I

AV. DR. GIORGIUCOMAN

CONCURENTAiNDREPTULINTERN

SI EUROPEAN . :

" t r.:,

EdiSia a II-a, revdzutd gi addagltd

4261 Giorgiu Coman

Profesionist 60Publicitatea comparativl 590, 60SPubf icitatea ingelStoare Sgg,649Publicitatea mincinoasl Sg6 gi urm.l)rrncre la index 360

llcgii irrrtonome 69l{cgrrllrnuntrrl Consiliuluinr. ll)() /'2004. 136llcstringcrca concurenfei 325 ;i urm.

Salvgardarea unei intreprinderi 140Scrisori de orientare 520Secret comercial 1O9Secret profesional 524Servicii de interes economicgeneral 285Societate cu rdspundere limitati 126Societate europeani 73, 74Societate in comanditd simpli/acgiuni127Societate in nume colectiv 122Societate pe acliuni lZ4Societate cooperativd europeand 75SocietSli cooperative 70

Stabilirea, directd sau indirecti, aprefurilor de cumpirare ori devdnzare 345 gi urm.Stat

- funcfii 20- intervenfia - in economie 19- intervenfie cu caracterconvenfional 36

$coala de la Bruxelles 26$coala de la Chicago 22gcoala evolugionisti 23$coala germand de analizdeconomicd 25$coala nihilisti Z4

Teoria intreprinderiislabe 174Testul monopolistuluiipotetic 303

Uzanle cinstite 568

Vad comercial 6

E c.rprin,

CuvAnt inainte.................. .'."...'.""""""""""'7

Capitolul IConcurenga - miilocul prin care se asiguri echilibrul 9i progresuleconomic pe piali....... """"""""""""""""" 9

Secliunea 1, Noliunea de concurenfi'....'......."."... """""""""""""""' 9

Secliunea a 2-a. Clientela - finalitatea principald a confruntdrii dintre...............L2

5,i. Noliunea de clientel5 """"""""1'2$.2. Felurile clientelei """""""""""'1-3

Secliunea a 3-a. Felurile concurentei"."'...".".'...'.'.' """""""""""""L4$.1. Concurenla purd ;i perfectd ;i concurenla eficientd """""""""""""""' 15

$.2. Concurenla liciti, concurenla patologici (ilicitdJ 9i concurcnfa

interzisi....... """"""""' 17

$.3. Factori destabilizatori ai concurenlei perfecte """""""" l tl

$.4. Curente de idei neoclasice"' """"""""""""""20Secliunea a 4-a. Reglementarea internd, comunitard 9i internltlionirl:i..'.....'22

S.1. Necesitatea edictirii unor norme de concurenf;.'..""""""""" """"""""'2'2

$.2. Reglementarea concurenlei in dreptul comunitar """""2t1

$.3. Reglementarea concurenlei in dreptul romAn """"""""':l:J$.4. Reglementarea concurenfei in plan internalional. Organismc

internalionale cu preocupdri in domeniu.'.". """"""""""""""'36

Capitolul al II-leaDomeniile de aplicare a regulilor de concurenld........'..........'.'...""""""""""""42

Secfiunea 1. Noliunea de intreprindere...."..,....... """"""""""""""'43Secliunea a 2-a. Concurenla comerciali',...'.......... """"""""""""""46

6.1. Comercian!ii.....,.......... """"""""'46S.2. Alte entitili care intri in sfera noliunii de intreprindere"""""""""""59

Secliunea a 3-a. Concurenla in domeniul profesiilor liberale""""""""""""""61

5.1. Profesiile liberale - defini!ie.'.. ""."""""""""62$.2. Profesiile liberale gi concurenla..,.,....""'.'..'.'.. """""""""""'65$.3. Profesiile liberale in RomAnia. """""""""""'68$.4. Unele preciziri cu privire la concurenfa profesionale""""""""""" """74

Secliunea a 4-a, Concurenla in dreptul muncii......'.,', """"""""""77

42sl Giorgiu Coman Concurenlain dreptul intern pi european l+ze

$.2. Piafa relevantl a produsului [serviciului) ....'.'.".'.'..........188

$,3. Piafa geograficd relevantl .......'.".'..."..........191

Secliunea a 2-a. inlelegerile anticoncurenfiale .........""."....."""1'92

$.1, Noliune;i reg1ementare.,.,...........,.. "...........'193

S.2. Condiliile de existenli a unei inlelegeri anticoncurenfiale............"' 195

$.3. Exemple de inlelegeri anticoncurenliale................ '."".'..21'2$.4. Exceptiri de la principiul interzicerii infelegeriloranticoncurenlia1e ......,......... ........................21.9

$.5. Evaluarea acordurilor orizontale gi verticale """"".'.""225Secliunea a 3-a. Abuzul de pozilie dominanti.. ..."""..'."""."""'259

$,1. Consideralii generale ..."'..'."'259

$.2. Noliunea de pozilia dominant5.. .""."'."'."260

$.3. Folosirea abuzivd a unei pozilii dominante

$.4. Forme ale abuzului de pozilie dominanti

$.1. Piaga muncii - nofiune gi elemente specifice....... ..............779.2, Necesitatea intervenfiei statului in piaga muncii......,.... ............................7g$.3. Obligafia de fidelitate.

