Perdele Forestiere U

7/25/2019 Perdele Forestiere U

1/29

PERDELE FORESTIERE DE PROTECTIE

COMBATEREA FENOMENELOR DE SECETA SI DESERTIFICARE IN

ZONELE DE SUD ALE ROMANIEI

-Nivel universitar-

Dr.ing. Ivan Gheorghe


2/29

Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013

Denumire curs: PERDELE FORESTIERE DE PROTECTIE COMBATEREAFENOMENELOR DE SECETA SI DESERTIFICARE IN ZONELE DE SUD ALEROMANIEI

Titlul proiectului: Reea i platform web pentru mbuntirea contiinei publiceprivitoare la gestionarea i protejarea mediului n zona transfrontalier Giurgiu Rusei n zonele adiacente de frontier / Network and web platform to improve thepublic awareness on environmental management and protection in the cross borderarea Giurgiu Rousse and adjacent cross border areas

Programul:Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013

Axa prioritara: 2. Mediul- Utilizarea durabila si protejarea resurselor naturale si amediului si promovarea gestionarii eficiente a riscurilor in regiunea transfrontaliera

Domeniul de interventie: 2.1 Elaborarea sistemelor de gestionare comuna pentruprotejarea mediului.

Nr. aplicaie proiect: 2(4.i)-2.1-6, MIS-ETC CODE594

Numrul contractului de finanare: 38543 / 28.05.2014

Comanda interna: 00618

Bucuresti 2015

MINISTERUL EDUCAIEI I CERCET RII TIINIFICEAUTORITATEA NAIONAL PENTRU CERCETARE TIINIFIC IINOVARE INSTITUTUL NAIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE

PENTRU MAINI I INSTALAII DESTINATE AGRICULTURII IINDUSTRIEI ALIMENTARE - INMA

ROMNIA, Bucureti, Cod SIRUES 0798762, Cod postal 013813, OP 18, Bd. Ion Ionescu de la Bradnr.6, sector 1, Cont virament RO12TREZ7005069XXX005769 Trezoreria Operativ Bucureti,RO78RNCB0072026604710001 BCR Sucursala sector 1 Bucureti, Cod Unic de nregistrare

2795310, Atribut fiscal RO, Nr.de ordine n Registrul Comerului J40/190/1997; Tel.(021)269.32.49,269.32.60, Telefax (021)269.32.73, E-mail: [email protected], http:\\www. inma.ro
mailto:[email protected],mailto:[email protected],


3/29

Cuprins

1. SCHIMBAREA SISTEMULUI CLIMATIC ACTUAL 11.1 INCALZIREA GLOBALA 1

1.2 EFECTUL DE SERA 7

1.3 EFECTE ALE INCALZIRII GLOBALE ASUPRA ATMOSFEREI 9

1.4 EFECTE ALE INCALZIRII GLOBALE ASUPRA HIDROSFEREI 11

1.5 EFECTELE INCALZIRII GLOBALE ASUPRA EUROPEI 12

1.6 EFECTELE INCALZIRII GLOBALE ASUPRA ROMANIEI 13

2. PERDELELE FORESTIERE DE PROTECTIE 16

2.1 PRINCIPALELE BENEFICII ALE PERDELELOR FORESTIERE DE

PROTECTIE A TERENURILOR AGRICOLE17

2.2 COMPONENTA PERDELELOR FORESTIERE DE PROTECTIE A

TERENURILOR AGRICOLE17

2.3 PRINCIPALELE COMPOZITII SI SCHEME DE PLANTARE A PERDELELOR

FORESTIERE DE PROTECTIE A TERENURILOR AGRICOLE DIN ROMANIA19

2.4 CLASIFICAREA SI ACTIUNEA PERDELELOR FORESTIERE DE


2.5 NECESARUL DE PERDELE FORESTIERE DE PROTECTIE A

TERENURILOR AGRICOLE IN ZONELE DE SUD ALE ROMANIEI21

2.6 SITUATIA ACTUALA A REALIZARII PERDELELOR FORESTIERE DE

PROTECTIE A TERENURILOR AGRICOLE N ZONELE DE SUD ALE ROMANIEI

21

2.7 SCURT ISTORIC AL PERDELELOR FORESTIERE DIN ROMANIA 23

2.8 TEHNOLOGIA DE PLANTARE A PERDELELOR FORESTIERE DE


2.9 MASINA DE PLANTAT PUIETI FORESTIERI 24

CONCLUZII 25


4/29

PERDELE FORESTIERE DE PROTECTIE

COMBATEREA FENOMENELOR DE SECETA SI DESERTIFICARE

IN ZONELE DE SUD ALE ROMANIEI

1. SCHIMBAREA SISTEMULUI CLIMATIC ACTUAL

Actualul sistem climatic global a fost configurat dupa ultima glaciatiune, in urma cu circa 11.500

de ani. Acesta este pe cale de a se schimba, prima etapa a schimbarii fiind aceea a dereglarii sistemului,

dereglare care se manifesta prin fenomene meteorologice extreme tot mai frecvente si mai intense, in

toate zonele globului, indiferent de anotimpuri.

Schimbarea sistemului climatic se datoreste in primul rand incalzirii globale.

1.1 INCALZIREA GLOBALA

Incalzirea globala este fenomenul de crestere continua a temperaturilor medii ale atmosferei in

imediata apropiere a solului si a apelor oceanelor, constatata in ultimele doua secole, dar mai ales in

ultimele decenii.[wikipedia]Specialistii in domeniu considera aproape unanim ca punctul de referinta al incalzirii globale este

reprezentat de momentul declansarii Revolutiei Industriale din Marea Britanie (dupa 1750), moment in

care temperatura medie globala era de circa 15 grade Celsius.

In perioada1850 - 2012 temperatura medie globala a aerului a crescut cu aproximativ 0,85 grade

Celsius. In figura urmatoare este reprezentata evolutia temperaturii medii globale in perioada 1850-2012.

Specialistii considera ca peste o medie globala a temperaturii de 17 grade Celsius s-ar putea ca

sistemul climatic actual sa evolueze intr-un sens ireversibil, spre o noua configuratie a acestuia si a

formulei de viata pe Terra, o situatie la care si fiinta umana va trebui sa se adapteze.

Acesta temperatura medie globala de 17 grade Celsius se considera a reprezinta pragul critic al

incalzirii globale.


5/29

2

Exista si alte pareri privind punctul de referinta al incalzirii globale, astfel, unii specialisti

considera ca Revolutia Industriala nu poate reprezenta startul incalzirii globale, pentru ca nu exista un

marker geologic concret care sa certifice acest lucru. Analizandu-se sistematic dovezile geologice, studiul

stabileste doua repere pentru startul incalzirii globale, unul inainte si altul dupa 1750.

