of 29/29
CODUL VOLUNTAR DE CONDUITĂ Amor a fruticosa Ailanthus altissima Pentru eliminarea arborilor invazivi şi din arealul sitului Natura 2000 Lunca Siretului Inferior ph Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009 – 20014

Codul voluntar de conduita

  • View
    2

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Codul voluntar de conduita

Codul voluntar de conduitadin arealul sitului Natura 2000 Lunca Siretului Inferior
ph
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a granturilor SEE 2009 – 20014
Management participativ pentru eliminarea speciilor invazive, din aria protejat Lunca Siretului Inferior
Proiect finanat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.
Codul voluntar de conduit pentru eliminarea arborilor invazivi
Amorpha fruticosa i Ailanthus altissima din arealul sitului Natura 2000
Lunca Siretului Inferior
Autor: Dragomir Alina - ACDB
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a granturilor SEE 2009 – 20014.
www.eeagrants.org www.fondong.fdsc.ro
Octombrie, 2015
CUPRINS
INTRODUCERE
Ce sunt speciile native? Ce sunt speciile invazive? Impactul speciilor invazive Abordarea problemei speciilor invazive la nivelul Uniunii Europene
Instrument voluntar – avantaje i dezavantaje Rolul Codului voluntar de conduit Speciile invazive Amorpha fruticosa i Ailanthus altissima Prezena speciilor invazive Amorpha fruticosa i Ailanthus altissima în aria natural protejat Lunca Siretului Inferior Prevenirea noilor invazii Msuri de control i eliminare a speciilor invazive
Avantajele certificrii Paii necesari în vederea certificrii
CODUL VOLUNTAR DE CONDUIT
1
2
Rspândirea plantelor invazive este una dintre cele mai dificile probleme
ecologice ale secolului 21.
Plantele invazive sunt specii exotice introduse de om în mod intenionat sau accidental în afara arealului lor natural, care se dezvolt singure în teritoriul nou ocupat, înmulindu-se rapid i distrugând speciile care se gsesc în mod normal în zon.
În toat lumea, plantele invazive sunt considerate o ameninare pentru mediu, cauzând serioase prejudicii ecologice, probleme de sntate în rândul oamenilor i pierderi economice semnificative.
Multe din speciile invazive au fost introduse cu scop ornamental sau pentru a fi cultivate în horticultur. Dup plantare, acestea s-au rspândit în afara grdinilor private i a zonelor de cultur, ajungând s colonizeze habitatele naturale i s domine peisajele. Plantele invazive reprezint o mic parte din numrul total de plante ornamentale, dar impactul asupra biodiversitii poate fi ridicat. Reducerea voluntar a introducerii acestor specii este extrem de important pentru prevenirea invaziilor de plante în natur.
Codurile de conduit sunt instrumente voluntare care vizeaz reducerea introducerii plantelor invazive i eliminarea celor deja introduse. Acesta este un instrument de autoreglementare bazat pe adoptarea unor msuri de eliminare, prevenire i evitare a rspândirii speciilor invazive care poate fi implementat de oricine.
Codul de conduit este un instrument voluntar i poate fi implementat de oricine se arat interesat.
2
Toate organismele sunt native Terrei deoarece fiecare specie de bacterii, fungi, plante, provin dintr-un anume loc de pe glob, unde s-au dezvoltat sute de mii de ani.
O specie este nativ sau indigen într-un areal dac a aprut i s-a rspândit fr intervenia omului în arealul pe care îl ocup. Zona de rspândire a unui organism (arealul) este determinat de o serie de factori cum ar fi climatul, geologia, solurile, hidrologia, interaciunile biologice i dispersia natural.
Organismele se rspândesc în areal pe cale natural cu ajutorul curenilor de aer, apei, a altor animale, etc. Dup descoperirea Americii de ctre Columb în secolul al IV-lea, oamenii au jucat un rol tot mai important în rspândirea plantelor, animalelor i a altor organisme în jurul globului, în locuri foarte deprtate de aria lor de rspândirea natural.
Un organism este considerat exotic (strin, alogen, non- indigen, non-nativ) atunci când este introdus de oameni în mod intenionat în una sau mai multe locaii în afara ariei sale de rspândire nativ sau natural.
Speciile invazive sunt specii ale cror populaii au capacitatea de a ptrunde masiv în habitate strine, prin creterea exagerat a numrului de indivizi (datorit adaptabilitii crescute i a ciclurilor reproductive scurte i frecvente, cu numr mare de descendeni la fiecare reproducere). Prin capacitatea mare de adaptare a speciilor invazive acestea pot acapara flora i fauna indigen, producând daune în arealele invadate.
CE SUNT SPECIILE INVAZIVE?
3
Introducerea plantelor exotice este intens, constatându-se la nivel global o cretere cauzat de sporirea numrului populaiei umane, de intensificarea transportului i a comerului internaional cât i a altor factori cum ar fi schimbrile climatice globale.