...........,..81g'4' clauza de neconcurenfi din contractele individuale de muncd..........g3Scctiunea a 5-a. Institufiile administrafiei publice centrale sau locale.....,..86Scclirrnea a 6-a. Domenii sustrase coniurenlei. ............................,8g

g. l. I)rlrnenii sustrase concurenfei prin lege....... ...................,...g9g'2' l)rlrncnii sustrase concurenfei prin convengie. clauza dellcc(,ncllrcnt5...'...,.'...'....,'...

Capitolul al III-leaPolitica de contror a principarilor factori destabilizatori aiconcurenfei................,.......

....,...,.....,...,..........ggSecfiunea 1. Concentririle economice..................... ,.........,.....,...,......99

$.1, Reglementarea la nivel comunitar gi nagional ..,.....,...,.....99$.2. Nogiunea de concentrare economice......,..........,,... ...........I02$.3. Modalitifi de realizare a concentrdrilor economice.....,......... ..............L07$.4. Dimensiunea operafiunii de concentrare ...,.........,..........113$.5. Aprecierea operaliunilor de concentrare ......................., 1209.6. Controlul concentrdrilor economice..................... .............L26$.7. Aspecte specifice reglementlrii romAne;ti. ....................t2+g.B. Studiu de ca2............

Secfiunea a 2-a. controlul ajutoarelo. d" ,*..,...,.....:...,:...:.:..:.:...:....:....:......:...::. i;i$.1. Aspecte introductive

.............L47$.2. Nofiunea de ajutor de stat......,..... .................I4g$.3. Regula ,,de minimis' ................155$'4' Metodologia de bazd,utirizati in evaluarea ayutoarelor Je stat.,..... 156$'5' Excepfii de la principiul incompatibiliterii ajutoareror de stat........159$.6. Categorii de ajutoare exceptate potrivit RegulamentuluiComisiei Europene nr. gB0 /200g ,....,..........,..... ..........................162$.7. Categorii de ajutoare de stat.,......... ......,....., 165$.8. Executarea controlului ajutoarelor de stat....,....... ..........169

Secliunea a 3-a, Statutul intreprinderilor publice ......................I77Secfiunea a 4-a. Activitdfile economice sut monopol de stat.........,...,.,........,.1g1

Capitolul al lV-leaPracticile anticoncurenliale

.............. 183Sec.tiunea 1. Nogiunea de piagi relevanti....., ....... 1g4$.1. Nogiunea de piali relevanti......

264265

Secliunea a 4-a. Aspecte procedurale privind aplicarea prevederilorart. 101 gi 102 din Tratatul privind funcfionarea Uniunii Europene ".'.'.'.'273

$.1. Scurt istoric.......,.,., ..."...'.........-27:l

$.2, Modernizarea aplicdrii art. 101 9i 102 din Tratatul privinclfuncfionarea Uniunii Europene '."'."."".'.."'.'.'.")7lt$.3. Sancfiunile aplicabile pentru incdlcdrile regulilor de

concurenli ...'...'..'....:t I (!

$.4. Prescriplia in materia aplicdrii de sancfiuni .,.'....."..'.'..:tz:'t

S,5. Politica de clemen!5 '....""""."'l'24

Capitolul al V-leaConcurenla neloiald .,,.,.,... .......3 30

Secfiunea 1. Nofiunea de concurenld neloial5... ........".....'.'.'..'.'.330

Secliunea a 2-a. Tipurile de acte ;i fapte de concurenli neloialS..' '.'....."""'332$.1. Confuzia -'! -1 -1

................346

$.4. Parazitismul economic...............,.,.,. ....'....'.'.' 348

Secliunea a 3-a. Rdspunderea pentru actele de concurenld neloiali .'."."..350

$.1". Rlspunderea civili$.2. Rispunderea penald ......357

$.3. Rdspunderea administrativi........... .......'....360

Secliunea a 4-a. Concurenla neloiali pe piala internalionaIe............'......'.....366

430 | Giorgiu Coman

fitril{,t

(' librdria tq de cqrte de{a*ridie&, scsnsrni€& $i

apee *mxxtw*ehusine*s

Din 20CI8 suntemalegerea lnr...

?ru?

Cursuri universitare. Tratate . Monografii , Cgduri. Legislalie. lurisprudenti . Revistedespecialitate

&

ev?vw.x&$xm&g.r&

Sd. lulia Maniu nn 7, clSdirea Cotrqceni Business Center€orp C,sector 6, Sucuretti {lAnci AFI MALL}

92L3r?-2?..?1" | 0733.573.555 | comenri@ujmag.roe4$ffiffi

sl Giorgiu Coman

Lucrarea este realizatd dupr un plan bine conceput, problemele sunt corectsistematizate, iar expunerea 9i analizele clare, fapt care permite o infelegere asoluliilor gi fundamentirii lor.

Gralie unei temeinice pregitiri de drept comercial, autorul a rearizat olucrare bine documentati, care meriti sd vadi lumina tiparului, pentru a puteafi folositi de cdtre cei interesati.

Prof. dr. Stanciu D. Cirpenaru

B cupitolul I

Concurenta - mijlocul prin cfire se asigurdechilibrul gi progresul economic pe pie{d

Secfiunea 1. Nofiunea de concurenfi

1. Potrivit Dicfionarului explicativ al limbii romdne [DnX;t, concurenla pre-supune ,,intrecere, rivalitate intr-un domeniu de activitate" sau ,,rivalitate co-merciald, lupta dusd cu mijloace economice intre industria;i, comercianfi, mono-poluri, liri etc. pentru acapararea piegei, desfacerea unor produse, pentruclienteli gi pentru oblinerea unor cA;tiguri cAt mai mari".