Primul reper este anul 1610, an in care s-a inregistrat cel mai mic nivel al concentratiei de dioxid

de carbon stocat in straturile de ghiata ale calotelor polare. Explicatia acestei concentratii este aceea ca,

in urma cuceririi Lumii Noi, intinse suprafete ale terenurilor cultivate din aceste zone au fost invadate de

vegetatie, datorita mortii a circa 50 de milioane de bastinasi care le cultivau.

Al doile reper este considerat a fi anul 1964, an in care s-a produs un varf al precipitatiilor

radioactive la nivel global, rezultate in urma testelor cu arme nucleare. Este, de asemenea, startul

perioadei in care masele plastice si produsele chimice industriale apar ca dovezi geologice.

CE VA URMA?

In primul rand, vor avea loc multe schimbari brusce ale temperaturilor, fenomen care va fi din ce

in ce mai rapid si mai greu de prevazut (fapt care se petrece deja in toate zonele Pamantului).

Un alt efect este topirea ghetarilor din calotele polare si a ghetarilor alpini. Datorita topirii

ghetarilor se va produce cresterea nivelului marilor si oceanelor, cresterea ducand la blocarea circulatieitermice din oceane (blocarea curentului cald din Golful Mexic).

Alte efecte ale incalzirii globale se vad deja la nivel mondial: lipsa apei in unele zone, ploi

interminabile in altele, frecventa si puterea marite ale uraganelor si tornadelor, distrugerea unor

ecosisteme, cum ar fi barierele de corali datorita acidifierii apelor marilor si oceanelor .

Specialistii din agricultura si mediu leaga aceste schimbari ale climei de cea mai importanta

problema a umanitatii, si anume de securitatea alimentara globara. Jerry Hatfild, director al Laboratorului

national american pentru agricultura si mediu, atrage atentia ca in urmatorii 35 de ani productia

alimentara ar trebui sa se dubleze pentru a putea hrani cele 9 miliarde de oameni ai planetei din 2050,

fata de cele 7 miliarde in prezent.

Printre masurile avute in vedere se numara reducerea imensei risipe din consumul populatiei din

tarile bogate si o scadere a cantitatii de carne rosie in regimul alimentar. Acest lucru ar permite scaderea

septelurilor si a impactului lor asupra mediului. Jerry Hatfild nu exclude recurgerea pe scara mai larga la

culturi de plante modificate genetic, in conditiile in care acestea sunt interzise in lume, cu exceptia SUA.

1.1.1 CAUZELE INCALZIRII GLOBALE

Cauzele incalzirii globale sunt complexe, ele putand fi grupate in cauze naturale si cauze

datorate activitatii umane. Printre cauzele naturale se evidentiaza activitatea solara, variatia distantei

Pamant-Soare, unghiul de inclinare al axei de rotatie a Pamantului, activitatea vulcanica, eliberarea

metanului captiv in sol si apa din cauza cresterii temperaturii etc., iar printre cauzele datorate activitatiiumane: defrisarile, arderea combustibililor fosili pentru obtinerea de energie, activitatile agricole si armele

meteorologice.

A. CAUZE NATURALE

1. Activitatea solara

Soarele este steaua in jurul careie se roteste Pamantul si de la care provine caldura necesara

vietii. Soarele genereaza energie prin fuziunea nucleara a nucleelor de hidrogen in heliu.


6/29

3

Conform cercetarilor, varsta Soarelui este de aproximativ 4,6 miliarde de ani, el aflandu-se pe la

jumatatea ciclului principal al evolutiei sale.

Soarele este compus din 74% hidrogen si 25% heliu, iar restul este constituit din cantitati mici de

elemente mai grele. Datorita acestei compozitii si a temperaturii ridicate, toata materia solara este in stare

de plasma si gazoasa.

Temperatura la suprafata Soarelui este de circa 5.500 grade Celsius, in centru ajungand la

15.000.000 grade Celsius. In aceste conditii, atomii de hidrogen fuzioneaza cate patru si se transforma in

atomi de heliu, in cadrul reactiei de fuziune degajandu-se caldura si lumina. In centrul Soarelui, 564 de

milioane de tone de hidrogen se transforma in aproape 560 de milioane de tone de heliu in fiecare

secunda, iar diferenta, mai mult de 4 milioane de tone pe secunda, se transforma in energie radiativa.

Soarele are o activitate relativ ciclica de circa 11,2 ani, la sfarsitul ciclurilor producandu-se

schimbarea polilor magnetici.

Energia solara constituie principala sursa de energie pe Pamantului. Cantitatea de energie solara

care ajunge pe Pamant pe unitatea de suprafatadirect expusa luminii solare este de circa 1.000 W/m2, in

conditiile unei expuneri directe, cand Soarele se afla la zenit.

Majoritatea radiatiilor solare se afla in spectrul ultraviolet, vizibil si infrarosu. Lumina vizibila

produce fotosinteza, iar radiatia infrarosie produce caldura necesara vietii si asigura energia necesara

circulatiei oceanice si atmosferice.

Niels Finsen a primit in 1903 premiul Nobel pentru cercetarile sale in domeniul terapiei cu lumina.

S-a demonstrat ca, atat lumina vizibila, cat si cea infrarosie produc schimbari la nivelul celular uman.

Cand este aplicata pe piele, stimuleaza structurile intracelulare fotosensibile si biomoleculele, ea

generand reactii celulare in lant care cuprind intregul organism.

In istoria actualei civilizatii au fost perioade mai calde (seceta in America de Sud in perioada 900

- 1200 d.Hr.) sau mai friguroase (535 - 536 d.Hr. 18 luni cu temperaturi scazute, 1645 - 1715 mica era

glaciara din Europa, denumita minimul lui Maunder, cand ghetarii alpini au inghitit satele din apropiere,

1816, anul fara vara).

In prezent se constata o diminuare semnificativa a activitatii Soarelui, situatie in care s-ar pune

problema declansarii unei mini ere glaciare. Astfel, conform lui Mike Lockwood, profesor de fizica

mediului spatial la Universitatea din Reading, Marea Britanie, activitatea solara este in cadere libera si


7/29

4

exista o probabilitatea de 20% ca, in urmatorii 40 de ani, sa ne intoarcem la conditiile atmosferice din

secolul al XVII-lea. "Estimam ca acest lucru se intampla mai rapid ca oricand in ultimii 9.300 de ani".

Cu toate acestea, dr. Lucie Green, de la University College din Londra, spune ca activitatea

umana ar putea ''contrabalansa'' scaderea activitatii solare in ceea ce priveste temperaturile de pe

Pamant, astfel ca este greu de spus daca scaderea activitatii solare va fi resimtita la fel ca in secolul al

XVII-lea.

