Clepsidra Albastra Nr 9 Iulie 2007

CLEPSIDRA ALBASTRACLEPSIDRA ALBASTRAAnul 1 Numrul 9 IULIE 2007 apare [email protected] C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA

ISSN 1842-9513ISSN 1842-9513

6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 9/IULIE 2007

ISSN 1842-9513ISSN 1842-9513

******

Copyright 2007Copyright 2007

Toate drepturile rezervate autorilor. Nici o parte din aceastaToate drepturile rezervate autorilor. Nici o parte din aceasta revist nu poate fi reprodus, sub nici o form, prin nici unrevist nu poate fi reprodus, sub nici o form, prin nici un

mijloc mecanic sau electronic fr acordul prealabil, n scris,mijloc mecanic sau electronic fr acordul prealabil, n scris, al redaciei revistei Clepsidra albastr revista ta deal redaciei revistei Clepsidra albastr revista ta de

suflet.suflet.

******

Fondatori:Fondatori: Carmen Moraru Carmen Moraru

[email protected]

Roxana Velea Roxana Velea [email protected]

2

6CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 9/IULIE 2007

CLEPSIDRA ALBASTRCLEPSIDRA ALBASTRRevista ta de sufletAnul 1 Numrul 9

Echipa de redacie:

Redactor ef:Carmen Moraru - [email protected]

Redactor-ef adjunct:Roxana Velea - [email protected]

Redactori:

Mihai Costin Popescu V.

AtmanClugrul AlbVasile Kuron

AliceCosmin Haiduc

StradivariusIoana Luiza Vlad

ClarissaMarius Florescu

Mirela SimonescuArcturian7

Adina ConstantinidiCristina Dumitrascu

Foto:Carmen Moraru

Vasile KuronIoana Luiza Vlad

Video:Carmen Moraru

Tehnoredactare computerizat:Carmen Moraru -

[email protected] resurse internet:

Carmen Moraru - [email protected]

[email protected]://clepsidraalbastranr1.blogspot.com/

C.P. 523 O.P. 9 Cluj-Napoca

CLUJ-NAPOCA IUNIE 2007

www.clepsidraalbastra.home.ro

3

CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 9/IULIE 2007

EDITORIAL

CONCERT NOCTURN

Cocosul. Este o specie de curte foarte raspandita la noi. In noaptea aceea a cantat. Nu de trei ori ca si atunci cand s-a lepadat Iuda de Isus, ci a doinit toata noaptea. Mi-a inspirit atat de multa prospetime si splendoare. M-a incarcat energetic. Avea un glas atat de frumos!

Cateva zile mai devreme asistasem la o procesiune cu lumanri aprinse in jurul Bisericii Sfanta Fecioara Maria din cartierul Grigorescu. Era in jur de 22.30 si se lasease intunericul. A fost ceva cu totul deosebit. Imi amintea de procesiunile din Sfanta Noapte a Invierii Domnului Nostru Isus Hristos, cand toata omenirea canta Cristos ainviat din morti/Cu moartea pe moarte calcand/Si celor din morminte/Viata daruindu-le.

Dupa sfintirea lumanarilor si reinoirea legamintelor facute la botez (care au facut parte dintr-un program special de exercitii spirituale menit sa faca o trecere in revista amisterelor de Lumina), oamenii au iesit din biserica si au facut inconjorul ei, oprindu-se la Statuia Fecioarei Maria. Era un peisaj mirific. De data aceasta lumanarile aprinse si sfintite simbolizau Lumina spirituala, Lumina Raiului.

Intamplator sau nu, in timpul procesiunii, de pe Cetatuie (care se afla in vecinattea bisericii) se vedeau focuri de artificii. Se sarbatorea ceva acolo. Dar ceva sesarbatorea si in inimile credinciosilor. Un foc de artificii divin.

Carmen Moraru

EXPERIENE INEDITE

NUNTA DE AUR

Sa iubesti... Sa iti unesti destinul cu al altcuiva... Sa pornesti pe un drum alaturi de persoana iubita, sa-i fii alaturi la bine si la rau, pana cand moartea va va desparti. Ce poate fi mai frumos decat asta? Si 50 de ani mai tarziu sa poti privi in urma fara regret si sa iti amintesti cu bucurie de toate lucrurile frumoase pe care le-ai realizat.

Finalul lunii iunie a marcat la Cluj implinirea unei jumatati de secol de casnicie, o jumatate de secol in care Domnul Vasile si Doamna Vilhelmina Kuron au fost alaturi la bine si la rau si au oferit toata dragostea din inima baiatului lor Vasile.

Pentru a marca aest eveniment unic in felul sau, pentru ca nu multora dintre noi ne este dat sa traim a cincizecea aniversarea casatoriei sau sa fim martorii aniversarii a cincizeci de ani de casnicie a parintilor nostri, Vasile Kuron jr. le-a pregatit parintilor sai o surpriza: marcarea evenimentului a incept vineri seara, in data de 28 iunie 2007, cu o dedicatie speciala la Radio Cluj in cadrul emisiunii In gradina cu flori multe (hosted by Gelu Furdui). Dedicatia pe care le-a facut-o Vasile a sunat in felul urmator:

La aniversarea primilor 50 de ani de casatorie, alaturi la bine si la rau, in armonie si iubire adevarata, respect, hatnicie si sacrificiu de sine pentru toti cei dragi lor, in data de 29 iunie, Mimi si Laci Kuron primesc de la Fiul lor, Vasile, cu toata dragostea ce le-o poarta, multumiri din suflet pentru tot ceea ce au facut, fac si vor mai face pentru el. Sarutandu-le

4


mainile, le cere iertare pentru eventualele greutati si greseli pe care le-a facut dar fara voie de-a lungul anilor, alaturi de urari de sanatate, viata lunga, intelegere, iubire, la fel de adevarata ca si pana azi. Si la a 75-a aniversare a nuntii dragilor parinti sa fim la fel de veseli ca si azi. Dumnezeu sa va binecuvanteze.

Iata niste cuvinte care vin din suflet!

Pe data de 28 iunie, tanti Mimi asa cum ii spunem noi a implinit 72 de ani, iar ziua de 29 iunie a marcat 50 de ani de casnicie.. Tanti Mimi, intreaga echipa de redactie a publicatiei Clepsidra albastra revista ta de suflet va doreste sa aveti parte de tot ce este mai fumos si mai bun pe lumea aceasta si in urmatorii 50 de ani, alaturi de Vasile sr. si jr.!

Un alt moment deosebit pe care l-a pregatit Vasile pentru parintii sai a fost un tort de biscuiti a carui preparare nu a durat nici mai mult nici mai putin decat 12 ore. Deoarece pentru Vasile totul este o arta.

Iata cum arata proodusul finit tortul aniversar.

Pentru cei dintre dumneavoastra carevor dori sa inverve acest tort pentru ocazii speciale, iata si reteta:

Ingrediente:

- 1 kg biscuiti simpli- 4-7 margarine Unirea de 250 g

(nesarate) - (Numarul de margarine este ales in functie de dorinta de a face ornare vasta sau ornare simpla).

- 5-8 linguri de zahar pentru fiecare margarina, in functie de cat de dulce doriti sa iasa.

- Cafea INKA solida sau solubila ( poate fi inlocuita si cu cicoare sau ceai negru) conplet fara cofeina

- Esente (de rom, migdale etc.)- Fructe pentru ornat sau impodobit- Ornamente suplimentare in functie

de dorinta (bilute colorate, flori din zahar, ciocolata alba sau neagra, mimoze etc.)

Se pregatesc 4-6 litri de cafea aromata si indulcita dupa gust. Se raceste si intre timp se pregatesc biscuitii pentru a fi umectati deodata intr-un vas, asezati astfel incat dupa ce vora bsorbi cafeaua turnata peste ei sa poata fi manuiti cu usurinta. Se toarna cafeaua racita peste biscuiti. Dupa aceea, din partea superioara a biscuitilor se indeparteaza surplusul de cafea care a ramas neabsorbit. Se alege tava in care va fi cladit tortul, dupa forma si marimea dorita de cofetar.

Prepararea cremei se face prin amestecul margarinei cu zaharul cristal sau pudra, pana cand compozitia capata un aspect aerisit-omogenizat.

Pentru ornare, se poate separa crema alba si aromatiza dupa preferinte, eventual colorata cu colorant alimentar.

Pentru umplutura se poate utiliza o crema in care - pe langa ingredientele de baza se adauga cacao, alaturi de esenta preferata, omogenizandu-se cu componentele adaugate ulterior. Culorile si aromele cremei de umplutura sau a celei de ornament se aleg aleator, in fuctie de preferintele fiecaruia.

Dupa ce se termina cladirea si ornarea tortului, acesta se pastreaza la rece cateva ore, dupa care se serveste ca atare.

Va dorimspor la treaba si pofta buna!

Carmen MoraruVasile Kuron

5


S U F L E T E P E R E C H E

IN REZONANTA CU ENERGIA PURA A IUBIRII

Auzisem de el. Si am vrut sa aflu cat mai multe. Voiam sa-l intalnesc. L-am cautat.

Cateva zile mai tarziu, l-am gasit. Nu va puteti imagina ce am simtit cand l-am vazut. Este cea mai frumoasa fiinta din univers. Cand ochii nostri s-au intalnit, am simtit ca am intrat in rezonanta cu energia pura a iubirii. Aiubirii neconditionate.

El se bucura ca eram acolo. Si cu acea bucurie imi umplea inima. Comunicam telepathic, aproape fara cuvinte. Gandurile noastrea se contopeau in energia pura a iubirii.

Nu astepta nimic in schimb. Pur si simplu ii placea sa daruiasca. Sa daruiasca iubire si fericire celor din jur. Mi-a umplut golul din inima cu atata puritate si armonie, cu atata speranta si gingasie.

El este tot timpul cu mine. Tot timpul se afla in gamdul meu, in inima mea. Cred ca o a acestei stari interioare de beatitudine daca ar fi posibila ar face cu adevarat minuni. Minunea se afla in interiorul nostrum, trebuie doar san e deschidem sprea ea. Sa o lasam sa iasa la iveala. Sa o lasam sa se petreaca.

Ea este minunata simfonie a iubirii.

Carmen Moraru

LEGILE UNIVERSULUI

7 PASI PENTRU UN SUFLET DE EXCEPTIE

1) Iubeste neconditionat pe toata lumea, inclusive pe tine!

2) Nu te critica NICIODATA pe tine (si nici pe altcineva)!

3) Fii recunoacator pentru toates ituatiile din viata ta, indifferent daca le vezi ca fiind bune sau rele.

4) Deschide-ti inima in fiecare zi sifa oa legere constienta sa iti pastrezi inima deschisa orice s-ar in

tampla.

5)Poarta un dialog zilnic cu Dumnezeu sic ere-I ceea ce ai nevoie (in

concordanta cu Binele).

6) Fad oar ceea ce te face sa te simti viu si bucuros!

7) Ai incredere in tine, pastreaza-ti credinta si NU RENUNTA NICIODA

TA!

Carmen Moraru

REALITATE INTERIOAR

MARE SI IUBIRE

Ajung prea tarziu pentru rasarit. Soarele se ridicase deja. Ma uit la ceas si imi propun ca data viitoare sa ma trezesc cu cel putin 15 minute mai devreme.

6


Inca e putin rece. Inca se doarme pe la majoritatea caselor din zona. Ma asez pe cearceaf, scot pixul si caietul.

Astazi vreau sa scriu despre relatia mea cu marea, despre sentimentele mele legate de aceasta de-a lungul anilor.

Relatia noastra, daca imi este permis sa spun asa, a inceput la varsta de aproximativ un an, cand regasesc un zambet firav alaturi de o mama firava intr-o fotografie color. Aveam palariute si ne tolaneam pe nisispul umed in bataia soarelui.

Ai mei parinti m-au adus de atunci in fiecare an la ea pana la adolescenta.

De 6 ani vin singura sau insotita de prieteni sau cunostinte. Sapte ani i-am dus dorul in fiecare vara, insa curajul de a veni la ea, indiferent de faptul ca nu aveam de cine sa fiu insotita, l-am avut abia in anul 3 de facultate.