Observdm ci noliunea este susceptibili de cel pugin doui accepfiuni: unageneric5, iar alta economicd. Mai mult, odatd cu primele reglementdri privindconcurenfa, numero;i jurigti gi-au indreptat atenfia asupra conceptului deconcuren!5, deoarece acesta nu a dobAndit o definilie legali, fapt pentru carrc

putem vorbi despre o alti accepfie, specificd dreptului concurenfei. De altl'el,disputele dintre economigti ;i jurigti sunt in continud desfigurare, in disculiefiind ins5gi natura dreptului concurenlei2.

in accepliune generali, concurenfa este ,,o confruntare intre tendinleadverse, care converg spre acelagi scop"3. in plan social, ea semnifici conflictulinteruman in cadrul ciruia fiecare ins tinde la conselarea gi dezvoltareaproprie. in planul relaliilor interumane, concurenla implici multiple afinitdli cuemulafia, fdrd ca intre cele doui concepte sd existe similitudine4.

in acceplie economicd, concurenfa a fost priviti, inifial, ca un factor deci-siv care asiguri, in mod spontan, divizarea muncii intre intreprinderi, precum gi

condifiile normale ale producfiei, ale schimburilor gi ale consumului de bunuri.Ea este ,,mAna invizibili" care, indiferent de orice intervenfie statalS, realizeazd

1 Academia RomAnS, Institutul de lingvistici ,,lorgu Iordan", Diclionar explicativ al limbiiromAne, ed. a II-a, Bucuregti, L998,p.208.

2 M. Malaurie-Vignal, Droit de la concurrence et communautoire,4" 6d., Ed. Sirey, 2008,p. 26 gi urm.; L. Nicolas-Vuill erme, Droit de Ia concurrence, Ed. Vuibert, 2008,p.32 9i urm.

: Ed. Goblot La vocabulaire philosophique, Paris, 1901, p. 1-33, citat de O. C5pSlind,Dreptul concurentei comerciale. Partea generald, ed.. a lla, Ed. Lumina Lex, Bucuregti, 1998,p.267.

a,,Emula!ia, ca dispozilie moralS, este dorinfa de a te intrece pe tine, intrecAnd pe altul" -T. Vianu, Filosofia culturii, Bucure;ti, L944, pp. 197-L98, citat de O. Cipilini, op. cit.,pp.267-268.

"*.

101 Giorgiu Coman

adaptarea cererii gi ofertei, sub impulsul exclusiv al interesului individual,disciplinand prin ea ins5gi, in mod natural, intreaga activitate economicil.Ulterior, s-a admis cd, in esengd, concurenfa definegte pe de o parte, un anumittip de comportament al intreprinderilor, iar pe de altd parte, un mod specific deorganizare a activit;fii de piapd2.

Din perspectiva jurigtilor, concurenfa este o noliune cu confinut variabil3.Ea este priviti ca ,,rivalitatea dintre agenfii economici in crutarea gi pdstrareaclientelei"a sau ,,o lupt5, adesea acerbi, intre operatorii economici, care exercitdaceeagi activitate sau o activitate similarS, pentru dobAndirea, menlinerea giextinderea clientelei"s ori, mai exact, ,,confruntarea dintre agenfii economici cuactivitSli similare sau aseminitoare, exercitatd in domeniile deschise piegei,pentru cagtigarea ;i conservarea clientelei, in scopul rentabilizdrii proprieiintreprinderi"e.

2. intr-o privire rezumativd, putem evidenlia urmdtoarele:a) confruntarea pe piafi are loc intre persoane fizice gi persoane juridice

care exerciti activitdfi lucrative mai mult sau mai pulin analoage;b) ea se desfSgoari in domenii accesibile acestora [deschise piegeiJ;c) confruntarea vizeazd clientela, a cdrei sporire asigurd rentabilitatea

intreprinderii.3. Potrivit Glosarului de termeni folosili in politica de concurenfi a uniunii

Europene elaborat de Consiliul Concurenlei (2003)7, in ceea ce prive;te<concurenfa> regdsim urmitoarele explicagii: <o situalie pe piaf5, in carevAnzitorii unui produs sau serviciu aclioneazi independent, pentru captareaclientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adicr un anumit nivel albeneficiilor, al volumului de vanziri gi/sau al cotei de piafd, Aceasti concurenldintre intreprinderi poate avea loc in domeniul prefurilor, calitdfii, service-uluisau al unei combinalii intre acestea, precum gi in domeniul altor factori care potprezenta importan!5 pentru clienfi. o concurenld loiald gi nedistorsionati estepiatra de temelie a economiei de pia!5. comisia Europeand a fost investitd cu

r H. Denis, Histoire de la pensde 1conomique, ed. 9, paris,O. Cipd.tind, op. cit,p.268.

1990, pp. 191-206, citat de

z D. Flouzal Economie contemporaine, vol. I, paris,1981, p. 4L,citat de O. Cipdlind,op. cit,p.269.

: C. Perelman, R. Van der Els! les notions a contenu variable en droil travaux de centrenational des recherches de logique, 1984, p. 269.

