură

1 Învelitoare ţiglăsolzi

- 85 1,1 94 daN/m2

Total 0,85 0,94 kN/m2

P n = 0.94 kN/m2

4.2.4 Incarcarea de montaj

3 = 1,2 – coeficient de sigurantă

P= γ3 xn

z p

P= 0,164 kN/m2

4.3. Elemente dimensionale

dc – distanta dintre capriori (70 – 90cm)lc – lungimea de calcul a capriorilor = distanţa dintre pane (3,00 – 4,00m)lp – lungimea de calcul a panelor = distanta dintre scaune (3,5 – 4,5m)

4.5.Calculul căpriorilorSectiuni de la 8x12 la 15x25 cm2.

căprior

pană intermediară

cosoroabă

lc = 2.38m

dp= 2.85m

dc – distanta dintre capriori

lc – lungimea capriorilor

bc – latimea capriorilorhc – inaltimea capriorilor


46/55

44

Se propune o sectiune cu baza:

bc 0.12 m

lc 2.38 m

dc 0.81 m

a cos McI

Pg dc a lc 2

8

Pz dc a lc 2

8

McI 1.052 kNm

hc1 6 McI

bc

hc1 7.254 cm

McIII Pg dc a lc

2

8

P a lc

4

McIII 1.026 kNm

hc3 6 McIII

bc

hc 3 7.164 cm

McII P g dc a lc 2

8

P z d c a lc 2

16

Pv a2 dc lc 2

8

McII 0.823 kNm

hc 2 6 McII

bc

hc 2 6.414 cm

Sectiune transversala recomandata a capriorilor, este 8 cm x 12cm


47/55

45

4.6 Calculul panelorPanele se reazema in cazul nostru pe popi si colecteaza incarcari din lateral de pe 1/2 in deschiderileadiacente. Sectiuni de la 10x12 la 15x 25 cm2.

75

75

2.90

bp – latimea panelor

hp – inaltimea panelor

lp 2.90 m

lca 2.9 m

bp 0.12 m

Ipoteza I.

MpI Pg lc a lca

2

8

Pz lc a lca2

8

MpI 4.591 kNm

hp1 6 MpI

bp

hp1 15.151 cm

Ipoteza II.

MpII Pg lc a lca

2

8

Pz lc a lca2

16

Pv a2

lc lca2

8

MpII 3.59 kNm

hp2 6 MpII

bp

hp2 13.397 cm


48/55

46

Ipoteza III .

MpIII Pg lc a lca

2

8

P a lca

8

MpIII 2.283 kNm

hp3 6 MpIII

bp

hp3 10.684 cm

Se accepta ca panele sa fie executate din lemn de rasinoase cusectiunea transversala de 12 cm x 14 cm.

4.2.7 Calculul popilor

lpo- inaltimea populuii – raza de giratieI – moment de inertieA – aria popului

b – latimea populuih – inaltimea populuiλ – coeficient de zvelteteφ – coeficient de flambajPopul este supus la compresiune centrica si colecteaza incarcarile de pe

suprafata lp x lc.Ipoteza I.

NI lp lc Pg P b 0.12 m

NI 7.688 kN h 0.12 m

NII lp lc Pz Pg ( )

NII 15.46 kN

I b h

3

12

I 1.728 10 5 A b h

i I

A

i 0.035

li 0.53 lc

li 1.261


49/55

47

li

i

36.413

3 1 0 0

7 5if

1 0 .8

1 00

2

7 5if

0.894

e f N II

A

e f 1 .2 01 1 0 3

e f 1 0 0 0 0 KN

m

2

Sectiunea folosita la realizarea po pilor, este de 12cm x 12 cm , cu lungimi de2.50 m .

4.3. Calculul planşeelor

După STAS 10107/0-76, STAS 10107/1-76, STAS 10107/2-77, stas 9167/72 (protecţieantiseismică).