2. Variatia distantei Pamant-Soare

Traiectoria miscarii de rotatie a Pamantului in jurul Soarelui este o elipsa, axa mare a elipsei

corespunde solstitii lor (vara si iarna) si axa mica echinoctiilor (primavara si toamna).

Distanta medie Pamant-Soare este de circa 150.000.000 km.

Exista ipoteze potrivit carora, in istoria sistemului solar, Pamantul ar fi fost mai aproape de Soare,

perioada in care clima acestuia era mai calda. Clima s-a schimbat brusc datorita schimbarii pozitiei

Pamantului, producandu-se o racire care a dus la cresterea zonelor acoperite de ghetari si animalele au

fost congelate aproape instantaneu (cazul mamutului din Siberia gasit avand hrana nedigerata in

stomac).

3. Unghiul de incl inare a axei de rotatie a Pamantului

Unghiul de inclinare a axei de rotatie a Pamantului in raport cu planul eclipticii (planul in care se

produce rotatia Pamantului in jurul Soarelui) este in prezent de 23,5, acesta variind pe parcursul a


8/29

5

41.000 de ani intre 22,1 si 24,5. Daca axa de rotatie a Pamantului nu ar fi inclinata fata de planul

eclipticii, clima Pamantului ar avea un singur anotimp, caracterizat de o temperatura mai mare sau mai

mica in functie de distanta zonei fata de ecuator.

Dupa unii cercetatori, cauza naturala responsabila a incalzirii globale este reprezentata de

variatiile subtile ale orbitei terestre, cunoscute sub termenul de Ciclurile Milankovic, dupa numele

savantului sarb Milutin Milankovic, care a descris acest fenomen, in urma cu aproape 100 ani. Ciclurile

Milankovic se refera in principal la variatiile care includ deviatiile orbitei terestre fata de Soare, unghiul de

inclinare a axei Pamantului si rotatiile lente ale aceleiasi axe (miscarea de precesie).

4. Activitatea vulcanica

Mantaua terestra ascunde o cantitate de dioxid de carbon gigantica in comparatie cu cea aflata in

atmosfera, sol si oceane care ar putea scapa in atmosfera in timpul unor eruptii vulcanice si ar putea

distruge o mare parte din viata de pe Pamant. Fenomene de acest gen s-au petrecut in istoria

Pamantului, cand in atmosfera planetara s-a schimbat brusc concentratia de dioxid de carbon. Astfel, in

urma cu 245 milioane de ani, 96% din speciile care traiau in oceane si mai bine de trei sferturi din cele

vertebrate care traiau pe sol au disparut.

Activitatea vulcanica genereaza pe langa dioxidul de carbon si alte particule gazoase, lichide si

solide care polueaza atmosfera. Astfel, cenusile vulcanice, impreuna cu vaporii de apa, praful vulcanic,

sulf si alte numeroase gaze, ajung in atmosfera, unde formeaza nori grosi, care pot pluti pana la mari

distante de locul de emitere. Timpul de remanenta in atmosfera a acestor suspensii poate ajunge chiar la

1-2 ani.

Unii specialisti apreciaza ca, cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestra provine din

activitatea vulcanica. Aceste pulberi au si influente asupra bilantului termic al atmosferei, impiedicand

dispersia energiei radiate de Pamant catre univers si contribuind in acest fel, la accentuarea fenomenului

de efect de sera, produs de cresterea concentratiei de dioxid de carbon si metan din atmosfera.

5. Eliberarea metanulu i captiv in sol si apa

Marile si oceanele contin dizolvate cantitatii imense de metan, care datorita cresterii temperaturii

apelor sunt eliberate in atmosfera. De asemenea, cresterea temperaturii a dus si la eliberarea metanului

captiv in sol (permafrost) si ghiata zonelor polare. Se estimeaza ca in urmatoarele decenii ar putea fi

eliberate pana la 70 de miliarde tone de metan.[wikipedia]

B. ACTIVITATEA UMANA

1. Defrisarile

in epoca preistorica, 50% din suprafata Pamantului era acoperita de paduri;

in anul 2000 mai erau doar 26%;

in anii 1980-1990 s-au defrisat 13,7 milioane de hectare;

in urmatorii cinci ani, 1990-1995, s-au defrisat 15,5 milioane hectare.

in u ltimii 15 ani s -au defrisat 10 hectare de padure pe minut.

2. Arderea combustibililor fosili pentru obtinerea de energie

a. Arderea carbunilor, petrolui sau gazelor naturale in termocentrale

In perioada 2000 2004, ponderea arderii combustibililor fosili pentru obtinerea de energie a fost:

arderea carbunelui: 35%;

arderea combustibililor lichizi: 36%;


9/29

6

arderea combustibililor gazosi: 20%.

b. Arderea derivatilo r petrolului in moto arele diverselor masini (automobile, utilitare,

autobuze, camioane, vapoare, avioane etc.)

In anul 2010, la nivel global, numarul masinilor inscrise in circulatie (autoturisme, utilitare,

camioane, autobuze etc.) a fost de 1,015 miliarde. Cele mai multe dintre acestea erau inregistrate in

S.U.A. - 239,8 milioane, iar pe locul doi se afla China, cu 73,9 milioane. [wikipedia]

In Statele Unite ale Americii 60% din totalul emisiilor poluante provin de la autovehicule.

Diminuarea cantitatii de dioxid de carbon din atmosfera se poate realiza cu o tehnologie

revolutionara a companiei Carbon Sciences, care descompune dioxidul de carbon din atmosfera in

compusi de baza (metan, propan si etan) si utilizarea acestora pentru fabricarea benzinei si kerosenului.

3. Activitatile agricole

Activitatile agricole care polueaza atmosfera sunt in principal: cresterea vacilor, cultivarea

orezului, cultivarea soii modificate genetic si a palmierilor pentru ulei, folosirea ingrasemintelor chimice (in

pricipal pe baza de azot) si a pesticidelor etc.. Primele sunt raspunzatoare de cresterea cantitatii de

metan, dar si dioxid de carbon datorita defrisarilor prin ardere a padurilor ecuatoriale pentru terenurile

cultivate cu soia si cu palmieri pentru ulei, iar ultimele doua de producerea oxizilor de azot.

