ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

PLAN DE AFACERI SC BIOFARM SA

BUCUREŞTI 2012

Studenţi: BILIBOC Veronica

CALUDA Claudia Ştefania

DRĂNICEANU Simona

HOROMNEA Raluca

Anul I Masterat DAFI

FABBV

Cuprins

I. SINTEZA PLANULUI.......................................................................................................................3

II. DESCRIEREA AFACERII..................................................................................................................4

III. PLANUL DE MARKETING...............................................................................................................6

IV. PLANUL OPERAŢIONAL...............................................................................................................11

V. MANAGEMENTUL SI ORGANIZAREA AFACERII.............................................................................14

VI. ANALIZA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII..................................................................................15

VII. PREVIZIUNEA SITUAŢIILOR FINANCIARE......................................................................................26

VIII. NECESARUL DE FINANŢARE........................................................................................................33

2

I. SINTEZA PLANULUI

SC Biofarm SA, unul dintre cei mai importanţi producători români de medicamente şi suplimente alimentare, doreşte să-şi îmbunătăţească prezenţa pe piaţa de retail şi creşterea numărului de produse. Pentru a realiza aceste lucruri, investiţiile în cercetare, lansare şi promovare sunt prioritare în următoarea perioadă. Bazându-se pe o echipă managerială de succes, cu o vastă experienţă şi pregătire profesională, în anul 2011 şi-a propus lansarea unui nou produs farmaceutic: vaccinul antigripal Fluarix. Acesta va ajuta în prevenirea problemelor de sănătate cauzate de sezonul rece, întărind sistemul imunitar al persoanelor de toate vârstele.

Costul iniţial al investiţiei conţine cheltuielile cu achiziţionarea licenţei de producere a vaccinului pe o perioadă de 5 ani şi costul cumpărării unui nou utilaj. Pe parcurs li se vor adăuga în primul rând investiţii însemnate făcute în campanii de marketing şi vânzări pentru a asigura consumatorii de accesibilitatea şi calitatea noului produs. Fluxul operaţional al companiei va fi susţinut de contractele încheiate cu furnizori ce se bucură de o bună reputaţie în domeniul pieţei farmaceutice, în conformitate cu criteriile de eficienţă în materie de cost şi calitate.

Realizarea investiţiei şi creşterea cifrei de afaceri implică, pe de o parte, majorarea activelor deţinute de Biofarm, iar pe de alta parte, creşterea resurselor ce pot fi atrase „spontan” odata cu dezvoltarea activităţii intreprinderii.

În anul 2010 Biofarm a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri cu 22,63% faţă de anul precendent, continuând trendul ascendent din anii anteriori. Excepţie a făcut anul 2008, când firma a înregistrat pierderi din activitatea de exploatare de peste 21 mil. lei, situaţia redresându-se în anii următori, când s-a înregistrat profit. Utilizând rata de creştere sustenabilă se observă că în intervalul previzionat de 3 ani Biofarm va realiza venituri din exploatare şi implicit un rezultat net pozitiv (şi chiar în creştere). Având în vedere nivelul mare al activelor de trezorerie (chiar şi după finanţarea investiţiei) deţinute de întreprindere, Biofarm a decis să acopere necesarul suplimentar de finantare pe baza surselor proprii. Datoriile financiare pe termen scurt se vor rambursa în cursul anului, astfel că nu vor apărea în cadrul bilanţului previzionat. Datoriile financiare pe termen lung rambursabile în anul următor vor deveni datorii financiare pe termen scurt în cadrul bilanţului previzionat.

3

II. DESCRIEREA AFACERII

Biofarm este unul dintre primii producatori români de medicamente şi suplimente alimentare. De peste 80 de ani Biofarm este alături de specialiştii din România în cursa pentru descoperirea celor mai bune soluţii pentru menţinerea sănătăţii oamenilor. Compania, fondată în 1921, se concentrează pe dezvoltarea, producerea şi comercializarea atât a unor branduri puternice, cât şi a unor produse generice.

În prezent, Biofarm este unul dintre primii 10 producători români existenţi pe piaţă farmaceutică din România, o piaţă dinamică şi foarte competitivă. Compania este certificată în conformitate cu cerinţele standardului EN ISO 9001:2000 şi ale Ghidului privind buna practică de fabricaţie (GMP) pentru toate liniile de producţie. De asemenea, acţiunile sale sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti - Categoria I.

Cu laboratoare de cercetare de cel mai înalt nivel, linii de producţie moderne şi o puternică echipă de reprezentanţi medicali şi de vânzări, Biofarm se regăseşte de mai multi ani în topul primilor 3 producători români de soluţii şi suspensii pentru administrare orala, este cel mai important producător român de capsule gelatinoase moi şi unul dintre cei mai mari fabricanţi de comprimate şi drajeuri din România. Biofarm are un portofoliu competitiv de peste 160 de produse (40% medicamente, 50% suplimente nutritive si 10% diverse) care acopera 50 de arii terapeutice şi investeşte în mod continuu în campanii media, comerciale şi de marketing pentru promovarea propriilor produse. Având o poziţie stabilă pe piaţa farmaceutică românească, Biofarm urmareşte să îşi îmbunataţeasca poziţia şi pe arena internaţională. În momentul de faţă Biofarm este prezentă în 7 ţări şi extinderea continuă. Lansarea de noi produse şi îmbunătăţirea portofoliului sunt puncte cheie ale strategiei de dezvoltare a companiei.

Strategia de dezvoltare a companiei Biofarm include, de asemenea, îmbunătăţirea prezentei companiei pe piaţa de retail, continuarea dezvoltării forţei de vânzări pentru îmbunătăţirea reprezentării în piaţă şi creşterea numărului de produse. Investiţiile în cercetare, lansarea şi promovarea propriilor produse vor continua pentru a ajuta la îmbunătăţirea pozitiei companiei în piaţă.

De mai multi ani Biofarm se regaseste in topul primilor 3 producatori romani de solutii si suspensii pentru administrare orala.

4

Date de identificare

Nume societate [BIO] Biofarm Bucuresti

Categorie BVB I

Indici BVB BET,BET C

Sector de activitate Farmaceutice

Adresa Str. Logofatul Tautu nr.99, cod 031212, sector 3, Bucuresti

Adresa WEB www.biofarm.ro

Telefon / Fax (021) 3010600 / (021) 3010605

Cod fiscal/CUI R341563

Registru MONITOR

Cod ISIN ROBIOFACNOR9

Biofarm este unul din liderii pietei farmaceutice din Romania, avand ca scop promovarea si distribuirea unor produse cu un raport calitate/pret superior. Piata farmaceutica din Romania este una extrem de diversificata, iar Biofarm si-a propus sa investeasca intr-un proiect care sa poata mentine traditia calitatii produselor sale, dar in acelasi timp acestea sa aiba un pret accesibil in raport cu calitatea lor. Astfel, Biofarm si-a propus lansarea unui produs nou pe piata care sa aiba o utilitate mare pentru oameni, sa fie calitativ superior si la un pret accesibil.

Datorita acestor criterii si scopuri, Biofarm si-a indreptat atentia spre piata vaccinurilor, sau mai exact a celor antigripale. Una dintre cele mai frecvente afectiuni virale in sezonul rece este gripa, o infectie virala aparent banala dar care poate fi insotita de numeroase complicatii. De aceea este prudent sa se efectueze profilaxia prin vaccinare, la persoanele cu risc crescut: vârstnici (peste 65 de ani), copii (peste 6 luni), bolnavi cronici (boli pulmonare sau cardiovasculare cronice, metabolice), gravide cu risc crescut de a contacta infecţia şi dacă sunt în trimestrul II şi III (nu în primul trimestru de sarcina), personalul medical sau care lucrează în colectivităţi de copii sau instituţii de îngrijire (creşe, gradiniţe, şcoli, aziluri de batrani, spitale, policlinici etc.) şi toti cei care doresc sa se protejeze. Din pacate, pe piata exista numeroase produse de vaccinare antigripale, insa cele straine se gasesc la preturi piperate, singurele accesibile fiind cele de fabricatie romaneasca.

De aceea Biofarm si-a propus introducerea pe piata a unui vaccin de fabricatie straina, de calitate superioara celor romanesti.

Fluarix este un vaccin gripal preparat prin cultivare pe oua embrionate, purificat, inactivat cu formaldehida, fragmentat cu deoxicolat de sodiu. Fluarix induce producerea de anticorpi umorali anti-hemaglutinina. Acesti anticorpi neutralizeaza virusurile gripale. Fluarix indeplineşte cerinţele OMS pentru substanţele biologice şi vaccinurile gripale, precum şi cerinţele Farmacopeei Europene pentru vaccinurile gripale.