Am pasit atunci fericita in bratele marii si am facut prima baie seara tarziu, imediat ce ajunsesem. Era Vama Veche si eram acolo pentru prima data. Am ramas zece zile pe plaja. Nu aveam cort, dar aveam sac de dormit. cinci nopti le-am petrecut sub clar de luna, direct pe plaja, iar urmatoarele cinci le-am dormit in cort, in cortul primului iubit intalnit la mare.

Imi zambise si ma privise cu interes; ma invitase apoi la o plimbare in doi. Ma indragostisem si urma sa imi petrec urmatoarele zile alaturi de el; zile calde si fermecatoare.

Marea se rasculase in prima noapte si avusesem parte de prima furtuna langa ea. Era insa prima noapte ce aveam adapost in cort si lacrimile ei nu ma atinsesera. Era vijelie si cortul se clatinase din profunzime. Ne iubisem adanc inca din prima noapte. Prima noapte de iubire cu primul iubit de la mare, intr-un cort, pe vijelie. Era un fel de vijelie si in sufletele noastre. Dar una minunata, plina de candoare si iubire.

In anii urmatori am intalnit la mare cunostinte dragi. Ne-am impartasit sentimente si zambete calde.

Apoi, peste trei ani, l-am intalnit la Costinesti pe iubitul meu actual. Aveam deja o relatie atunci, o relatie calda si frumoasa, cladita tot pe malul marii; o relatie ce insa si-a privit nejunsurile si s-a incheiat, facand loc noului suflet iubit.

Au fost zile de vis; una din cele mai frumoase perioade din viata pe care am trait-o pana acum. Zile lungi de plimbari sub clar de luna, de imbratisari adanci, de regasiri patimase.

Si iata-ma acum pe plaja, langa marea putin involburata, rememorand amintiri despre mare.

Soarele astazi nu arde asa de mult ca in zilele precedente, lasand briza sa isi faca simtita prezenta.

Am venit de atatea ori la mare pentru a ma vindeca.

Pentru a-mi spala ranile si a le lasa sa se afunde in nisip pentru totdeauna. Pentru a-mi obloji ranile sangerande si pentru a le astupa cu valurile sale sarate, grabindu-le procesul de vindecare. Pentru a le curata apoi si a le da drumul, adanc, in vazduh, in mare, in pamant si in nisip.

Marea le-a preluat intotdeauna. Le-a luat cu ea si mi-a daruit in schimb iubirea sa. M-a mangaiat cu briza sa, m-a atins adanc cu valurile sale de catifea verde-albastruie, mi-a gadilat auzul cu sunetul sau inspumat si m-a chemat la ea de mai multe ori pe an. Am venit de cate ori am putut. Am imbratisat-o adanc, am iubit-o asa cum am stiut si i-am soptit versuri adanci. Am rugat-o sa ia cu ea ce doare si sa-mi lase in schimb alinare.

M-am prajit uneori putin prea mult din dorinta de a-i sta mai mult timp aproape. Chiar ieri, desi am stat langa ea la ore rezonabile (6.00-9.30 si 16.00-21.00), Soarele mi-a mangaiat putin prea mult umerii, picioarele si bratele, inrosindu-le putin. Isi vor schimba culoarea curand, lasand sa iasa la iveala aramiul tulburator.

7


Imi acopar acum trupul putin ars cu hainele de in si bumbac si palaria de soare. Las pixul jos si merg spre ea sa-mi mangaie picioarele. Imi uda talpile si imi zambeste parca. E inca rece si putin involburata.

Ridic apoi caietul si ma indrept din nou spre ea. Ma plimb usor pe tarm, langa limita magica a apei si a nisipului si privesc cum norii se apropie tot mai mult si acopera cercul solar. Raze pustii de lumina si caldura razbat uneori, incalzindu-ne pe cei putini aflati acum pe plaja. Un trecator aramiu ma priveste curios scriind si alearga apoi continundu-si incalzirea de dimineata.

E rece si vant deja; ma indrept spre cearceaf pentru a-mi acoperi mai mult trupul. Soarele e pierdut sub plapuma groasa de nori intunecati.

Imi pot dezgoli picioarele, caci nu mai pot fi arse acum.

E racoare si adiere de pace.Imi iau la revedere de la mare cu gandul

la apropiata regasire. Nu va mai trece mult si voi cauta sa o imbratisez din nou. Sa o ascult din nou, sa o rog sa vindece din nou. Sa o chem iar adanc in inima mea, sa o cuprind cu intreaga mea fiinta si sa-i sarut valurile sarate.

Pe curand, fiinta draga albastra de aer, apa si nisip

Clarissa

TEHNICI DE RELAXARE

TEHNICA VALULUI

Daca te-ai asezat comod, inchide ochii. In cateva momente am sa te rog s respiri profund. Si sa expiri lin. Relaxeaza-te

Inspir profund, lent, expir lin. Inspir profund, lent, expir lin. Inspir profund, eu stiu ca inspir profund.Expir lin, eu stiu ca expir lin.Inspir lent. Inspiratia mea devine tot mai

profundaExpir lin, expiratia mea devine tot mai

calma.Devin constient de corpul meu. Inspir. Relaxez intregul meu corp. Expir. Lunistesc corpul meu. In timp ce

inspire. Linistesc mintea mea in timp ce expir

Zmbesc corpului meu. InspirEliberez tensiunile din corpul meu. ExpirZmbesc corpului meu InspirImi simt corpul usor. ExpirImi imaginez ca sunt pe malul unui

oceanIn imensitatea lui este plin de armonie.

Si pace.Albastrul lui profound este desavarsit de

valuri albe si delicate care nainteaz i se retrag. Privesc cum devin si cum se destrama. Picioarele mele se scufunda usor in nisipul cald si fin.

O briza delicata imi mangaie obrajii. Inspir aerul proaspat al oceanului. Simt bucuria de a fi viu. Ma simt fericit.

Devin constient de un val din ocean. Zmbesc valului. Devin constient de apa din val. Zmbesc apei. Observa nasterea valului. Zmbesc naterii valului. Observa moartea valului. Zmbesc morii valului. Recunosc natura nenscut a apei din val. Zmbesc naturii nenscute a apei

Recunosc natura nemuritoare a apei din val. Zmbesc naturii nemuritoare a apei

Valul se naste si moare, se nal i se prvlete,nainteaz i se retrage. Apa rmne mereu aceeai. Sunt nenumrate

8


valuri i totui sunt unul. Apa este mereu aceeai.

Imi imaginez naterea corpului meu. Zmbesc naterii

Imi imaginez moartea corpului meu. Zmbesc morii

Recunosc esena nenscut a fiinei mele. Zmbesc esenei nenscute.

Recunosc esena nemuritoare a fiinei mele. Zmbesc esenei nemuritoare

Recunosc natura nenscut a contiinei mele. Zmbesc naturii nenscute.

Recunosc natura nemuritoare a contiinei mele. Zmbesc naturii nemuritoare

PUNCTE DE VEDERE

DEZVOLTAREA AGRESIVITIIDIN

PERSPECTIVATEORIEI SOCIAL-COGNITIVE A

PERSONALITII

Teoria social-cognitiv a personalittii pune accent pe faptul c comportamentele se achiziioneaz prin nvare social (modelare) i arat importana studierii proceselor cognitive. Cei mai de seam reprezentani ai si sunt A. Bandura i Walter Mischel. Aceti doi teoreticieni au n comun faptul c la nceputul actvitii lor au lucrat cu adolesceni agresivi, studiind delincvena juvenil.

Bandura este cel care a studiat pattern-urile familiale care determin agresivitatea la copii. In momentul n care sunt expui n mod repetat unor scene de violen, copiii i vor nsui aceste comportamente.

Psihologia social contemporan definete agresivitatea ca fiind comportamentul intenionat de a rni o alt persoan. Agresivitatea instrumental se refer la situaiile n care recurgem la for

pentru a obine un anumit lucru. ns exist i unele forme de violen care sunt acceptate de societate, cum ar fi: boxul, kick-boxing-ul, luptele etc.

Putem afirma c omul este n mod natural un animal agresiv. Pentru c i la animale exist agresivitate ca dispoziie comportamental nnscut, ca urmare a seleciei naturale; ca i alte dispoziii, cum ar fi creterea puilor, agresivitatea sporete ansele de supravieuire i conservare a speciei. Agresivitatea face ca membrii aceleiai specii s nu triasc rea aproape unii de ceilali, ci mai degrab s se mprtie pe un areal mai mare, oferind astfel mai multe resurse pentru generaiile urmtoare. Luptele dintre rivali servesc pentru a selecta cei mai puternici i mai sntoi lideri ai turmei. Cum spuneam, i omul este un animal agresiv, ns violena lui poate fi controlat prin educaie.

Revenind ns la teoria social-cognitiv a personalitii, vom spune c copiii sunt cei mai predispui a rspunde pozitiv scenelor de violen i la a le repeta. In lumea contemporan exist parc mai mult agresivtate dect exista n trecut. Astzi, mijloacele de comunicare n mss n special televiziunea, cinematograful, Internet-ul, jocurile de strategie pe calculator sunt cele care prezint agresivitatea i o amplific chiar. Copiii sunt expui aproape zilnic unor astfel de scene: le plac filmele de aciune (care cel mai adesea prezint scene de violen), dintre eroii acestora creindu-i uneori un ideal (Rambo, Predator, Terminator etc.). Studiile de psihologie social arat faptul urmrim filmele agresive pentru a ne satisface nevoia de agresivitate.

Mai sunt apoi tirile - cu latura lor negativist - care sunt mereu n cutare de senzaional. Desenele animate prezint i ele scene de violen, ascunse n spatele inocentelor personaje de basm. Cert este c copiii sunt expui unui flux continuu de scene de agresivitate, dar pentru ca s nu rspund pozitiv la acestea trebuie s li se dea o riguroas educaie antiviolen nc de la o vrst foarte fraged.

9


Carmen Moraru

ARTA SI CULTURA

TIMP I ETERNITATE

Vorbind despre o sgeata a timpului, oamenii de tiin i filosofii, preocupai de aceast problem, au reliefat cu deosebire caracterul de ireversibilitate al timpului, demonstrabil cu diverse argumente. Cel mai general aspect al unidimensionalitii este cel al trecerii de la trecut prin prezent spre viitor ; n cadrul unidimensionalitii se poate discuta i sensul unic al curgerii timpului, deci imposibilitatea realizrii drumului invers. Argumentul principal l constituie n acest caz lanurile cauzale, imposibilitatea apariiei efectului naintea cauzei i, de cele mai multe ori, nota de succesiune n relaiile cauzale, efectul continund s existe i s acioneze dup ncetarea aciunii cauzei, dar ca rezultat evident al aciunii acesteia.

Demonstrarea unidimensionalitii timpului (chiar cnd acesta este gndit ca volum) i n cadrul acesteia a sensului timpului dinspre trecut spre viitor nu este epuizat de teoretizarea momentului de succesiune n relaia cauzal, n teoria relativitii, fenomenul de dilatare a timpului precizeaz transformrile posibile ale timpului n trecerea de la un sistem de referin la altul, prin aceea c acest fenomen (ca fenomen de relaie) nu schimb ntru nimic sensul desfurrii evenimentelor dinspre trecut spre viitor n sistemul propriu de referin. Fenomenul dilatrii duce doar la mrirea distanei dintre evenimente n cazul raportrii unui sistem de referin la altul.

Concluziile teoriei relativitii ntregesc deci argumentul relaiei cauzale i cu conservarea sensului n cazul succesiunii unor evenimente, chiar dac acestea nu sunt legate cauzal ntre ele.

Dar tipice pentru ilustrarea unui anumit sens al timpului sunt sistemele variabile.

Astfel, n sistemele reale termodinamice starea mai probabil urmeaz strilor mai puin probabile. Aceast caracteristic este redat de conceptul de entropie. Creterea entropiei nseamn creterea strii de dezordine n raport cu ordinea, deci existena unui anumit sens al devenirii sistemelor analizate.