„ Speciile invazive reprezint o
Având în vedere rapiditatea aclimatizrii i
rspândirii acestora, msurile adoptate de
un stat membru pot s nu aib nici un efect
dac rile învecinate nu acioneaz sau nu
rspund în mod concertat. Consecinele de
natur ecologic, economic i social ale
rspândirii speciilor invazive pentru rile
UE sunt serioase i necesit un rspuns
armonizat. ”
IMPACTUL SPECIILOR INVAZIVE
Abordarea impactului speciilor invazive asupra ecosistemelor europene i a speciilor native este astzi una dintre cele mai dificile probleme din domeniul conservrii biodiversitii i utilizrii durabile.
ŸAmeninri la adresa plantelor i animalelor native; ŸDistrugerea proprietilor i a cldirilor; ŸRisc crescut de inundaii i eroziune a solurilor în cazul cenuerului (Ailanthus altissima), provocat prin eliminarea vegetaiei stabilizatoare de maluri din preajma cenuerului;
Problemele actuale generate de speciile invazive:
INTRODUCERE
4
INTRODUCERE
Ÿ Distrugerea pdurilor i a culturilor agricole; Ÿ Costuri ridicate pentru eradicarea speciilor invazive strine deja
stabilite; Ÿ Impact asupra sntii umane.
Unele specii invazive prezint pericole pentru sntatea oamenilor, producând alergii induse de polen, febra fânului, rinit alergic sau dermatite, fiind i o buruieni nocive în agricultur. Plantele alogene, precum crucea-pmântului, provoac alergii, iritarea pielii i arsuri. Speciile invazive au fost chiar asociate cu rspândirea unor virusuri precum gripa.
Dup un control iniial al speciilor strine invazive poate aprea o reinvazie prin dispersia acestora din terenurile învecinate. În vederea preîntâmpinrii acestei situaii este necesar a se colabora cu parteneri i persoane interesate din proximitatea arealului de intervenie, reducând astfel posibilitatea de reinfestare cu aceste specii.
Pe teritoriul Uniunii Europene, costul controlului speciilor invazive i al reparrii daunelor produse de acestea a fost estimat, în 2008, la 9,6 - 12,7 miliarde EUR. Aceast sum este cu siguran o subestimare, având în vedere c numeroase ri încep s contabilizeze costurile. Comparativ, SUA estimeaz cheltuielile pentru combaterea speciilor invazive ca ridicându-se la valoarea de 80 de miliarde EUR pe an.
abia acum
ABORDAREA PROBLEMEI SPECIILOR INVAZIVE LA NIVELUL UE
Conform Comisiei Europene, la nivelul anului 2014 în Europa exist peste 12000 de specii strine din care 10 – 15 % sunt invazive. În plus din cele 395 de specii native europene listate de Lista roie a speciilor ameninate a IUCN ca fiind grav ameninate, 110 sunt ameninate de specii invazive strine.
Planul de aciune al UE din 2006 privind biodiversitatea a evideniat problema speciilor invazive, iar bilanul intermediar al progreselor realizate a identificat necesitatea urgent de a elabora o strategie la nivel european.
5
În prezent, în timp ce o serie de regiuni din Europa au adoptat msuri legislative relevante i au elaborat programe în acest sens, alte state membre nu dispun nici de legislaie i nici de planuri la nivel naional. Msurile izolate nu vor fi eficiente. În trecut, nu a existat o abordare comun, astfel c, în 2008, Comisia European a publicat o comunicare intitulat „ Ctre o strategie comunitar privind speciile invazive ”.
Este consimit la nivel internaional faptul c problema presupune o abordare în trei etape:
1. Prevenirea este cea mai ieftin i cea mai eficient abordare i presupune controale mai stricte la frontiere i un schimb de informaii la nivel regional, naional i internaional.
2. Eradicarea reprezint cea mai eficient msur, din momentul aclimatizrii speciilor. Pentru a acoperi suprafee vaste, astfel de aciuni necesit coordonare i finanare la nivel central.
3. Izolarea i controlul pe termen lung pentru a stopa rspândirea în continuare a speciilor invazive, în cazul în care eradicarea nu este posibil. În rezolvarea acestor probleme, autoritile locale se afl deseori în linia întâi i prin urmare au nevoie de sprijin.
INTRODUCERE
6
INSTRUMENT VOLUNTAR – AVANTAJE I DEZAVANTAJE
Acest Cod de conduit nu este un document juridic obligatoriu, este voluntar.
Avantajele Codului voluntar de conduit:
Ÿ Joac un rol cheie în construirea contientizrii, încurajarea celor mai bune practici, modificarea atitudinii i încurajarea implicrii voluntare.
Ÿ Fiind voluntar, Codul este mai uor de dezvoltat, modificat i diseminat comparativ cu alte instrumente care au caracter obligatoriu. Codul poate fi ajustat astfel încât s rspund diferitelor schimbri circumstaniale.