5

III. PLANUL DE MARKETING

Strategiile aplicate de managementul companiei precum si investitiile insemnate facute in campanii de marketing si vanzari pentru a asigura accesibilitatea medicamentelor la nivelul consumatorilor in aceasta perioada de criza, au ajutat Biofarm S.A. sa se adapteze la contextul economico-financiar actual si sa iti pastreze cota de piata.

Mediul economic

Dupa ce în anii 2004 – 2006 piaţa farmaceutică românească a înregistrat o creştere semnificativă (creşteri anuale de circa 30%) datorită redresării segmentului de spital şi creşterii segmentului de retail, începand cu anul 2007 ritmul de creştere s-a diminuat din cauza problemelor cu care piaţa a început să se confrunte – devalorizarea monedei nationale in raport cu euro, noua lista de medicamente compensate, conflictul dintre distribuitori si Ministerul Sanatatii.

În anul 2010 piata farmaceutica romaneasca a fost afectata in special de prelungirea termenelor de plata pentru medicamentele compensate si gratuite. Neplata la timp a facturilor de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a dus la crearea unei crize a lichiditatilor si a unui blocaj la nivelul farmaciilor si al distribuitorilor.

Cu toate acestea, SC Biofarm SA păstrează un ritm de creştere superior faţă de piaţa farmaceutică totală. Produsele companiei sunt accesibile şi de înaltă calitate. În cursul anului 2010, compania a înregistrat o creştere a vânzărilor în valoare de 7.36%. În unităţi creşterea este de 0.61%, comparativ cu scăderea de 0.20% în unităţi înregistrată de piaţa totală farmaceutică din România. Piaţa locală farmaceutică a înregistrat, în aceeaşi perioadă de timp, o creştere de 5.31% în valoare şi o scădere de 9.99% în unităţi.

În aceeaşi perioadă de timp, compania Biofarm şi-a îmbunătăţit şi diversificat portofoliul, ajungând la 192 de produse şi a fost lider de piaţă pe 11 arii terapeutice.

Mediul socio-cultural

Ca element al macromediului unei întreprinderi, studierea aspectelor socio-culturale ofera un ansamblu de informatii substantiale referitoare la caracteristicile psihografice ale clientilor efectivi sau potentiali ai respectivei întreprinderi.

Atitudinile populatiei fata de problemele de sanatate sunt prezentate în continuare:  Standardul de viata al multor români nu le permite sa-si îngrijeasca sanatatea asa cum

ar dori ei: 51% din adultii din mediul urban declara ca si-ar face analizele în mod regulat daca ar avea mai multi bani.

    În acelasi timp 47% declara ca prefera sa se refaca fara sa ia vreun medicament iar 48% declara ca prefera tratamentele medicale alternative.

6

   Cu privire la creditul pe care îl acorda doctorilor, 46% din adultii din mediul urban spun ca au mai mare încredere în doctorii din clinicile private decât din cele de stat.

    Atunci când sunt bolnavi doar 40% din adultii din mediul urban consulta un doctor, iar 18% consulta un farmacist. Un procent semnificativ (23%) declara ca nu consulta pe nimeni.

   Totusi, exista suficient de multi români care au grija de sanatatea personala, 28% din ei declara ca se duc la doctor sa-si verifice starea de sanatate chiar si atunci când nu sunt bolnavi.

Afirmatii de valoare privind atitudinile si obiceiuri legate de sanatate reies si în urma unei cercetari desfasurate de Daedalus Consulting în luna mai a anului trecut pe un esantion de 1.072 persoane cu vârsta cuprinsa între 18 si 65 ani, fiind reprezentativ pentru mediul urban, pentru categoria de vârsta luata în calcul.

Studiul reliefeaza ca românii adopta mai degraba o atitudine pasiva decât activa fata de mentinerea sanatatii. Astfel, doar ceva mai mult de jumatate din români au respectat orele de somn (52.4%) sau au avut mese regulate (51.9%), în timp ce mai putin de jumatate dintre acestia (45.2%) au tinut un regim alimentar echilibrat în ultimele 12 luni. Aproape unul din trei români au facut un control medical periodic (31.0%) si cam tot atâtia au facut exercitii fizice/jogging/fitness/sport (29.0%) sau au tinut post pentru mentinerea sanatatii (28.3%) în ultimele 12 luni.

Mediul politic

Deoarece Biofarm urmareste asigurarea populatiei României cu vaccinuri antigripale avand calitate, siguranta si eficacitate dovedite, în cantitatile necesare si la preturi accesibile, mediul politic ii este propice prin:

     sustinerea din partea statului a industriei farmaceutice si a industriei chimice producatoare de materii prime utilizate în industria farmaceutica, în scopul asigurarii conditiilor pentru implementarea GMP (engl. Good Manufacturing Practice – reguli de buna practica de fabricatie;

      elaborarea de catre Ministerul Sanatatii si Familiei a reglementarilor referitoare la metodologia de formare a pretului medicamentului care sa nu discrimineze produsele românesti în raport cu cele de import;

       identificarea cailor si masurilor care sa conduca la cresterea calitatii produselor medicamentoase românesti si a calitatii pregatirii profesionale continue a personalului implicat;

     intensificarea actiunilor de promovare a medicamentelor românesti;     realizarea unui parteneriat între Ministerul Sanatatii, industria farmaceutica si Casa

Nationala de Asigurari de Sanatate.

7

Promovarea

Cheltuielile de promovare pentru marketing si vanzari au reprezentat in anul 2010, 20 % din

cifra de afaceri. Aceste cheltuieli au fost necesare pentru a promova produsele noi introduse de SC

Biofarm SA pe piata farmaceutica in ultimii ani. Au fost promovate produsele atat la farmacii cat si

la consumatorul final prin intermediul campaniilor de televiziune si presa.

În vederea promovarii noului vaccin antigripal Fluarix mediile de informare în masa vizate

vor fi: posturi de televiziune si de radio, presa scrisa (în special revistele specializate – Farmacist, Info

Medica, Orizonturi Medicale, Viata Medicala Româneasca, dar si reviste care contin în structura

editoriala sectiuni de sanatate: SANA, Formula AS, Olivia, Ioana, etc.), pagini Web specializate în

domeniile farmaceutic si medical: www.farmaline.ro, www.farma.ro, www.naturaplant.ro, www.ed-

medicala.ro, etc.. O forma importanta de promovare a produsului o va reprezenta incheierea de

parteneriate cu cat mai multe cabinete de medicina de familie si clinici private, parteneriate ce vor include

si distribuirea de materiale promotionale personalizate.

În directia organizarii si desfasurarii actiunilor promotionale, BIOFARM apeleaza la agentii specializate astfel:

o Direct Distribution – agentie de publicitate “full-service” ;

o Zenith Media – planificare media (cumpararea si gestionarea spatiului media);

o Quick Monitoring Media – monitorizare media;

o Zadvertising si Profile Grafics – design de ambalaj;

o Seriprint Promotions – obiecte promotionale : truse protocol, pixuri, tricouri, sepci, port

card-uri, bannere, tiparituri de orice fel;

o GECEDIM – furnizor al programului informatic de cercetare de piata PADDS.

Clienţii

În functie de statutul lor, clientii carora le se sunt adresate produsele BIOFARM se

împart în firme distribuitoare, consumatori finali, iar o pondere de 5% din volumul vânzarilor se

îndreapta catre spitale.

Comerciantii cu care BIOFARM colaboreaza:

8

o   DITA Import-Export SRL Bucuresti o    Mediplus Bucuresti

o   Montero SRL Bucuresti o    Iassyfarm Iasi

o   ChPM SRL Bucuresti o   Fildas Bucuresti

o   Farmacom S.A. Brasov o    A.D.M. Bucuresti

o   Biosfarm SRL Piatra Neamt o    Arochim Ploiesti

o   Farmexpert D.C.I. SRL Bucuresti o    Deltafarm Suceava

o   Geranium SRL Timisoara o   Pharma Distribution Group Cluj Napoca

Desigur, majoritatea acestor comercianti şi-au creat în timp şi lanţuri proprii de farmacii,

însa numărul acestora deţine o pondere de doar circa 25% din numarul total al farmaciilor în care

se comercializează produsele BIOFARM.