In sistemele, n care predomin ramura ascendent, putem vorbi despre un sens al desfurrii proceselor invers celui dinti, sens de cretere a ordinii, de cretere a opoziiei la dezordine. Aceast trstur, caracteristic sistemelor cibernetice autoreglatoare, a primit de aceea denumirea de negenlropie.

n orice caz, cu ct schimbrile sistemelor depind mai mult de istoria lor anterioar, cu ct se poate aplica mai adecvat conceptul de mbtrnire" a sistemului sau cel de micare progresiv, cu att sistemul are mai multe note de ireversibilitate.

Desigur, problema sensului curgerii timpului poate fi corelat cu cea a reversibilitii i ireversibilitii lui. Reversibilitatea timpului va fi corelat cu posibilitatea curgerii evenimentelor n sens invers, cu reversibilitatea schimbrilor, ireversibilitatea cu imposibilitatea ntoarcerii spre faze, etape, evenimente anterior parcurse, cu ireversibilitatea schimbrilor.

In descifrarea acestor aspecte, tiina contemporan aduce argumente preponderente n sprijinul ireversibilitii, dei nu anuleaz, cu totul ideea momentelor, aspectelor de reversibilitate parial pe fondul ireversibilitii fundamentale.

Cu alte cuvinte, n curgerea etern dinspre trecut spre viitor este posibil si schimbarea dinspre A spre B i schimbarea dinspre B spre A', analog cu A, dar avnd de bun seam particularitile sale. n sistemele mai simple predomin aspectele de reversibilitate a tipurilor de procese, nu a proceselor concrete, care n curgerea timpului sunt de fiecare dat altele. Ecuaiile reversibile ale dinamicii, ale cmpului electromagnetic nu pun problema scurgerii reale a timpului, ci posibilitatea

10


principial de desfurare a fenomenelor studiate n ambele sensuri, fr ca s existe mijloace de detectare a strilor ulterioare fa de cele anterioare.

Fr s fie excluse momentele reale de ciclicitate, de repetabilitate, de reversibilitate (n acest al doilea sens), n colul nostru de Univers se poate vorbi de o sgeat a timpului, legat de ideea de progres. Extinderea ideii de ireversibilitate fundamental a timpului la ntregul Univers se leag de ideea dialectic a inepuizabilitii calitative i cantitative a materiei n micare, de infinitatea posibilitilor de structurare i de interaciune caracteristice Universului.

De existena trsturilor de ireversibilitate a timpului, ireversibilitate conceput ca trecere de la trecut spre viitor i nici o dat invers, se leag n filosofarea asupra timpului i constatarea c timpul apare ca unitate ntre

real (timpul scurs) i posibil (timpul nescurs), ca natere a realului din posibil i a posibilului din real.

Varietatea calitativ a structurilor temporale

Treptat se contureaz pentru secolul XX, tot mai insistent, abordarea diversificat calitativ a timpului. Specificitatea coordonatei temporale oblig la diferenierea ntre timpul cosmic (astronomic), timpul fizic, cel biologic, uman (individual i social). Timpul biologic, amplu cercetat, dei nc ntr-o form incipient, pune n primul rand problema deosebirilor ntre timpul fizic (cronologic) i cel biologic, n aa fel nct timpul biologic nu poate fi totdeauna msurat cu unitile timpului fizic. Acest aspect poate fi ilustrat cu ritmuri

diferite de maturizare i mbtrnire a diferitelor organisme. Dar. evideniind ritmurile diferite, se poate afirma c timpul organismului tnr este mai dilatat dect cel al organismului mbtrnit, ntruct secunda de via a unui organism tnr este mai bogat n procese fiziologice. Pentru copil, deci, ziua este mai lung dect pentru omul matur, cci n cadrul ei se petrec incomparabil mai multe evenimente i n plan fiziologic i n plan psihic, deci activitatea e mult mai intens.

Din punctul de vedere al timpului fizic, copilria apare scurt, iar btrneea - lung. Din punctul de vedere al timpului biologic situaia se prezint diametral opus : copilria este ndelungat, iar btrneea - scurt.

De aceea se poate vorbi despre un timp intern propriu fiecrui organism, care se modific de a lungul dezvoltrii sale individuale. Din punct de vedere filozofic, aceste constatri sunt importante prin consecinele lor antropologice", cci valoarea n timp a zilelor, fiind invers proporional cu vrsta, rezult necesitatea utilizrii la maximum a posibilitilor tuturor vrstelor, cu deosebire a anilor tineri.

Timpul biologic individual se coreleaz apoi cu timpul speciei, calitativ deosebit de cel dinti prin legiti caracteristice. Durata de existen a speciei se supune altor criterii dect durata de via a fiecruia din indivizii si. Dac n cazuri individuale, eseniali sunt parametrii fiziologici, n cazul speciei apar ali parametri, ca densitatea populaiei, lrgirea arealului, existena unei capaciti generale de adaptare, capacitatea de a birui n concurena interspecific etc.

n cercetarea timpului biologic, un aspect important l reprezint modurile specifice ale simului timpului", care trebuie nelese ca o capacitate de a percepe curgerea timpului, de a aciona n anumite ritmuri regulate, de a msura timpul cu mijloacele proprii organismului. Existena orologiilor biologice" constituie principala particularitate a organismului de a aprecia durata unor procese sau succesiunea lor (reflexele condiionate legate de timp,

11


migraia psrilor etc.).Organismul viu posed asemenea

ceasuri, care sunt corelate n esen cu procesele periodice din mediu : zi-noapte, anotimpuri etc. Temelia ceasurilor biologice rudimentare o constituie caracteristicile periodice ale reaciilor chimice ale diverselor structuri subcelulare. La organismele superioare, ritmul fundamental este dat de activitatea ritmic automat a scoarei cerebrale.

Nivelul reprezentrii contiente a timpului presupune o multitudine de factori psihici i biologici. Toate evenimentele vieii las urme n noi, personalitatea noastr se mbogete nentrerupt i nu ne putem rupe nicicnd de trecut.

Studiile nchinate timpului uman relev particularitile acestuia raportate la indivizi i la societate, din multiple unghiuri de vedere, impunndu-se cu deosebire abordrile de ontologie social.

n concepia lui Bergson, ndreptat mpotriva mecanicismului, se semnaleaz unele aspecte ale problematicii filosofice i tiinifice care erau neglijate sau simplificator prezentate de materialismul metafizic anterior. Dar respingnd ngustimile materialismului, Bergson ajunge s resping materialismul n genere ; ncercnd s depeasc limitele unui anumit mod de a face tiin, el a respins tiina n general, caricaturizndu-le pe amndou.

Astfel, pentru Bergson tiina naturii spaializeaz timpul, absolutiznd aspectele de discontinuitate i ucignd orice dinamism, orice via. Prezentnd astfel tabloul tiinei, lui Bergson nu i-a fost greu s releve necesitatea de a lua n considerare alte aspecte ale realitii ; n locul abordrii cantitative, necesitatea abordrii calitative, n locul omogenitii - heterogenitatea, n locul discontinuitii - continuitatea fundamental.

Relevnd aceste particulariti, care scpau n parte reducionismului scientist, cldit pe fizica clasic, Bergson, n loc de a surprinde saltul calitativ realizat de tiin i de filosof ia aliat cu tiina, respinge, ca insuficient, abordarea tiinific cldit pe

inteligen i elaboreaz o teorie iraionalist a existenei, izvornd dintr-o biologie i o psihologie speculativ.

Astfel, el a fost total nereceptiv - dup cum au artat comentatorii ulteriori - la progresele realizate de Einstein n teoria relativitii. i tocmai n perioada n care Einstein reuea s demonstreze interdependena ntre spaiu i timp, evideniind aspectele de continuitate n abordarea spaiului i a timpului i apoi varietatea calitativ a structurilor spaiale i a celor temporale, Bergson nvinuiete tiina pentru un mod de gndire ce nu i mai era propriu.

Dei a pus cu acuitate anumite probleme reale i importante pentru sintezele de care avea nevoie secolul XX, Bergson s-a apropiat de ele cu o atitudine unilateral, de aceea metafizic, absolutiznd rupturile, revznd continuitile.

Teoretiznd ruptura total ntre materie i via (inclusiv contiin), ntre cunoaterea intelectual i intuiie, ntre timpul spaializat i durata pur, H. Bergson confer duratei pure virtui de creaie continu, de curgere continu indivizibil i deci inanalizabil. Realitatea duratei pure const - pentru el - n devenire, ntr-un curent vital unic, pe care numai intuiia direct i interioar o poate cunoate.

Ca un filosof de rscruce, trind deci n epoca de depire a mecanicismului spre organicism, Bergson surprinde unele aspecte ale dialecticii realului, dar se las copleit de cutiile negre" ale tiinei anterioare i respinge tiina n numele iraionalismului.De aici, pe de o parte, respingerea oricrei abordri cantitative a duratei, de aici, pe de alta, absolutizarea deosebirilor calitative, aa cum se manifest ele la nivelul biologicului i al umanului, n aa msur nct pentru Bergson ele par a rmne inaccesibile oricrei investigaii raionale.

Incontestabil ns c marea influen pe care a avut-o creaia bergsonian asupra secolului XX se explic mai cu seam prin semnalarea unor probleme reale i acute ale filosofiei acelui timp.

n prelungirea preocuprilor filosofice

12


nchinate timpului n secolul XX, un loc special revine existenialismului heideggerian. n cldirea teoriei heideggeriene a existenei n general, apare central cercetarea existenei autentice umane, prin intermediul creia i prin depirea creia Heideg-ger nzuiete s se apropie de existen n general. i ntruct el relev temporalitatea ca sens al existenei umane autentice, i extinde concluziile i asupra timpului, ca orizont al existenei n general. Dar numai ca o sugestie, cci n esen Heidegger dezbate problema coordonatei temporale a existenei mai ales din unghiul de vedere al existenei umane.

Sein und Zeit se dovedete n fundamentul su o lucrare nchinat omului, dei Heidegger dorete permanent s depeasc orizontul restrictiv uman. i, n acest cadru, timpul este abordat din unghiul de vedere al devenirii (n opoziie cu conceperea existenei ca nemicare), al devenirii omului, al permanentei sale schimbri, rezultnd din tensiunile ce-i sunt definitorii, tensiuni ntre ceea ce este i ceea ce ar trebui s fie.

Dar proiectul aciunilor umane (deci raportarea uman la viitor) este strns legat de condiionarea spaio-tempo-ral a trecutului. Dac viitorul este elementul principal pentru om n devenire, al doilea moment hotrtor este trecutul, omul avnd datoria s-i asume rspunderea pentru tot ce ine de trecutul su, de originea sa, cci e cu neputin s-i proiecteze viitorul, fr a avea o temelie n trecut.

i din confruntarea celor dou momente ale timpului se nate prezentul, n care omul i ia propriul destin n mini. Dei Heidegger a insistat asupra deosebirilor dintre concepia sa proprie a existentialism, toi interpreii filosofici sale sunt nclinai s releve faptul c problematica sa fundamental a rmas problematica omului, aa cum s-a. pus ea n filosofia occidental la nceputul secolului XX, inclusiv n privina problemei timpului.

Ar fi important de relevat c atat la Bergson. cat i la Heidegger, dar mai cu seam la acesta din urm, accentul cade pe

filosofia timpului, evideniindu-se la cel dintai devenirea ca permanent creaie, la cel de al doilea realizarea complex a omului n devenire, dar tot n termeni de totalitate", ca unitate intre diverse posibiliti i realitate, ntre realizarea autenticitii i smulgerea din ne-autenticiate. Heidegger delimiteaz existenta autentic de existena cotidian, banal, care nsemneaz acceptarea situaiei date fr nici o problematizare, un fel de conservare a trecutului, un fel de prezentificare a datului imediat. Existena cotidian e un fel de abandonare n prezent. Prin aceasta, existena cotidian, banal, i manifest inautenticitatea. In termenii filosofici timpului la Heidegger, o astfel de atitudine poart numele de intra-temporalitate.

i ea se caracterizeaz prin neglijarea temporalizrii timpului nsui. Cu alte cuvinte, la Heidegger, timpul autentic este cel legat de activitatea omului autentic.

