Conduita

Functionarilor Publici

Alexe Alexandra

Grupa 1, An III , Administratie Publica

INTRODUCERE

Functia publica si conduita functionarului public. Acest subiect constituie un subiect de

actualitate in tara noastra inca din 1990 , iar pe masura ce au loc reforme ale sistemului

administrativ , au loc si reforme privind statutul funtionarului public dar si conduitei acestuia .

Actualitatea acestui subiect tine de cativa factori care au influentat in mod direct discutiile despre

etica functiei publice , cum ar fi in primul rand , schimbarea regimul politic in Romania , fapt ce

a dus la un grad ridicat de influenta politica in numirea functionarilor publici , aderearea

Romaniei la Uniunea Europeana , care a presuspus o corelare a statutului functionarilor publici

cu cerintele spatiului european.

Etica în administraţia publică este o etică aplicată, în mod inevitabil cuprinde o serie de valori

specifice fiecărei culture.

Astfel , lucrarea de fata isi propune o analiza a statutului functionarului public , in ce masura

poate , in conditiile actuale , un functionar public sa-si respecte indatoririle , problema

nerespectarii normelor si regulamentelor impuse , conceptia negativa a cetatenilor despre acestia

dar si modul in care se pot indrepta problemele din acest sistem.

In continuare , problemele vor fi discutate pe baza articolelor din Statutul functionarilor publici ,

dar si pe baza unor texte de specialitate care abordeaza acest subiect.

De asemenea , vom face si o comparatie in ceea ce priveste statutul functiei publice in Romania

si statutul functiei publice in alte tari europene.

Functia publica , functionarul public si deontologia functionarului public

Imaginea funcţionarului public în ultimul timp a fost alterată de numeroase apariţii negative atât

în presa scrisă, cât şi în presa audio-vizuală cu privire la unele acte sau fapte care intră sub

incidenţa diferitelor acte normative cu caracter punitiv. Această imagine negativă asupra

funcţionarului public este întreţinută şi de instituţiile şi/sau autorităţile publice care nu au

suficiente resurse financiare sau umane pentru a realiza anumite campanii de informare

cu privire la categoria funcţionarilor publici - categorie profesională aparte în domeniul

administraţiei publice.

Comprtamentul functionarului public este des criticat , fie din punct de vedere al eticii , fie din

punct de vedere al competentelor profesionale , fie din punct de vedere al promptitudinii , al

eficacitatii si eficientei.

Funcţionarii publici ca o categorie profesională specială, care interacţionează cu oamenii

având un puternic impect în mediul social de circumscriere, beneficiază de un cod de conduită

propriu

Principiile etice ce guvernează activitatea funcţionarilor publici sunt relevate de

caracterul activităţii pe care acestă categorie socioprofesională îl desfăşoară, realizarea

serviciului public şi punerea în slujba intereselor cetăţenilor ca principali beneficiari ai activităţii

administraţiei. Noţiunea de administraţie îşi are originea etimologică în limba latină ad minister

servitor supus, iar administraţia publică reprezintă servitor al intereselor publice

Principalul instrument prin care acţionează administraţia publică sunt funcţionarii

publici ca resursă umană fundamentală a aparatului administrativ. Tocmai având în vedere că

factorul uman este element esenţial al administrţiei publice, constituţia în art. 72 (3) lit. i)

stabileşte că "Statutul funcţionarilor publici" se reglementează prin lege organică, iar Legea

188/1999 cu modificările şi completările ulterioare stabileşte un regim juridic special

funcţionarilor publici, precum şi raportul de funcţie publică. 1

Drept urmare , datoria primordială a funcţionarului public este servirea interesului general aşa

cumreiese din însăşi etimologia cuvântului administraţie din latinescul “administer" care

înseamnă ,,slujbaş, senvitor".

1 Deontologia functionarului public , SNSPA , Victor Alistar , Madalina Cocosatu , Ion Popescu , Dragos Dinca

In ceea ce priveste deontologia frunctionarului public , este nevoie de cateva precizari referitoare

la aceasta notiune.

Deontologia este definita ca fiind “ compartiment al eticii care se ocupa cu studiul normelor si

obligatiilor specifice unei activitati profesionale , sau ansamblul normelor de conduita si de

obligatiuni pe care trebuie respectate intr-un anumit domeniu “ .

Gratie acestor precizari putem analiza comportamentul celor detin o functie publica.

In primul rand , ce presupune functia publica ?