Produsele BIOFARM acopera o mare varietate de clase terapeutice fiind destinate, în

functie de acestea, unei largi palete de consumatori, eterogena atât din punct de vedere al

categoriei de vârsta cât si al afectiunilor de care acestia sufera.

Concurenţa

Principalii competitori ai Biofarm sunt: Abbott, AstraZeneca, Merck & Co, Servier,

Novartis, GSK Europharm, Pfizer, Sicomed Bucuresti, Terapia Cluj, Sanofi-Aventis, Zentiva si

Antibiotice Iasi. Capacitatea de autofinantare constituie o slabiciune pentru majoritatea

concurentilor, datorita blocajelor de fonduri din sectorul sanatatii, spitalele nerespectând

termenele de plata pentru medicamentele livrate. Se ajunge astfel la situatia unor grade de

neîncasare a cifrei de afaceri de pâna la 60%. Din acest punct de vedere sunt avantajate

companiile ale caror produse sunt destinate în ponderi mici spitalelor – cazul BIOFARM.

Biofarm este unul dintre puţinii producători care nu şi-au majorat preţurile in

perioada crizei, fapt pentru care compania are un avantaj competitiv faţă de alţi jucători de pe

piaţă şi creează premisele majorării cotei de piaţă.

Compania a reuşit să-şi menţină pe timp de criză nişte marje de profit ridicate, fapt

pentru care în prezent se bucură de o lichidate favorabila. Pentru perioada 2010-2014, analiştii

Erste se aşteaptă ca afacerile Biofarm să urce la o medie de 10% pe an, scenariu considerat

conservator dată fiind abilitatea companiei de a-şi majora cota de piaţă pe timp de criză.

Producătorul de medicamente are o expunere mai mică decât alte companii, cum ar fi Antibiotice

Iaşi (ATB), pe segmentul medicamentelor destinate sectorului public, astfel că este mai puţin

afectată de întârzierile la plată din sistem11.1h ttp://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/erste-da-buy-pe-actiunile-biofarm-companie-ale-carei-afaceri-au-

prosperat-pe-timp-de-criza-6461264

9

Distribuitori

Compania SC Biofarm SA are incheiate contracte de vanzare anuale cu cei mai puternici

distribuitori de pe piata farmaceutica, care au o buna putere de desfacere a produselor in

farmacii. Astfel, in 2010 distributia s-a desfasurat preponderent cu primii 10 distribuitori,

conform clasificarii pietei farmaceutice, dintr-un total de aproximativ 75.

Distribuitorii cu care lucreaza compania S.C. Biofarm S.A. detin o cota de piata de 64%.

Preţ

BIOFARM şi-a pozitionat produsele pe piaţa medicamentelor ca având un preţ inferior

comparativ cu cele ale concurentei, de aceea printre clientii BIOFARM se regasesc segmentele

de populatie cu venituri medii si mici. Cantitatea contractata determina procentul de discount

acordata distribuitorilor precum si termenul de plata al comenzii, perioada medie a unui credit

comercial acordat fiind de 30, 45 respectiv 60 de zile. Productia companiei este destinata în

proportie de 80% farmaciilor, restul reprezentând livrarile de produse cerute în mod constant de

spitale.

10

IV. PLANUL OPERAŢIONAL

În urma analizei ofertelor, a fost stabilit costul iniţial al investiţiei în valoare de

70.000.000 RON, amortizată liniar pe o perioadă de 5 ani, care conţine cheltuielile cu

achiziţionarea licenţei de producere a vaccinului pe o perioada de 5 ani si costul cumpararii unui

nou utilaj, astfel:

Cost achizitie licenta: 25.000.000 RON

Costul liniei de productie: 45.000.000 RON, cu o capacitate de productie anuala de

2.700.000 vaccinuri.

Pretul unui vaccin FLUARIX:25 lei.

Din momentul obtinerii fondurilor necesare proiectului de investitii, compania va avea

nevoie de o perioada de 4 saptamani pentru obtinerea licentiei si a liniei de productie, timp in

care se vor comanda principalele stocuri de materii prime si materiale. Montarea liniei de

productie se estimeaza ca va dura 14 zile si doua saptamani sunt luate in calcul pentru fabricarea

produselor test. Din acest moment, prima linie de produse va fi disponibila spre comercilizare in

3 saptamani.

Perioada de creditare acordata clientilor va fi de 30 de zile, astfel ca primele incasari vor

aparea la o luna dupa distribuirea pe piata a produsului.

Fluxul operational al companiei este susţinut de contractele încheiate cu furnizori ce se

bucura de o buna reputatie in domeniul pietei farmaceutice, in conformitate cu criteriile de

eficienta in materie de cost si calitate. Asfel, principalele categorii de furnizori includ:

1. furnizori de echipamente si aparatura : Pharmalab, care detine o pondere de 34,4% din

totalul echipamentelor achizitionate. Pharmalab reprezinta un furnizor strategic pentru toate

liniile de productie ale BIOFARM oferind o gama eterogena de produse industriale: cuve si

rezervoare de diferite capacitati pentru depozitare, malaxoare, sisteme de purificare a apei

si generare a aburilor, sisteme de preparare si transfer al zaharului, pompe si sisteme de

distribuire a preparatelor medicamentoase, etc. BIOFARM importa de la Kevin

Engineering din India (al doilea furnizor ca importanta cu o cota de aproximativ 17%)

granulatoare, mixere si cabinete mobile.

2. furnizori de ambalaje : Polirom Co, Argo-Rom Plastics S.A, Stirom S.A. Bucuresti, Saint-

Gobain.

3. furnizorilor de materii prime : Hoffmann La Roche, Colorcon, S&D, Dolner, Magictech.

Pe fondul diminuarii considerabile a activitatii industriei chimice din tara noastra,

aprovizionarea cu materii prime se realizeaza prin importuri de la firme straine (80%), restul

necesarului fiind acoperit prin achizitii de la firmele românesti (18%) incluzând la aceasta

11

categorie si reprezentantele firmelor straine, iar circa 2% reprezinta materii prime produse chiar

în incinta societatii BIOFARM (o mare parte a extractelor de origine animala).

4. furnizorii de forta de munca sunt, datorita specificului activitatii BIOFARM, urmatoarele

institutii de învatamânt superior:

o Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila”;

o Universitatea Bucuresti – Facultatea de Chimie si Facultatea de Biologie;

o Universitatea Politehnica Bucuresti;

În anul 2010 s-a înregistrat un număr mediu de angajaţi de 343.

În ceea ce priveşte nivelul de pregătire a personalului, distribuţia este urmatoarea: 40% din angajaţi

sunt absolvenţi de studii superioare, 33% sunt absolvenţi de studii medii, iar diferenţa de 27% sunt la

nivel de şcoală profesională/gimnaziu.

12

În perioada 2008-2010 proporţia angajaţilor cu studii superioare a evoluat astfel:

Pregatirea profesională a angajaţilor ce urmează să lucreze în procesul de fabricaţie a noului

produs se va realiza prin programe de instruire şi formare profesională, desfăşurate pe parcursul a

trei luni înainte de punerea în funcţiune a liniei de producţie.

13

V. MANAGEMENTUL SI ORGANIZAREA AFACERII

Structura actionariatului la 30 Noiembrie 2010 era urmatoarea: Numar actiuni %S.I.F. OLTENIA S.A. 245.847.827 22.4547

S.I.F. BANAT-CRISANA S.A. 181.928.951 16.6166

S.I.F. MOLDOVA S.A. 133.719.144 12.2133

A.V.A.S. 11,448,753 1.0457

ALTI ACTIONARI 521.916.824 47.6697

Total actiuni 1,094,861,499 100%

Societatea este condusa de un Consiliu de Administratie format din 5 membrii, din care 4 membri neexecutivi si 3 membri independenti, conform criteriilor stabilite de Codul de Guvernanta Corporativa al BVB:

- Danut VASILE - Presedinte CA - Ioan CUZMAN - Membru CA - ION ANDREI - Membru CA - Elena CALITOIU - Membru CA - Dumitru TUDOR – Membru CA

Performantele obtinute de companie de-a lungul timpului sunt rezultatul unei echipe manageriale de succes, cu o vasta experienta si pregatire profesionala. Astfel, in fruntea celor mai importante departamente se remarca:

- Mihaela Ion - Sef Oficiu Juridic: experienta in domeniul juridic de peste 30 de ani,

experienta confirmata nu doar de complexitatea activitatilor derulate ci si de

multiplele certificari si programe de formare in care a fost implicata.