Privind teoria general a timpului la Heidegger, prin prisma existenei autentice umane, ar rezulta c existena nu este gndit ca identitate cu sine, ci ca devenire, dup cum devenire, istorie este i existena omului autentic, care se desvrete n permanen.

De remarcat ea problematica timpului, dei central la ambii filosofi, antreneaz - n fond - o multitudine de probleme filosofice ale destinului uman, cm deosebire creativitatea uman la Bergson i responsabilitatea uman la Heidegger.Ea rmne ns unilateral n raport cu deschiderea interpretativ incomparabil mai complex, pe care o permite gndirea nuaterialist-dialectic contemporan.

Marius Florescu

GHEORGHE ADOC- Sculptor i grafician -

n comuna Socodor, judeul Arad, la 22 februarie 1926, s-a nscut maestrul Gheorghe Adoc.

13


A urmat cursurile Liceului Industrial Aurel Vlaicu din Arad, Secia Sculptur i Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureti.

Colaboreaz din anul 1949 cu reviste i edituri unde realizeaz grafic de carte.

Particip frecvent din anul 1953 la diferite expoziii anuale i bienale din ar i strintate.

Membru al Uniunii Artitilor Plastici devine din anul 1954.

Fiind recunoscut pentru valoarea sa artistic, este invitat cu lucrrile sale la expoziii importante n strintate: Sofia, Budapesta, Berlin, Praga, Bratislava, Roma, Veneia, Florena, Paris, Helsinki, Barcelona, Leipzig, Madrid, Geneva, Moscova, Riga, Edinburg, Tokio,etc.

Pn n prezent a susinut numeroase expoziii personale:

1996 - Expoziie personal retrospectiv, Palatul Parlamentului;

1997 - Expoziie personal, Veneia (Italia);

2001 - Expoziie personal retrospectiv, galeria Orizont, Bucureti.

Maestrul Gheorghe Adoc a realizat numeroase i impozante lucrri de art monumental:

1974 Basorelieful comemorativ Dimitrie Cantemir, din bronz, Istanbul, (Turcia);

1976 1979 Basorelieful din bronz pentru Monumentul Independenei, din Iai;

1983 Basorelieful erban Cantacuzino, Viena, (Austria);

1991 Basorelieful Abrud 2000; 1993 Bustul Mihai Viteazul la

Buenos Aires (Argentina), bustul Nicolae Blcescu la Santiago de Chile (Chile), bustul Alexandru Ioan Cuza la Bogota (Columbia);

1995 Basorelieful Mihai Viteazul la Clugreni, jud. Giurgiu;

1995 Statuia Mihai Eminescu, din bronz, la Chiinu;

1998 Monumentul Onisifor i Octavian Ghibu, la Chiinu.

Legat de lucrrile monumentale, n special de basoreliefurile maestrului Gheorghe Adoc, Ion Irimescu spunea n anul 1987 : Gheorghe Adoc a abordat problemele basoreliefului. Acestea sunt cu totul remarcabile, singulare a putea zice n acest gen de art.

Aflndu-ne n apropierea zilei de 15 iunie, cnd l comemorm pe Luceafrul poeziei romneti, nu putem s nu amintim c n anul 1989, maestrul Gheorghe Adoc, a realizat o medalie Eminescu cu cel mai frumos portret al poetului, portret care a luat, la aceea vreme, un premiu din partea Ministerului Culturii.

Prezentm alturat frumoasa medalie Eminescu.

n finalul acestei prezentri a maestrului Gheorghe Adoc, reproducem cuvintele artistului plastic, George Dumitrescu, stabilit n Lausanne, Elveia, pe care i le-a adresat direct printr-o scrisoare: Dintr-o datorie de onoare fa de memoria sorgintei i adevrului istoric, ce tind s se estompeze n neguroasele valuri ale uitrii, prin ocultri complice i matracaj revizionist, opera Dvs. reviziteaz trecutul glorios, anihileaz impulsurile vindicative i trezete contiinele, legitimnd ndrituitul simmnt de mndrie naional.

Mihai Costin

(Bucureti)

MIRACOLE

O SAPTAMANA CU ISUS

In perioada 18-23 iunie 2007, la Biserica Greco-Catolica Sfanta Fecioara Maria din Cluj-

14


Napoca a avut loc o sapatamana de reculegeri spirituale si rugaciuni de vindecare pentru credinciosii clujeni si nu numai, oficiata de Parintele Joseph Bill, aflat la cea de-a doua vizita a sa la Cluj-Napoca.

In cele sase zile, au avut loc meditatii pe teme spirituale zilnic intre orele 09:00-12:00 si 16:00-18:00 si in fiecare seara s-a celebrat Sfanta Liturghie. Pe durata celor sase zile, parintele Bill a vorbit despre vindecarea sprituala si cea trupeasca si despre misterele de Lumina prin care trebuie sa treaca sufletul pentru a ajunge in stadiul respectiv.

Vindecarea miraculoasa vine din suflet. Din deschiderea sufleteasca catre Divinitate. Acesta este taramul fertil pentru ca miracolele sa se poata intampla (Father Bill).

Dupa trei zile de pregatire spirituala in care oamenii au cantat, s-au rugat si au fost atinsi pe cap de Parintele Bill

primind aastfel harul lui Dumnezeu, au urmat trei zile in care Parintele a facut o trecere in revista a misterelor de Lumina: Postul, Spovada, Sfanta Impartasanie, Exorcizarea, Botezul etc, explicand credinciosilor sensurile profunde ale acestora si necesitatea indeplinirii lor. O doamna ne- a relatat ca anul trecut cand a fost Parintele Bill la Cluj in viata ei s-a intamplat o minute. Se operarse la inima si acum era necesara o a doua interventie pe cord, Dar faptul ca Parintele Bill o atinse si ii transmise harul lui Dumnezeu a facut ca acea a doua interventie chirurgicala sa nu mai fie necesara.

Cea de-a patra zi de exercitii spirituale a fost o zi de post, in care credinciosii au avut voie doar sa bea apa, cafea sau ceai. Parintele a baut Coca-Cola. Si chiar a zis la un moment dat in gluma: Cand veti ajunge in Rai, Isus va va judeca dupa fapte si va zice: Mi-a fost foame, mi-ati dat sa mananc, Mi-a fost sete, Mi-ati dat Coca-Cola. In ziua respectiva, credinciosii

s-au spovedit sio s-au cuminecat in cadrul Sfintei Liturghii care a inceput la ora 21. In pozele care au fost facute in timpul Sfintei Impartasanii, au iesit niste sfere de lumina, care sunt considerate a fi un fenomen supranatural si nicidecum reflectarea becurilor aflate in biserica. Maicutele cu clarvedere spun ca in timpul Sfintei Liturghii se coboara sfintii in Biserca.

In dupa-amiaza celei de a cincea zile, in cadrul meditatiilor spirituale, parintele Bill a facut si o rugaciune de exorcizare, menita sa scoata diavolul din oameni. Parintele Bill vorbea in limba engleza si era asigurata traducerea simultana in limba romana. Insa aceste rugaciuni de exorcizare nu au fost traduse. Rugaciunile sunt la fel de puternice in orice limba ar fi fost spuse. Rezultatele nu s-au lasat insa foarte mult asteptate.

O femeie s-a aruncat pe jos si a inceput sa tipe. Vocea sa era ata de puternica. Cei din jur s-au speriat. Apoi enoriasii au inceput sa cante In numele luiIsus/In numele lui Isus/Suntem invingatori, In numele luiIsus/In numele luiIsus/Demonii vor fugi. Pe fundalul acestor cuvinte, preotiis-au ocupat de femeia respectiva. Dupa ce s-au calmat spiritele si a trecut putin timp, femeii respective i-am zambit. Mi-a raspuns si ea cu un zambet. Am empatizat cu ea. M-am dus si am imbratisat-o. Am simtit o caldura sufleteasca frumoasa cand am imbratist-o. Dupa aceea a inceput din nou. Parintele Bill a spus sa nu ne mai apropiem de ea, ca s-a vindecat si ca numai face scandal ca sa ii oferim bani. Parerea mea e ca in momentele respective femeia avea nevoie de intelegere si de iubire.

In aceeasi seara, dupa oficierea Sfintei Liturghii, parintele Bill a facut impreuna cu credinciosii reinnoirea legamintelor facute la botez, pentru ca nu ne-am luat aceste angajamente in mod constient , ci nasii le-a facut in locul nostru. Inainte de rostirea acestor legaminte, lumanarile pe care le avea fiecare in mana au fost sfintite de catre PS Florentin Crihlmeanu, Episcop Greco-Catolic de Cluj-Gherla.

15


Te lepezi de Satana? Il accepti pe Isus ca mantuitor personal si Dumnezeu?

Dupa finalizarea botezului, s-a realizat o procesiune in jurul bisericii, punctul de oprire reprezentadu-l Statuia Fecioarei Maria aflata in curtea bisericii. Acolo a avut loc o ceremonie solemna in cadrul careia PS Florentin Crihalmeanu i-a inmanat Parintelui Joseph Bill o medalie, cu ocazia implinirii a 150 de ani de eparhie, ca sa isi aminteasca de clipele petrecute impreuna. Saptamana de reculegeri spirituale s-a incheiat cu o liturghie colectiva de vindecare.

Pentru mine, saptamana petrecuta alaturi de Father Bill a insemnat o mai buna intelegere a sacramentelor si a mai multor concepte relogioase, cum ar fi pacatul, iertarea, Sfintele Daruri etc. Si o apropiere mai mare de Isus.

Credeti ca Isus este Dumnezeu? Daca credeti ca Isus este Dumnezeu, atunci El nu Va va insela si nu va va spune minciuni. Isus este cel mai bun psiholog din lume (Father Bill).

Carmen Moraru

SIMBOLURI

SEMNIFICATIILE PROFUNDE ALE RUGACIUNII TATAL NOSTRU

Iata ce ne relateaza Evanghelia in Matei cap. 6,

Tu ns, cnd te rogi, intr n cmara ta i, nchiznd ua, roag-te Tatlui tu, Care este n ascuns, i Tatl tu, Care este n ascuns, i va rsplti ie. (Matei 6:6)

Isus spunea ca rugaciunile trebuie sa fie o conversatie particulara intre noi si Creatorul nostru. Poate avea loc acasa sau asa cum facea Isus cateodeata poate fi un loc in natura: in padure, pe o poteca montana, intr-o zona izolata a plajei unui ocean La urma urmei, rugaciunile sunt discutii intime, personale cu Tatal Nostru Ceresc. Insa Isus ne prezinta urmatoarea precautie: Cnd v rugai, nu spunei

multe ca neamurile, c ele cred c n multa lor vorbrie vor fi ascultate. (Matei 6:7)

Pentru cei mai multi credinciosi de acum 200 de ani, rugaciunea se centra adesea pe o forma repetitiva a invocarii sau a incantatiilor magice. Forma rugaciunilor si a acestor repetitii era considerata mult mai importanta decat atitudinea persoanei care se ruga. Isus a spus: Nu fiti ca ei. Isus ne spune ca simpla repetitie a cuvintelor nu e acelasi lucru cu exprimarea proprilor noastre ganduri si sentimente.

Din multe puncte de vedere, viata noastra religioasa poate fi similara cu relatia dintre un parinte si un copil. Legatura de intimitate care se formeaza intre un parinte si un copil este un rezultat al petrecerii timpului impreuna. Astfel se dezvolta afectiunea reciproca: un copil ajunge sa-si cunoasca parintele prin faptul ca pterece timp cu parintele, iar parintele isi cunoaste copilul petrecand timp alaturi de el, fiecare ascultandu-l pe celalat si raspunzand nevoilor celuilalt. In acelasi mod, Dumnezeu doreste sa ne cunoasca mai bine. Sa analizam ce spunea Isus despre rugaciune si sa vedem cum ne putem imbunatati viata religioasa: In Matei versetul 9, Isus ne spune:Deci voi aa s v rugai: Tatl nostru, Care eti n ceruri, sfineasc-se numele Tu; Observati ca Isus spune Rugati-va in acest fel, nu spune ca trebuie doar sa repetam aceasta rugaciune. Ne ofera o temelie pe care sa ne construim rugaciunile personale. Isus spune ca nu trebuie sa il privim pe Dumnezeu ca pe o divinitate abstracta si distanta, ci ca pe un parinte, ca pe Parintele nostru. Sa avem incredere ca El ne va ajuta la nevoie. Oamenii care au avut relatii bune cu parintii lor stiu cat de reconfortant este acest lucru. Cei care sunt parinti stiu cate satisfactii iti ofera faptul de a-ti incuraja copiii. Ne simtim bine cand le oferim ajutor si recompense.

