Click here to load reader

BOLILE NEUROPSIHICE

  • View
    70

  • Download
    8

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Boli neuropsihice

Text of BOLILE NEUROPSIHICE

  • BOLILE NEUROPSIHICE N MEDICINA FAMILIEIPROF RESTIAN ADRIAN

  • LA MF POATE VENI ORICE BOLNAV CU ORICE BOALDEOARECE MF ESTE MEDICUL DE PRIM CONTACTLA MF POATE VENI ORICE BOLNAV DE ORICE VRSTPOATE VENI UN COPIL CU OTIT MEDIE ACUTPOATE VENI UN ADULT CU PNEUMONIEPOATE VENI UN BTRN CU DEMEN SENILPOATE VENI UN BRBAT CU ADENOM DE PROSTATPOATE VENI O GRAVID CU DISGRAVIDIEPOATE VENI ORICE BOLNAV CU ORICE BOAL

  • DE CINE DEPIND SOLICITRILE MFSOLICITRILE MF DEPIND DE INCIDENA I PREVALENA BOLILORCU CT O BOAL ARE O INCIDEN I O PREVALEN MAI MARE CU ATT EA VA SOLICITA MAI FRECVENT MFEXEMPLU DE INCIDEN BOLILE RESPIRATORIIDE PREVALEN HTA, CARDIOPATIA, ETCSOLICITRILE MAI DEPIND DE NUMRUL DE BOLNAVIDE SITUAIA ECONOMIC, ETC

  • BOLILE NEUROPSIHICE AU O INCIDEN I O PREVALEN FOARTE MAREINCIDENA PE PRIMELE LOCURI SE AFL BOLILE RSPIRATORII, BOLILE DIGESTIVE, BOLILE CARDIACE I BOLILE NERVOASE I ALE ORGANELOR DE SIMPREVALENA PE PRIMELE LOCURI SE AFL BOLIEL CARDIOVASCULARE, BOLIEL DIGESTIVE, BOLIEL RESPIRATORII I BOLILE NERVOASE

  • CELE MAI FRECVENTE BOLI NEUROLOGICEPRINTRE CELE MAI FRECVENTE BOLI NEUROLOGICE CU CARE ESTE CONFRUNTAT MF SE AFLMIGRENAEPILEPSIABOALA ALZHEIMERBOALA PARKINSONPOLINEVRITELEAVC

  • CELE MAI FRECVENTE BOLI PSIHICECELE MAI FRECVENTE BOLI PSIHICE CU CARE ESTE CONFRUNTAT MF SUNTDEPRESIILE PSIHICEANXIETATEATULBURRILE DE PERSONALITATEALCOOLISMULBOALA ALZHEIMERADICIILEADHD

  • ABORDAREA BOLNAVULUI NEUROPSIHICDEOARECE BOLILE DE DIFERITE SPECIALITI NECESIT O ABORDARE SPECIALBOLNAVUL NEUROPSIHIC NECESIT UN ANUMIT MOD DE ABORDAREDE ACEEA MF TREBUIE S TIE S ABORDEZE BOLNAVUL NEUROLOGIC I BOLNAVUL PSIHICADIC TREBUIE S TIE S CONSULTE BOLNAVULS STABILEASC UN DIAGNOSTIC DE SUSPICIUNES TIE S IA DECIZIA INIIAL

  • CONSULTAIA MINIMAL DE SPECIALITATEPENTRU A PUTEA SZTABILI UN DIAGNOSTIC PREZUMTIVPENTRU A PUTEA LUA DECIZIA INIIALMF TREBUIE S TIE S EFECTUEZE O CONSULTAIE MINIMAL DE SPECIALITATEADIC S CONSULTE BOLNAVUL NEUROLOGICS CAUTE SEMNELE I SIMPTOMELE CORESPUNZTOARES STABILEASC DIAGNOSTICUL DE SPECIALITATES IA DECIZIA INIIAL