Ÿ Dac este implementat cu succes pe scar larg, Codul poate modera nevoile unor alternative de reglementare.
Dezavantajele Codului voluntar de conduit:
Ÿ Codurile de conduit nu au obiective specifice de atins în intervale de timp prestabilite, eficacitatea lor depinzând de cât de bine sunt promovate.
Ÿ Dificultatea de a transmite eficient mesajul ctre unele grupuri int.
Publicarea Codului voluntar de conduit este primul pas al procesului, iar
pentru implementarea cu succes a strategiei privind speciile invazive va fi nevoie de cooperarea grupurilor int (a
comunitilor i a autoritilor locale, care trebuie s ia în considerare integrarea principiilor Codului voluntar de
conduit în documentele lor).
CODUL VOLUNTAR DE CONDUIT
Acest Cod voluntar de conduit conine o serie de recomandri, bune practici i aciuni privind abordarea problemelor cauzate de speciile invazive Ailanthus altissima i Amorpha fruticosa în aria natural protejat Lunca Siretului Inferior. Codul va fi de asemenea relevant i pentru alte areale care se confrunt cu invazia provocat de cele dou specii.
Destinat ariei protejate Lunca Siretului Inferior, multe, dac nu chiar cea mai mare parte din recomandrile cuprinse în Cod sunt relevante pentru orice arie natural protejat, acestea putând adapta Codul pentru a satisface cerinele lor particulare.
Trebuie subliniat faptul c acest Cod voluntar de conduit nu înlocuiete cerinele în conformitate cu legislaia naional sau internaional, îns ar trebui considerat complementar acestora. Dei voluntar, este important ca bunele practici prezente în acest Cod s fie adoptate de cât mai muli factori interesai, astfel încât s reduc riscul introducerii obligativitii acestora prin legislaie.
Prin respectarea recomandrilor acestui Cod privind eradicarea celor dou specii invazive vizate, proprietile (în special cele cu activiti ecoturistice) din situl Natura 2000 Lunca Siretului Inferior pot primi voluntar certificarea „Proprietate fr arbori invazivi” de la custodele ariei protejate ACDB (Asociaia pentru Conservarea Diversitii Biologice), în parteneriat cu autoritile de mediu.
Codul voluntar de conduit are urmtoarele obiective:
Contientizarea proprietarilor de terenuri i a autoritilor locale din aria natural protejat Lunca Siretului Inferior;
Identificarea alternativelor i promovarea de bune practici preventive;
Încurajarea proprietarilor i autoritilor pentru punerea în aplicare a Codului.
8
Amorfa, salcâm pitic (Amorpha fruticosa)
Arbust cu frunze cztoare, crengi drepte i frunze dese, fr epi, poate ajunge la 5 m înlime dezvoltându-se frecvent de-a lungul râurilor i drumurilor. Se înmulete prin semine i butai.
Scoara Frunzele Florile Fructele
Lucioas Gri închis
Compuse cu 11-35 foliole ovale aezate alternativ, verzi pe partea superioar i verde pal pe partea inferioar; frunzele tinere prezint periori pe ambele pri.
Lungi, violet- purpurii sub form de ciorchine.
Teci verzi care devin maro la maturitate; fiecare teac conine 2 semine.
9
Similariti cu alte specii
Este o specie care se înmulete rapid prin semine, i pune în pericol speciile native (ex: salcie, stuf etc.) ducând pân la înlocuirea acestora.
Amorpha fruticosa înflorete primvara târziu pân vara devreme (mai-iunie) cu o perioad de înflorire care dureaz aproximativ 2-3 sptmâni.
Florile sunt înlocuite de mici psti de aproximativ 0,6 cm lungime (sau puin mai lungi) care conin fiecare 1-2 semine. Pstile sunt obovoidale (invers ovoidale) i oarecum plate, terminate cu ciocuri scurte, suprafaa lor exterioar este punctat glandular.
Sistemul radicular este lemnos i ramificat. Uneori, în situri favorabile se dezvolt mici colonii de plante.
Cerine de mediu: Amorpha fruticosa este o plant robust care rezist bine la frig (- 25°C) i care tolereaz condiiile de uscciune caracteristice climatului mediteraneean. Suport vânturile puternice, dar nu tolereaz expoziia pe coaste maritime. Crete în soare sau în zone puin umbrite, în condiii de umiditate. Suport i zonele umbroase. Amorfa se adapteaz la diferite tipuri de sol, tolerând inundaiile ocazionale. Necesit soluri bine drenate dar poate crete i pe soluri bogate în nutrieni, pe soluri infertile, uscate i nisipoase. Odat plantat, rmâne stabilit pe via. Pe un sol uscat i însorit se vor dezvolta doar câteva plante. Este o plant fixatoare de azot.
Amorpha fruticosa prefer habitatele cu vegetaie redus sau chiar absent de-a lungul cursurilor de ap, a zonelor inundabile. În mod ocazional se gsete în pduri umede deschise. Specia poate fi întâlnit de asemenea de-a lungul drumurilor.