In versetul 5 din Psalmul 68 citim urmatoarele

Un parinte al celor fara parinti, un aparator al vaduvelor este Dumnezeu in taramul sau sfant.

16


In urmatoarea prezentare a viziunii lui Isus asupra rugaciunii, El identifica tronul lui Dumnezeu din Ceruri si Gloria numelui Sau. Cand abordam prezenta lui Dumnezeu, venim in fata tronului Creatorului Universului. Scriptura ne spune ca tronul lui Dumnezeu se gaseste in cele mai indepartate regiuni ale Cerurilor. Acesta este centrul Universului, un loc de o frumusete nemaintalnita, splendoare si activitate. Majoritatea dintre noi ne-am simti privilegiati de-a dreptul daca am putea avea o audienta personala cu Conducatorul lumii. In timpul rugaciunii - printr-un miracol inexplicabil putem avea o conversatie personala cu cea mai puternica fiinta din Univers. Sfantul Apostol Pavel ne relateaza despre acest tron maiestuos S ne apropiem, deci, cu ncredere de tronul harului, ca s lum mil i s aflm har, spre ajutor, la timp potrivit. (Evrei 4:16)

S-ar putea sa simtim ca nu suntem demni ca sa fim ascultati de Dumnezeu, insa El ne intelege inima si slabiciunile.

In continuarea versetului 9 din Capitolul 6, citim:

Sfinteasca-se numele Tau. Sfinteasca-se este un cuvant stravechi si are sensul de a atribui caracterul de sfant sau a sanctifica. Este opusul lucrurilor banale. Aceasta este descrierea atitudinii pe care ar trebui sa o avem fata de Dumnezeu.

Urmatoarea sintagma din rigaciunea-model este:

Vie imparatia Ta In rugaciunea crestinilor ar trebui sa

existe o tanjire pentru venirea Imparatiei lui Dumnezeu pe acest Pamant.

Uitati-va odata imprejur si veti intelege de ce este necesara imparatia lui Dumnezeu Doar puterea divina si intelepciunea lui Dumnezeu poate aduce acea pace si prosperitate pe care o cautam cu totii. Sa ne gandim putin la evenimentele din ultimul an, care au zguduit intreaga lume. Am vazut cum forrtele naturii se revarsa pe neasteptate. Am vazut cum razboiaele tulbura pacea tinututlui in care traim, am vazut revolutii in formare, mii de oameni

stramutati in mod tragic din cauza razboaielor, a dezastrelor naturale si a crizelor economice.

A ne ruga pentru ca Imparatia lui Dumnezeu sa vina in curand pe Pamant arata dorinta noastra de a vedea o alta lume, unde oameni sa poata avea vieti mai sanatoase, mai fericite, in armonie cu legile divine. Ar trebuie sa ne rugam ca si crestini de asemenea ca sa putem reflecta Imparatia lui Dumnezeu in vietile noastre zi de zi. Ar trebui sa traim in armonie cu legile divine, sa ne iubim aproapele si sa reflectam pacea interioara care vine de la Spiritul lui Dumnezeu.

Faca-se voia Ta. Precum in cer asa si pre Pamant.

Isus ne spune ca rugaciunile noastre trebuie sa fie in armonie cu voia Domnului, nu cu a noastra. A dat chiar un exemplu in aceasta privinta cu o seara inaintea Rastignirii. Din punct de vedere uman, nu ar fi dorit sa fie nevoit sa treaca prin durerea si suferinta pe care urma sa le traiasca. Si totusi a subliniat faptul ca dorea sa se faca vioia Domnului si nu voia sa.

O, Tata, daca este posibil, fa ca aceasta cupa sa treaca de la mine; insa nu dupa voia mea, ci dupa voia Ta. (Matei 16:39)

Biblia ne invata cum sa traim in armonie cu voia Domnului. Si daca vom trai in armonie cu voia divina, ne vom ruga asa cum s-a rugat Isus. Daca facem acest lucru, putem avea increderea ca Dumnezeu ne va da raspunsurile de care avem mare nevoie.

Acum ajungem la partea personalizata a rugaciunilor noastre:

Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi

Este important sa facem rugaciunile atat de personale si de specifice pe cat putem. Dar observati faptul ca Scriptura spune Da-ne NOUA painea NOASTRA cea de toate zilele, nu spune da-mi MIE painea MEA cea de toate zilele si nu spune nici da-mi MIE o mie de dolari ca sa nu-mi mai fac niciodata griji pentru ziua de maine,. Insa unii oameni cred ca rugaciunile sunt un mod convenatbil de a ne prezenta dorintele in fata lui Dumnezeu, astfel incat daca nu

17


suntem atenti ajungem la da-mi asa, da-mi aceea sau Da-mi o masina noua, Doamne, da-mi o sotie sau un sot, Tata ceresc, da-mi o multime de bani. Cu alte cuvinte, lista noastra de dorinte se bazeaza adesea pe dorintele noastre materiale. Isus ne spune sa cerem painea noastra cea de toate zilele, nu neaparat pentru hrana pe termen lung. La multe rugaciuni nu se raspunde pentru ca nu cerem ceea ce trebuie, ne rugam in concordanta cu voia noastra si nu cu cea a Domnului. Apostolul Iosif a scris despre acest lucru:

Tanjesti si nu poti avea. Ucizi si nu obtii ceea ce vrei. Te lupti si te razboiesti. Si totusi nu ai ceea ce iti doresti pentru ca nu ceri. Ceri si nu primesti, pentru ca ceri lucruri care sa le cheltuiesti pentru placerile tale proprii (Iosif 4:23)

Acesta este unul dintre motivele pentru care cei mai multi oameni nu primesc raspunsuri la rugaciunile lor. Fie ca ceea ce isi doresc nu este bine sau isi doresc ceea ce trebuie dar motivele lor nu sunt cele mai bune sau la momentul nepotrivit. In continuare Isus a spus ca iertarea este o parte necesara a rugaciunilor noastre obisnuite. In versetul 12, se spune:

Si ne iarta noua pacatele noastre precum si noi iertam gresitilor nostri.

Atat de multe dintre grijile si temerile noastre omenesti iau nastere din incapacitatea noastra de a ierta si de a fi iertati si rezultatul vinei. In primul rand, trebuie sa invatam sa iertam alti oameni care ne-au gresit noua. Toti suntem imperfecti. Dar avem timp sa jignim o alta persoana. Chiar si jignirile neintentionate ne pot cauza suferinte. Cand altii ne jignesc, ar trebui sa exersam milostenia, iertandu-i. Facand acest lucru, demonstram ca vrem sa fim ca Dumnezeu. Este un act de milostivire. Si asa cum spunea Isus in Matei 5 Fericiti cei milostivi caci aceia vor obtine indurare Trebuie sa ne marturisim in mod deschis pacatele. In particular, inaintea lui Dumnezeu. Si sa-l rugam sa ne ierte greselile noastre precum iertam si noi gresitilor nostri. Si uneori chiar trebuie sa ne marturism pacatele si in fata altora, mai ales

dupa ce am facut sau am spus un lucru gresit prin care am ranit o alta persoana. Cereti-i iertare omeneasca iar intr-o rugaciune cereti-I siDomnului iertare. Fiecare dintre noi pacatuieste si nu se ridica la standardul perfectiunii divine. Insa Domnul prin sacrificiul Fiului Sau ne-a platit pacatele si a facut in asa fel incat noi sa primim iertare. In continuare, rugaciunea-model ne arata ca trebuie sa-I cerem lui Dumnezeu:

Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne mantuieste de cel rau.

Uitati-va in jurul vostru in ziua de azi. Exista o multime de tentatii satanice care il indeparteaza pe crestin de Dumnezeu. Exista filme si carti care promoveaza imoralitatea, exista ispitele de a trisa si a fura, exista tentatia de a minti pentru a evita stanjeneala, exista tentatia de a avea incredere in noi insine si in proprile mijloace, mai degraba decat sa avem incredere in Dumnezeu.

Cel rau la care se referea Isus este Satana sau Diavolul, care in Corinteni 2:44 este numit Dumnezeul acestei lumi. Nimeni nu este imun fata de tertipurile si ispitele Diavolului, de aceea trebuie sa ne rugam in mod regulat cu puterea lui Dumnezeu sa reziste celei a lui Satana.

Si iata ca ajungem la ultima parte a rugaciunii-model: Ca a Ta este Imparatia, si Puterea si Marirea, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Ne intarim credinta concentrandu-ne pe puterea si maretia eterna a lui Dumnezeu, mai degraba decat pe propriile slabiciuni. A spune Amin la sfarsitul rugaciunii este un alt mod de a spune Asa sa fie. Din nou, este modul nostru de a recunoaste si de a fi de accord din nou cu vointa divina in rugaciune si in viata. De fapt, rugaciunea trebuie sa fie sincera si sa vina din inima. Trebuie sa fie personala si specifica. Si trebuie sa includa preocuparile noastre referitoare la nevoile celorlalti.

Pentru ce se roaga oamenii?Pentru pace. Pentru pace in lume. Pentru cei fara adaposturi

18


Insa unii oameni nu s-au mai rugat pana acum sau au facut acest lucru foarte rar si ar putea sa gaseasca rugaciunea ca fiind dificila sau incomoda. Insa conversatia cu Dumnezeu se aseamana conversatiei cu un prieten. Mai tineti minte cand v-ati intalnit pentru intaia oara cu unul dintre prietenii vostri cei mai buni? Probabil ca nu ati avut conversatii lungi, dar pe masura ce ati ajuns sa ii cunoasteti mai bine, aceste conversatii au devenit mai usoare, mai lungi, mai intime si ofereau siguranta mai mare. Cu cat petreceati mai mult timp impreuna, cu atat mai mult va bucurati unul de compania celuilalt. Imi amintesc cand am avut prima tema la facultate si a trebuit sa tin un discurs de 6 minute in fata colegilor mei. Credeam ca 6 minute inseamna o eternitate. Insa dupa cateva discursuri, aveam nevoie de 10 minute. Apoi 20 de minute, pentru a putea acoperi un subiect. Rugaciunile se aseamana in mare parte cu aceasta situatie.

La inceput conversatia cu Dumnezeu poate fi un lucru peste care treceti foarte repede, te rogi si te rogi, iar dupa aceea esti surprins sa vezi ca doar trei sa patru minute au trecut. Insa dupa ce inveti sa te rogi in mod obisnuit, vei purta conversatii mai lungi si mai intime cu Dumnezeu. Deci, vedeti, ceea ce numin Rugaciunea Domnului este de fapt o rugaciune-model. Ne ajuta sa ne organizam rugaciunile astfel incat sa fie in armonie cu legile divine si sa fie mult mai eficiente. Acesta este cel mai bun mod prin care ne putem apropia de Dumnezeu si de a ne cladi increderea prin rugaciune ca instrument puternic care va va schimba viata. Unul din multele beneficii ale rugaciunii este bucuria si pacea pe care le avem toti prin petrecerea timpului in prezenta lui Dumnezeu. In acest fel vom putea intelege mai bine ceea ce spunea plin de inspiratie Apostolul Paul:Nu tanjiti dupa nimic, dar in toate prin rugaciune si implorarea gratiei divine, fa ca rugamintile tale sa-I fie cunoscute lui Dumnezeu (Filipeni 4:6)

SPECIAL: CRONICA DE FILM

DURERI ASCUNSE

Persecurtia rromilor din Romnia intre anii 1942-1944

Dureri ascunse este un film documentar despre deportarea rromilor in timpul celui de-al doilea Razboi MONDIAL. Acest film a fost realizat de Michelle Kelso in anul 2006.