Conform Art. 2 alin (1) “Funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor,

stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către

administraţia publică centrală şi locală “ .

De asemenea , functia publica presupune prestarea unui serviciu public , unde interesul general

sa fie mai presus de interesul propriu.

Ce este functionarul public ? Funcţionarul public este persoana numită, în condiţiile prezentei

legi, într-o funcţie publică.

In concluzie , functionarul public este persoana numita , in conditiile legii intr-o functie publica

avand responsabilitatea realizarii prerogativelor de putere publică de către administraţia publică

centrală şi locală , prin prestarea unui serviciu public , unde interesul general este mai presus de

interesul propriu.

Desi , Legea nr.188/1999 privind statutul functionarilor public sta la baza functiei publice , nu

multi dintre ocupantii posturilor sunt constienti de continutul acesteia , de indatoririle pe care le

au.

Denhardt (1989, p. 187), observă că: „Funcţionarii publici încă se mai străduiesc să înţeleagă

etica profesiei lor, nu fiindcă ar fi atât de nouă, ci fiindcă înţelegerea acestei profesii şi a rolului

său în guvernare, s-a modificat dramatic de-a lungul anilor”

Aceasta necunoastere a legii declanseaza toate problemele legate de acest subiect.

Indatoririle si conduita functionarilor publici

“Art. 42. - (1) Funcţionarii publici au obligaţia să îşi îndeplinească cu profesionalism,

imparţialitate şi în conformitate cu legea îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă

care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului

funcţionarilor publici .

(2) Funcţionarii publici de conducere sunt obligaţi să sprijine propunerile şi iniţiativele motivate

ale personalului din subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţii autorităţii sau instituţiei

publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi a calităţii serviciilor publice oferite

cetăţenilor.

(3) Funcţionarii publici au îndatorirea de a respecta normele de conduită profesională şi civică

prevăzute de lege “.

“ Art. 44. - (1) Funcţionarii publici răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuţiilor ce le revin

din funcţia publică pe care o deţin, precum şi a atribuţiilor ce le sunt delegate.

(2) Funcţionarul public este obligat să se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii

ierarhici “ .

Principiile etice ce guvernează funcţia publică şi modul de exercitarea a acesteia sunt

structurate pe trei mari categorii în aproape toate sistemele administrative din lume, chiar şi fără

ca această împărţirea să fie expres realizată în tehnica legislativă de reglementarea a conduitei

etice a funcţionarilor publici. Clasificarea categoriilor de principii ţine seama de specificul şi

raţiunile funcţiei publice şi a exercitării acesteia.

In continuare vom analiza aceste 3 categorii de valori etice precum si principiile care stau la baza

functiei publice si care intra in conflict cu posibilitatea aplicarii si respectarii lor.

I. Valori etice raportate la exercitarea autorităţii publice

1. Legalitatea - principiul conform căruia exercitarea funcţiei publice şi realizarea tuturor

actelor de competenţă trebuie să se facă cu respectarea Constituţiei şi a tuturor legilor în

spirutul şi litera lor. De asemenea principiul legalităţii presupune şi aplicarea legilor în

interesul cetăţenilor şi pentru atingerea interesului general pentru care au fost elaborate.

Astfel dacă procedurile administrative sau normele metodologice ale unor acte normetive

diferite sunt în conflict, funcţionarul public trebuie să facă aplicabilă norma care priveşte

drepturile cetăţeanului.

Functionarii publici au obligatia de a-si indeplini indatoririle de serviciu , cu professionalism ,

impartialitatea si cu respectarea regulilor prevazute de lege .

Michael Lipsky , in cartea sa “ Street-level bureaucracy” , 1980 , abordeaza problema acestor

executanti care interactioneaza zilnic cu problemele cetatenilor si care desi nu au putere de

decizie , decat in limitele stabilite de lege sau impuse de reguli si regulamente rigide , au impact

major asupra cetatenilor.

Tot in lucrarea sa , Lipsky observa birocratii sunt obligati sa respecte reguli si sa aplica

regulamente impuse de superiori , mai exact de conducatori care nu cunosc cu adevarat

probeleme societatii , ci au doar o perspectiva generala in ceea ce priveste probeleme sesizate in

teritoriu.