Pentru construcţii cu pereţi portanţi cu distribuţie celulară (5-6 m) se recomandă construirea planşeelor simple, rezemate direct pe zidăria portantă. Pot fi executate în sistem monolit, prefabricat

sau mixt.Plăcile vor fi prinse de zidurile portante prin intermediul unor centuri.În general, pentru elemente din beton armat, se prevăd verificări atât la stări limită ultime,

(rupere obişnuită la solicitări statice, rupere prin oboseală), cât şi la limită ale exploatării normale

(fisurare, deformare).Armarea plăcilor se poate face pe două direcţii dacă 2l

l

min

max şi pe o

singură direcţie dacă 2l

l

min

max

4.3.1. Calculul plăcilor

La proiectarea şi verificarea planşeelor, încărcările, coeficienţii încărcărilor precum şi modul degrupare a încărcărilor se fac în conformitate cu prevederile cuprinse în STAS 10101 /0-75, STAS10101/1-75, STAS 10101/2-75.

Solicitările produse de încărcările de calcul, în secţiunile ce alcătuiesc planşeele, pot fideterminate printr-un calcul static:

în domeniul elastic la planşeele de toate tipurile;în domeniul plastic la planşeele din beton armat, pentru stabilirea limitelor ultime.ÎncărcăriSunt de două tipuri: permanente şi temporare

Încărcări permanente normate STAS 10-101/78din greutate proprie 2/2500 m N g n p

din pardoseală - parchet 2np

m/N650g


50/55

48

- mozaic 2np

m/N940g Încărcări temporare normate STAS 10-101/2A-78 pentru spaţii de locuit în:

- încăperi qn = 1.500 N/m- spaţii de acces qn = 3.000 N/m

pentru încăperi, birouri în:- încăperi qn = 2.000 N/m- spaţii de acces qn = 3.000 N/m- încăperi aglomerate qn = 400 N/mCoeficientul încărcărilor STAS 10-101/OA-77 pentru încărcări permanente din:greutatea proprie ng = 1,1

pardoseală ngp = 1,2 pentru încărcări temporaren p = 1,4 pentru p

n 2 kN/m2 n p = 1,3 pentru p

n = 2-5 kN/m2

n p = 1,2 pentru pn 5 kN/m

2

Încărcări din calculP = ngbh p + g b

n + nggn N/m2

P – încărcarea totală de calcul pe unitatea de suprafaţă.Rezistenţa de calcul se face conform STAS 10107/0-77În funcţie de marca betonului avem:Pentru B250 R C = 11,5 N/m

2 R T = 0,9 N/m

2

În funcţie de armătură avem:- din oţel beton OB37 Ra = 210 N/m2

- din oţel slab aliat PC52 Ra = 290 N/m2 Prevederi constructive pentru plăciGrosimea plăcilor armate pe o singură direcţie:

301 lmin - pentru rezemare simplă

351 lmin - pentru încastrare elastică

Grosimea plăcilor armate pe 2 direcţii:

401 lmin - pentru rezemare simplă

451

lmin - pentru încastrare elasticăDistanţa dintre armăturile de rezistenţă se va lua:

- cel puţin 70 mm număr maxim de bare 14 b/m- cel mult 200 mm număr maxim de bare 5 b/m

Armăturile de rezistenţă sunt:- bare drepte- bare ridicate pe reazeme- călăreţiCalculul plăcilor (planşeelor) simple alcătuite numai din plăciP pachet = 1,1 x 250 x 10 + 1,2 x 650 + 1,4 x 1500 = 5630 N/m

2 (spaţiu locuit)

Pmozaic = 1,1 x 250 x 10 + 1,2 x 940 + 1,4 x 1500 = 5978 N/m2

(spaţiu locuit)Pmozaic = 1,1 x 2750 x 940 + 1,3 x 3000 = 7684 N/m2 (spaţiu acces)

Calculul plăcilor armate pe 2 direcţii


51/55

49

Constructiv se adoptă o grosime a plăcii de h p = 10 cm. Din ipoteza calculului simplificat placaapare ca o sumă de plăci unitare ortogonale.