Din acest film aflam cateva aspecte referitoare istorai rromilor in Romania. Rromii isi au originea in India si au venit in Romania in secolul XIV. Mult timp au fost inrobiti. Si-au castigat libertatea cu putin timp inaionte ca sa fie abolita sclavia in Statele Unite.

In deceniula treilea al secolului XX, erau bine integrati in societatea romaneasca.

Se indeletniceau cu vanzarea de cosri si flori si flori, cu diverse mestesuguri erau potcovari, lautari, fierari, carutari.

Insa in anul 1942 25.000 de rromi sunt deportati in lagarerele de concentrare. Acesta spect este mai putin cunoscut, iar sociolgul Michelle Kelso il face cunoscut publicului prin intermediul acestui film documentar.

Documentarea pentrua cest film a durat 10 ani. Totul a inceput in anul 1993, cand Michelle Kelso a vizitat Casa de copii orfani de la Raul Vadului de langa Sibiu.

De atunci a inceput sa studieze fenomenul persecutiei rromilor din Romania in perioada 1942-1944, in colaborare cu Muzeul Holocaustului din SUA.

Filmul documentar imbina intr-un mod armonios elmentul visual cu cel auditiv. Desi subiectul filmului este unul trist, prezentanda trocitatile din timpul celui de-al doilea razboi mondial, finalul filmului este unul vessel: un cal care zburda si niste tigani care danseaza. Dintre cei 22 de intervievati care apar in film multi dintre ei supravietuitori ai holocaustului, numai 7 mai sunt in viata.

Dureri ascunse este un film document, pe baza caruia afost redactat si un manual

19


pentru profesorii de istorie si care este distribuit prin intermediul inspectoratelor scolare.

Per ansamblul sau, filmul invita la toleranta. Dup ace il vizionezi, iti dai seama ca de fapt cei pe care i-ai privit cu teama pana mai ieri sunt si ei oameni, ca au si ei un suflet, ca merita compasiune. Acum incepi sa intelegi de ce se poarta asa de teama, de teama de a nu mai trece prin ceea ce au trecut cand erau tineri, ei sau inaintasii lor.

Carmen Moraru

INEDIT:

O NOUA VIZIUNE ASUPRA

VIETII, UNIVERSULUI SI EXISTENTEI

Acesta este titlul conferintei care a avut loc la Casa Municipala de Cultura din Cluj-Napoca in data de 3 iulie 2007 si care a fost prezentata de jurnalistul clujean Cristian Muresan.

Aceasta conferinta se inscrie in ciclul reconfigurarilor realitatii prin prisma multiplelor nivele de realitate, aspecte care au fost prezentate si in cele doua editii ale filmului documentar What the bleep do we know?. In deschiderea conferintei a fost prezentata Cartea alba a lui Ramtha, aparuta la Editura For You, fiind urmata in cea de-a doua parte a conferintei de comentariile si relatarea experientelor personale ale prezentatorului.

Cartea alba reprezinta rodul comunicarii telepatice a autoarei J.Z. Knight cu o entitate pe care o numeste Ramtha, pentru a putea interelationa mai bine cu aceasta. Prezentatorul a mentionat faptul ca la lecturarea acestei carti este necesar a citi dincolo de cuvinte, de a vedea cu ochii mintii semnificatiile si nu adevarurile absolute.

Iata cateva dintre ideile expuse in cadrul conferintei:

Oamenii sunt fiinte care poseda aceleasi calitati ca si Creatorul

Starea anterioara creatiei este Nemanifestarea

Calitatile noastre potentiale mult mai importante se afla intr-o stare latenta

Experienta personala este singurul lucru care va poate propulsa pe calea cunoasterii. Esenta expresiei sale in om este starea de A FI.

Starea actuala a universului este starea de existenta, care este precursoare starii de nonexistenta

Expansiunea este evolutia ghidata prin intermediul unor procese evolutive, cunoscute sub numele de actiune si reactiune.

Existenta sau manifestarea se supune legilor naturale, cu character evolutiv, cum ar fi: legile vietii sociale si individuale (bucurii vs. suferine oscilatia permanenta intre acestea doua)

Constiinta noastra se expansioneaza prina cumularea de cunostinte si capacitati noi, fiind in ton cu expansiunea universului. La nivel biologic, acest aspect poate fi explicat prin activarea in profunzime a glandei pineale si pituitare.

Existenta noastra in cadrul Existentei universului

Starea de A FI este singura care poate fi traita plenar la momentul present: A FI fericit, A FI bucuros, A FI inconjurat de afectiune. Marele mister al vietii se afla in profunzimea infinitezimala a clipei prezente.

Prezentul este singura realitate care poate fi traita

Starea de A FI este o stare nonduala

Carmen Moraru

20


RELIGO

PROFEII VECHIULUI TESTAMENT

Vrednicia moral n

actul vocaiei divine

Intervalul de timp cuprins ntre secolele XIII-III a Hr. este caracterizat prin apariia pe firmamentul istoriei poporului lui Israel a dou instituii paralele i totodat antagoniste: Regalitatea i Profetismul1.

Ne este bine cunoscut c pn n epoca Judectorilor a existat n snul poporului evreu, ca singur form de conducere, teocraia. Dumnezeu era Regele suprem al poporului biblic. Toate aciunile poporului i toat trirea lui se raportau la Iahve, Singurul Dumnezeu adevrat i punct central de orientare pentru Israel.

Nu mai puin cunoscut ne este faptul c Dumnezeu i-a ales un popor, pe care s-l pregteasc n vederea primirii lui Mesia i prin care s ntiineze omenirea ntreag de mntuirea ce avea s vin prin Hristos. n cluzirea acestui popor spre scopul urmrit, adeseori Dumnezeu a chemat brbai luminai i plini de rvn sfnt care s vegheze la bunul mers al poporului pe calea cea adevrat i care, n caz de rtcire, s-l readuc pe Israel la adevr. Aceti brbai luminai au fost profeii Vechiului Testament, al cror ir este nceput prin Moise2, cci din ziua n care au ieit din Egipt pn n vremea proorocului Maleahi nencetat a trimis Domnul prooroci (Ieremia 7,25). Profetismul a fost unul din cele mai importante elemente din structura religiei

1 Profetismul este o instituie religioas specific poporului Israel. A nceput a se dezvolta odat cu Samuel i a durat pn n timpul lui Neemia (mijlocul secolului V), vezi Studiul Vechiului Testament, manual pentru Facultile de Teologie, ngrijit de Pr. Conf. Dr. Ioan Chiril, Ed. Renaterea, 2003, p. 188.2 Pr. Ec. I. Popescu Mleti, Studii i comentarii. Proorocii, Bucureti, 1926, p. 13

israelite, care a avut o influen decisiv n creterea i dezvoltarea de mai trziu a lui Israel.

Cuvntul profet provine din greac i se traduce cu: a vorbi pentru altul, n locul altuia, a fi interpret al cuvintelor altuia.

Locul clasic unde ntlnim interpretarea autentic a cuvntului profet l gsim n cartea a doua din Pentateuh: Iat, Eu fac din tine un dumnezeu pentru Faraon, iar Aaron, fratele tu i va fi prooroc. Tu dar vei gri lui Aaron toate cte i voi porunci, iar Aaron fratele tu i va spune lui Faraon (Ieirea 7, 1-2). Acest text scripturistic ne lmurete c profetul este gura lui Dumnezeu ctre credincioii Si. Acesta este adevratul sens al cuvntului profet.

n vorbirea curent ns, profetul este considerat doar un prezictor al viitorului, al unor evenimente care se vor ntmpla n viitor. Am grei vznd doar acest aspect ca fiind esenial n desfurarea misiunii profetice.

Considerndu-i pe profei doar prezictori ai viitorului, misiunea profetic n coninutul i importana ei, ar fi mult srcit. Profeii nu au fost doar simpli prezictori ai unor evenimente viitoare care, oricum, tiute sau nu mai dinainte, tot aveau s se mplineasc, ci au avut o menire mult mai nsemnat, ei fiind direct implicai n procesul de pregtire a mntuirii. Hotrrea de izbvire a omenirii, descoperirea voii lui Dumnezeu trebuia revelat oamenilor prin oameni, pentru ca acetia s o poat nelege.

Ca oameni de vocaie, profeii Vechiului Testament au fost nzestrai de ctre Dumnezeu n cel mai nalt grad. Experienele i strile sufleteti pe care le-au trit profeii sunt rare i greu de explicat n cuvinte. Ei au fost chemai la nalta lor misiune prin vocea lui Dumnezeu, care s-a ndreptat ctre ei n chip extraordinar. n felul acesta oficiul profetic nu s-a ntemeiat pe autodeterminare, ci pe o chemare i o trimitere special din partea lui Dumnezeu. Impactul chemrii a fost att de puternic n intensitatea lui, nct a nvins orice opoziie i sfial a celor chemai la slujirea profetic.

21


n scrierile lor mesagerii Domnului relateaz convorbiri intime cu Cel ce i-a chemat i experiene religioase de ordin mistic, pe care ei le-au trit intens i care le-a cutremurat toat fiina lor.

Profeii i-au ndeplinit misiunea lor n virtutea acestei chemri tainice a lui Dumnezeu. Solia divin i era transmis profetului de cele mai multe ori de o voce interioar care-l determina pe cel ales s asculte cuvinte tainice. Alteori, comunicarea mesajului divin i se fcea profetului prin viziune sau prin vis, dar aceast din urm modalitate o ntlnim mai rar.

Profeii nu s-au hotrt cu de la ei putere, s profeeasc pentru c niciodat proorocia nu s-a fcut din voia omului, ci oamenii cei sfini ai lui Dumnezeu au grit purtai fiind de Duhul Sfnt (II Petru 1, 21). Duhul lui Dumnezeu a fost cel care i-a impulsionat pe profei. El le-a luminat mintea, le-a micat inima i le-a ntrit voina.

n perioada imediat premergtoare chemrii, profeii au trit din voia lui Dumnezeu viziuni i teofanii. Ele nu sunt relatate la toi profeii, dar se oglindesc n mod indirect din mai toate scrierile lor. n aceste viziuni inaugurale, ca de altfel n toate viziunile profeii sunt convini c au comunicat cu Dumnezeu n mod direct, pe o cale extraordinar, necunoscut muritorilor de rnd. Pentru ei, toate acele comunicri erau realiti vii.

Chemarea profetic nu se impunea cu de-a sila, ci ea era acceptat de profei n mod liber. Era irezistibil mai ales c venea din partea lui Dumnezeu. Acest fapt l desprindem din mrturia lui Amos: Dac leul mugete, cine nu se va nspimnta, i dac Domnul griete, cine nu va prooroci? (Amos 3,8). Darul profetic nu afecteaz n mod negativ individualitatea sau personalitatea celui chemat la misiunea profetic. Fiecare profet i pstreaz individualitatea sa personal care conlucreaz cu aciunea divin, n aa fel nct descoperirile divine se amestec cu ideile i sentimentele fiecruia i sunt nelese potrivit personalitii brbatului

inspirat, n contextul culturii i mentalitii n care tria3.

Chemarea lui Moise la nalta misiune religioas este descris amnunit n capitolul 3 din Exod. Marele legiuitor al lui Israel ne spune c a comunicat direct cu divinitatea, care i s-a descoperit ntr-o form accesibil simurilor sale. Dintr-un rug care ardea i nu se mistuia, Moise a auzit vocea lui Dumnezeu. Acum este chemat Moise de ctre Domnul: Vino dar s te trimit la Faraon, regele Egiptului, ca s scoi pe fii lui Israel, poporul Meu, din ara Egiptului! (Ieirea 3,10). Dup o mic ezitare Moise se nduplec i primete misiunea ncredinat lui de ctre Dumnezeu, convins fiind c El l dorete n mod deosebit pe alesul Su.

Chemri miraculoase ne descriu i profeii de mai trziu. Profetul Samuel spre pild, aude glasul lui Dumnezeu n locul sfnt (I Regi 3, 1-14), iar Ilie aude acelai glas ntr-o adiere lin (III Regi 19, 9-18). Acest glas i ntrete i i umple de rvn pentru lucrul Domnului.