+ l. Azema, Le droitfrangais de la concurrence, ldition 2e, paris, 1,986, p. 17.5 I. Bicanu, Libera concurenld in perioada de tranzigie spre economii de piafd,in Dreptul

nr.9-12/1990,p.50.6 G. Boroi, Dreptul concurengei, Bucuregti, 1996, p. S.t h ttp : //http : / /www. c o mp e titio n. r o / do cume nte /ro / G L O SARU E TAB E L. p d f.

Concurenla in dreptul intern €i european lttputerile necesare pentru a controla respectarea dreptului comunitar alconcurenlei gi pentru a determina aplicarea legislaliei concurenfei de o maniericare sd garanteze existenla unei concurenle efective pe piala interni.

4. Funcfiile concurenfei. in condiliile unei piele libere, putem afirma cI;rccastd forld regulatoare a economiei de piafi - concurenfa - indeplinegte cincilir nc!ii definitoriil :

o faciliteazd ajustarea automaticd a cererii gi ofertei in orice domeniu alrrctivitilii economice;

Concurenla stimuleazi preocupirile pentru cre$terea, diversificarea, imbu-rritdpirea calitefii ofertei de mirfuri, pentru adaptarea ei Ia dinamica cerinfelorccrerii. Pe de o parte, pe piefele dominate de ofertd, strategia competifionaldtlctermini intreprinderile si se particularizeze fald. de rivali; pe de altd parte, pe

ltielele dominate de cerere, in relaliile cu cliengii potenfiali, se urmlregte specia-lizarea intr-un sector individualizat al cererii.

r impiedicd realizarea profitului de monopol de citre intreprinderi;Ea asiguri o alocare ralionalS a resurselor in variatele utiliziri solicitate de

piafi gi statornicegte o repartizare a beneficiilor proporfionalS cu contribuliacfectivd a intreprinderilor in procesul de producfie ;i distribulie de bunuri. Deilsemenea, prin concurenfi se descoperi mirimea ti structura optimi a activi-tirfii desfigurate de o intreprindere (acelea care menlin cel mai ugor costul perrnitate de produs la un nivel cAt mai mic).

r stimuleazd realizarea progresului [inovafiile, crearea de mirfuri noi gi detchnici de produclie tot mai perfecfionate);

Concurenla oferd intreprinderilor un puternic motiv de a dezvolta produsepcrformante;i competitive, precum gi de a descoperi noi metode de a producecLl un cost cAt mai scdzut,

o Mecanismul concurenfial asigurd plasarea prelurilor la niveluri reale,favorizAnd ralionalizarea costurilor, ca mijloc de sporire a profiturilor.

in condigiile economiei de piafd, raporturile ce se stabilesc intre cantitateavAndutd gi prelurile de desfacere practicate relevd faptul cd un profit mai marerezultd din cregterea desfacerilor gi mai pulin din prefurile mari stabilite. Unpre! rezonabil atrage o masi mare de clienfi, ajungAndu-se astfel la un volummai mare al desfacerii, iar in final, la un profit egal cu cel ce ar putea fi realizatprin eventualitatea cre;terii prelurilor,

o Concurenla are un rol direct asupra psihologiei intreprinderilor.Ea alimenteazd optimismul acestora, stimulAndu-le creativitatea, ficAnd ca

ei si se preocupe permanent de eficieng5, de maximizarea profitului gi, implici!de satisfacerea in conditii bune a nevoilor de consum.

1 T. Mo;teanu, Concurenfa. Aborddri teoretice;i practice, Ed. EconomicS, Bucuregti, 2000,p. 34 si urm.

pl Giorgiu Coman

secfiunea a 2-a. clientela - finalitatea principari a confruntiriidintre intreprinderi

$.1. Nofiunea de clienteld

5' Pentru a ob;inere profi! intreprinderile urmdresc dobAndirea unei clien-tele statornice. intrucag la nivelul unei anumite piepe relevante de mrrfuri sauservicii putem vorbi, in principiu, de o anumiti dimensiune a cererii, atragereaunei pirfi a acesteia de citre o anumiti intreprindere implici pierderea ei decdtre intreprinderile concurente sau, altfel spus, succesul unei intreprinderi sereflectd in insuccesul alteia. A;adar, lupta pentru cagtigarea, pistrarea gi extin-derea clientelei definegte, in linii mari, concurenga gi caracterizeazd economia depia!5,

Nofiunea de clienteli include in conlinutul sdu o dubld semnificafie, una deordin uman, cealalti de naturi material5, pe care se impune sd le disocieml.

6. Pe de o parte, clientela se definegte ca ansamblul de persoane careobignuiesc sd se aprovizioneze de la un anumit comerciant sau sd recurgi laserviciile sale. Sunt relevante, in acest sens, personalitatea comerciantului, com-portamentul sdu, reputalia individuald, prelurile convenabile gi calitatea pro-duselor, dar gi factorul obiectiv, vadul comerciaf care se materializ eazd inaptitudinea fondului de comerf de a polariza publicul indeosebi prin amplasa-mentul favorabil.

Pe de altd parte, clientela este abordatd in mod abstrac! independent deconsumatorii care o alcdtuiesc in fapt, acordandu-se prioritate preluirii pecu-niare aferente. Din acest punct de vedere, clientela constituie o valoare econo-mic5, datoriti relafiilor ce se stabilesc intre titularul fondului de comer! gi acestepersoane, care igi procuri mirfurile;i serviciile de la comerciantul respectiv.