a1) Încărcarea ce revine după cele 2 direcţii

qx = b-1 P qy = b-2 P b-1, b-2 sunt f ( min

max

l

l ) (tabelul 4)

Momente în cazul plăciiMc1 = 6-1 P l1

2 Mc2 = 6-2 P l22

Momente de reazeme exterioare

Mrx =2

xxlq

121 Mry = 2yy lq12

1

Momente interioare

Mrx =2

xxlq

10

1 Mry = 2yy lq

10

1

Pentru plăci armate pe o singură direcţie

Mc =2

1Pl

111 Mr = 22Pl14

1

l1 (lx)

l2 (ly)

qx

qy

Mrx Mrx

Mcx

Mry

Mry


52/55

50

a2) Dimensionarea armăriise calculează coeficientul pentru fiecare direcţie

=c0

r 1c

Rbh

M

hc

= h p - 2 – înălţimea utilă a plăciih p – grosimea plăciiR c – rezistenţa la compresiune a betonului

- se calculează coeficientul = 2/1cr

211

- se calculează aria necesarului de armătură A = ho a

c

R

R cm2

Distribuţia de rezistenţă pe metru trebuie să conţină minim 5 bare/m şi maxim 14 bare/m.dacă A < 5 bare/m se adoptă constructiv 5 bare/mminim 1/3 din aceste bare şi cel puţin 3 bare/m vor rămâne continue în câmp.

Calculul planşeului 1: garaj.

Cu ajutorul coeficientului =y

x

l

l se determină coeficienţii b-1, b-2, b-1, b-2, ţinând cont de

legătura dintre zid şi planşeu.lx = 5 m b-1 = 0,0467ly = 3,75 m b-2 = 0,0127P = 7684 N/m2 b-1 = 0,8772 = 1,33 b-2 = 0,1228

Cu ajutorul acestor 4 coeficienţi se vor determinaMomente în câmp Momente pe reazeme

2

x1b

x

c PlM 8971,07Nm Mr

x = 2x1b

Pl12

1

= -21063,76 Nm

2

y2b

y

c PlM 1372,3144 Nm Mr

y = 2y2b

Pl121

= -1658,36 Nm

Cu ajutorul momentelor se calculează coeficientul pentru fiecare direcţie, cu formula cr =

c0

r ,c

Rbh

M (b - lăţimea de calcul 1m,

cR - rezistenţa la compresiune a betonului ) şi coeficientul ,

specifică fiecărui coeficient , cu formula = 1- 21 c

x = 0,12189 cx = 0,13039

cy = 0,01864 c

y = 0,03728r

x = 0,28618 r x = 0,34605

r y = 0,2253 r

y = 0,02278Determinarea ariei necesarului de armătură se realizează cu formula:

a

c0

R

Rbh

Aacx = 4,13 Aar

x = 10,97Aac

y = 1,18 Aar y =0,72

Determinarea numărului de bareAac

x = 4,13 n = 5 10 se adoptă 3 10 -continue în câmpse adoptă 5 10 -ridicate pe reazem


53/55

51

Aacy = 1,18 n = 3 8 se adoptă 3 8 -continue în câmp

Aar x =10,97 n = 14 10 se adoptă 12 10 -călăreţi

Aar y = 0,72 n = 2 8 se adoptă 2 8 –călăreţi

4.3.2. Planul de armare al placilor

Pentru placile obisnuite planul de armare se intocmeste impreuna cu planul de cofraj. Fiecaretip de armatura primeste un numar de ordine cunoscut pentru denumirea de marca. Pentru fiecaremarca se precizeaza numarul de bare, cotele partiale de fasonare si lungimes toatala. Lungimea totalarezulta prin insunmarea lungimilor partiale de fasonare la care se adauga 10 ... 15 cm pentru ciocurileterminale de ancorare. Pentru cotarea armaturii se folosesc datele precizate in tabelul 7.


54/55

52

Plan parter

Plan acoperis


55/55

Plan armare

Documents

Constructii Forestiere