De la inceputul Revolutiei Industriale concentratia de metan in atmosfera a crescut cu 149%,

animalele crescute pentru carne fiind raspunzatoare de 15% din emisiile mondiale de metan. [wikipedia]

In privinta ingrasamintelor chimice pe baza de azot, Justus von Liebig, care a fundamentat

utilizarea acestora in agricultura, catre sfarsitul carierei sale afirma ca aceste ingrasaminte nu trebuie

folosite niciodata, datorita efectelor nocive ale acestora. Pentru inlaturarea acestor efecte, profesorul

Edward Cocking de la Universitatea Nottingham a conceput o metoda prin care bacteriile care fixeaza

azotul din atmosfera pot fi introduse in celulele plantelor. Cercetatorul a descoperit o tulpina a unei

bacterii ce fixeaza azotul in trestia de zahar, tulpina ce are capacitatea de a coloniza intracelular toate

plantele folosite astazi in agricultura. Aceasta abilitate are potentialul de a oferi fiecarei celule din planta

capacitatea de a fixa azotul din atmosfera. Implicatiile acestei descoperiri pentru agricultura si mediu sunt

enorme, caci aceasta tehnologie poate satisface cea mai mare parte din nevoia de azot a plantelor.

Tehnologie nu implica nici modificari genetice, nici bioinginerie. Semintele plantelor sunt acoperite cu

aceasta bacterie, stabilindu-se o relatie simbiotica cu beneficii reciproce ce permite producerea azotului

in mod natural.

De asemenea, poluarea cu nitrati reprezinta o amenintare la adresa mediului prin poluarea apei

freatice si aparitia unor zone moarte in rauri si oceane. Un studiu recent estima ca poluarea cu azot

provoaca in Europa, anual, daune cuprinse intre 60 si 280 de miliarde de lire sterline. Astfel, noua

tehnologie reprezinta un aspect cheie pentru atingerea sigurantei alimentare la nivel mondial, problemaprezentata la inceputul materialului.

Utilizarea pesticidelor in agricultura (fungicide, insecticide, erbicide etc) provoaca daune mari, de

la intoxicatii acute, mortale sau nu, pana la intoxicatii cronice cu evolutie cancerigena sau cu efecte

mutagene. Efectele daunatoare ale pesticidelor sunt mult amplificate de faptul ca cele mai multe dintre

ele sunt distribuite cu avionul si ca doar 1% din cele 50.000 de tone de pesticide utilizate anual in SUA isi

ating daunatorii vizati. Cea mai mare parte ajunge in mediul ambiant, actioneaza ca substante toxice

alergene, omorand vietuitoare utile in ecosistem.


10/29

7

4. Armelor meteorolog ice

Schimbarile climatice haotice din ultimii ani sunt explicate de sustinatorii teorii conspiratiei ca fiind

produse de arme meteorologice secrete care emit unde stationare de foarte joasa frecventa care

ionizeaza atmosfera, provocand adevarate cataclisme climatice in zone prestabilite.

Aceste arme sunt detinute de SUA - sistemul HAARP amplasat in Alaska, Rusia - sistemul Sura

amplasata in centrul Rusiei, dar si de alte state, precum China, Norvegia etc.

In figura urmatoare este prezentata instalatia HAARP din Alaska.

Din acest moment, puterea omului de a schimba clima a devinit o forta geologica.

In iunie 2014, americanii au anuntat ca inchid mult discutatul program HAARP, inlocuindu-l cu

sistemul GWEN (o retea de antene dispuse ca o grila pe tot teritoriul SUA la un interval de circa 300 de

kilometri) si cu sistemul IRI (Ionospheric Research Instrument), un emitator extrem de puternic, mult mai

eficient decat invechitul HAARP.

In concluzie la cele prezentate la acest capitol, activitatatea umana, dar si o parte a cauzelor

naturale (activitatea solara si a vulcanilor, precum si eliberarea metanului captiv in sol si apa) sunt

raspunzatoare de producerea unor cantitati impresionante de gaze care produc retinerea caldurii solare

in atmosfera, la fel ca serele. De aceea au capatat denumirea de gaze cu efect de sera.

1.2 EFECTUL DE SERA

Efectul de sera este un fenomen natural pr in care o parte a caldurii so lare este retinuta de

atmosfera terestra.

Gazele cu efect de sera sunt gaze din atmosfera terestra care lasa caldura solara sa patrunda,

insa nu permit acesteia sa scape, precum geamurile de sticla dintr-o sera. Din radiatia solara circa 1/3

este reflectata de atmosfera si sol, restul este retinut in atmosfera sau ajunge pe sol.


11/29

8

Conform grupului Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC), din cadrul Comisiei

Europene, principalele gaze responsabile de producerea efectului de sera sunt dioxidul de carbon, cu o

pondere de 63%, metanul, cu o pondere de 19%, gazele fluorurate (folosite in frigidere, aparate de aer

conditionat, produse farmaceutice), cu o pondere de 12% si oxidul de azot, cu o pondere de 6%. Pe

masura ce cantitatea acestor gaze creste, atmosfera Pamantului se incalzeste tot mai mult.

Efectul de sera al acestor gaze face ca temperatura medie a atmosferei Pamantului sa fie cu cca.

33 C mai mare decat ar fi in lipsa lor, adica este de cca. + 15 C in loc sa fie de - 18 C. [Wikipedia]

Datorita bulelor de aer blocate in gheata polara, se stie ca in ultimii 800.000 de ani nivelul

dioxidului de carbon a oscilat intre doua valori apropiate, de la 180 de parti per milion in timpul erelor

glaciare pana la 280 de parti per milion in timpul perioadelor calde. In 2013 s-a depasit valoarea de 400

de parti per milion, nivel nemaiatins pe Terra de 420.000 de ani. Acest nivel este cu 34% mai ridicat dacat

nivelul atins pe vremea Revolutiei Industriale.

In ianuarie 2015, o echipa de 17 laureati ai premiului Nobel a atras atentia asupra faptului ca

gazele cu efect de sera au crescut cu 50% din 1990 pana in prezent. In figura urmatoare sunt prezentate

statele responsabile de producerea gazelor cu efect de sera la nivel global, in 2010.


12/29

9

Din totalul emisiilor de gaze cu efect de sera, 22% proveneau din China, 13% din SUA, 11% din

UE 28, 5% din India si Rusia.

In ultimii ani a mai aparut o problema. In 2009, cercetatorii de la Institutul Max Planck, Germania,

au descoperit ca plantele vii produc de 10 pana la 1000 de ori mai mult metan decat plantele moarte.

Conform studiului, padurile tropicale produc intre 10 si 30% din metanul din atmosfera. Nu se stie daca

fenomenul a fost din totdeauna sau a rezultat ca o reactie a plantelor la poluarea atmosferei.