In concluzie, prin clienteld ingelegem valoarea pe care o reprezintd raportu-rile probabile sau posibile cu persoanele care frecventeazd un anumit fond decomerfz. Astfel caracterizatd, clientela se analizeazd. ca o posibilitate globalr decontracte viitoare gi repetabile cu consumatorii. Ea echivaleazi cu reprezen-tarea, din punct de vedere pecuniar, a beneficiului pe care titularul fondului decomerf il poate obgine din vanzirile sau prestaliunile ce ii sunt solicitate de

t o. cipdlini, Dreptul concurenlei comeiciale - partea generald, ed. a II-a, Ed. Lumina Lex,Bucuregti, p. 349.

2 F.J. Laederich, Fonds de commerce, no. 34, in Repertoire de droit commercial,vol.3,ed.2, Paris, 1989, citatde O. Cdpdtind, op. cit.,p.3Sl.

€+

Concurenta in dreptul intern Ei european lttansamblul persoanelor care, in virtutea unor considerafiuni diverse, sunt infapt iar nu in drept, ata$ate de stabilimentul sdu1.

$.2. Felurile clientelei

7. Prin raportarea la diversele legdturi existente intre un operator econo-mic gi clienteli putem distinge intre2:

r clientela atrasi - se compune din consumatorii care se adreseazd ace-luiagi comerciant in virtutea obignuingei gi pentru increderea ce le-o inspiri;

r clientela angaiati - insumeazi totalitatea persoanelor care au incheiatcu comerciantul un contract de aprovizionare, stabilind agadar intre ei legituriconstante, de durati.

o clientela derivati - apare indeosebi in magazinele universale cu multi-tudine de standuri, un distribuitor (concesionar) beneficiind de fluxul de consu-matori atragi de intreg complexul comercial in care i9i desfdgoari activitatea,fdri si intervini decAt intr-o mdsurd modicS, atractivitatea decurgAnd dinpropriile sale insugiri sau cele atribuibile produselor oferite spre desfacere.

o clientela ocazionali - este strAns legati de amplasamentul favorabil alfondului de comerf de vadul comercial. Totugi localizarea aritati nu constituieo cerinli obligatorie; in adevir, un comerciant ambulant poate s5-gi formeze gi

el, pe itinerarul pe care il stribate, o clientel5 ocazionald,B. Clientela comuni. Odati cu aparilia refelelor de distribulie sau conce-

siune gi a contractelor de francizS, s-a pus problema determindrii apartenenfeiclientelei. Literatura de specialitate gi practica judiciard nu au formulat un punctde vedere unitar in acest sens. Astfel, in ceea ce privegte refelele de distribuliesau concesiune, s-a ardtat, de exemplu, cd publicul care frecventeazi un punctde distribulie de produse ale unei societdfi petroliere este atras datoritlinvestifiei societilii in cauzd.;i nu a gerantului, degi acesta din urmi vine incontact direct cu consumatorii3. Totugi, in cazul in care concesionarul acordd opolitici de discount-uri gi premii pentru produsele comercializate, balanlainclini in favoarea acestuia. Agadar, nu se poate realiza o delimitare clari inceea ce prive;te apartenenla clientelei, fapt pentru care a fost folositd expresiade clienteli comund.

t O. Cipdgini, op. cit,pp.35l-352.z in literatura de specialitate se vehiculeazi gi noliunea de clienteli comuni, dar aceasta

nu este acceptati in plan teoretic. Se are in vedere raporturile dintre participangii la relelele dedistribulie sau de concesiune, respectiv la cele de francizd.

g Cas. dec. din 27 februari e 7973, Ed. Dalloz, 197 4, p.283, cu noti de J. Derruppe, citati deO. Cipdlini, op. cit.,p.357.

141| Giorgiu Coman

Sectiunea a 3-a. Felurile concurentei

9. concurenfa poate fi privitd atdt ca un scop in sine (concurenfa - con-difie), condifia tuturor progreselor economice gi de a cdrei existenfi depindeinsdgi existenfa libertSlii economice pe piapi, cat gi ca miilocul necesar deasigurare a echilibrului gi progresului economic fconcurenla - mijloc). celedoud aborddri corespund in mod tradilional concepliilor americane, respectiveuropene asupra concurenfeil, diferenlele fiind evidenpiate de solufiile diferiterefinute de Statele unite gi Europa cu privire, spre exemplu, la proiectul deconcentrare General Electrics/Honeywell ;i pozilia dominanti a companieiMicrosoftz.

10. Autorii concepfiei ,,concurenfa - condigie" au elaborat un model teo-retic al concurenlei pure gi perfecte [$.1.a), care o situeazr la antipod fagi demonopo13;i monopsona.

Intrucat acest prototip este unul ideal, greu de realizat, viala economicd s-aconfruntat cu diferite forme de concurenli imperfectd, fapt care a condus, subinfluenfa fenomenelor politice gi social-economice, la cristalizarea conceptuluide concurenfd practicabili sau eficientd (workable competition)r tS,l.b).Decalajul s-a datorat unor factori perturbatori [$,3), in principal fenomenuluinatural al concentririi intreprinderilor, care a contribuit la disparifia treptatr aatomicitilii piefei, necesitand, totodatr, intervenfia statului in economie, atat inrelafiile interne, cat ;i cele de import gi de expor! deoarece condiliile deexercitare a concurentei s-au schimbat.