Criteriul dup care Dumnezeu i-a ales pe profei trebuie s fi fost cu siguran vrednicia lor moral. Nu poate fi observat un alt criteriu atta vreme ct, n rndul profeilor s-au numit brbai tineri i btrni, apoi femei, oameni cu mult tiin de carte (Daniel), simpli pstori (Amos) reprezentani ai clasei nobile (Isaia), ai preoimii (Ieremia i Iezechiel) i ai poporului de rnd (Miheia).

Pentru a deveni profet nu se cerea ca cineva s fac parte dintr-o anumit seminie (aa cum era cazul preoilor alei numai din seminia lui Levi). Singur Dumnzeu hotra cine s mearg pentru Sine i s fac cunoscut voia Sa oamenilor.

Autoritatea moral era elementul indispensabil pentru a putea desfura o astfel de misiune. Numai n virtutea ei, profeii i-au putut nfrunta pe regi, nobili, pe preoi i pe toi cei ce nu erau la nlimea chemrii lor. n cuvntrile lor, profeii foloseau adesea cuvntul pocin. Acest

3 Pr. Lect. Viorel Cristian Popa, Vocaia profeilor vechiului testament, revista Orizonturi teologice, Ed. Buna Vestire Beiu, 2001, p. 95

22


cuvnt ar fi fost absurd n gura lor dac ei nii nu ar fi fost strini de greelile pentru care cereau pocin de la alii. Fiind purttori ai Duhului lui Dumnezeu, profeii nu puteau fi dect vase de cinste, oameni cu o vrednicie moral recunoscut.

Uimirea, teama, contiina nimicniciei i a pctoeniei firii omeneti sunt stri sufleteti trite de toi cei ce s-au ntlnit cu misterul divin. Aceste stri sufleteti sunt urmate de prefacere interioar, de transformare n fptur nou nlat i transfigurat.

Un serafim din ceata cereasc a zburat spre profetul Isaia, ca s-i ating buzele cu un crbune ncins luat de pe altarul de jertf, gest prin care Isaia a fost purificat. Dup aceast purificare i schimbare a omului celui vechi, Isaia a putut sta n prezena divin i a otii cereti. El accept de bunvoie sarcina uria de a ntoarce la Dumnezeu o lume care apucase o direcie tocmai opus. Nu era deloc uoar sarcina de a determina un popor, care i astupase urechile, s asculte i s neleag chemarea la mntuire. Odat hotrt s-i duc la ndeplinire misiunea, Isaia nu se pleac n faa obstacolelor, care nu au fost puine nici chiar n faa martiriului. Din tradiie aflm c profetul Isaia moare ca martir n vremea necredinciosului rege Manase, fiind tiat n dou cu fierstrul.

Spre deosebire de atitudinea ferm i curajoas a profetului Isaia, alta este atitudinea n faa vocaiei dumnezeieti a urmaului su Ieremia. Acestuia i se face cunoscut prin cuvntul Domnului, c nc nainte de ase fi urzit el n pntece a fost sfinit i rnduit s fie profet al neamurilor (Ieremia 1,5).

La auzul cuvintelor Domnului, Ieremia, nfricoat de greutatea poverii ce se punea pe umerii si, ncearc s se eschiveze: O, Doamne, Dumnezeule eu nu tiu s vorbesc pentru c sunt nc tnr (Ieremia 1,6). Aceast scuz arat clar agonia interioar a profetului. Timid din fire, el se d napoi cnd aude chemarea lui Dumnezeu de a se duce s profeeasc poporului din Iuda i Ierusalim, i lupt mpotriva ei. i este fric

s ia asupra lui aceast sarcin i s rspund afirmativ chemrii. Se simte c este prea tnr i nepregtit pentru a duce mesajul lui Iahve poporului Su. Dumnezeu cunotea ns posibilitile lui Ieremia, i era cunoscut curajul su.

Cel chemat s ndeplineasc o astfel de misiune se consum el nsui odat cu misiunea despre care este convins c nu are cum s o evite. Datoria mplinirii ei vine cu putere dinuntrul su, din inima sa, din contiin, din mduva oaselor sale. Acceptnd aceast slujb, profetul se zbucium necontenit, triete stri de tensiune profund, de multe ori este ntmpinat cu batjocur, adversiti i ur, iar n final, n loc de rsplat profetul se alege cu suferin i chiar moarte.

Referindu-se la purificarea ce premerge actul vocaiei, Origen4 face o comparaie ntre chemarea la profeie a acestor doi mari brbai, Isaia i Ieremia. Potrivit mrturisirii lui Isaia: (Isaia 6, 5), rezult c el avea dac nu fapte necurate, cel puin cuvinte necurate. De aceea spre Isaia nu a ntins Domnul mna sa, ci doar unul din serafimi a atins cu jar ncins buzele lui i i-a zis: Iat s-a atins de buzele tale i va terge toate pcatele tale i frdelegile tale le va curei (Isaia 6, 7). Lui Ieremia, pentru c a fost Sfinit din pntecele maicii sale (Ieremia 1, 5) nu i s-a trimis nici clete nici crbune luat de pe altarul de jerf, cci nu avea nimic pentru a fi curat cu foc, ci nsi mna Domnului a fost cea care l-a atins.

Chemarea i trimiterea din partea lui Dumnezeu necesit activitate, mesaj, indiferent dac mesajul este receptat sau nu. Profeii trebuiau s aib contiina datoriei mplinite, s fac simit prezena unui prooroc al Domnului n mijlocul poporului.

Este cunoscut faptul c n Regatul de Nord, pe vremea regelui Ieroboam al II-lea,

4 Origen,Scrieri alese, n colecia Prini i Scriitori Bisericeti, vol. 6, Ed. Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 1981, p. 355

23


idolatria, luxul, imoralitatea i nedreptatea erau la ele acas. Aici este trimis s rosteasc solie divin profetul Amos. Prin activitatea sa n regatul pctos al lui Ieroboam, profetul atinsese orgoliul mai marilor timpurilor, care i-au sugerat s plece n Iudeea. Amos nu prsete inutul n care a fost trimis de Dumnezeu, ci plin de curaj i ndrezneal riposteaz: Eu nu sunt prooroc i nici fecior de prooroc, ci sunt pstor i aduntor de sicomore; i de la turm m-a luat Domnul i mi-a zis: (Amos 7, 14-15).

Din aceste cuvinte se vede c profetul se legitima nu ca un profet de meserie ci ca un profet de vocaie. El nu se nfieaz din proprie iniiativ, ci ca trimis al Domnului, pentru c Domnul nu face nimic fr s fi descoperit taina Sa proorocilor, slujitorii Lui! (Amos 3, 7).

Din clipa n care sunt chemai de sus, profeii trebuiau s se lase preocupai pn la obsesie de grija propovduirii cuvntului descoperit lor de ctre Cel ce i-a chemat. Fiind chemai de sus, profeii vorbesc n numele lui Dumnezeu i cu a Lui putere. Cine i aude pe ei, n realitate l aude pe Dumnezeu prin gura lor. Dumnezeu se servete de profei pentru a exprima voia Sa n limba omeneasc ntr-o form accesibil poporului.

Profeii coborau n aren, n mijlocul credincioilor, tulburnd tihna primejdioas a sufletelor nrite, biciuind i rsturnnd necrutor situaii comode, scuturnd din lncezeal mulimile i ndrumndu-le pe calea ngust a credinei, a nnoirii. Prin chemare, profetul este nvluit de un foc mistuitor i orice ncercare de a opri cuvntul Domnului este de prisos. Nu era de ajuns ns ca profetul numai s vorbeasc, ci viaa lui practic, conduita lui moral trebuia s fie n concordan cu nvtura propovduit. Aceasta este o coordonat fireasc a vocaiei divine, fiind i una din caracteristicile ce deosebete falii profei de adevraii profei.

Oameni de adnc seriozitate moral, profeii erau contieni c nvtura

propovduit nu-i dobndete eficacitatea deplin, numai dac este asociat i susinut consecvent de pilda unei viei ireproabile.

Idealurile mesianice le ofereau fora necesar n lupta lor pentru crearea unei lumi mai bune i mai drepte, ncepnd cu prezentul. n numele dreptii ultragiate, profeii au fost aprtorii celor asuprii i fr sprijin, aprndu-le interesele mpotriva poftelor nesioase a celor arbitrari i fr mil. Cu autoritatea lor incontestabil, ce le-o ddea contiina vocaiei, profeii se sileau s ndrepte viaa social a timpului lor prin purificarea moravurilor. Profeii nu triau n izolare ci asemenea unor lupttori, cutau nvlmeala vieii5.

Simindu-se n permanent contact cu Dumnezeu, mbrbtai i ntrii mereu de El, proorocii certau, mustrau, ameninau, scuturau pe credincioii de rnd, pe preoi, pe falii profei, cpeteniile poporului, chiar pe regi, atrgndu-i din partea lor ur, dispre, nchisoare, exil sau moarte n chinuri grele.

De la Moise pn la Ioan Boteztorul, toi proorocii au pltit tributul greu al martiriului, fie prin moarte, fie prin necazurile sau suferinele abtute asupra lor. Nu a existat pericol sau piedic n faa creia profeii s se clatine sau s dea napoi, ei rmn ca un zid de neclintit chiar i n faa celor mai grele ameninri i lovituri.

Clugrul Alb

SPECIAL:

AMINTIRI DIN TRECUT

Ceea ce va voi istorisi acum nu reprezinta un channeling, Sint amintiri.

Odata demult... dar nu foarte demult in termeni paminteni... locuiam in Brazilia. Ma numeam Raman si aveam o conditie sociala undeva spre medie.

5 Pr. Prof. Vladimir Prelipcean, Probleme sociale n Vechiul Testament, n revista Studii Teologice, anul I, 1949, nr. 1-2, p. 67

24


Imi amintesc ca era o zi frumoasa... Soarele imi mingiia trupul, copacii imi sopteau Iubirea, iarba imi vorbea...

Ma aflam intr-o caruta trasa de un singur cal. Ma intorceam spre casa si simteam nerabdarea celor 2 copii ce ma asteptau sa sosesc.

Drumul era oarecum serpuit, in dreapta erau stinci, jos era Oceanul. Intotdeauna Apa m-a chemat, intotdeauna am simtit ca Apa reprezinta ceva special pentru mine. In dreapta... un colt de rai... totul era viata.

Mergeam... mergeam... simteam Viata. La un moment dat, din spate s-a apropiat o masina neagra, model de inceput de secol. Il cunosteam pe cel ce conducea acea masina.

Nu a avut rabdare, a trecut pe linga noi cu ceea ce pe vremea acea se numea a fi o viteza ametitoare. Calul s-a speriat. Ramon nu intelegea ce se intimpla... sau poate intelegea. Timpul s-a dilatat brusc... si totul s-a terminat cu caderea de pe stinci. Caderea... hmmm... a fost ceva inaltator. Imi amintesc ca si cum acum s-ar intimpla. Calul a cazut peste Ramon si totul s-a terminat pentru acel moment si pentru aici.

M-am intors Aici. Am schimbat insa Momentul. Acum vreo 2 ani mi-am reamintit aceste secvente din existenta mea si am inteles ca persoana ce era in masina este in acelasi timp aici si nu poate pleca pina nu va avea iertarea mea.

Imediat cum am inteles acest lucru, mi-a aparut in fata ochilor chipul bunicii mele. OK. Am iertat-o din toata inima. Asta a fost acum 2 ani, iar bunica mea a continuat sa experimenteze aici si acum. La un moment dat m-am indoit de ceea ce a stiut inima mea, si am lasat oarecum in suspans aceasta nelamurire. Ma gindeam ca poate intr-un alt moment voi intelege cine este acea fiinta ce era pe linga mine si nu poate pleca pina nu are iertarea mea.

Ieri, brusc am simtit ca vreau sa-mi vizitez bunica. Am fost la ea si fara cuvinte pamintene, i-am cerut iertare. Am inteles instantaneu ca nu eu eram cea care trebuia sa ierte. Ea trebuia sa ma ierte pe mine. Acea viata, in care m-am numit

Ramon... nu era singura in care noi ne-am intilnit.

