Click here to load reader

BOLILE graului

  • View
    301

  • Download
    6

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Bolile graului si combaterea lor

Text of BOLILE graului

BOLILE,DAUNATORIIGRAULUISI COMBATEREA LOR1.BOLILEGRAULUISICOMBATEREALORProductia plantelor agricole, inclusiv a graului, inregistreazapagube datorita diferitelor boli infectioase si neinfectioase.Bolile infectioase sunt produse de agenti patogeni, indeosebide ciuperci. Bolile neinfectioase (neparazitare, fiziologice) suntproduse de factorii nefavorabili ai mediului ambiant (factoriclimatici, pedologiei, de nutritie, agenti poluanti etc.).Agentii patogeni ai bolilor infectioase ale graului suntvirusurile, microplasmele, bacteriile si ciupercile.Cele mai maripagube sunt produse de ciuperci, dupa care urmeaza cele cauzatede virusuri, bacterii si micoplasme.1.1.BOLIPRODUSEDEVIRUSURISe cunosc pana in prezent peste 30 de viroze la grau. Acestea se deosebesc intre ele prin insusirile morfologice, biochimice siserologice ale virusurilor, prin vectorii care transmit virusurile, prinspecificitatea gazdei, prin simptomele bolii de planta-gazda.Transmiterea bolii de la plantele bolnave la cele sanatoase se face de regula prin insecte (indeosebi afide), care sunt principaliivectori ai virusurilor care ataca graul. Virozele pot fi, de asemeneatransmise prin lastari, seva, seminte si polen.Metoda cea mai economica si mai eficace de combatere avirozelor graului este cultivarea soiurilor rezistente.Principalele viroze specifice graului sunt:Piticirea graului(Wheat dworf)Prezinta o mare asemanare cu mozaicul graului de toamna.Simptomele bolii.Caracteristica principala a planteloratacate este talia pitica provocata de actiunea fitotoxica a virusuluisi de actiunea de suctiune a sevei de catre vectori.Atacul este maipronuntat cand se produce la plantele tinere si mai putin accentuatcand are loc in faze de vegetatie mai avansate. In primul cazplantele nu inspica, in al doilea caz pot inspica, dar boabele sunt nedezvoltate si sistave. Pe frunzele plantelor atacate apar pete deculoare verde deschis, care mai tarziu devin galben-brune. Cutimpul petele se unesc, determinand ingalbenirea si necrozareafrunzelor.Combaterea boliise efectueaza prin cultivarea soiurilorrezistente.Mozaicul striat al graului(Wheart streak mosaic,yellow mosaic)Simptomele bolii.Plantele atacate raman mici, iar pefrunzele acestora apar striatii discontinui, de culoare verde-galbuie,dispuse paralel cu nervurile frunzei. Atacul este mai intensprimavara, cand temperatura creste, determinand piticirea siingalbenirea plantelor. Frunzele devin de culoare galbena,necrotice si se rasucesc, spicele raman sterile.Prevenirea si combaterea bolii.Cultivarea soiurilor de graurezistente la atacul virusului constituie metoda cea mai sigura. Prinutilizarea liniilor de substitutie cromozomiale si de translocatieintercromozomiala cu speciile de Agropyron si Aegilops, se vorputea crea soiuri rezistente.Mozaicul patat al graului(Wheat spot mosaic, Wheatspot, Wheat spot chlorosis)Simptomele bolii.Sunt vizibile incepand din faza deplantula, cand pe frunze apar pete mici de culoare verde deschis.Pe masura ce plantele inainteaza in vegetatie plantele seinmultesc, devin necrotice , se maresc si se unesc intre ele siimprima frunzelor o culoare galbena aurie, de unde si denumireade cloroza patata. In afara acestui fenomen poate apare sifenomenul de piticire , determinand chiar moartea plantelor, maiales cand mozaicul este asociat cu mozaicul striat al graului.Prevenireasicombaterea bolii.Se efectueaza prin aceleasimetode ca si in cazul mozaicului striat al graului.1.2.BOLIPRODUSEDEBACTERIIPutrezirea bazala a glumelorSimptomele bolii.Boala debuteaza prin aparitia culoriiinchise sau a unor striatii de culoare inchisa pe jumatatea inferioaraa glumelor. Tesuturile din dreptul zonelor colorate incep sa seinmoaie, proces care se extinde si asupra rahisului si bazeiboabelor. Concomitent, la baza glumelor apare exudatul bacterian.Boabele raman mici, nedezvoltate, avand baza embrionului usorcolorata in brun sau negru. Boala se manifesta rar pe frunze.Agentul patogeneste bacteria Pseudomonas atrofaciens (McCull).Prevenirea si combaterea bolii.Desi nu s-a stabilit daca bacterioza se transmite prin seminte, tratarea acestora cu substante bactericide este necesara.Innegrirea glumelor.Este o boala foarte raspandita.Simptomele bolii.Constau in aparitia unor pete si striatiilongitudinale de culoare bruna sau neagra pe glume, frunze siariste. Boabele, in caz ca se formeaza, au partea bazalanedezvoltata si-si pierd capacitatea germinativa.Agentul patogeneste Xanthomonas translucens.Prevenirea si combaterea bolii.Deoarece bacteriile persista6 luni este necesara dezinfectia semintelor. Aplicarea unei rotatii incare graul sa revina mai rar pe aceeasi sola si distrugerea ierburilor-gazda dau rezultate bune. Metoda cea mai indicata este utilizarea soiurilor rezistente la boala.Arsura spicului.Simptomele bolii.Se manifesta prin aparitia pe spic a unorexudate de culoare galbena. De cele mai multe ori spicele afectate