11. Dintr-o alti perspectivi, in ambianla economiei de piafi, rivalitateadintre intreprinderi poate si imbrace diferite forme ;i si atingi grade foartediferite de intensitate. Astfel, putem vorbi de concurenfa liciii [stimulativi,normaliJ ;i concurenfa patologicd, insd tabloul este definitivat de zonaconcurenlei interzise, anumite raporturi fiind sustrase competifiei fie prin lege,fie prin convenlia pir;ilor [g.2).

1 P. Bonnassies ,.Les fondements du droit communautaire de la concurrence: la th,orie de laconcurrence moyen, Endes dddides q Alex Weill,Dalloz- Litec, 1983, p. 51.

2 Comm. CE, 2 1 martie 20 0 4, af . COMP / C-3 / 37, 7 92, http : / /www.ec.europa.eu.e Unicitatea vAnzitorului intr-un anumit domeniu.+ Unicitatea cumpdrdtorului intr-un anumit domeniu.s creatorul acestui concept - J.B. clark - i;i intemeiazi teoria pe concurenla reali:

rivalitatea in vAnzarea de produse, prin care fiecare agent economic urmire;te si realizeze unprofit maxim, in condifiile pe care preturile pe care le poate pretinde un vAnzbtor sunt efectivlimitate prin libertatea de alegere a cumpiritorului, care igi poate procura ceea ce el consideria fi acelasi produs de la vinzitorul rival. E. Mihai, Dreptul concurengei, Ed. All Beck Bucure;ti,2004,p.20.

Concurenla tn dreptul intern gi european lttOdati demolat mitul concurenlei pure gi perfecte, efervescenla gtiinfifici a

strrdiilor de economie industriald in strAnsd conexitate cu fenomenele politice gi

cconomico-sociale care s-au succedat in plan doctrinar, putem vorbi de patru;;coli de gAndire americand gi doud europene, corespunzitoare unor etapelstorice diferite, cu precizarea cd intre acestea nu existi limite rigide derlcnrarcagiel [$4).

$.1. Concurenfa puri si perfecti gi concurenfa eficienti

12. a) Concurenfa puri gi perfecti este prototipul confruntirii pe piafdrlirrtre operatorii economici. Ea se caracterizeazd2 prin:

o atomicitatea piefei - presupune existenla unui numir suficient de maretlc vAnzdtori gi de cumpdritori, persoane fizice sau persoane juridice, care;rr:fioneazi in mod independent in condigiile in care niciunul dintre acegtia nut:rrrnuleazd o fracliune notabild a ofertei 9i cererii pentru a putea influenfa, intr-onriisuri importantd, prin operaliunile pe care Ie incheie, nivelul prelului la un;rtrtrmit produs;

o omogenitatea - decurge din relativa similitudine calitativi a produselor(rrrirfuri, servicii, lucrdriJ, pe care operatorii economici le comercializeazi. pepiafa respectivd;

. transparenfa - implicd accesul direct, imediat gi complet al consumato-ltrlui la orice date semnificative ce privesc caracteristicile fiecdrui produs gi

1l rclurile corespunzdtoare;o pluritatea de opliuni - derivd din coroborarea cerinlelor mai sus-menlionate,

t:onsumatorii beneficiind de posibilit5li de alegere nelimitate;r mobilitatea factorilor de producgie - constd in posibilitatea operatorilor

cconomici gi a capitalului pe care il delin de a se conforma cu promptitudine, dinproprie inifiativi, evoluliei conjuncturale a piefei, adici capacitatea de a se

putea adapta cerinlelor piefei in situafia in care o anumitd ramurd economicdrlcvine nerentabilS;

r neintervenlia statului - echivaleazd cu libertatea concurenfei; rolul sta-trrlui nu poate consta decAt in asigurarea condiliilor optime pentru acfiuneaspontani a competiliei economice.

intr-o alti opinie3, concurenla purd ;i perfectd este conceputi pe baza exis-tenlei concomitente a cinci ipoteze, dintre care primele trei exprimi puritatea

1ldem.2 O. Cdpifini, op. cit,pp.334-335.3 E. Mihai, op. cit.,pp. LB-I9.

161 Ciorgiu Comnn

concurenfei, iar ultimele doui perfecfiunea acesteia: atomicitatea cererii giofertei; omogenitatea produsului; intrarea/iegirea liberi intr-un/dintr-un do-meniu de activitate sau pe/de pe o pia!51; transparenla perfectd a piegei;mobilitatea perfectr a factorilor de produ4ie. ,,Toate aceste trdsrturi nu pot fiintrunite insd decat la modul ideal, intr-o perspectivi atemporald gi aspafiald giinl5turand complet orice migcare internd a parametrilor considerafi. suntemagadar, in prezenla unui model statig imposibil de realizatin concretul realiti-lilor economice, aflate sub semnul acfiunilor ;i interacfiunilor in permanentdmodificare, al schimbirii perpetue a raporturilor de forfe,,.

13. b) concurenla eficientd fpracticabili, suficienti, workqble compe-tition) se caracterizeazd prin trei factori distinctivi2:

o piala sd fie deschisi, adicd operatorii economici si se bucure de accesliber pe piagd, fdri a fi obstrucfionafi artificial. Concurenfa eficientd tolereazdoligopolul gi oligopsonul, dar nu se conciliazd cu monopolul gi monopsonul.