I-am cerut iertare si desi nimic nu s-a facut la nivel de pamintean, m-a iertat din toata inima ei.

Aseara, spre miezul noptii, am primit un telefon de la fratele meu care mi-a spus ca bunica mea si-a incheiat deocamdata drumul de aici. Avea 94 de ani si astazi era ziua ei de nume.

Am simtit Iubirea si un sentiment de usurare. M-am intins in pat, mi-am lasat aici trupul de carne si am plecat s-o intilnesc. Mi-am creat un fel de obicei, ca atunci cind cineva pleaca, sa ne intilnim si sa-i explic... sa-i explic... pentru a usura trecerea. Am ajuns acolo, nu a trebuit sa-i explic eu prea multe. Deja erau atitea spirite ce eu le cunoscusem in aceasta trecere. A fost... sublim. De fapt... nu as putea explica cum a fost. Dar a fost si este.

Am venit Aici si Acum pentru a-mi plati multe, multe din datoriile pe care eu le-am facut in diverse locuri si timpuri. Am inteles multe si am simtit multe. Un singur lucru nu intelegeam. De ce tot timpul aveam senzatia ca bunica mea nu ma iubeste asa cum o bunica ar trebui sa iubeasca o nepoata.

Ieri am inteles. Iubirea are multe moduri de manifestare. Iubirea ne poate da sentimentul pamintean ca ne-ar lovi pina ce intelegem si simtim. In acel moment, Iubirea se dezvaluie in fata ochilor si Inimilor noastre.

Va multumesc ca m-ati ascultat.Va doresc sa puteti simti Iubirea Pura

si Neconditionata in orice moment al existentei voastre de Aici si Acum.

Mirela Simonescu

CUPLU

ROLUL TASTEI DELETE IN RELATIILE DE CUPLU

De multe ori in viata noastra sunt relatii care cu timpul devin toxice. Multi citori ne

25


intreaba despre tehnici psihologice optime care sa ii ajute sa treaca peste momentele dificile din viata lor.

Cei mai multi dintre noi suntem utilizatori ai calculatoruilui. Calculatorul a fost inventat de mintea umana, este o transpunere tehnica a cesteia se de multe ori ne ofera solutii la care nici nu ne-am gandit.

De exemplu tasta Delete. Cred ca sunteti familiarizati cu totii in ceea ce priveste functiile acesteia. Daca ea poate fiutilizata pentru a sterge un fisier nedorit din sistemul informatic, de ce nu ar putea fi utilizata pentru a sterge ceva nedorit din sin sistemul cognitiv?

Haideti sa vedem acum cateva dintre mesajele care insotesc actionarea tastei DELETE. De obicei, mesajele care apar la actionare tastei delete sunt urmatoarele:

Confirm File Delete: Are you sure you want to send this file to the Recycle Bin?

Raspunsuri posibile

YES si NO

This file is too big for the Recycle Bin. Are you sure you want to permanently delete this file?

Are you sure you want to delete thie file forever?

Chiar daca doare uneori, atitudinea e cea care conteaza.

Dar ce ne facem daca sistemul da mesaje de eroare, cum ar fi:

Unable to delete this file because it is being used by another or program. (Nu se poate sterge acest fisier deoarece este utilizat de un alt program sau de o alta persoana).

Este nevoie de vointa. De a avea vointa de a avea stari bune si nu stari rele.

Cat de bine este atunci cand te simti eliberat de constrangeri! Lumea e altfel doar

pentru ca ti-ai schimbat atitudinea in legatura cu un anumit aspect!

Sia cum poti zice cu bucurie:

Your system is free from any viruses. Your system has been updated!

Carmen Moraru

REVELAII

NIMIC NU E INTAMPLATOR

Pentru ca nimic nu e intamplator. Pentru ca totul exista dinainte de a se manifesta. Imi place teoria cu nimic nu e intamplator. Parca ma simt pusa la adapost atunci cand ma gandesc la viata mea, care are o traiectorie pe care eu o simt protejata. Important e sa nu las semnele sa treaca neobservate. Sa-mi organizez dorintele, care vor prinde viata, la vremea lor.

Am ascultat un Cuvant adevarat. Fiecare vorba desi o stiam in mare parte pe dinafara, m-a surprindea intr-un mod placut, avea esenta, energie, vibratie in strafundurile sufletului. Constiinta simtea ca dimensiunea e mai profunda, ca mesajul este insusi Cuvantul, care avea o greutate si o credibilitate netagaduita pentru perfidia iscoditoare a ratiunii.

Simturile sufletului nu se inseala. Adevarul e simtit, trait. Nu te poti insela atunci cand intelegi ca partii spirituale din tine i se adreseaza mesaje de care ai atata nevoie, nu mai esti carcotas, traiesti pentru ca simti, simti pentru ca intelegi. E poate cea mai puternica stare de siguranta pe care de multe ori nu o avem fata de lucrurile cele mai simple.

Am participat la o sedinta de exorcizare. Am incercat sa simt cat mai multe lucruri. Nu mi-am prefabricat senzatii. Nu m-am asteptat la nimic, de fapt nici sedinta in sine nu era un lucru pe care il asteptam. Simteam forta si durere. In mine se petrecea o zbatere incarcata cu ganduri haotice despre bine sau rau. Nu m-am pozitionat pe nici unul din talere, pentru ca simteam oarecum ca

26


teritoriul de batalie facea parte din ceva aflat in afara mea, care insa emana o irezistibila dorinta de eliberare. Dar de ceva extern, de un fel de extensie ce imi era familiara. Am inteles ca elementele care ma perturbau aveau de a face cu felul de a privi lucrurile, cu nivelul mental, nicidecum cu corpul fizic. Eram parca in cadrul unei sedinte mai grele de bioterapie. Asta pentru ca omul care se ocupa de ritual era foarte inaltat, imi castigase increderea prin discursurile pe care le tinuse.

Simteam multa protectie in jurul meu. Stiam ca omul era stapan pe sine, m-am permis sa inteleg si sa constientizez fiecare senzatie, din crestet pana-n talpi. Energiile exterioare de fiecare data starnesc fiori, misca un echilibru, ofera senzatii, produc haos, iar in cele din urma devin familiare, se contopesc cu fiinta care le imbratiseaza si isi ating telul. Si eu am simtit tot vartejul transformarii. M-am simtit bulversata, dar stiam ca e ceva de bine, percepeam un usor iz de eliberare, de armonizare care treptat a umplut marele gol initial.

Pot cu certitudine afirma ca aceste stari nu s-au petrecut in transa, sub aspectul halucinant al constiintei modificate, pentru ca multe din senzatii aveau argumentele pe care le-am experimentat in domeniul bioenergetic. De aceea nu se poate pune problema nici unei forme de manipulare. M-am deschis atat cat am avut nevoie, cu dorinta sincera de a purifica ceva greoi, apasator, in deplina cunostinta de cauza.

Acum la cateva saptamani de traierea acestei experiente pot spune ca mi s-a oferit sansa de a vindeca o mica particica alterata din mine, ca nu a existat doar o bucurie inselatoare, de moment, ca e vie si nu inteleg de ce nu am recurs mai de mult la acest tratament, daca il pot numi asa.

Sau poate ca asa cum m-am exprimat in inceputul materialului, poate doar acum era timpul nimic nefiind intamplator.

Nu stiu pana unde pot merge cu sinceritatea. Unde sa ma opresc cu dezvaluirile deoarece zilele trecute am ascultat o experienta personala spusa cu atata aplomb, incat desi se vorbea despre

Dumnezeu am simtit o banalizare fara margini, pe o tema atat de mareata.

Daca si cei care in acest moment citesc aceste randuri ma judeca asa cum mi-am permis eu sa o cataloghez pe individa ce se expunea pe tava publica probabil ar trebui sa inchei aici.

Dar cu orice risc a mai ramas de povestit un nepretuit amanunt.

s-a facut o rugaciune colectiva de vindecare. Respectand canoanele trebuia sa ridic mainile spre cer. Preotul ne-a spus ca Iisus ne va atinge Am simtit toata jena sacrilegiului cand mintea mi-a fost strabatuta de acest gand. Mana stanga mi s-a intors intr-o pozitie de implorare, nu era nimic agresiv, insa parca multe alte gesturi se petreceau in interior, iar acest lucru m-a atentionat. Ma intrebam daca s-a petrecut ceea ce spusese preotul, dar atat de tare m-a rusinat aceasta ide, incat am preferat sa inchid ochii si sa fac abstractie de ea. In timpul acestui dialog interior, in urma caruia mi-am adus mana la pozitia initiala, experienta s-a repetat. Din nou mana stanga a luat pozitia de implorare, fara ca eu sa coordonez acest lucru. Insa de aceasta data am simtit fericire. Aveam o stare profunda de bucurie, pe care de mult nu o mai simtisem. Cu adevarat cred ca M-a atins!...

Roxana Velea

PARANORMAL

POVESTE DIN ALBASTRU

Rindurile de mai jos se doresc a fi o redare cit mai exacta a ceea ce la un moment dat de timp terestru, s-a petrecut in Realitatea pe care am ales-o s-o experimentez Aici si Acum. Totul fiind subiectiv si relativ probabil ca unora, rindurile, le vor parea a fi interesante altora nu. Indiferent de ce sentimente va trezesc rindurile de mai jos, totul este conform cu ceea ce fiecare am ales sa experimentam de aceasta data. Parerea mea este ca indiferent de cit de diferita este Realitatea cuiva, de Realitatea mea,

27


asta nu inseamna ca Realitatea mea ar fi mai Reala decit alta. Pur si simplu cred ca fiecare am ales sa experimentam ceva de care avem nevoie Acum.

O sa va spun despre prima mea intilnire constienta, din punctul de vedere al celei de a 3-a dimensiuni in care traim acum, cu o Entitate pe care noi o cunoastem sub numele de Ashtar.

Acum aproximativ 4 ani terestrii, in una din plimbarile mele nocturne, am intilnit o Entitate ce s-a prezentat sub numele de Hilarion si care mi-a spus ca sint asteptata pe nava Ashtar-ului. ( Trebuie sa precizez ca la momentul respectiv, nu auzisem de Ashtar si nu aveam nici cea mai vaga ide cam despre ce ar fi vorba. )

Cum, de cite ori mi se face o invitatie, imi place s-o onorez, am acceptat. Hilarion, arata ca un om, si nu prea. Avea o oarecare forma, dar parca mai mult era sfera. Sau daca as putea spune, avea in acelasi timp 2 forme: una umana, de consistenta unui abur, predomina culoarea galbena si alta forma sferica luminoasa, tot de consistenta Aburului, sau cel putin asa l-am perceput eu in acel Moment. Parerea mea este ca Entitatile ce ni se prezinta, apar in fata noastra exact sub forma in care noi am dori sa-I vedem ( cu ochii fizici sau spirituali ). Cred ca ni se arata exact in forma in care noi sintem in stare sa-I percepem constient in Acel Moment al Evolutiei noastre. Poate ca in acest moment ni se infatiseaza intr-un fel, iar dupa 1 an terestru ( sa spunem ) ni se va infatisa altfel, deoarece intre timp sintem sensibili la alte vibratii si la alte Realitati.Sa revenim. Am plecat cu Hilarion, deplasarea facindu-se oarecum Ascendent si avind ca ghid o Raza de Lumina. Culoarea predominanta era Alb, dar puteai vedea distinct cu vederea periferica orice alta culoare. Daca imi mutam privirea pe punctul unde tocmai vazusem o culoare, aceasta se transforma instantaneu in Alb.

Am ajuns intr-un loc ce semana si nu semana cu navele pe care le stim noi din filme. Nu realizez ce forma exterioara

avea nava in care am intrat ( erau multe, foarte multe ) deoarece am ajuns direct in interiorul acesteia. Informatia ca erau multe astfel de nave... a fost o informatie ce am stiut-o instantaneu, nimic vizual,

Documents

Clepsidra Albastra Nr 9 Iulie 2007