Amorfa seamn cu salcâmul rou, cu salcâmul i cu salcâmul roz, care sunt folosite în special ca plante ornamentale datorit coloritului atractiv al inflorescenelor, dar i cu gldia (rocov). Aceste specii pot fi confundate cu Amorpha fruticosa mai ales când sunt tinere.
10
Amorpha fruticosa se reproduce prin semine care sunt dispersate mecanic. Seminele sunt dispersate la deschiderea pstilor aproape de planta mam.
Sunt de asemenea dispersate de ap atunci când arbustul colonizeaz zonele inundabile sau malurile râurilor.
Dispersia speciei se datoreaz i plantrii intenionate în vederea stabilizrii solurilor fie de-a lungul autostrzilor deoarece are o toleran ridicat la soluri srace sau cu salinitate ridicat.
Amorpha fruticosa poate avea efecte negative asupra culturilor din cauza competiiei pentru lumin, hran i nutrienii din sol. În China s-a constatat c amorfa are un impact puternic asupra disponibilitii apei din sol pentru culturile adiacente lor, putând afecta nivelul umiditii solului la 2 m distan de zona ocupat de amorf.
Impact economic Evidena impactului economic în Lunca Siretului Inferior este
limitat. Formaiunile de amorf pot servi ca bariere fizice pentru accesul la ap dar înlocuiete rapid spaiul agricol util sau islazurile. Odat stabilit planta nu poate fi eradicat prin simpla tiere. Impact asupra biodiversitii
Formeaz comuniti care înlocuiesc speciile native.
Culturi/alte plante afectate
SPECIILE INVAZIVE Amorpha fruticosa I Ailanthus altissima
Cenuerul este un arbore de mrime mic spre medie, care ajunge adesea la 6-10 m înlime (rar pân la 30 m). Prezint ramuri curbate. Scoara este moale, gri cu dungi pale.
Scoara Frunzele Florile Fructele
Moale, gri cu dungi pale.
Mari, compuse, verde închis pe partea superioar cu nervuri vizibile i verde albicios pe partea inferioar; toamna, înainte de a cdea, frunzele capt o uoar culoare galben.
Albe sau verzui, mici, grupate, cu miros puternic, respingtor.
Sub form de elice, grupate în ciorchine, culoare galben sau verde i care devin la maturitate roz- roiatic sau rou maroniu.
Cenuer, fals oetar (Ailanthus altissima)
12
Produce cantiti mari de semine i se înmulete rapid, protejându-i teritoriul prin secreia de toxine care împiedic dezvoltarea altor plante.
Ailanthus altissima înflorete în mai-iunie, cu semine care ajunse la maturitate în lunile septembrie-octombrie se prezint sub form de ciorchini. Este o specie foarte prolific, producând pân la 1 milion de semine pe arbore care se rspândesc din octombrie pân în primvara urmtoare.
Ratele de germinare sunt foarte ridicate în condiiile în care solul are umezeala adecvat, puietul stabilindu-i rdcinile pivotante la trei luni dup germinaie. Copacii instalai produc numeroase mldie din rdcini i plante tinere viguroase din cioturi sau fragmente de rdcin, înregistrând o rat de cretere de 3 cm/zi.
Cerine de mediu: Este o specie relativ rezistent la secet, tolerând între 4-8 luni de sezon secetos. Crete direct în soare i prosper în condiii de cretere precare. Temperatura medie anual preferat se încadreaz între 7-18°C i poate tolera îngheuri puternice, supravieuind la temperaturi minime absolute de -35°C. Poate fi întâlnit la altitudini de pân la 2400 m.
Ailanthus altissima crete cel mai bine pe soluri argiloase i poroase, dar poate crete pe o varietate mare de soluri, de la cele cu tendine argiloase, nisipoase sau argiloase-lutoase la soluri calcaroase uscate i soluri superficiale.
De asemenea, are abilitatea de a crete pe soluri srace i în condiii de stres de mediu cum ar fi solurile cu coninut sczut de nutrieni sau în zonele cu atmosfer poluat.
Habitatele ocupate de Ailanthus altissima includ puni, pajiti, pduri, malurile râurilor sau marginea canalelor de irigaii, marginea cilor ferate i a drumurilor.
Ocup habitate din zone rurale i din cele urbane, mai ales în zone perturbate de furtuni, afectate de infestri, cu terenuri i cldiri abandonate. Uneori este plantat în mod intenionat datorit rezistenei sale la poluare.
Este cea mai rspândit specie invaziv lemnoas care invadeaz zonele forestiere din Lunca Siretului Inferior, aprând oriunde gsete un loc propice.
Biologie i ecologie
Mijloace de dispersie
Ailanthus altissima poate fi confundat de la distan cu arbori din genurile: pecan-ornamental, frasin, nuc, sumac etc., care au de asemenea frunze compuse penate mari. Cu toate acestea poate fi uor difereniat la o inspectare de aproape.