Dupa cum preciza si Denhardt (1989, p. 187), functionarii publici nu au cunostiinta de

indatoririle sale , in mod concret , fie din cauza faptului ca acestea sunt schimbate in mod

sistematic , fie din cauza faptului ca inca nu exista o cultura in ceea ce priveste formarea

profesionala continua a acestora desi legea o prevede “Art. 48. - (1) Funcţionarii publici sunt

obligaţi să urmeze forme de perfecţionare profesională “

De multe ori , birocratii au de indeplini sarcini poate prea complexe , prea voluminoase in cadrul

carora regulamentele , instructiunile nu se integreaza. De aici rezulta , cel putin 3 situatii :

1. Deseori , functionarii publici , lucreaza in situatii mult mai complicate , pentru a aplica

toate formalitatile necesare , fapt ce duce la o dereglare a procesului .

2. Cateodata , acestia se pot identifica, cu problema cetateanului , avand tendinta de a

deveni subiectivi , impartialitatea fiind interzisa .

3. Functionarii publici interactioneaza mult mai mult ce cetatenii si cu problemele acestora ,

recurgand astfel la ceea ce Lipsky defineste ca fiind “ putere discretionara “ .

2. Eficienţa este principiu care presupune respectul pentru bani publici şi pentru mijloacele

materiale pe care funcţionarul le are la îndemână în realizarea atribuţiilor sale. Eficienţa impuneabţinerea de la risipă şi responsabilizarea în efectuarea cheltuielilor materiale

C. Gilman, într-un articol, preciza că: „există o serie de valori fundamentale ....ce sunt asociate

cu democraţia, economia de piaţă şi birocraţia profesională, ... valori politice ca libertatea şi

justiţia şi valori administrative ca eficienţă, eficacitate şi receptivitate ...”. Aceste valori surprinse

de Gilman, ar trebui să existe în conştiinţa fiecărui funcţionar public şi să le respecte în vederea

obţinerii eficacităţii şi a eficienţei în muncă.

Si Michael Lipsky , sesizeaza aceasta probleme a eficientei in sistemele administrative .

Resursele limitate reprezinta o amenintare importanta in ceea ce priveste eficacitatea sistemului ,

in primul rand pentru ca impiedica profesionalismul functionarilor , deoarece din cauza lipsei

fondurilor acestia nu-si pot exercita functiile la cele mai inalte standarde. Lipsurile sunt legate de

resurse pentru partea tehnologica a sistemului , partea informationala , lipsa timpului , astfel ca

timpul de reactie este scurt , fapt ce duce la alte probleme cum ar fi coruptia din sistem .

Desi in Romania există centre regionale de pregătire şi perfecţionare contină precum instituţii

universitare care asigură cursuri postuniversitare de perfecţionare , functionarii publici nu sunt

atat de bine pregatiti.

II. Valori etice raportate la beneficiarii serviciului public

1. Respectul - principiul care obligă funcţionarul public la o atitudine reverenţioasă faţă de

cetăţeni, de asemenea, obligaţia de ai da cetăţeanului petiţionar toate lămuririle necesare şi nu în

ultimul rând obligaţia de a răspunde la petiţii chiar şi atunci când rezolvarea petiţiei nu intră în

competenţa autorităţii sau instituţiei la care lucrează funcţionarul public.

Un serviciu public de calitate presupune raporturi de calitate între părţile care interacţionează,

iar toate acestea presupun ca persoanele implicate să acţioneze în limita bunului simţ şi să

aibă o conduită corespunzătoare, fie că este vorba despre funcţionari publici – indiferent de

categoria căreia îi aparţin – fie că este vorba despre cetăţeni. În general trebuie să se acorde un

respect reciproc, însă în situaţia în care funcţionarul public trebuie să aibă de a face cu persoane

care au un nivel scăzut de cultură sau educaţie, atunci acesta dintâi trebuie să continue să fie la

fel de civilizat şi respectuos şi să nu ia în seamă toate vorbele licenţioase sau injuriile aduse de

astfel de persoane, continuând să arate profesionalism în relaţiile cu acestea.

Aceste situatii apar si din cauza supraaglomerari functionarilor publici , dar si din cauza lipsei de

cunoastere a procedurilor si a legilor de functionari insisi.

2. Rapiditatea este principiul care obligă funcţionarul puplic să-şi îndeplinească

atribuţiile în cel mai scurt timp în raport de problemetica ce i-a fost înaintată.