  • CONSULTAIA MINIMAL DE NEUROLOGIE SE IMPUNE ATUNCI CND BOLNAVUL PREZINT UN SIMPTOM CARE AR PUTEA FI DETERMINAT DE O BOAL NEUROLOGICN ACEST CAZ ESTE OBLIGAT S IA N COSISERARE EXITENA UNEI BOLI NERVOASEDE ACEEA TREBUIE S FAC O ANAMNEZ INTIT PE SISTEMUL NERVOSS FAC UN EXAMEN FIZIC MAI ATENT AL SISTEMULUI NERVOSS STABILEASC DIAGNOSTICUL BOLII RESPECTIVE

  • PRINCIPALELE SIMPTOME CARE POT S SUGEREZE O BOAL NEUROLOGIC

  • PRINCIPALELE SIMPTOME CARE POT SUGERA O BOAL PSIHICSIMPTOMELE CAARE POT SUGERA O BOAL PSIHIC POT FITULBURRI DE PERCEPIETULBURRI DE MEMORIETULBURRI DE GNDIRETULBURRI ALE INSTINCTELORTULBURRI ALE CONTIINEI

  • EXEMPLE DE TULBURRI DE PSIHICETULBURRI DE PERCEPIEILUZIILE, HALUCINAIILE, CONFUZIILEN PSIHOZE, INTOXICAII, ALCOOLISMTULBURRI DE GNDIRELENTOARE, FUGA DE IDEI, OBSESIILE, DELIRUL, DEZORGANIZAREAN PSIHOZE, N DEMENE, INTOXICAII, ALCOOLISMTULBURRI AFECTIVEDEPRESIE, MELANCOLIE, EUFORIE, ETC

  • CEFALEEACEFALEEA ESTE UN SIMPTOM FOARTE FRECVENT NTLNITPESTE 90% DIN INDIVIZI AU CEL PUIN UN EPISOD DE CEFALEE PE AN10+15% SUFER N MOD CURENT DE CEFALEECEFALEEA POATE FI PRIMAR SAU SECUNDARCEFALEEA SECUNDAR POATE FI PRODUS DE FOARTE MULTE BOLIDE ACEEA DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC ESTE FOARTE GREU DE STABILIT

  • CLASIFICAREA CEFALEELORCEFALEILE POT DI MPRITE NCEFALEI PRIMAREMIGRENACEFALEEA DE TENSIUNECEFALEEA N CIORCHINECEFALEI SECUNDAREBOLI NERVOASEBOLI CARDIOVASCULAREBOLI RENALE, INTOXICAIIBOLI PSIHICE, ETC.

  • 1.1 Primary headaches 1.1.1 ICHD 1, ICD10 G43: Migraine1.1.2 ICHD 2, ICD10 G44.2: Tension-type headache (TTH)1.1.3 ICHD 3, ICD10 G44.0: Cluster headache and other trigeminal autonomic cephalagias1.1.4 ICHD 4, ICD10 G44.80: Other primary headaches1.2 Secondary headaches 1.2.1 ICHD 5, ICD10 G44.88: Headache attributed to head and/or neck trauma1.2.2 ICHD 6, ICD10 G44.81: Headache attributed to cranial or cervical vascular disorder1.2.3 ICHD 7, ICD10 G44.82: Headache attributed to non-vascular intracranial disorder1.2.4 ICHD 8, ICD10 G44.4 or G44.83: Headache attributed to a substance or its withdrawal1.2.5 ICHD 9, ICD10 G44.821 or G44.881: Headache attributed to infection1.2.6 ICHD 10, ICD10 G44.882: Headache attributed to disorder of homeostasis1.2.7 ICHD 11, ICD10 G44.84: Headache or facial pain attributed to disorder of cranium, neck, eyes, ears, nose, sinuses, teeth, mouth or other facial or cranial structures1.2.8 ICHD 12, ICD10 R51: Headache attributed to psychiatric disorder1.3 Cranial neuralgias, central and primary facial pain and other headaches 1.3.1 ICHD 13, ICD10 G44.847, G44.848, or G44.85: Cranial neuralgias and central causes of facial pain1.3.2 ICHD 14, ICD10 R51: Other headache, cranial neuralgia, central or primary facial pain

  • MIGRENAMIGRENA ESTE O BOAL FOARTE FRECVENTAFECTEAZ 10-15% DIN POPULAIA GENERALMIGRENA ARE DE OBICEI UN CARACTER EREDITARDE ACEEA EA DEBUTEAZ DE OBICEI N COPILRIEEA ESTE REZULTATUL UNEI HIPERREACTIVITI VASCULAREINTERVINE SEROTONINA, HISTAMINA, BRADIKINA, NOCICEPTINA, ENDORFINELE, ETC