- Mihaela Parvu - Manager Marketing si Vanzari: are o experienta in domeniul

farmaceutic de peste 13 ani, avand rol in elaborarea politicilor si strategiilor de

marketing si vanzari

- Petruta Stoicescu - Manager Productie: angajata Biofarm inca din 1990, este

profund implicata in dezvoltarea si implementarea strategiei de productie a companiei

precum si in stabilirea obiectivelor si a planurilor de actiune pentru departamentele

Productie, Planificarea Productiei, Intretinere, Utilitati.

14

- Dragos Morosanu - manger IT: implicat intr-o serie de programe de pregatire

profesionala ce au vizat dezvoltarea competentelor si abilitatilor profesionale precum

si consolidarea cunostintelor specifice domeniului IT.

VI. ANALIZA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

Analiza poziţiei financiare

SITUATIA NETĂ (Activ Net Contabil) SN(ANC) = AT-DT = CPR

SN2007 =151.023.695SN2008 =129.713.542SN2009 =136.052.863SN2010 =145.761.009

ΔSN2008 = -21.310.153ΔSN2009 =6.339.321ΔSN2010 =9.708.146

INDICATORI AI ECHILIBRULUI PE TERMEN LUNG / TERMEN SCURT

Pentru realizarea echilibrului financiar la nivelul întreprinderii, trebuie să se respecte relaţiile de paritate din punct de vedere al maturităţilor. Expresia echilibrului financiar pe TL este Fondul de rulment, iar a celui pe TS este Nevoia de fond de rulment.

FONDUL DE RULMENT: FR = CPR+DTL-IMO

FR2007= 42.390.333FR2008= 52.308.735FR2009= 64.109.653FR2010= 79.091.890

NEVOIA DE FOND DE RULMENT: NFR = (ACR-Atrez)-(DCR-Ptrez)

NFR2007 = 25.898.315NFR2008 = 27.237.725NFR2009 =36.061.061

15

Acest indicator al echilibrului financiar arată partea de activ neangajată în datorii. Se observă faptul că SN este pozitivă în toţi anii de analiză si este crescătoare din anul 2008 până în 2010 (ΔSN>0) ceea ce indică o situaţie benefică pentru companie întrucât averea acţionarilor este în creştere în acest interval. Aceasta situaţie marchează atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, şi anume maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finanţat din aceste capitaluri. Scăderea CPR în anul 2008 faţă de anul 2007 se explică prin faptul că în cursul anului 2007 Adunarea Generală a Actionarilor a decis majorarea capitalului social de la 97.755.491 lei la valoarea de 109.486.150 lei din profitul net al anului 2007, prin emiterea de aciuni ce au fost distribuite gratuit acţionarilor societăţii.

Se observă faptul că în toţi anii supuşi analizei FR > 0, având un trend crescător. Aceste valori nu pot indica decât o marjă mai mare de securitate a firmei care o pune la adăpost de evenimenrte neprevăzute (cum ar fi perturbări ale ciclucui de încasări şi plăţi), prezentând semne ale stabilităţii pe TL. Acest surplus de resurse permanente, degajat de ciclul de finanţare al investiţiilor, poate fi rulat pentru reînnoirea stocurilor şi creantelor, contribuindu-se astfel la realizarea echilibrului pe TS.

Observam ca NFR creşte de la un an la altul, deci nevoia de finanţare creşte în acest interval, înregistrandu-se un exces de nevoi temporare faţă de resursele temporare. Valoarea pozitivă a NFR poate fi interpretată atât din puct de vedere benefic: firma este în expansiune, creanţele clienţi sunt mari, dar şi negativ:

NFR2010 =78.171.064

INDICATORI AI ECHILIBRULUI GENERAL

a. TREZORERIA NETA: TN = FR-NFR = Atrez-Ptrez

TN2007= 16.492.018TN2008= 25.071.010TN2009= 28.048.592TN2010= 920.826

b. CASH FLOW: CF=ΔTN

CF2008= 8.578.992CF2009= 2.977.582CF2010= - 27.127.765

Analiza performantei financiare

INDICATORI DE PERFORMANŢĂ FINANCIARĂ

EBITDA = V expl monetare – Ch expl monetareEBIT = EBITDA- Ch Amo şi Prov EBT = EBIT-Ch dobânzi Profit Net = EBT – Impozit EBIT-Impoz = REZ NET + Dob

Aceşti indicatori valorici care privind perfomanţa activităţii firmei constituie nişte marje de acumulare care reflectă rezultatul gestiunii financiare, construcţia lor în trepte încheându-se cu cel mai sintetic: PrNet. Ultimul indicator calculat EBIT- Impozit arată cât anume a generat firma pentru a remunera investitorii – acţionarii şi investitorii.

2008 2009 2010EBITDAEBITDA - 14.788.446 28.269.730 22.617.111

EBITEBIT - 18.666.910 22.728.836 17.964.077

EBTEBT - 18.873.119 22.586.541 17.844.926

Profit NetProfit Net - 21.310.153 19.636.090 14.414.793

16

În perioada 2007-2009 TN>0, fiind crescătoare ceea ce înseamnă că firma are suficient FR pentru a acoperi NFR, îndeplinind condiţia echilibrului general.Scăderea drastică a TN din 2010 se poate explica prin prisma activităţii curente, cauzele putând fi: nerealizarea profitului prevăzut, încasarea mai întârziată a creanţelor clienţi, a existenţei clienţilor incerţi. Astfel, se poate considera că ascensiunea CA nu este puternic corelată cu rentatabilitatea obţinută, şi deci creşterea resurselor permanente e în pericol de a ajunge în viitor insuficientă pentru atingerea unui nivel al FR care să acopere NFR.

firma nu are termene relaxate cu furnizorii şi are stocuri mult prea mari. Printre cauzele acestei evoluţii se înscriu şi creşterea vânzărilor (CA e în creştere în perioada 2007-2010), cât şi politica de investiţii care atrage nevoia de finanţare a ciclului de exploatare.

Acest indicator echivalează cu un echilibru general şi arată fluxul de numerar generat de firmă => activitatea a generat cash în anii 2008 şi 2009, însă în 2010, Biofarm

înregistrează minimul valorii Disponibilităţilor (920.826) şi un CF negativ.

Una din cauze ar putea fi valoare mult mai mare decât în anii anteriori a Investiţiilor Financiare pe TS în valoare de 66.248.433. Consideram că, pentru îmbunătăţirea fluxul de trezorerie se poate acţiona în sensul: micşorării scadenţei unor încasări previzibile; amânarea unor plăţi sau angajarea unor noi credite care, însă duce la cresterea gradului de îndatorare şi la costuri suplimentare.

EBIT-ImpozEBIT-Impoz - 21.103.944 19.778.385 14.533.944

Se observă că în anul 2008 atât Profitul Net cât şi indicatorii EBIT, EBITDA şi EBT înregistrează valori negative datorate scăderii portofoliului de acţiuni deţinute de BIOFARM pe Bursă. Situaţia se redresează în anii viitori, valorile maxime ale acestori indicatori se înregistrează în anul 2009, care pare a fi cel mai performant an pentru BIOFARM.

Situaţia negativă din anul 2008 se explică prin faptul că Biofarm SA a direcţionat rezultatul net anual, cu aprobarea Adunarii Generale a Actionarilor, dupa constituirea rezervei legale permise de lege, către majorarea capitalului social. La data de 31.12.2009, SC Biofarm SA obţine obtinut un profit de 19.636.090 lei din care s-a propus pentru repartizare pe rezerve legale 981.805 lei si 18.782.862 lei pentru acoperirea parţiala a pierderii contabile înregistrata la 31.12.2008. Situaţia în 2010 pare la fel de stabilă din punct de veder al performanţei. La 31.12.2010, SC Biofarm SA obţine un profit de 14.414.793 lei din care s-a propus repartizarea pe rezerve legale a 851.751 lei şi doar 2.655.868 pentru acoperirea pierderii din 2008. Acesta este primul an din 2005 cand Biofarm acordă dividende în valoare de 6.021.741 lei. Se consideră că, întrucât EBITDA exprimă netrunchiat rezultatul brut al exploatării, înainte de aplicarea politicilor specifice firmei de amortizare, de îndatorare si de impozitare, acesta arată potenţialul Biofarm în cazul extinderii afacerii.

CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE CAF = Profit Net + Ch nemonetare

CAF2008 = - 17.431.689 CAF2009 = 25.176.984 CAF2010 = 19.067.827

Acest indicator exprimă capacitatea firmei de a-şi finanţa dezvoltarea şi activitatea de exploatare viitoare din surse proprii. Capacitatea de autofinantare exprima deci un surplus financiar degajat de activitatea rentabila a firmei, neavând decât un caracter potential daca nu este susţinută de mijloace financiare efective. Astfel, se observă că în anul 2009 în care Biofarm înregistrează CAF de 25.176.984, înregistrează şi cea mai mare valoare a TN de 28.048.592 şi a disponibilităţilor din bilanţ 28.048.592.

AUTOFINANŢAREA AF=CAF-Dividende plata

Trebuie menţionat faptul că BIOFARM SA nu a acordat dividende în perioada 2005-2009. În anul 2010 valoare dividendelor a fost de 6.021.741, acesta fiindsingurul an în care CAF se ajustează cu valoare dividendelor suferind o scădere.

AF2008 = -17.431.689 AF2009 = 25.176.984 AF2010 = 13.046.086

17

PRAGUL DE RENTABILITATE CAprag = CF / MCV(%)

unde MCV (%) = (CA-Ch.var.exp) / CA *100

CAprag2008 = 46.790.879 CAprag2009 = 50.279.359 CAprag2010 = 60.473.694 Pragul de rentabilitate este nivelul CA pentru care Profitul este 0, cu cât CA a firmei e mai aproape de acest nivel cu atat compania e mai riscantă. Se observă că în toţi anii de analiză Biofarm prezintă o cifra de afaceri cu mult peste nivelul de prag, ceea ce asigură că firma este rentabilă.

Analiza lichidităţii şi a solvabilităţii

Analiza lichidităţii arată capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiunilor pe termen scurt

Rata curenta de liciditate = ACR/DCR >1 2008: 4,232437 2009: 4,732243 2010: 4,657119

Firma poate să îşi onoreze lejer datoriile curente prin intermediul activelor curente de care dispune, proporţia dintre ele fiind una favorabila. Un nivel cu adevărat satisfăcător al acestui indicator este considerat peste 1,9 ceea ce se îndeplineşte în toţi anii de analiză.

Rata rapida sau testul acid = (ACR – Stocuri) / DCR > 0.82

2008: 3,44956 2009: 4,075338 2010: 4,030414

Biofarm trece şi de testul acid destul de lejer, cu o rată cu mult peste limita admisă ca şi minimă pentru acest indicator.

Rata imediata sau rata cash = (Disponiblitatii + Investitii pe termen scurt) / DCR 2008: 2,252239 2009: 2,177683 2010: 3,10583

Pentru a fi considerat favorabil acest indicator trebuie sa fie supraunitar. De asemenea, media acestui indicator în domeniul firmelor farmaceutice se situeaza undeva în jurul nivelului de 2.20 si 2.503, deci am putea să spunem că Biofarm este competitivă pe piaţă, indicând rezultate bune în materie de lichidate.

2 http://www.biofarm.ro/pdf/investitori/rapoarte_periodice/2010_12_31_indicatori_financiari.pdf3 http://www.kmarket.ro/documentare/arhiva/indicatori.html

18

Analiza solvabilităţii arată capacitatea întreprinderii de a face faţă obligatiilor pe termen lung.

Rata datoriei (DTS+DTL)/AT 2008: 10,28% 2009: 8,53% 2010: 11,36%

Se observă că ponderea Datoriilor Totale în Total Activ este relativ mică şi se încardrează în cadrul intervalului 8,5-11 %, ceea ce înseamnă că, în caz de insolvabilitate protecţia creditorilor este cu atât mai mare. Nu se poate spune acelaşi lucru despre acţionari care sunt mult mai expuşi în cazul acesta

Rata autonomiei financiare (CPR/ATNet) 2008: 97,64% 2009: 95,95% 2010: 97,19%

Acest indicator arată gradul în care Biofarm poate face faţă obligaţiilor de plată. Nivelul condiderat minim este 30%, iar în cei trei ani firma arată că are un nivel al autonomiei financiare cu mult mai ridicat.

Rata acoperirii dobanzii (EBIT/Dob)

2008: -91 ori 2009: 160 ori 2010: 151 ori

În cazul anului 2008 când s-a înregistrat pierdere acest inidcator nu este relevant întrucât nu se pune discuţia acoperirii dobânzilor cu o parte din profit.

Din anul 2009 acest indicator înregistrează valori foarte mari, ceea ce înseamnă că profitul obţinut de Biofarm acoperă cheltuielile cu dobânzile la împrmuturile obţinute şi există, de asemenea, şi posibilitatea acordării de dividende acţionarilor, lucru care se întâmplă în anul 2010.

Analiza riscului de faliment

Pentru a analiza potenţialele manifestări ale riscului de faliment în cadrul Biofarm se va folosi Modelul Altman cu 5 variabile.

Modelul Altman a fost elaborat în anul 1968 în SUA, fiind prima funcţie - scor care a permis anticiparea a 75 % din falimente cu 2 ani înaintea producerii lor. Modelul este aplicabil întreprinderilor cotate la Bursa de Valori, funcţia-scor Z pentru firmle private comportă 5 variabile (rate) şi are următoarea expresie:4

4 Dr. Sisira Kanti Mishra, Altman Model as Insolvency Indicator, Institute of Science & Technology, Berhampur, Odisha, India, March 2011

19

Z = 0.717T1 + 0.847T2 + 3.107T3 + 0.420T4 + 0.998T5 în care:R1 = Activ circulant / Activ total exprimă ponderea capitalului circulant în totalul activelor, măsurând totodata flexibilitatea întreprinderii ş folosirea eficientă a capitalului circulant.

R2= Autofinanţare / Activ total ce măsoară capacitatea de finanţare internă.

R3= EBIT / Activ Total ce măsoară randamentul activelor.

R4= Capitalizare bursieră / Datorii totale care măsoară independenţa/autonomia financiară.

R5= Cifra de afaceri / Activ Total măsoară viteza de rotaţie a activelor – numărul de rotaţii.5

Astfel, în anul 2008:

R1 = 0,00001368R2 =-0,118645314R3 =-0,12705260R4 =7,251075027R5 = 0,443109826

În anul 2009:

R1 = 0,527560338R2 = 0,163401215R3 = 0,147512482R4 = 8,331254053R5 = 0,435543245

În anul 2010:

R1 = 0,598688827R2 = 0,077548106R3 = 0,106781462R4 = 5,730867546R5 = 0,489174487

Vulnerabilitatea întreprinderii în funcţie de această funcţie scor se apreciază astfel:

Valoarea scorului Z Situaţia întreprinderii Riscul de faliment %Z > 2,8 Bună – solvabilitate „Safe Zone” Redus – inexistent1,3 < Z <2,8 Precară – dificultate „Grey Zone” NedeterminatZ < 1,3 Grea – insolvabilitate „Distress Zone” Iminent - maxim

Sursă: Dr. Sisira Kanti Mishra, Altman Model as Insolvency Indicator, Institute of Science & Technology, Berhampur, Odisha, India, March 2011

5 Dorina Orfescu, Teză de doctorat Analiza riscurilor în activitatea întreprinderii şi strategii de prevenire, ASE Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Bucuresti 2006

20

În anul 2008 funcţia scor Z = 2,99327

În anul 2008 funcţia scor Z = 4,903945

În anul 2008 funcţia scor Z = 3,71714

Valoarea scorului este superioară şi în creştere faţă de limita minimă de 2,675, ceea ce plasează firma într-o situaţie financiară bună. Pe această bază, întreprinderea este solvabilă, fiind credibilă pentru investitori sau creditori, cu un risc de faliment cvasi – inexistent.

Diagnosticul rentabilităţii

Rentabilitatea economică: ROA= EBIT(1-τ)/AE0

ROA2010= 10,06%

ROA2009=13,47%

ROA2008= -11,81%

Rentabilitatea financiară: ROE=PN/CPR0

ROE2010= 14.414.793/145.761.009=9,89%

ROE2009= 19.636.090/136.052.862=14,43%

ROE2008= -21.310.153/129.713.542=-16,43%

Rata dobânzii are următoarele valori: 17% (2008), 14% (2009) şi 12% (în 2010).

Legătura dintre ratele de rentabilitate : ROA= ROE*CPR0/AE0 + Rdob*DTL0/AE0

Se observă că rentabilitatea economică este inferioară ratei dobânzii în toţi cei trei ani analizaţi, ceea ce implică o diminuare a rentabilităţii financiare pe măsură ce îndatorarea creşte. În acest caz îndatorarea nu este benefică pentru companie, în schimb ratele dobânzii înregistrează un trend descrescător.