1.3 EFECTE ALE INCALZIRII GLOBALE ASUPRA ATMOSFEREI

In figura urmatoare este prezentata distributia geografica la nivelul Pamantului a incalzirii

atmosferei in perioada 1995-2004, comparativ cu perioada 1940-1980.

Se constata ca valorile mai mari cu 1-2C ale incalzirii atmosferei sunt in emisfera nordica, zona

prezentata anterior ca fiind si mult mai poluata, dar si in zona Antarcticii, zona considerata ca fiind lipsita

de poluare.

Distrubutia geografica a prognozei incalzirii atmosferei in perioada 2070-2100 comparativ cu

perioada 1960-1990, bazata pe modelul climatic HadCM3, este prezentata in figura urmatoare.


13/29

10

De data aceasta, incalzirea atmosferei cu 4-6C este prezenta pe toata suprafata uscatului, cu

accent pe nordul planetei si zona Boliviei, zona oceanelor fiind prognozata cu o crestere de 2-4C.

Utilizand datele existente, cercetatorii de la Universitatea Hawaii au alcatuit modele matematice

ale evolutiei incalzirii climei la nivel global. Asa au obtinut anii de referinta in care viata in marile orase va

incepe sa se schimbe dramatic din cauza incalzirii globale. Concluzia studiului, publicat in 2013, este ca

peste 40 de ani marile orase ale lumii vor fi de nelocuit, incalzirea globala provocata in principal de om

devenind un proces ireversibil. In figura urmatoare sunt prezentate marile orase ale Terrei si estimarea

anilor limita ai existentei lor.

Daca emisiile de carbon vor continua in ritmul actual, pentru Bucuresti, anul estimat al inceperii

apocalipsei fierbinti este 2054.

Specialistii de la Universitatea Notre Dame (Indiana, Statele Unite ale Americii) au realizat o

cercetare privind tarile care vor rezista cel mai bine la incalzirea globala. Tarile din Africa si sudul Asiei

vor fi cele mai afectate (culoarile rosu inchis si rosu), iar Australia, Noua Zeelanda, Norvegia, Suedia,

Finlanda, Danemarca si Marea Britanie vor fi cele mai putin afectate (culoarea verde inchis). Romania va

fi afectata si ea destul de mult.


14/29

11

1.4 EFECTE ALE INCALZIRII GLOBALE ASUPRA HIDROSFEREI

Topirea calotelor polare

Incalzirea climei in regiunea calotei polare nordica este in prezent de circa 2,5C(in loc de 0,7C,

media pe planeta), iar grosimea medie a gheturilor a scazut cu 40% in perioada 1993 - 1997 fata de

perioada 1958 - 1976. In 2007, observatiile din satelit au relevat o accelerare a topirii calotei polare

arctice, cu o scadere a suprafetei sale cu 20% in decursul unui singur an.[wikipedia]

Ridicarea nivelului oceanelor

La sfarsitul anului 2012,se arata in jurnalului stiintificEnvironmental Research Letters ca nivelul

marilor si oceanelor crestea in medie cu 3,2 mm pe an, cu 60% mai mult decat estimarea IPCC.Aceasta

crestere reprezinta un argument in favoarea ipotezei care anunta ca pana la sfarsitul secolului nivelul

oceanului planetar va creste cu aproximativ un metru.

Oprirea termosifonului salin

Termosifonul salin este un fenomen de circulatie globala a energiei termice in apele oceanice.

Termosifonul salin incepe in nordul Oceanului Atlantic cu miscarea apelor sarate reci spre fund,

ape care curg de-a lungul continentelor America de Nord, America de Sud si Antarctica pana in oceanele

Indian si Pacific. Acolo aceste ape se incalzesc si se ridica la suprafata, urmand un traseu invers, impinse

si de vanturile alizee. Prin aceasta miscare o cantitate imensa de caldura este transportata de la ecuator

spre nordul Europei, care astfel are o clima mult mai blanda decat alte regiuni de la aceeasi latitudine.

Prin topirea calotelor polare, la apele reci se adauga o mare cantitate de apa dulce, cu densitate

mai mica decat a apei sarate, ceea ce micsoreaza presiunea care determina scufundarea apelor reci.

Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) considera ca in secolul XXI circulatia

termosifonului salin se va incetini, iar pe termen lung este posibil chiar sa se opreasca definitiv.

Acidi fierea mari lo r si oceanelor

Emisiile de dioxid de carbon produc scaderea pH-ului marilor si oceanelor planetei, facandu-le

mai acide, ceea ce afecteaza producerea sulfurei de dimetil (DMS) a planctonului. Sulfura de dimetil

eliberata in atmosfera ajuta la reflectarea radiatiilor provenite de la Soare, reducand astfel cresterea

temperaturilor inregistrate pe suprafata planetei.

sursa: wikipedia


15/29

12

O noua cercetare efectuata de specialistii de la Universitatea din Hawaii a ajuns la concluzia ca

in anumite regiuni ale planetei, nivelul aciditatii apei oceanelor a crescut mai mult in ultimele doua secole

decat in precedentii 21.000 de ani.

1.5 EFECTELE INCALZIRII GLOBALE ASUPRA EUROPEI

Acum 13.000 de ani, Europa era acoperita aproape complet de paduri si ramasite ale calotei

glaciare erau inca prezente in peninsula Scandinava. Climatul european era ceva mai rece decat cel din

zilele noastre, dar incadrandu-se totusi in limitele climatului temperat continental. Dar clima s-a schimbat

brusc si Europa a intrat in ultima glaciatiune in decursul unui singur an. Curentul cald al Golfului care

aducea apele calde de la Ecuator pe coastele de vest ale Europei, pana spre Polul Nord, s-a interupt

brusc, iar temperatura a scazut in medie cu 3-4 C, ramanand asa timp de peste un mileniu.

Dupa cum se vede, schimbarea sistemului climatic s-a putut produce si fara interventia omului.

Asta ne poate face sa gandim ca, in conditiile actuale de micsorare a activitatii solare, activitatile

incriminate ale omului ar putea fi chiar benefice.

In perioada care urmeaza, conform specialistilor de la Universitatea Notre Dame (Indiana, SUA),

tarile din Europa cele mai afectate de incalzirea globala sunt cele marcate cu culoarea portocalie.

Ceea ce este surprinzator este ca tarile aflate la sudul Romaniei, precum Spania, Italia, Bulgaria,

Grecia si Turcia vor fi afectate intr-o masura mai mica de incalzirea globala.