Seminele pot fi dispersate pe distane lungi de vânt, în special pe vreme rece.
Ailanthus altissima invadeaz rar terenurile agricole, dar este considerat specie invaziv în puni i pduri.
Impact economic Chiar dac Ailanthus altissima este considerat ca fiind duntor
terenurilor agricole, punilor i pdurilor, nu exist informaii referitoare la dimensiunile impactului economic, pierderi ale produciei sau costuri de control. Rdcinile sunt capabile de a produce pagube importante fundaiilor cldirilor i a reelelor de canalizare, iar arborele ocup rapid terenurile agricole i forestiere, scoându-le din circuitul economic. Impact asupra biodiversitii
Acolo unde formeaz tufiuri dense, specia înlocuiete vegetaia nativ i prezint un grad ridicat de invazivitate, în special de-a lungul cursurilor de ape. Copacii tineri au o rat de cretere foarte rapid, concurând alte specii pentru lumin i spaiu.
Toxinele produse de scoar i frunze se acumuleaz în sol, inhibând în acest fel creterea i dezvoltarea altor plante.
Culturi / alte plante afectate
PREZENA SPECIILOR INVAZIVE AMORPHA FRUTICOSA I AILANTHUS ALTISSIMA ÎN ARIA NATURAL PROTEJAT LUNCA SIRETULUI INFERIOR
Desemnat sit Natura 2000, Aria protejat ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior se întinde pe o suprafa de 36.492 ha, în judeele Galai (66% din suprafaa sitului), Vrancea (29%) i Brila (5%).
Amorpha fruticosa (salcâmul pitic) este întâlnit în interiorul ariei protejate ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior exclusiv de-a lungul corpurilor de ap (bli, canale, pâraie sau râul Siret). Analizând longitudinal distribuia Amorpha fruticosa în aria protejat se observ o cretere a densitii populaiilor de la nord la sud.
Acest fapt este determinat de caracteristicile microclimatice specifice zonei (în sudul ariei protejate apar veri secetoase cu temperaturi ridicate i ierni cu precipitaii abundente i episoade dese de viscolire). Aadar în jumtatea sudic a ariei protejate habitatele sunt mai favorabile pentru dezvoltarea i înmulirea amorfei.
Ailanthus altissima (cenuer, fals oetar) apare insular în interiorul ariei protejate Lunca Siretului Inferior, arealele în care se întâlnete aceast specie fiind situate spre exteriorul ariei.
În aria protejat, Ailanthus altissima a fost identificat cu precdere pe raza unitilor administrativ teritoriale a cinci localiti: Pufeti, Nicoreti, Cosmeti, Movileni, Nmoloasa.
În celelalte localiti Ailanthus altissima are abundene mari în afara limitei ariei protejate. S-a constat o abunden mare a speciei în interiorul gospodriilor prsite sau neîngrijite, de-a lungul drumurilor de cru sau de exploatare i la marginea satelor, în special în zonele unde se depoziteaz necontrolat deeuri menajere sau provenite din construcii.
15
Pe malul stâng, în dreptul localitilor Pufeti, Nicoreti i Cosmeti, Ailanthus altissima populez abrupturile marginilor de teras i vile organismelor de scurgere a apei pluviale (torente, ogae, ravene).
În urma analizei distribuiei i densitii populaiilor de amorf i cenuer din aria protejat Lunca Siretului Inferior efectuat în anul 2015, rezult c eradicarea imediat a celor dou specii din aria protejat nu reprezint o activitate fezabil din punct de vedere economic, dar controlul populaiilor de Amorpha fruticosa i Ailanthus altissima reprezint o msur durabil, necesar i obligatorie pentru ca msurile de conservare specifice ariei protejate s fie eficiente.
Astfel, prevenirea este primul nivel de protecie împotriva speciilor invazive strine. O prevenire inteligent, adecvat i eficient poate conduce la economii financiare semnificative pentru administratorii de terenuri dar i ali factori interesai cum ar fi autoritile publice locale, factorii interesai din agricultur, silvicultur dar i comunitile locale.
De asemenea, prevenirea i intervenia rapid sunt importante în contextul atingerii obiectivelor Strategiei Naionale i a Planului de aciune pentru conservarea biodiversitii între 2014-2020, ca parte a strategiei asupra speciilor invazive strine.
CODUL DE CONDUIT
PREVENIREA NOILOR INVAZII
Invaziile se pot preveni prin descurajarea folosirii speciilor exotice în scop ornamental, pentru fixarea solurilor, pornind de la impactul negativ produs de speciile invazive.
Detecia timpurie i combaterea rapid este cea mai eficient metod de reducere a rspândirii speciilor de plante invazive.