Levierul îndatorării: DTL0/CPR0

2010: 844330/145761009=0,0058

2009: 850654/136052862=0,0063

2008: 1026706/129713542=0,0079

Efectul de Levier: (ROA-Rdob)*DTL0/CPR0

2010: (0,1006-0,12)*0,0058= -0,0001

2009: (0,1347-0,14)*0,0063= -0,000036

21

2008: (-0,1181-0,17)*0,0079= -0,0023

Este prezent “efectul de măciucă” (levierul negativ): are loc o scădere a rentabilităţii capitalurilor proprii. Investitorii nu vor putea fi remuneraţi din diferenţa dintre rentabilitatea medie cu care sunt investite capitalurile şi costul acestora.

Rate de marjă : Rmj = Mj/CA=Mj%

PN%=PN/CA

2010: 14.414.793/82.294.885= 17,52%

2009: 19.636.090/67.108.836= 29,26%

2008: -21.310.153/65.102.889= -32,73%

Marja profitului net exprimă profitabilitatea întregii activităţi. Rata de marjă a profitului net arată că în ultimii doi ani s-a reuşit un rezultat financiar pozitiv, reprezentând 29% şi respectiv 17% din încasările brute.

EBIT(1-τ)%=EBIT(1-τ)/CA

2010: 18,34%

2009: 28,45%

2008: -24,09%

Rate de rotaţie:

Coeficient de rotaţie=CA/Activ Total

2010: 82.294.885/168.232.169=0,49

2009: 67.108.836/154.080.764=0,44

2008: 65.102.889/146.922.693=0,44

Activul firmei realizează 0,44 rotaţii/an în 2008 şi 2009, respectiv 0,49 rotaţii în 2010, fapt ce indică o folosire ineficientă a activelor. Un leu de activ a generat 0,44 şi respectiv 0,49 lei lei de CA.

Durata unei rotaţii=Activ Total/CA*360

2010: 168.232.169/82.294.885*360 = 735,93 zile

2009: 154.080.764/67.108.836 * 360= 826,55 zile

2008: 146.922.693/65.102.889 *360= 812,44 zile

22

Cea mai mare durată de rotaţie a elementelor de activ a avut loc în anul 2009 datorită indicatorului Creanţe, care a avut o durata de rotaţie de 175 zile, în anul următor înregistrând o diminuare a creditelor acordate clienţilor săi (87,47 zile). În 2010 activul este “reînnoit” complet de cifra de afaceri în 735,93 zile.

Rate de structură:

CPR/AE: 97,20% (2010), 95,95% (2009), 97,66% (2008)

DTL/AE: 0,56% (2010), 0,60% (2009), 0,77% (2008)

DTL/CPR: 0,58% (2010), 0,63% (2009), 0,79% (2008)

Exprimă capacitatea întreprinderii de a asigura un echilibru între capitalurile atrase şi obligaţiile asumate; reprezintă un factor calitativ al rentabilităţii capitalurilor. Biofarm nu este o companie foarte riscantă, ponderea îndatorării în total capitaluri proprii fiind mică.

Diagnosticul riscului

Riscul economic:

Dispersia profitului brut: σ2(EBIT)=σ2

(CA)*(1-v)2 => σ(EBIT)=σ(CA)*(1-v)

v=CV/CA – ponderea cheltuielilor variabile în cifra de afaceri.

Riscul economic este cu atat mai mare cu cât marja asupra cheltuielilor variabile (1 – v) este mai

mare şi cu cât variabilitatea cifrei de afaceri este mai mare.

CAmedie = 71.502.203

σ(CA)=9.400.396

σ(EBIT)=6.745.332

EBIT2010= 17.964.077, deci în 2011 profitul de exploatare va aparţine intervalului (17.964.077-6.745.332; 17.964.077+6.745.332).

Elasticitatea Profitului brut în raport cu CA: ePB=CA/(CA-PM), PM= CF (inclusiv amortizări şi provizioane) / (1-v)

23

Pragul de rentabilitate al exploatării :

PM2010=60.473.834

PM2009=50.279.359

PM2008=46.790.879

ePB a înregistrat următoarele valori: 3,555202 (în 2008), 3,987577 (în 2009) şi 3,771353 (2010). Deci, când CA creşte cu 1%, EBIT creşte cu 3,56% în 2008, 3,99% în 2009 şi 3,77% în 2010.

Riscul financiar: σ2(ROE)=σ2

(ROA)*(1+L0)2

ROAmedie= 3,91%

σ(ROA)=0,137137

σ(ROE)=σ(ROA)*(1+L0)= 0,137932

ROE2010=9,89%, deci anul viitor ROE va aparţine intervalului (0,0989-0,137932; 0,0989+0,137932).

Elasticitatea PN în raport cu CA: ePN=CA/(CA-PM’), PM’=(CF+Dobânzi)/(1-v)

Pragul de rentabilitate financiară (PM’):

PM’2010=60.639.884

PM’2009=50.477.653

PM’2008=47.074.794

ePN a înregistrat următoarele valori: 3,80027 (în 2010), 4,03512 (în 2009) şi 3,61119 (în 2008). În cazul unei creşteri a CA cu 1% se va înregistra o creştere a profitului curent cu 3,8%, 4,04% şi respectiv 3,6%. De asemenea se va înregistra o scădere a CA cu aceleaşi valori.

Analiza riscului financiar:

Δ%PrNet / Δ%CA = Δ%EBIT/ Δ%CA * Δ%PrNet / Δ%EBIT e’(Lf) =e(Le) *e’’(Lf*)e’(Lf)=(CA-CV)/(CA-CV-CF)2010: e’(Lf)=3,77135292009: e’(Lf)=3,98757722008: e’(Lf)=3,5552017

24

e(Le)=(CA-CV-CF)/(CA-CV-CF-Dob)2010: e(Le)=1,0076682009: e(Le)=1,0119232008: e(Le)=1,015748

e’’(Lf*)= (CA-CV)/(CA-CV-CF-Dob)2010: e’’(Lf*)=3,74265422009: e’’(Lf*)=3,94059342008: e’’(Lf*)=3,5000808 (la o creştere a profitului brut cu 1%, PN va creşte cu 3,5%)

Relaţia se verifică în cazul tuturor celor trei ani.

În anul 2010 Biofarm a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri cu 22,63% faţă de anul precendent, continuând trendul ascendent din anii anteriori. În 2008 fima a înregistrat pierderi din activitatea de exploatare de peste 21 mil. Lei, situaţia redresându-se în anii următori, cand s-a înregistrat profit (19,6 mil în 2009 – o bună parte din acesta fiind utilizat pentru acoperirea pierderii contabile şi 14,4 mil. în 2010). Din intervalul studiat, acţionarii au avut cea mai bună rentabilitate în anul 2009 (ROE=14,43%), când reantabilitatae economică a firmei a fost de 13,47%.

25

VII. PREVIZIUNEA SITUAŢIILOR FINANCIARE

De importanţă majoră în realizarea unui management financiar performant este planificarea (previziunea) financiară, care urmăreşte asigurarea unui volum de resurse suficient pentru acoperirea nevoilor firmei pe termen scurt, mediu şi lung. Astfel, pe termen scurt trebuie identificate resursele necesare pentru plata aprovizionărilor cu materii prime, materiale, mărfuri sau pentru acoperirea eventualelor modificări ale posturilor „furnizori”, „clienţi”, „disponibilităţi”, cu alte cuvinte, asigurarea finanţării capitalului de lucru. Pe termen mediu şi lung, trebuie asigurate reursele necesare pentru achiziţionarea de active fixe. În decizia privind finanţarea activelor imobilizate sau a capitalului de lucru se va ţine cont de costul procurării acestor fonduri, cost care depinde şi de volumul necesar de resurse. În aceste condiţii, se impune o prognozare a activităţii viitoare a firmei, pentru a dimensiona necesarul de fonduri (determinat de creşterea imobilizărilor sau a capitalului de lucru) şi pentru a găsi sursele de finanţare. 6

Elementul esenţial al unei previziuni realiste îl reprezintă estimarea corectă a cifrei de afaceri. În acest sens, un pas important este determinarea ratei de creştere sustenabila.