  • MANIFESTRILE CLINICE DIN MIGRENHEMICRANIE, PULSATILACCENTUAT DE LUMIN, DE ZGOMOTE I EFORTPALOARE SAU CONGESTIEFOTOFOBIE, GREURI, VRSTURITULBURRI DE RITM CARDIACEAMEELITULBURRI SENZITIVE

  • CLASIFICAREA MIGRENELORMIGRENELE POT FI CALSIFICATE N MIGRENA CLASICMIGRENA COMUNMIGRENA OFTALMOPLEGICMIGRENA HEMIPLEGICMIGRENA BAZILARMIGRENA ABDOMINAL

  • TRATAMENTUL MIGRENELORTRATAMENTUL CRIZEIANTALGIGE, ANTIINFLAMATOAREDERIVAI DE ERGOTAMINANTAGONITI DE SEROTONIN, SUMATRIPTANI

    TRATAMENTUL DE PRVENIRE A CRIZELORBETABLOCANTEANTIHISTAMINICEANTIDEPRESIVEANTICALCICE

  • CEFALEEA DE TENSIUNEREPREZINT 90% DIN CEFALEILE PRIMAREDETERMINAT DE SUPRASOLICITRI PSIHICESTRESURI PSIHICEEXCESUL DE CAFEAPOZIII VICIATE ALE CAPULUICONTRACTURA MUCHILOR GTULUI I ALE CAPULUI

  • MANIFESTRI CLINICEDEBUT LENT, PROGRESIVCEFALEE CONSTRICTIV PRESANTBILATERALNEPULSATILDE INTENSITATE MODERATNU ESTE NTOVRIT DE FOTOFOBIE, DE GREURI I VRSTURI

  • CONVULSIILESUNT FOARTE FRECVENT NTLNITE N MFMAI ALES LA COPILUL MICPOT FI DETERMINATE DE FEBRTULBURRI METABOLICETRAUMATISMELEZIUNI CEREBRALETOXICE

  • CLASIFICAREA CONVULSIILORLA COPIL CONVULSIILE POT FI MPRITE N CONVULSIIFEBRILE NEFEBRILECONVULSIILE FEBRILE POT FISIMPLE SUNT UNICE DUREAZ APROXIMATIV 5 MINUTE, FR DEFICIT POSTCRITICCOMPLICATE APAR I SUB UB ANDUREAZ MAI MULT DE 5 MINUTESUNT URMATE DE DEFICIT POSTCRITIC

  • EPILEPSIAESTE O BOAL DESTUL DE FRECVENT NTLNIT N MF, PREVALENA 1-2%DETERMINAT DE FACTORIGENETICIPERINATALILEZIONALIINFECIITOXICE

  • MANIFESTRI CLINICESUB FORM DE CRIZETONICO-CLONICE DE GRAND MALCLONICE PURETONICE PUREHIPOTONICEAKINETICECRIZE JAKSONIENECRIZE PSIHOMOTORII

  • CLASIFICAREA EPILEPSIILORCRIZE DE GRAND MALCRIZELE DE PETIT MALCRIZELE AKINETICECRIZELE JAKSONIEIECRIZELE PSIHOMOTORIICRIZELE HIOPTONICCRIZELE MIOCLONICE

  • CRIZA DE GRAND MALPESTE 80% DIB CAZURIDEBUT BRUSCPIEDEREA CUNOTINEICONTRACTURI TONICE GENERALIZATE 20-30 SECURMATE DE CRIZE CLONICESECUSE MIOCLONICE GENERALIZATEURMATE DE COM RELAXAREA SFINCTERELOR

  • CRIZELE DE PETIT MAL CRIZE BRUTE I SCURTE DE PIEDREA CUNOTINEINTRERUPEREA BRUSC A ACTIVITIIPRIVIRE N GOLDUREAZ 5-10 SECUNDERELUAREA ACTIVITIIAMNEZIA ATACULUI