Iar din cauza lipsei de timp si suprasolicitarii , procesul are de suferit. De exemplu , Romania

este pe locul 63 in lume din perspectiva usurintei de a deschide o afacere, conform raportului

Doing Business 2012 , astfel ca incepand cu 6 februarie 2012, perioada de infiintare a unei

societati s-a diminuat de la 10 zile la 3 zile.

Acest lucru poate influenta , moralitatea functionarului public , pentru ca din necesitatea

rezolvarii mai rapide a problemelor apare imposibilitatea respectarii altui principiu si anume

integritatea . Există o serie de valori etice pe care bugetarul trebuie să şi le însuşească în vederea

eliminării corupţiei şi a respectării interesului general al cetăţenilor, însă acestea nu sunt luate în

considerare, mulţi funcţionari realizând anumite actvităţi administrative în folosul propriu.

Deoarece etica în administraţia publică este o etică aplicată, în mod inevitabil cuprinde o serie de

valori specifice fiecărei culturi. De exemplu, ceea ce în unele ţări este considerat nepotism şi

violare a principiului de merit, în alte ţări poate fi considerat acordare de ajutor unor

prieteni/familiei. Oferirea şi acceptarea cadourilor, este un mod normal de a face afaceri într-un

context, pe când în altele este extrem de problematic.

III. Valori etice raportate la abligaţiile de conduită şi imaginea persoanei care

exercită funcţia publică

1. Credibilitatea - este cel mai important aspect al valorilor pe care funcţionarul public

trebuie să le respecte şi reprezinte . Credibilitatea presupune ca funcţionarul public să se bucure

de încrederea cetăţenilor în faţa cărora stă şi a căroro probleme trebuie să le rezolve .

Iar pentru respectarea acestui principiu este nevoie de respectarea altor principii care tin de

imaginea pe care o afiseaza functionarul public si care il determina pe interlocutorul acestuia sa

aiba incredere in institutie si implicit in sistemul administrativ.

Un functionar public este credibil daca este integru , daca tinuta este impecabila si este

sustinuta de o atitudine pe masura , care il determina si pe cetatean sa fie civilizat si sa se

conformeze regulilor si legilor pe care ocupantul functiei publice i le expune.

Concluzii

In Romania , sistemul actual “beneficiaza” de nenumarate lacune in ceea ce priveste pregatirea

profesionala a functionarilor publici , resursele care sa le permita exercitarea functiilor in

conditiile prevazute de lege si cu integritate . Din cauza acestor probleme , nivelul coruptiei din

sistemul administrativ , este in continua expansiune .

De asemenea , nivelul de educatie a celor care vin in contact cu functionarii publici este

defectuos , determinand coruptia . Cetatenii nu au o cultura in ceea ce priveste legislatia in

vigoare , iar birocratii nu au o cultura in ceea ce priveste aplicarea in mod legal a instructiunilor.

Toate aceste neconcordante impiedica si ingreuneaza institutiile publice sa functioneze la cele

mai inalte standarde.

“ Etica poate fi doar un instrument , doar un mijloc prin care se atinge un scop , insa este un

mijloc necesar. “ ; “ Cand etica este confuza , cand cetatenii cred cu adevarat acest lucru ,

nimeni nu ar trebui sa fie surprins ca disputele privind etica provoaca discutii referitoare la

politici. Etica face democratia un teren sigur […] “ – Thomson , 1992 , pg. 255- 256.

Intr-adevar lipsa eticii din sistemul administrativ , duce la o neincredere a cetatenilor in

guvernare , conducatorii fiind cei care stabilesc procedurile , legislatiile , regulamentele , pe care

functionarii publice trebuie sa le respecte. Iar din moment ce , inaltii functionari nu sunt

informati in mod corect de problemele din teritoriu , se creeaza acest cerc vicios care duce la

degradare continua a aparatului administrativ.

In concluzie , sistemul administrativ romanesc necesita o reforma , care sa inceapa cu

inradacinarea timpurie a codurilor de etica pe care le presupune functia publica si a principiilor

care stau la baza acesteia si a explicarii indatoririlor pe care le presupune dar si o corelare in

ceea ce priveste cunoasterea problemelor societatii .

BIBLIOGRAFIE

1. Deontologia functionarului public , SNSPA , Victor Alistar , Madalina Cocosatu , Ion

Popescu , Dragos Dinca

2. Michael Lipsky – Street – level bureaucracy , 1980

3. Manual de proceduri pentru implementarea Codului de conduita – Agentia Nationala a

Functionarilor Publici

4. Legea nr. 188/1999