Acest sistem include trei componente:
Pentru prevenirea noilor invazii v recomandm s inei cont de urmtoarele msuri:
1. Semnalarea prezenei speciilor invazive i confirmarea deteciei; 2. Evaluarea gradului de invazie i condiiile de mediu din aria natural protejat; 3. Combaterea speciilor invazive urmând un model eficient . dovedit
Ÿ Încercai s v asigurai c nu introducei plante invazive sau cu potenial invaziv în aria natural protejat Lunca Siretului Inferior.
Ÿ Nu plantai i nu comercializai specii invazive, chiar dac sunt recomandate ca fiind nepretenioase, cu o cretere i dezvoltare rapid.
Ÿ Verificai dac aavei amorf (salcâm pitic) i cenuer (fals oetar) pe proprietile voastre, folosind descrierea i imaginile din Cod.
Ÿ Informai-i i pe cunoscuii votri despre plantele invazive. Ÿ Comunicai i promovai folosirea plantelor neinvazive
alternative. Gsii plante neinvazive pentru a le înlocui pe cele invazive i împrtii celorlali cunotinele voastre.
Ÿ Avei mare grij atunci când eliminai deeurile de plante i facei acest lucru în mod responsabil, astfel încât s nu ajutai involuntar la rspândirea speciilor invazive.
Ÿ Avei grij la aciunile de eliminare a speciilor invazive. Ÿ Fii vigileni încât s observai primele semne de invazivitate i
asigurai-v c pe proprietatea voastr nu exist specii invazive.
17
CODUL VOLUNTAR DE CONDUIT
Ÿ Nu oferii altor persoane semine sau puiei de la speciile invazive spre plantare sau înmulire.
Ÿ Urmrii cu atenie speciile la care observai semne reale sau le suspectai de comportament invaziv.
Ÿ Contactai administratorul/custodele ariei naturale protejate Lunca Siretului Inferior pentru a identifica speciile invazive.
Ÿ Controlai i eliminai speciile invazive imediat ce le detectai. Pentru a nu mai permite înmulirea amorfei (salcâm pitic) i a cenuerului (fals oetar), tiai-le, smulgei plantele tinere, dac este posibil scoatei rdcinile, ardei seminele!
Ÿ Plantai în locul lor salcie alb. Ÿ Colaborai cu autoritile locale i cu administratorul ariei
naturale protejate Lunca Siretului Inferior pentru eliminarea celor dou specii invazive.
MSURI DE CONTROL I ELIMINARE A SPECIILOR INVAZIVE
Amorpha fruticosaŸ
Control mecanic Amorfa este dificil de controlat mecanic deoarece dezvolt
foarte muli lstari. Poate fi controlat prin defolieri repetate, spare i eliminarea rdcinilor la cca 7-10 cm de la baza plantei. Activitatea trebuie repetat ori de câte ori este nevoie pentru a stopa creterea.
Cositul nu este o msur uzual, îns uneori poate fi folosit o motocoas pentru a îndeprta tulpinile mari. Îndeprtarea ramurilor în mijlocul verii poate conduce la scderea produciei de semine, astfel se poate limita propagarea amorfei.
Toate plantele invazive din aria natural protejat ar trebui dezrdcinate sistematic, de preferin înainte de înflorire sau de coacerea seminelor. Plantele dezrdcinate ar putea fi puse în pungi de plastic i predate colectorilor de deeurilor sau incinerate.
18
CODUL VOLUNTAR DE CONDUIT
Control chimic Pe pia sunt disponibile o serie de substane care pot fi folosite
la combaterea acestei specii. Îndrumrile pentru uzul acesta poate diferi de la sortiment la sortiment, a se consulta eticheta înaintea folosirii.
Erbicidele sunt enumerate în funcie de modul de aciune i apoi alfabetic. Enumerarea de mai jos nu reflect ordinea eficacitii sau alte preferine.
Substane chimice pentru combaterea speciei Amorpha fruticosa:
Regulatori de cretere
Categorie: aplicare prin tratament foliar. Metoda tierii lstarilor de la rdcin i aplicare a erbicidului (în concentraie de 50% în ap).
Perioad aplicare: Post-emergena plantelor. În combinaie cu tierea lstarilor de la rdcin, aplicarea se poate efectua în perioada de repaus vegetativ sau de cretere rapid.
Observaii: Când se folosete tratamentul de tiere de la rdcin, planta se taie cât mai aproape de linia solului i se aplic soluie pentru a uda suprafaa tiat. Tratamentul trebuie aplicat cât mai curând posibil dup efectuarea tierii (nu mai târziu de o or).
19
CODUL DE CONDUIT
Glyfosat Roudup, Glifosat
Categorie: Tratament de tiere de la rdcin: pân la 100% concentraie erbicid. Perioad de aplicare: Se poate efectua în perioada de repaus sau de cretere rapid.
Observaii: Se taie trunchiul cât mai aproape de linia solului i se aplic soluie nediluat pentru a uda suprafaa tiat. Tratamentele trebuie aplicate cât mai curând dup tiere (nu mai târziu de o or de la tiere). Tratamentul foliar poate fi de asemenea aplicat, dar controlul prin aplicarea de erbicid Glyfosat 2% a fost evaluat ca fiind satisfctor.