  • TRATAMENTUL EPILEPSIEITRATAMENTUL CRIZELORDIAZEPAMCLONAZEPAMFENITOINTRATAMENTUL DE PREVENIRE A CRIZELORCARBAZEPINAFENITOINACLONAZEPAMULVALPROATUL DE SODIUGABAPENTINA, PREGABALINA

  • TREMURTURILESUNT FOARTE FRECVENT NTLNITE MAI ALES LA BTRNIELE POT FI CLASIFICATE NTREMORUL POSTURAL, N TULBURRI METABOLICE, MEDICAMENTE, SEVRAJ ALCOOLTREMORUL DE REPAUS, BOALA PARKINSONTREMORUL INTENIONAL, LA MICRI VOLUNTARE, LEZIUNI CEREBELOASE

  • BOALA PARKINSONARE O PREVALEN DE 5% N POPULAIA PESTE 80 DE ANIESTE DETERMINAT DE O SCDERE A DOPAMINEI N LOCUS NIGER I LOCUS CERULEUSCA REZULTAT AL UNOR PROCESE DEGENERATIVEA UNOR INFECIIA UNOR LEZIUNIA UNOR INTOXICAIIA UNOR MEDICAMENTE, NEUROLEPTICELE

  • MANIFESTRI CLINICETREMURTURI DE REPAUSDISPAR LA MICAREBRADIKINEZIEINSTABILITATE POSTURALFACIES IMOBILTREMOR PERIORALMARSUL CU PAI MICI I TRIITENDINA DE CDEREDETERIORARE MINTAL

  • TRTAMENTUL BOLII PARKINSONN TRATAMENTUL BOLII PARKINSON SE POT FOLOSIPRECUROSRI AI DOPAMINEI, LEVODOPAINHIBIT AI DECARBOXILAZEI, CARBIODOPAINHIB DE MONOAMINOXIDAZ B, SLERGINAANTICOLINERGICE, BENZTORPINANTIDEPRESIVE, IMIPRAMINA, ALTELE, AMANTADINA

  • DEMENELEDEMENELE SUNT CARACTERIZATE DE DIMINUAREA TREPTAT A FUNCIILOR PSIHICEFRECVENA LOR CRETE ODAT CU VRSTALA 70N DE ANI- 5%, LA 80 DE ANI 20%, LA 90 DE ANI 50%CAUZE DEGENERATIVE VASCULARE, POSTTRAUMATICE, TOXICE, CARENE, ALCOOLISM, ETC

  • CLASIFICAREA DEMENELORDEMENELE DEGENERATIVE, BOALA ALZHEIMER, BOALA PARKINSON, BOALA PICK, BOALA LEWYDEMENELE VASCULARE, ATEROSCELORZA CEREBRAL, AVCDEMENELE SECUNDARE, TOXICE, POSTINFECIOASE, BOALA JACOB-CREUTZFELD, POSTTRAUMATICE, TUMORALE, ALCOOLISMUL CRONIC, HIDROCEFALIA, ETC

  • BOALA ALZHEIMERREPREZINT PESTE 60% DIN DEMENESDEREA MEMORIEI RECENTEDIFICULTATEA DE A-I GSI CUVINTELEDEZORIENTAREA SPAIO-TEMPORALDEPRESIE, ANXIETATE, IDEI DELIRANTEAGITAIA, APATIE, IRITABILITATETULBURRI DE PERSONALITATE

  • ETIOPATOGENIA BOLII ALTZHEIMERAPARIIA UNOR PLCI SENILE FORMATE DIN BETA-AMILOID, PROTEINA TAU, PRESENILINA I, I PRESENILINA IISCDEREA SINTEZEI DE ACETILCOLINCRETEREA ACTIVIT SIST GLUTAMINERGICMOARTEA NEURONALSTRESUL OXIDATIV

  • TRATAMENTUL BOLII ALZHEIMERINHIBITGORI DE COLINESTERAZ PENTRU CRETEREA NIVELULUI DE ACETILCOLINRIVASTIGMINA, DONEPEZINMEDICAMENTE ANTIGLUTAMINETGICE, MEMANTINAANTIOXIDANTEANTIINFLAMATOARE

  • ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALESUNT FOARTE FRECVENT NTLNITE N PRACTICA MEDICALPOT FI ISCHE