16/29

13

1.6 EFECTELE INCALZIRII GLOBALE ASUPRA ROMANIEI

a. Evolutia temperaturii medii anuale a aerulu i in perioada 1901 2013

Conform datelor INMH Bucuresti, temperatura medie anuala din Romania a crescut in perioada1901-2012 cu 0,84 C, de la 9,32 C la 10,16 C, crestere ce se regaseste si in evolutia temperaturii medii

la nivel global in perioada 1850-2013.

b. Schimbari in evolut ia regimului de temperatur i perioada 1961 2013

Temperaturi medii lunare ( C)Intervalul

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII1961-1900 -3.1 -1.1 3.4 9.2 14.4 17.5 19.2 18.7 15.1 9.7 4.2 -0.6

1991 - 2013 -2.1 -1.0 3.6 9.5 15.0 18.4 20.4 19.9 15.1 9.7 3.9 -0.7

ABATERE 1.0 0.1 0.2 0.3 0.6 0.9 1.2 1.2 0.0 0.0 -0.3 -0.1

Conform datelor INMH Bucuresti, in perioada 1991-2013 comparativ cu perioada 1961-1990,

temperaturile medii lunare din intervalul lunilor mai-august sunt mai ridicate cu 0,6 1,2 C, ceea ce

explica riscul accentuat de seceta in zonele de sud ale Romaniei.


17/29

14

c. Schimbari in evolutia regimului de precip itatii din Romania

Nivelul precipitatiilor din Romania in perioada 1961-2010

Prognoza Administ ratiei Nationala de Meteorolog ie si Hidro logie pentru 2020-2050

INMH Bucuresti estimeaza un deficit al precipitatiilor din Romania in perioada urmatoare de

191.1 mm/mp (20%), de la 595,2 mm/mp la 471,1 mm/mp.


18/29

15

Cresterea temperaturii medii anuale si accentuarea deficitului de precipitatii vor avea ca rezultat

cresterea intensitatii fenomenelor de seceta si desertificare in zonele de sud ale Romaniei.

In figura urmatoare este prezentata harta Romaniei in care sunt marcate cu galben zonele cu risc

accentuat fata de seceta si cu rosu inchis, zonele cu risc fata de seceta.

Zonele cu risc accentuat fata de seceta de pe teritoriul Romaniei sunt amplasate in Campia

Romana si Dobrogea (zonele cu galben), din aceste zone provenind cele mai multe semnale legate de

manifestarea proceselor de degradare a conditiilor de mediu, mai ales sub aspectul aridizarii si

desertificarii solului. Situatia aceasta reclama o rezolvare rapida, stiindu-se ca prin cantitate si calitatea

culturilor de cereale aceste zone au reprezentat din totdeauna pentru Romania granarul tarii.

Riscul accentuat fata de seceta in aceaste zone este prezent de peste o suta de ani, din

momentul in care padurile au fost defrisate pentru a face loc terenurilor agricole. Acest risc a fost dublat

de riscul de inzapezire si in general de pagubele aduse agriculturii si localitatilor din sudul Romaniei de

vanturile predominante din N-E si S-V pe parcursul intregului an.

Solutia gasita de specialistii nostri a fost crearea retelelor de perdele forestiere de protectie a

terenurilor agricole, cailor de comunicatie si localitatilor.

Secetele severe din anii 30, 1945-1946, inzapezirile din 1954 au condus la crearea celor mai

vaste retele de perdele de protectie. Agronomul Ion Ionescu de la Brad, silvicultorii B. Pisu si Marin D.

Dracea, academicianul Gh. Ionescu Sisesti au fost promotorii realizarii perdelelor forestiere de

protectie.

Romania a fost una dintre primele tari din lume, sub aspectul efectuarii cercetarilor stiintifice si al

realizarilor practice in domeniul perdelelor forestiere de protectie, iar planul de perdeluire din anul 1906

realizat in Baragan, a precedat Planul Roosevelt de perdeluire a campurilor din vestul Statelor Unite ale

Americii din 1935, si Planul de transformare a naturii din U.R.S.S. din 1948.


19/29

16

2. PERDELELE FORESTIERE DE PROTECTIE

Perdelele forestiere de protectie sunt formatiuni paduroase de latime mica dispuse

pe perimetrul terenurilor agricole pentru combaterea secetei si desertificarii;

pe marginea cailor de transport pentru protectia contra vantului si zapezii;

pe malurilor apelor pentru protectia digurilor;

la marginea localitatilor pentru protectie contra vantului, prafului si zapezii.


20/29

17

2.1 Principalele beneficii ale perdelelor forestiere de pro tectie a terenuri lor agricole

In sinteza, principalele beneficii ale perdelelor forestiere de protectie a terenurilor agricole la noi

in tara sunt:

perdelele forestiere de protectie a terenurilor agricole contribuie la imbunatatirea conditiilor

microclimatice de crestere si dezvoltare a culturilor agricole pana la o distanta de 25 de ori

inaltimea perdelei in partea adapostita si de 5 ori in partea expusa, datorita reducerii vitezei

vantului cu 31-55% in partea adapostita si cu 10-15% in cea expusa.

perdelele forestiere de protectie a terenurilor agricole micsoreaza amplitudinea diurna a

temperaturii aerului in zona culturii agricole cu 1-4C si a celei anuale cu 1-2C;

perdelele forestiere sporesc umiditatea si gradul de ionizare ale aerului la nivelul solului,

fertilitatea si conservarea solului zonei protejate (modifica pH);

perdelele forestiere reduc pana la oprire a deflatiei pe nisipuri si soluri usoare, micsoreaza

adancimea si durata inghetului, micsoreaza evapotranspiratia;

perdelele forestiere reduc nivelul gazelor cu efect de sera din atmosfera, stocand in biomasa 40

t/ha/an dioxid de carbon si producand 30 t/ha/an oxigen ;

culturile agricole care se preteaza acestui sistem sunt cerealele, soia, floarea soarelui, legumele,

borceagul si alte soiuri furajere, precum si culturile hortiviticole;

datorita reducerii evapotranspiratiei plantelor, productia de cereale in zona protejata este mai

mare cu circa 20%, chiar daca o portiune din teren este ocupata de perdele.

2.2 Componenta perdelelor forest iere de pro tectie a terenurilor agricole

Pedelele forestiere de protectie a terenurilor agricole sunt alcatuite din mai multe specii de arbori

si arbusti, asezate intr-o anumita ordine, conform schemei de amestec. Structura unei perdele forestiere

de protectie a terenurilor agricole este prezentata in figura urmatoare.


21/29

18

Dupa rolul si importanta pe care o au in perdelele de protectie a terenurilor agricole, speciile careintra in compozitia acestora se impart in specii principale (de baza), secundare (de ajutor), arbusti pentru

protectia solului si specii marginale de protectie.