Determinarea ratei de creştere a cifrei de afaceri

În previzionarea ratei de creştere efectivă a cifrei de afaceri (g) am folosit metoda mediei aritmetice ponderate pentru a elimina dezavantajul acordării aceleiaşi importante tuturor perioadelor analizate şi am o obţinut o valoare de 0,13. În calculul ratei de creştere sustenabila (g*) am folosit formula (1-d)*ROE şi am obţinut valoarea de 0,06. Se observa faptul că g>g* şi întrucât compania doreşte menţinerea aceleiaşi structuri de finanţare (DATfinanciare/CPR) vom folosi în previzionarea CA valoarea ratei de creştere sustenabila. Dacă am fi ales să folosim valoarea ratei de creştere efectivă atunci compania ar fi trebuit fie să apeleze la resurse suplimentare, fie să crească gradul de îndatorare, fie să scadă rata de distribuire a dividendelor. Această strategie nu se recomandă a fi folosită, deoarece ar duce la nemulţumirea acţionarilor, care în perioada 2007-2009 nu au primit dividende, sau la îndatorare excesivă.

Previziunea Cifrei de afaceri

În urma determinării ratei de creştere efective şi a ratei de creştere sustenabila a cifrei de afaceri, am obţinut următoarele valori aferente cifrei de afaceri previzionate:

  2011 2012 2013CAprevz 93.058.304 105.229.480 118.992.534CAprevz* 87.380.758 92.780.942 98.514.860

6 Dragota, V., Ciobanu, A., Obreja, L., Dragota, M., „Management financiar”, Editura Economica, Bucuresti 2003

26

După cum spuneam mai sus, vom folosi valorile obţinute în urma utilizării ratei de creştere sustenabila în previziunea situaţiilor financiare. Se poate observa că valorile CAPrevizionate cu ajutorul ratei de creştere efective sunt mult mai mari decât în cealalata situaţie. Previzionarea CA la aceste niveluri ar putea exercita presiuni asupra resurselor firmei, în caz extrem ducând chiar la falimentul acesteia.

Metode de previzionare a situaţiilor financiare

Previziunea financiară se poate realiza cu ajutorul a trei metode:

- Metoda „procent din cifra de afaceri”;

- Metoda „durată de rotaţie” sau „viteza de rotaţie”;

- Metoda „regresiei”

Cea mai simplă şi eficientă modalitate de previziune a situaţiilor financiare o reprezintă metoda „procent din cifra de afaceri”, metoda utilizată şi în cadrul proiectului nostru. Pentru elementele dependente de cifră de afaceri se determina coeficientul de proporţionalitate înregistrat până în momentul previziunii. Prin aplicarea coeficientului asupra cifrei de afaceri previzionate se obţine valoarea previzionată a elementului respectiv.

Coeficienţi de proporţionalitate  Imobilizări 0,8204Imo necorporale 0,0142Imo corporale 0,6515Imo financiare 0,1548Stocuri 0,1647Creanţe 0,2430

Furnizori 0,1884Investiţii financiare pe TS 0,8050Disponibilităţi 0,0112Ch cu materiile prime şi materiale 0,2554Ch cu energie şi apa 0,0205Ch mărfuri 0,0271Ch cu personalul 0,1733Alte cheltuieli exploat 0,2770Venituri de exploatare 1,0155Venituri fin 0,0509

Alte datorii exploatare 0,0744

27

Previziunea bilanţului contabil

În previziunea bilanţului am analizat relaţia dintre principalele elemente ale acestuia şi nivelul cifrei de afaceri:

Active imobilizate

Plecăm de la ipoteza că firma funcţionează la întreaga capacitate şi că valorile curente ale tuturor activelor sunt optime pentru nivelul actual al cifrei de afaceri. Astfel, pentru creşterea cifrei de afaceri avem în vedere realizarea unei investiţii în active imobilizate în valoare de 14.500.000 lei (500.000 lei valoarea licenţei de producţie – Imobilizare necorporală, şi 14.000.000 lei linia de producţie – Imobilizare corporală).

Stocuri

Stocurile sunt determinate în mod direct de nivelul activităţii, astfel că, la o creştere a cifrei de afaceri se va înregistra şi o creştere a valorilor stocurilor.

Creanţe

Nivelul creanţelor creşte de asemenea odată cu creşterea cifrei de afaceri, atât prin atragerea de noi clienţi cât şi prin aplicarea unei politici atractive de creditare a acestora.

Investiţii financiare pe termen scurt

În previzionarea Investiilor financiare pe termen scurt, iniţial am considerat că ponderea acestora în cifra de afaceri este constantă. Prin urmare am aplicat coeficientul de proporţionalitate cifrei de afaceri previzionate aferente fiecărui an. Având în vedere nivelul mare din 2010 (66.248.433 lei, faţă de doar 9.358.001 lei în anul 2009), am decis să ne finanţăm investiţia făcută prin intermediul acestora, precum şi orice nevoie suplimentară de finanţare care ar fi putut rezulta din creşterea activelor.

Acest lucru se poate observa în cele două etape ale bilanţului previzionat al companiei Biofarm. În prima etapă a anului 2011 am finanţat investiţia de 14.500.000. Ca urmare a creşterii activelor curente şi a investiilor financiare, ce depăşeşte creşterea pasivelor curente, a apărut o nevoie suplimentară de finanţare în valoare de 449.628, pe care am finanţat-o în a doua etapă. Acest procedeu se repetă în fiecare an.

Disponibilităţi

Disponibilităţile nu variază neapărat odată cu cifra de afaceri, având valori determinate de volumul şi ritmul de încasări şi plăti ale firmei, precum şi de strategia financiară adoptată în ceea ce priveşte riscul de apariţie a unei crize de lichiditate. Din motive de simplificare, am calculat valoarea acestui post bilanţier utilizând metoda „procent din cifra de afaceri”.

28

Capitaluri proprii

Întrucât în realizarea previziunii am ales să utilizăm rata de creştere sustenabila, deoarece am dorit ca structura pasivului să nu se modifice, valoarea capitalurilor proprii nu poate creşte prin emisiune de noi acţiuni, ci prin incorporarea profitului. Cu toate acestea, am ales să distribuim întregul profit net acţionarilor şi prin urmare capitalurile proprii au rămas constante de la un an la altul.

Datorii financiare

Deoarece nu am găsit nicio referire la politica de rambursare a creditelor am considerat că valoarea împrumuturilor de la sfârşitul anului 2010 va fi rambursata în decursul a 3 ani în 3 rate constante. Datoriile financiare pe termen scurt se vor rambursa în cursul anului, astfel că nu vor apărea în cadrul bilanţului previzionat.

Datoriile financiare pe termen lung rambursabile în anul următor vor deveni datorii financiare pe termen scurt în cadrul bilanţului previzionat.

Furnizori şi Alte datorii de exploatare

Nivelul acestor posturi este determinat în mod direct de nivelul activităţii, astfel ca la o creştere a cifrei de afaceri se va înregistra şi o creştere a valorii acestora.

29

Bilantul previzionat al companiei Biofarm

ACTIV 2011 2012 2013

Etapa 1 Etapa 2 Etapa 1 Etapa 2 Etapa 1 Etapa 2 Active imobilizate 77.575.150 77.575.150 73.445.698 73.445.698 69.610.164 69.610.164

Imobilizari necorporale initiale 1.084.666 1.084.666 1.009.909 1.009.909 940.305 940.305 Investitie necorporala 450.000 450.000 400.000 400.000 350.000 350.000 Imobilizari corporale initiale 49.917.736 49.917.736 46.477.326 46.477.326 43.274.035 43.274.035 Investitie corporala 12.600.000 12.600.000 11.200.000 11.200.000 9.800.000 9.800.000 Imobilizari financiare 13.522.748 13.522.748 14.358.462 14.358.462 15.245.824 15.245.824Active circulante 92.443.198 91.993.570 98.156.243 97.260.730 104.222.358 102.321.675

Stocuri 14.391.257 14.391.257 15.280.645 15.280.645 16.224.998 16.224.998 Creante 21.231.581 21.231.581 22.543.706 22.543.706 23.936.920 23.936.920 Investitii financiare pe TS 55.842.626 55.392.998 59.293.734 58.398.221 62.958.122 61.057.440 Disponibilitati 977.734 977.734 1.038.158 1.038.158 1.102.317 1.102.317TOTAL ACTIV 170.018.348 169.568.720 171.601.941 170.706.428 173.832.522 171.931.839

PASIV 2011 2012 2013  Etapa 1 Etapa 2 Etapa 1 Etapa 2 Etapa 1 Etapa 2

Capitaluri proprii 145.761.009 145.761.009 145.761.009 145.761.009 145.761.009 145.761.009