Inhibitori aminoacizi aromatici
Control biologic Nu exist ageni biologici care s ajute la controlul salcâmului
pitic.
Ÿ Ailanthus altissima – cenuerul
Control mecanic Ailanthus altissima este foarte greu de îndeprtat odat ce
rdcinile pivotante s-au fixat în sol. Puieii ar trebui smuli manual în stadii tinere. Nu se recomand distrugerea prin tiere sau smulgerea plantelor adulte, deoarece acest procedeu stimuleaz formarea de drajoni.
Pentru plantele mari este necesar s se efectueze câte dou tieri anual, de-a lungul mai multor ani.
20
CODUL VOLUNTAR DE CONDUIT
Control chimic Exist câteva metode de combatere cu ajutorul erbicidelor care
pot fi folosite pentru combaterea cenuerului. Erbicidele pot fi aplicate pe frunze, tulpini sau suprafee tiate. Este indicat a se evita efectuarea tierilor în perioadele foarte clduroase. Controlul este eficient cu ajutorul erbicidului glifosat, triclopyr sau erbicidele selective cu caracter hormonal 2,4,5-T cu aplicare foliar fie pe scoara bazal sau pe trunchiurile (buturugile) proaspt tiate.
Substane chimice pentru combaterea specie Ailanthus altissima:
Regulatori de cretere
Categorie: aplicare prin tratament foliar. Metoda tierii lstarilor de la rdcin i aplicare a erbicidului (în concentraie de 50% în ap).
Perioad aplicare: Post-emergena plantelor. În combinaie cu tierea lstarilor de la rdcin, aplicarea se poate efectua în perioada de repaus vegetativ sau de cretere rapid.
Observaii: Când se folosete tratamentul de tiere de la rdcin, planta se taie cât mai aproape de linia solului i se aplic soluie pentru a uda suprafaa tiat. Tratamentul trebuie aplicat cât mai curând posibil dup efectuarea tierii (nu mai târziu de o or).
21
Glyfosat Roudup, Glifosat
Categorie: Tratament de tiere de la rdcin: pân la 100% concentraie erbicid. Perioad de aplicare: Se poate efectua în perioada de repaus pecieive sau de cretere rapid.
Observaii: Se taie trunchiul cât mai aproape de linia solului i se aplic soluie nediluat pentru a uda suprafaa tiat. Tratamentele trebuie aplicate cât mai curând dup tiere (nu mai târziu de o or de la tiere). Tratamentul foliar poate fi de asemenea aplicat, dar controlul prin aplicarea de erbicid Glyfosat 2% a fost evaluat ca fiind satisfctor.
Inhibitori aminoacizi aromatici
Control biologic Nu exist ageni biologici aprobai.
Amorfa i cenuerul, sunt uor de recunoscut vara i toamna, dar combaterea eficient se realizeaz primvara devreme, când nu au flori sau semine.
Amorfa i cenuerul înverzesc primvara devreme în aceast perioad putând fi aplicate msuri eficiente de combatere. Combaterea lor toamna este ineficient deoarece drajoneaz i produc semine în cantiti mari.
22
Certificarea voluntar „Proprietate fr arbori invazivi” vizeaz proprietile de pe suprafaa ariei naturale protejate Lunca Siretului Inferior. Certificarea va fi realizat de custodele ariei naturale protejate – ACDB (Asociaia pentru Conservarea Diversitii Biologice), în parteneriat cu autoritile de mediu.
Pentru obinerea certificrii „Proprietate fr arbori invazivi”, proprietarii trebuie s se adreseze custodelui ariei protejate, cu care va interaciona personal i care îi va asista în etapele urmtoare:
Ÿ Identificarea arborilor invazivi de pe proprietate;
Ÿ Planificarea msurilor de eradicare;
Ÿ Eradicarea propriu-zis; Ÿ Elaborarea msurilor de
sustenabilitate a eradicrii; Ÿ Certificarea.
Pe lâng metodele de eradicare, proprietarii vor trebui s respecte i msurile de prevenire a noilor invazii r e c o m a n d a t e î n C o d u l voluntar de conduit, pentru a-i asigura proprietatea, cel puin pe durata certificrii.
C e r t i f i c a r e a v a f i valabil 5 ani, urmând a fi reînnoit dac se respect s t a n d a r d e l e i m p u s e d e custode.