Speciile principale au o inaltime de 15-20 m si asigura cea mai mare protectie a terenurilor

agricole, iar speciile secundare cu o inaltime de 6-10 m si arbustii de 1-5 m asigura o protectie

suplimentara, micsoreaza gradul de penetrare si maresc biodiversitatea. In figura urmatoare sunt

prezentati arborii si arbusti perdelelor forestiere pentru protectia terenurilor agricole.

Desi beneficiile perdelelor forestiere de protectie a terenurilor agricole sunt evidente cand

acestea ating aceste inaltimi (in jurul varstei de 10 ani), efectele se manifesta pe toata perioada existentei

lor.


22/29

19

2.3 Princip alele compoziti i si scheme de plantare a perdelelor forestiere de pro tectie a

terenurilor agricole din Romania

In sinteza, principalele caracteristicile ale perdelelor forestiere de protectie a terenurile agricole

din zonele de sud ale Romaniei sunt:

protectia optima este asigurata de perdele forestiere de amestec, semipenetrabile (densitatea

optima este 40-60%), cu latimea de 10 m, amplasate perpendincular pe directia vantului

dominant al zonei (perdelele principale);

rezultatele cele mai bune s-au obtinut prin incadrarea cu o retea de perdele forestiere a unor

suprafete cu dimensiunile de 600 m x 1200 m;

ponderea optima a suprafetei ocupate de perdelele forestiere este de 4-6% din suprafata

terenului agricol protejat;

alegerea speciilor forestiere si agricole se face in concordanta cu conditiile locale, astfel incat sa

se evite competitia intre ele;

Exista zeci de compozitii de plantare, fiecare avand schema proprie de plantare.

In ceea ce priveste solurile zonelor afectate de seceta, se poate spune ca exista un numar marede tipuri genetice de sol, cu insusiri fizice si chimice diferite. Vulnerabilitatea solurilor la seceta depinde

de textura si capacitatea de apa. Exista trei grupe de soluri in toata zona de sud a Romaniei: soluri cu

capacitate buna de apa, soluri cu capacitate mica de apa si soluri cu apa freatica la mica adancime.

In tabelul urmator sunt prezentate compozitii si scheme de plantare specifice tipurilor de sol din

zonele de sud ale Romaniei.

Arealuri Compozitia de impadurire Schema de plantare 2x1m

Soluri balanedin zona de stepa

40Stp 20Ult 20Sl 20A

A Stp Ult Stp A

Sl Stp Ult Stp Sl

A Stp Ult Stp A

Sl Stp Ult Stp Sl

Cernoziomuri 20Stb 20Ult 20Sl 20A

A Stb Ult Stb A

Sl Stb Ult Stb Sl

A Stb Ult Stb A

Sl Stb Ult Stb Sl

Soluri brune 40Stb 20Pa 20Cd 20A

A Stb Pa Stb A

Cd Stb Pa Stb Cd

A Stb Pa Stb A

Cd Stb Pa Stb Cd

Stp-stejar pufos, Stb- stejar brumariu, Ult- ulm, Sl- salcam ; A-arbust, Cd-cedru, Pa-paltin


23/29

20

2.4 Clasificarea si actiunea perdelelor forestiere de protectie a terenurilor agricole

In literatura de specialitate se folosesc mai multe criterii de clasificare a perdelelor forestiere de

protectie a terenurilor agricole:

Dupa modul de amplasare:

perdele principale, amplasate perpendicular pe directia vantului dominant;

perdele secundare amplasate perpendicular pe directia perdelelor principale si care intregesc

astfel reteaua de perdele dintr-un perimetru dat.

Dupa desime:

perdele compacte sau impenetrabile: nu lasa vantul sa treaca prin ele;

perdele semipenetrabile: vantul trece prin ele diminuindu-si progresiv taria (sunt cele mai

recomandate pentru protectia terenurilor agricole din zonele de sud ale Romaniei);

perdele penetrabile, vantul patrunde usor, in special sub nivelul coronamentelor arborilor.

Dupa structura arboretului:

perdele pure: cand sunt formate dintr-o singura specie;

perdele de amestec: cand sunt formate din mai multe specii de arbori si arbusti (sunt cele mai

recomandate pentru protectia terenurilor agricole din zonele de sud ale Romaniei).

Dupa natura speciilor care o compun:

perdele forestiere: se folosesc numai specii de arbori si arbusti fructiferi;

perdele forestro-horticole sau mixte: speciile de baza sunt cele forestiere, dar in compozitia

formulei de impadurire intra si specii ornamentale, pomi fructiferi etc..

In figura urmatoare se prezinta actiunea unei perdele forestiere de protectie a terenurilor agricole.

Zapada, foarte necesara demararii vegetatiei culturilor agricole protejate, se poate depune pe o

zona de 600 de metri, de o parte si de alta a perdelei forestiere pe directia vantului, cultura beneficiind in

primavara de surplusul de apa.


24/29

21

2.5 Necesarul de perdele forest iere de pro tectie a terenur ilor agricole

in zonele de sud ale Romaniei

In tabelul urmator este prezentat necesarul de perdele forestiere de protectie a terenurilor

agricole in zonele de sud ale Romaniei, in varianta optima a ocuparii terenului de 5%.

ZonaSuprafata agricola

[ha]

Necesarul de perdele forestiere de protectie aterenurilor agricole in varianta ocuparii a 5% din

teren [ha]Muntenia 2.447.192 122.360

Oltenia 1.804.764 90.230

Dobrog ea 1.826.801 91.338

TOTAL 6.087.757 303.928

Sursa: prezentare ASAS, Prof. univ. Marian Ianculescu

2.6 Situatia actuala a realizarii perdelelor foresti ere de protectie a terenurilo r agricole

in zonele de sud ale Romaniei

In figura urmatoare sunt prezentate zonele din punct de vedere al stadiului de realizare a

perdelelor forestiere de protectie a terenurilor agricole la nivelul tarii noaste.

Dupa cum se vede, in sudul Romaniei se disting doua zone din punct de vedere al stadiului in

care se afla pregatirea realizarii de perdele forestiere de protectie a terenurilor agricole:

o zona Olteniei, Dobrogea si judetului Ilfov, unde se poate incepe actiunea de realizare a

perdelelor de protectie (culoarea rosie);

o zona Munteniei, unde sunt necesare studii urgente de fundamentare a necesitatii de

realizare a perdelelor de protectie (culoarea verde inchis).


25/29

22

In figura urmatoare este prezentata retelele de perdele forestiere de protectie a terenurilor

agricole proiectata de ICAS Bucuresti pentru judetul Constanta.