. operatorii economici sd beneficieze de libertate de acliune pe piafd.Condilia se considerd indepliniti daci fiecare dintre intreprinderile afla1e incompetilie igi poate stabili in mod autonom propria politicd in relaliile cu ceilalgiconcurenfi gi cu consumatorii.

o utilizatorii gi consumatorii si beneficieze de un grad satisficltor de liber-tate in alegerea furnizorului gi a mdrfii dorite.

Nofiunea de concurengd eficientd [practicabiliJ are o naturd empirici, flexi-bili, adaptabild la situafia concreti de pe fiecare piafd. Flexibilitatea acesteia acondus la elaborarea de diferite criterii care sd poatd atesta existenfa concuren-lei eficiente pe o piafi dati, delimitand-o de monopol;i de monopson3. se au invedere criterii de structurd (dimensiunea pielei gi gradul de desfacere aacesteia, numrrul gi nivelul de concentrare a intreprinderilor in raport cudezvoltarea tehnologici, ritmurile medii ale producfiei, pe categorii de mirfuriJ,comportamentul agenfilor economici in raporturile lor reciproce, in cadrulpielei respective fgradul de onestitate, de buni-credinfi sau agresivitate apoliticii pe care fiecare dintre ei o urmeazd), precum 9i rezultatele obfinute decompetitori, Astfel, se poate determina intensitatea competifiei, ca indiciu reve-lator al concurenlei eficiente, prin coroborarea criteriilor amintite. Totugi, seobservd ci,,in stadiul actual, conceptul de workable competition constituie maidegrabd o metodS, un mod de a aborda problemele concurenfei, decat o teorie,,a.

1 Presupune absenla totalS a oriciror bariere care si blocheze accesul intr-o activitatecomerciali sau abandonarea acesteia.

zB.Goldman,A.Lyon-Caen,op.cit.,pp.S27-S3\,ciratdeO.Cdpi1ind, op.cit,p.343.: M. Fontaine, op. cit.,pp.57-63.a ldem, p.58.

Concurenla in dreptul intern Ei europeart t,,Aga cum am vdzut, concurenfa inceteazd si mai fie eficientd de indati ce fie

consumatorii, fie furnizorii pierd facultatea de alegere a partenerului de afaceri,piafa transformAndu-se in monopol (un unic vAnzdtor pe o anumitd pia!5J saumonopson fun unic cumpirdtor pe o anumiti piafdJ.

$.2. Concurenla licit4 concurenta patologici (ilicitn) Ei concurenlainterzisi

14. Concurenla liciti este consideratl acel tip de concurenld in care, indomeniile pe care legea le lasi deschise competiliei operatorilor economici,acegtia se bucuri de facultatea deplini de a se confrunta pe pia!5, dar cubunS-credinfS, respectAnd regulile de deontologie profesionalil.

Concurenla are vocafie de a contribui la modelarea ;i fluctuarea prefurilor,in cadrul raportului ce se stabilegte prin cerere gi ofertd pe piala liberi -,,Concurenfa este aceea care impune un pre! just mdrfurilor gi care stabile;teraporturi corecte intre ele"2. insd funcgionalitatea acesteia nu se reduce numai laatat, obiectul siu fiind mult mai vast: influenfeazi calitatea mirfurilor, modul deprezentare a acestora, difuzarea reclamei, organizarea refelelor de distribulie0tc.

in dorin;a de a-;i de a maximiza profitul, intreprinderile depdgesc limiteleirnpuse de regulile concurenfei, fapt pentru care nu mai putem vorbi de oconcurenla normald, ci una patologic5. Concurenfa patologici poate siimbrace doud forme:

- acapararea agresivd de citre cei puternici a unor segmente de piali prinintermediul practicilor anticoncurenliale sau monopolistice;

- exercitarea abuzivd a concurenfei, cu scopul de a exclude de pe pia!5intreprinderile concurente sau de a le capta clientela, prin intermediul actelortle concurenti neloialS.

15. Concurenfa interzisi se manifestd in anumite domenii de activitate(:irre sunt sustrase competiliei fie prin lege, fie prin convenfia pd4ilor. Fiindtlcroglri de la principiul IibertSlii competifiei comerciale, interdicliile prevdzuterlc lege sunt de stricd interpretare,

Existenla unor asemenea domenii sustrase competiliei comerciale face nece-sari disocierea dintre notiunea de concurenti interzisd si cea de concurentd

I O. Cipilini, op. cit.,p.274.2 Montesquieu, De l'esprit des lois, Cartea XX; Capitolul 9, citat de O. CdpdlinA, op. ciL,

p.275.

1sl Giorgiu Coman

permisS" dar excesivl sau anormaldl, Concurenfa interzisd evidenfiazi o zoni incadrul clreia se exclude exercitarea rivalitSlii economice, chiar daci este oneste,fiind sancfionat orice act de concurenld. Dimpotrivi, in domeniile deschiseconcurentei, actele de competifie sunt prin ipotezd libere, ele indeplinind funcgiistimulative, benefice pentru consumatori. Totugi, acestea vor fi sancgionate atuncicAnd depSgesc condiliile de onestitate. in concluzie , ,in cazulconcurenfei interzisene afldm in fala unui act sivar;it frrd drep! pe cdnd in cazul concurenfei nelealeeste vorba de exercifiul excesiv al unui drept sau al unei libert;fi"2, ca;i in ipotezarecurgerii Ia practici monopoliste fanticoncurenfiale)3.