   Datorii >1 an 562.887 562.887 281.443 281.443 0 0

   Datorii <1 an 23.244.824 23.244.824 24.663.975 24.663.975 26.170.830 26.170.830Furnizori 16.465.365 16.465.365 17.482.935 17.482.935 18.563.391 18.563.391

Sume datorate IC 281.443 281.443 281.443 281.443 281.443 281.443Alte datorii exploatare 6.498.016 6.498.016 6.899.597 6.899.597 7.325.996 7.325.996

NSF 449.628 0 895.513 0 1.900.682 0TOTAL PASIV 170.018.348 170.018.348 171.601.941 170.706.428 173.832.522 171.931.839

30

Previziunea Contului de profit şi pierdere

În realizarea Contului de profit şi pierdere previzionat am considerat, pentru simplificare, reşterea cifrei de afaceri. Prin urmare, am calculat coeficientul de proprtionalitate pentru fiecare tip de cheltuială/venit şi l-am aplicat cifrei de afaceri previzionate. Pentru celelalte doua posturi s-a procedat astfel:

Cheltuieli cu amortizarea

În previziunea cheltuielilor cu amortizarea am calculat separat amortizarea pentru fiecare tip de imobilizare:

Cheltuieli cu Amortizări şi Provizioane 2011 2012 2013

Investiţie necorporală 50.000

50.000

50.000

Investiţie corporală 1.400.000

1.400.000

1.400.000

Imobilizări necorporale iniţială 80.291

74.757

69.605

Imobilizări corporale iniţiale 3.695.080

3.440.410

3.203.291

Imobilizări financiare 0

0

0

TOTAL AMORTIZĂRI = 5.225.371

4.965.166

4.722.896

Pentru activele imobilizate deţinute de companie la începutul anului 2011 (înaintea investiţiei), am dorit să menţinem aceeaşi durată de rotaţie specifică calculată astfel:

Prin urmare, cheltuielile cu amortizarea previzionate au fost determinate astfel:

Pentru investiţia realizată în cursul anului 2011, considerăm că aceasta se va amortiza liniar pe o perioadă de 10 ani:

31

Însumând aceste valori se va obţine nivelul cheltuielilor cu amortizarea previzionate în fiecare an.

Cheltuieli cu dobânzile

Pentru previzionarea cheltuielilor cu dobânzile am determinat iniţial nivelul ratei de dobândă corespunzătoare anului 2010 astfel:

Considerând că nivelul acestei rate va rămâne constant pe tot parcursul perioadei de previziune, am determinat nivelul cheltuielilor cu dobânzile previzionate astfel:

(Datorii pe termen lung prev + Sume datorate IC prev) * 14,11% = Cheltueili cu dobânzi prev

Contul de profit şi pierdere previzionat al companiei Biofarm

CPP 2011 2012 2013

Cifră de afaceri 87.380.758 92.780.942 98.514.860

Venituri de exploatare 88.736.390 94.220.352 100.043.227

Ch cu materiile prime şi materiale 22.312.770 23.691.713 25.155.875

Ch cu energie şi apa 1.789.419 1.900.006 2.017.427

Ch mărfuri 2.367.202 2.513.496 2.668.832

Ch cu personalul 15.142.088 16.077.878 17.071.500

Cheltuieli cu Amortizări şi Provizioane 5.225.371 4.965.166 4.722.895

Alte cheltuieli exploat 24.203.038 25.698.800 27.287.001

Cheltuieli expl 71.039.887 74.847.059 74.200.635

Rez exploatare 17.696.503 19.373.293 25.842.591

Venituri fin 4.446.280 4.721.063 5.012.828

Cheltuieli cu dobânzi 118.206 78.804 39.402

Cheltuieli financiare 118.206 78.804 39.402

Rez financiar 4.328.074 4.602.857 4.934.024

Rez brut 22.024.578 23.976.151 30.776.615

Impoz profit 3.523.932 3.836.184 4.924.258

Rez Net 18.500.645 20.139.966 25.852.357

32

VIII. NECESARUL DE FINANŢARE

Realizarea investiţiei şi creşterea cifrei de afaceri implica, pe de o parte, majorarea activelor deţinute de întreprindere, iar pe de altă parte, creşterea resurselor ce pot fi atrase „spontan” odată cu dezvoltarea activităţii întreprinderii.

Diferenţa dintre Total Activ şi Total Pasiv rezultată ca urmare a acestor modificări se constituie într-un necesar suplimentar de finanţare, care poate fi acoperit astfel:

- din fonduri proprii;

- din credite suplimentare pe termen scurt, a căror valoare maximă este determinată de nivelul de lichiditate;

- din credite suplimentare pe termen lung, a căror valoare maximă este derminata de nivelul maxim de îndatorare;

- emisiune de acţiuni dacă nu sunt suficiente resurse pentru acoperirea necesarului de finanţare.

Având în vedere nivelul mare al activelor de trezorerie deţinute de întreprindere (chiar şi după finanţarea investiţiei), am decis să acoperim necesarul suplimentar de finanţare pe baza surselor proprii.

Necesarul suplimentar de finanţare (NSF) a putut fi determinat utilizând relaţia:

Necesarul suplimentar de finanţare = Nivelul investiţiei suplimentare în active - Nivelul

surselor de finanţare - Majorarea profitului net reinvestit

NSF = (A*/CA0)×ΔCA + ∆A –(DCR*/CA0) ×ΔCA- ΔDatfin –b ×(PN0/CA0) ×CA1,

unde:

- A*= activul ce variază odată cu cifra de afaceri (CĂ);

- ∆A = investiţia suplimentară în active imobilizate

- DCR* = datoriile curente ce variază odată cu cifra de afaceri;

- ΔDatfin = variaţia datoriilor financiare;

- b = rata de reinvestire a profiturilor companiei;

33

- PN=profitul net;

34

Cum compania a decis să distribuie întregul profit net acţionarilor sub formă de dividende, formula se poate rescrie astfel:NSF = (A*/CA0)×ΔCA + ∆A –(DCR*/CA0) ×ΔCAUtilizând această relaţie, valorile necesarului suplimentar de finanţare în perioada 2011-2013, ca urmare a investiţiei

făcute şi a creşterii cifrei de afaceri, sunt:

Nivelul investiei suplimentare in active Nivelul resurselor suplimentare de finantare

2011 2012 2013 2011 2012 2013

Active imobilizate 10,061,701 -4,129,452 -3,835,534 Capitaluri proprii 0 0 0

Imobilizari necorporale 369,709 -124,757 -119,605 Imobilizari corporale 8,904,920 -4,840,410 -4,603,291 Datorii >1 an -281,443 -281,443 -281,443

Imobilizari financiare 787,072 835,714 887,362

Active circulante -8,275,522 6,162,673 6,961,628 Datorii <1 an 1,617,994 1,419,151 1,506,855

Stocuri 837,623 889,388 944,353 Furnizori 958,343 1,017,569 1,080,456Creante 1,235,754 1,312,124 1,393,215 Sume datorate IC 281,443 0 0Investitii financiare pe TS -10,405,807 3,900,736 4,559,902 Alte datorii exploatare 378,208 401,581 426,399Disponibilitati 56,908 60,425 64,159 NSF 449,628 895,513 1,900,682

TOTAL ACTIV 1,786,179 2,033,221 3,126,094 TOTAL PASIV 1,786,179 2,033,221 3,126,094

În fiecare an, necesarul suplimentar de finanțare va fi acoperit pe baza activelor de trezorerie deținute de companie.

35

CONTRIBUŢIA MEMBRILOR ECHIPEI

-SINTEZA PLANULUI: Horomnea R.

-DESCRIEREA AFACERII: Caluda C. + Biliboc V. + Draniceanu S. + Horomnea R.

-PLANUL DE MARKETING: Caluda C. + Biliboc V. + Draniceanu S. + Horomnea R.

-PLANUL OPERAŢIONAL: Caluda C. + Biliboc V. + Draniceanu S. + Horomnea R.

-MANAGEMENTUL ŞI ORGANIZAREA AFACERII: Caluda C. + Biliboc V. + Draniceanu

S. + Horomnea R.

-ANALIZA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII:

§ Analiza poziţiei financiare § Analiza performanței financiare§ Analiza lichidităţii şi a solvabilităţii

§ Diagnosticul rentabilităţii§ Diagnosticul riscului

-PREVIZIUNEA ŞI NECESARUL DE FINANŢARE : Biliboc V. + Draniceanu S.

36

Caluda C

Horomnea R