AVANTAJELE CERTIFICRII
Ÿ Protejarea proprietii i a mediului; Ÿ Îmbuntirea proceselor productive ale proprietilor
certificate; Ÿ Promovarea zonei: poate duce la atragerea investitorilor,
dezvoltarea ecoturismului i la creterea economiei locale; Ÿ Recunoatere la nivel local i regional, datorit implementrii
bunelor practici de gestionare a speciilor invazive i a certificrii obinute;
Ÿ Creterea satisfaciei clienilor/turitilor doritori de servicii ecologice;
Ÿ Cucerirea a noi nie de pia. Numrul de consumatori de produse eco-certificate este într-o continu cretere, cumprtorii fiind din ce în ce mai informai în acest sens,
23
CERTIFICAREA VOLUNTAR „PROPRIETATE FR ARBORI INVAZIVI”
recunoaterea pieei va spori, iar certificarea independent va fi privit ca fiind cea mai credibil modalitate de a transmite pieei o politic puternic de mediu. Certificarea „Proprietate fr arbori invazivi” ofer posibilitatea de difereniere. Ÿ Parteneriat durabil cu administraia/custodele ariei naturale
protejate Lunca Siretului Inferior; Ÿ Garanteaz din punct de vedere ecologic calitatea proprietii
certificate în respect pentru mediu; Ÿ Dispar riscurile provocate de invaziile celor 2 specii int; Ÿ Îmbuntirea imaginii proprietii i a ariei naturale protejate (pe
termen lung poate duce la avantaje economice) i de înelegere a propriului rol în contextul local;
Ÿ Garanii asupra anumitor produse i servicii oferite de proprietarii care au obinut certificarea;
Ÿ Participarea la luarea deciziilor legate de gospodrirea ariei naturale protejate Lunca Siretului Inferior. Ecologitii doresc moduri de gospodrire a ariilor protejate care s fie bazate pe standarde msurabile ale celor mai bune practici care pot fi verificate independent i care iau în considerare impactul asupra biodiversitii.
Ÿ Proprietile certificate vor beneficia de popularizare realizat de custodele ariei protejate.
24
PAII NECESARI ÎN VEDEREA CERTIFICRII
1Aplicarea pentru certificare: Certificarea este un proces voluntar, aplicantul trebuie s solicite certificarea custodelui ariei naturale protejate Lunca Siretului Inferior,
i anume ACDB – Asociaia pentru Conservarea Diversitii Biologice.
2Pre-evaluarea: În majoritatea cazurilor este necesar o pre-evaluare a managementului terenurilor privind speciile invazive. Pre-evaluarea are drept scop
familiarizarea proprietarului cu cerinele schemei de certificare. Custodele ariei protejate i proprietarul terenului identific împreun punctele tari dar i punctele slabe ale arealului propus certificrii din punct de vedere al managementului speciilor invazive care constituie poteniale neconformiti cu prevederile standardului de certificare.
3Rezolvarea neconformitilor: proprietarul trebuie s adreseze toate potenialele neconformiti identificate i orice alte neconformiti cu cerinele standardului. De
asemenea, managerul urmrete s identifice i s corecteze i alte puncte slabe care nu au fost identificate cu ocazia pre-evalurii. Din moment ce acestea au fost rezolvate, proprietarul poate cere evaluarea managementului speciilor invazive de pe proprietatea sa.
4Consultarea factorilor interesai – Este un pas adresat cu precdere managementului forestier. Se face înainte de evaluarea principal (minim 4 sptmâni în avans),
custodele ariei protejate desfoar o activitate de consultare public, contactând prile interesate (care pot afecta sau pot fi afectate de managementul forestier). Aceasta este parte a transparenei procesului de certificare.
25
5Evaluarea principal: are rolul de a oferi informaii suficiente pentru a determina dac modul de gospodrire a proprietii respective îndeplinete cerinele standardelor de
certificare. În situaii în care anumite prevederi ale standardului nu sunt îndeplinite (în totalitate sau parial), se stabilete dac neconformitatea constatat este minor sau major. De obicei, neconformitile majore sunt sistematice/ au o extindere mare în timp/ afecteaz o suprafa mare.
6 Acordarea certificatului: Certificatul este acordat cu condiia îndeplinirii cerinelor specificate mai sus, pe o perioad de 5 ani.
7 Monitorizarea: Certificatorul asigur monitorizarea periodic (de obicei anual) a proprietilor certificate, pentru a evalua:
Ÿ modul de rezolvare a condiiilor emise cu ocazia elaborrii certificatului;
Ÿ problemele identificate de factorii interesai – la nivelul managementului forestier;
Ÿ dificulti aprute în obiectul certificatului (suprafaa, proprietatea etc.);
Ÿ conformitatea cu noile cerine ale standardului (în cazurile în care standardele ce certificare sunt actualizate/completate).
8 Re-certificarea: O nou re-evaluare se deruleaz înainte de expirarea certificatului, pentru a se pstra statutul de certificare, rezultând în eliberarea unui nou certificat.
26
Page 1
Page 2
Page 3
Page 4
Page 5
Page 6
Page 7
Page 8
Page 9
Page 10
Page 11
Page 12
Page 13
Page 14
Page 15
Page 16
Page 17
Page 18
Page 19
Page 20
Page 21
Page 22
Page 23
Page 24
Page 25
Page 26
Page 27
Page 28
Page 29