de boala se deformeaza si devin cleioase.Agentul patogen.Este bacteria Corynebacterium tritici(Hutch) Burk. Vectorul acestei boli este Anquina tritici.Prevenirea si combaterea bolii.Metodele folosite pentrucombaterea nematodului Anquina tritici sunt valabile si pentru combaterea arsurii spicului. Trebuie evitata cultivarea graului pesolurile umede, deoarece daunele produse de boala se micsoreaza.1.BOLIPRODUSEDECIUPERCIMajoritatea bolilor graului sunt produse de ciuperci.Ciupercile, ca si insectele, poseda cea mai mare capacitate deinmultire si de adaptare la conditiile de mediu.Datorita mecanismelor lor multiple de a forma noi rasefiziologice, ele prezinta un permanent pericol pentru grau chiar siatunci cand dispunem de soiuri rezistente.Fainarea graului(Erysiphe graminis).Fainarea este una dintre cele mai importante boli ale graului.Simptomele graului.Fainarea apare pe toate organeleaeriene ale plantei, cel mai frecvent pe frunze si pentru care esteconsiderata o boala foliara. Boala apare in special pe parteasuperioara a frunzelor din etajele inferioare ale plantei, in oricefaza de vegetatie a graului.Atacul se caracterizeaza prin aparitiaunor pete de culoare alba cenusie la suprafata organelor plantei,care reprezinta miceliul ciupercii.Agentul patogen.Este ciuperca Erysiphe graminis f. sp.tritici March.Prevenirea si combaterea bolii.Metoda cea mai indicataeste combaterea pe cale chimica a bolii cu fungicide sistemiceselective.O alta metoda este cultivarea soiurilor rezistente la fainare.Pentru diminuarea pagubelor produse de fainare un rol importantil detin masurile agrofitotehnice: utilizarea unei rotatiicorespunzatoare a culturilor, distrugerea samulastrei si a resturilorvegetale ramase dupa recoltare, respectarea epocii optime desemanat, a densitatii normale, aplicarea corecta a ingrasamintelorcu azot, fosfor si potasiu.Rugina galbena a graului(Puccinia striiformis).Cele mai pagubitoare epitifii sunt cele care apar inainte sauin timpul infloritului. Ca si fainarea, atacul de rugina galbenaintensifica procesele de transpiratie si respiratie si diminueazafotosinteza, stanjenind astfel functiile de nutritie.Astfel, suntafectate negativ dezvoltarea si vigoarea plantelor si umplereaboabelor, facand sa scada productia.Simptomele bolii.Acestea sunt forma liniara a pustulelor cuuredospori de pe frunzele plantelor adulte de grau si culoareagalbena stralucitoare a uredosporilor, de unde si numele de 'ruginastriata' sau 'rugina galbena'. Striurile se afla intre nervurile frunzeicare limiteaza raspandirea lor laterala. Cand sunt conditii favorabile pentru dezvoltarea ciupercii, striurile conflueaza si pot sa acopereintreaga suprafata a frunzei.Agentul patogen.Acesta este ciuperca Puccinia striiformisWest f. sp. tritici Erikss.Prevenirea si combaterea bolii.Cel mai eficace mijloc decombatere a ruginii galbene a graului este cultivarea de soiurirezistente. Metoda cea mai eficace este combaterea chimica prinfolosirea fungicidelor sistemice cu actiune curativa si eradicativa. Casi la fainare se recomanda si aplicarea masurilor culturale.Rugina bruna a graului(Puccinia recondita Rob)Se mai numeste si rugina frunzei si este cea mai raspanditadintre cele trei rugini.Simptomele bolii.Atacul se manifesta in special pe limbulfrunzelor si mai rar pe teci si tulpini. Cand atacul este puternic,frunza se acopera in intregime de pustule, care nu se unesc insa.Pustulele sunt acoperite de epiderma, care mai tarziu se exfoliazapunand in libertate uredosporii.Agentul patogeneste ciuperca Puccinia recondita Rob.Prevenirea si combaterea bolii.Cultivarea de soiurirezistente constituie cel mai eficient mijloc de prevenire a bolii.Celelalte metode sunt asemanatoare cu cele mentionate la ruginagalbena.Rugina neagra a graului(Puccinia graminis Pers.)Este denumita si rugina tulpinii. La noi, rugina neagra agraului constituie o problema numai pentru soiurile de grau detoamna tardive.Simptomele bolii.Denumirea de rugina neagra provine dela culoarea bruna inchis a uredosporilor si a teleutosporilor. Semanifesta pe toate organele plantei: tulpina, frunze (teci si limb), glume si ariste prin aparitia de pustule.Datorita vatamarii epidermei pe suprafete intinse, procesul detranspiratie al plantei se mareste foarte mult, ceea ce are dreptconsecinta o sistavire accentuata a boabelor de grau.Agentul patogeneste ciuperca Puccinia graminis Pers.).Prevenirea si combaterea bolii.Cea mai buna si sigurametoda de evitare a bolii este cultivarea soiurilor rezistente si asoiurilor precoce care scapa de atac. Dintre masurileagrofitotehnice este indicata rotatia corespunzatoare a culturilor,precum si celelalte masuri prevazute la celelalte doua rugini.Fusarioza spicelor de grau(Fusarium spp.)Boala mai este cunoscuta sub denumirea de arsura spicelor,inrosirea spicelor sau albirea spicelor de grau.Pierderile de recolta se reflecta in sterilitatea florilor si slabaumplere a boabelor. Toxinele secretate de agentii patogeni careproduc boala si care se acumuleaza in boabe sunt toxice atatpentru animale cat si pentru om.Simptomele bolii.Partile afectate sunt