$.3. Factori destabilizatori ai concurentei perfecte

16. concurenla purd gi perfectd rdmane un ideal greu de atins. Imposibi-litatea realizdrii acesteia se datoreazd influenfei unor factori perturbatori, dintreacegtia cei mai importanli fiind fenomenul natural al concentririi intreprin-derilor [aJ gi intervenfia statului in economie (b).

a) Concentrarea intreprinderilor17. Procesul de concentrare a intreprinderilor a debutat odati cu indus-

trializarea, accentuandu-se in perioada de crizd economicd. cauzele concen-trerilor sunt diverse:

e de ordin tehnic - conduce la o ralionalizare a muncii, printr-o divizare gispecializare mai operativd a activitdfilor; sporesc posibilitrgile gi mijloaceiepentru cercetare ;i inovafie;

o de ordin organizatoric - se reduc cheltuielile administrative prin conto-pirea anumitor servicii [personal, contabilitate, transport, publicitate etc.);

o de ordin comercial - permite strategii perfeclionate gi diversificate deaprovizionare ;i desfacere, precum gi campanii de publicitate cu arii de difuzare;i durate mai mari;

o de ordin financiar - sporesc posibilitdgile de investilii ;i cresc posibili-tdlile de acces la finanlare externS;

18. in funclie de rezultatul obfinut, putem vorbi de:. concentrarea pe orizontali - reunirea unor intreprinderi concurente cu

profil similar, de regulS, pe aceeagi piafi. se urmire;te: realizarea economiilorde scari prin reducerea costurilor unitare de producfie; cucerirea unei pozilii pe

r Y. Guyon, Droit des affaires, ed. 6, paris, \990, p.835; O. Clpdlin A, op. cit., p.276.2 Y. Eminescu, Tratat de proprietate industriald,vol.3, Bucuregti, L\B , p. ig.3 O. CipifinS, op. cit.,p.276.

Concurenla in dreptul intern gi european lttllia!d; reducerea intensit;fii concurenfei, eventual pAni la constituirea unuioligopol (numir restrdns de vAnzdtoriJ sau a unui monopol (un singur v|nz6,-torl; lirgirea gamei de produse; difuzarea informafiei.

. concentrarea pe verticali - presupune integrarea in acelagi grup deirctivit5gi dependente una de alta (reuniune de intreprinderi situate pe treptetlil'erite pe filiera de produclie sau de distribulie de mdrfuri, servicii sau lucrdri:lirbricanfi, angrosigti, intermediari gi detailigti). Se urmdregte: securizareasttrselor de aprovizionare; controlul distribuliei produselor; reducerea costu-ril<-rr in cazul in care stipAnirea etapelor suplimentare este mai pufin costisitoare decAt daci se apeleazi la subcontractanfi.

. concentrarea conglomerat - presupune integrarea unor activitili careinilial nu aveau legituri unele cu altele. Se urmiregte: protejarea fali de influ-cnfele conjuncturale; o mai mare eficacitate a tehnicilor de gestiune; schimbareastrategici a domeniului de activitate; rentabilitatea capitalurilor utilizate. Tehni-cilc juridice folosite pentru realizarea formelor de concentrare pot fi, de ase-nlcnea, diverse: cumpirarea de acgiuni/pirfi sociale; subscrieri la majorareaclpitalului social al societifii cu care se urmlre;te asocierea; fuziune; infiinfarearlc filiale, in aceea;i larl sau in striinitate etc.

Efectele concentririlor sunt, de regul5, defavorabile pentru exercitareacotrcurenfei, dar au gi alte efecte nocive fde exemplu: reduceri de personal).intreprinderile oligopolice tind si practice o strategie de produclie gi a prefu-lilor care urmlregte, in dezacord cu interesele consumatorilor, realizarea deprofituri cAt mai mari.

b) Intervenlia statului in economie19. Intervenfia statelor in desfSgurarea comerlului internalional se

raalizeazd. prin politici comerciale care pot fi clasificate dupd mai multe criterii:o dupi domeniul de aplicare, ele se pot manifesta in domeniul importului,

rrlmirindu-se aprovizionarea economiei nafionale cu bunuri ;i servicii de careirueasta are nevoie, cAt gi in domeniul exportului, urmdrindu-se valorificarea cAtrnai avantajoasi a mdrfurilor nalionale pe piala mondiali;

o dupi numdrul statelor participante, existi in;elegeri bilaterale sau multi-llterale in stabilirea diverselor mdsuri de politicd economicd;

o in funclie de structurile economiilor nalionale gi de gradul de dependenldirl acestora fafd de piala extern5, acestea pot fi grupate in: politici protecfioniste,rrrmirindu-se apdrarea producdtorilor interni de concurenla externd gi liberulschimb de mdrfuri, fdrd discriminiri ale importurilor in favoarea produselornalionale, avAnd drept consecin!5 stimularea comerlului internalional.

20, Pentru a contracara fenomenele negative cu grave repercusiuni socialela care ne-am referit statul se vede obligat sd renunle la pozilia neutrS,