26/29

23

2.7 Scurt istoric al perdelelor forestiere din Romania

1860: Ion Ionescu de la Brad a realizat primele perdele forestiere;

1879-1891: Primele perdele forestiere cu salcam executate la Marculesti-Ialomita;

1902-1907: pe terenurile Domeniilor Coroanei de la Sadova (Dolj) s-au plantat cu salcam 50 km

perdele forestiere in lungul drumurilor si 500 km in jurul fermelor agricole (25 ha fiecare ferma);

In 1946 ia fiinta la Jegalia baza experimentala Baragan.

Culturile experimentale au fost instalate in patru blocuri experimentale, care ocupau peste 300

ha. In cadrul acestor blocuri s-au constituit 77 suprafete experimentale 100 m x 100 m, care au fost

plantate cu arbori si arbusti forestieri, utilizand compozitii si scheme de plantare diferite.

- au fost infiintate 19 perdele forestiere de protectie (11 perdele exteriore si 8 interioare) in

suprafata totala de 14 ha, avand in compozitie diferite specii;

- s-au facut observatii privind comportamentul speciilor in timp si masuratori pentru a vedea modul

in care combinatiile de specii raspund cerintelor.

1950-1961: s-a realizat reteaua de perdele forestiere din judetul Constanta, in zona Canalului

Dunare-Marea Neagra. Reteaua a ocupat o suprafata de 3.000 ha, protejand o suprafata agricola

de 1.000.000 ha.

Dupa anul 1962, ca urmare a politicii partidului comunist de extindere a suprafetelor agricole, au

fost distruse principalelor retele de perdele forestiere din Romania (se defriseaza circa 6.300 ha

perdele de protectie a terenurilor agricole).

2005-2006: ICAS Bucuresti, a elaborat documentatii privind infi intarea unor perdele forestiere de

protectie a terenurilor agricole si a cailor de transport in suprafata totala de 18.367 ha:

protectia campului 15 500 ha (judetele DJ, TR, MH, OT); drumuri 2 150 ha; cai ferate 250 ha; cai ferate (reabilitari) 467 ha.

2012-2013: au fost elaborate studii de fezabilitate si proiecte tehnice pentru perdele forestiere de

protectie a unor tronsoane ale autostrazilor A1 si A2, pentru o suprafata totala de 49 ha.

sursa: ICAS Bucuresti


27/29

24

2.8 Tehnologia de plantare a perdelelor forestiere de protect iea terenurilor agricole

Tehnologia de plantare a perdelelor forestiere de protectia a terenurilor agricole prevede urmatoarele

lucrari necesare:

lucrarea de pregatire a solului consta in aratura de baza ce se face toamna, pe fasii de maxim

80 cm latime, cu o distanta intre fasii ce depinde de compozitia si schema de plantare ce

urmeaza a fi folosite (2x1 m), la adancimea de 30-40 cm, fara a scoate la suprafata stratul bogat

in carbonat de calciu (la cernoziomurile de stepa);

plantarea se va face in randuri drepte si paralele, pentru a usura lucrarile de intretinere

mecanizata. Se va marca primul rand cu ajutorul jaloanelor, randurile urmatoare realizandu-se

prin reglarea marcatoarelor masinii de plantat puieti forestieri.

plantarea propriu-zisa se va face obligatoriu cu udarea radacinii puietului, pentru eliminarea

golurilor de aer, stiindu-se ca acestea sunt raspunzatoare de uscarea puietului;

2.9 Masina de plantat puieti forestieri

Dupa cum am prezentat, exista zeci de compozitii de plantare, fiecare avand schema proprie de

plantare. De aici rezulta ca masina de plantat puieti forestieri trebuie sa fie una specializata, care sarealizeze cu reglaje simple toate variantele posibile.

In figura urmatoare este prezentata masina de plantat puieti forestieri MPF-1.

Masina de plantat puieti forestieri MPF-1, proiectata si executata de INMA Bucuresti are

urmatoarele caracteristici principale:

- masina este tractata de un tractor cu puterea de minim 65 CP;

- masina planteaza puieti cu dimensiuni cuprinse intre 25-70 cm;

- adancimea maxima de plantare 300 mm;

- productivitate masinii 7.000-15.000 puieti/zi


28/29

25

CONCLUZII

In zonele din sudul Romaniei fenomenele de seceta si desertificare se accentueaza

datorita schimbarilor climatice globale dar si defrisarilor excesive din aceste zone;

In Romania au existat retele de perdele forestiere de protectie a terenurilor agricole,

major itatea defrisate dupa 1962;

Evaluarea celor doua situatii, culturi irigate si culturi protejate cu perdele forestiere, din

punct de vedere al costurilor, marimea recoltelor obtinute, conditiilo r de mediu si eroziunii

solului este net i n avantajul perdelelor forestiere;

Solutia reprezentata de perdelele forestiere de protectie a terenurilor agricole, comparativ

cu solutia de irigare a acestora, rezolva si problemele actuale cauzate de deficitul deprecipitatii si de necesitatea micsorarii cantitatii dioxidului de carbon din atmosfera,

principalul gaz raspunzator al efectului de sera;

Costurile protejarii cailor de comunicatii cu ajutorul perdelelor forestiere sunt mai mici in

timp decat costurile ce se fac an de an pentru dezapeziri si chiar decat costurile aferente

achizitionarii si instalarii panourilor mobile parazapezi care retin partial troienele de

zapada;

Fara realizarea sistemului national al perdelelor forestiere de protectie a terenurilor

agricole si in conditiile diminuarii continue a resurselor de apa in zonele din sudul

Romaniei, securitatea alimentara a tarii va fi serios amenintata.

Pamantul ofera suficient pentru a acoperi nevoile omului, dar nu lacomia lui. (Ghandi)


29/29

Denumirea instituiei: Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare pentru Maini iInstalaii destinate Agriculturii i Industriei Alimentare INMA BucuretiAdresa: B-dul Ion Ionescu de la Brad, nr. 6, sector 1 BucuretiTelefon: 021.269.32.55Fax: 021.269.32.73Mobil: 0744357250E-mail: [email protected]

Investim n viitorul tau!

Programul de Cooperare Transfrontalier Romnia-Bulgaria 2007-2013 este cofinanat deUniunea European prin Fondul European de Dezvoltare Regional

www.cbcromaniabulgaria.eu

Titlul proiectului: Reea i platform web pentru mbuntirea contiinei publiceprivitoare la gestionarea i protecia mediului n zona transfrontalier Giurgiu-Ruse i

n zonele adiacente zonei transfrontaliere

Editorul materialului: INMA Bucureti

Data publicrii: 2015

Coninutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a UniuniiEuropene.
mailto:[email protected]://www.cbcromaniabulgaria.eu/http://www.cbcromaniabulgaria.eu/mailto:[email protected]

Documents

Perdele Forestiere U