CASTELUL
FGRA
Wuzeul <arii CfagrtJ.~ului - Scurt istoric i structur -
W:uzeul rii Fgraului este muzeul unei întinse zone istorice i
etnografice, al unei bogii de documente i mrturii despre locuitorii
rii Fgraului.
A fost înfiinat în anul 1923 pe baza coleciei etnografice a
profesorului Valeriu Literat (1885-1972), reprezentant de frunte al
vieii culturale din oraul Fgra, din perioada interbelic. La început
muzeul din Fgra a funcionat sub egida "Astrei" i în custodia
colecionarului, pân în 1951, când i-a fost atribuit un sediu stabil
i a primit statutul de instituie de stat.
În anul 1973 muzeul orenesc a fuzionat cu secia muzeal, ce fusese
înfiinat, înc din 1968, în Cetatea Fgraului i afiliat, o vreme,
Muzeului Brukenthal din Sibiu.
Pân în anul 1981 s-a numit Muzeul "Cetatea Fgra", iar de la aceast
dat i pân în prezent poart denumirea de "Muzeul rii Fgraului".
Prestigioas instituie de cultur fgrean, Muzeul rii Fgraului s-a
îmbogit în timp cu obiecte valoroase. Muzeul desfoar o continu
activitate de cercetare istoric i etnografic a zonei, de îmbogire,
conservare i valorificare tiinific a patrimoniului colectat de pe
teritoriul rii Fgraului.
De profil mixt (istorie, etnografie i art), Muzeul rii Fgraului
cuprinde în patrimoniul su o mare varietate de colecii, precum cele
de: arheologie, arme, numismatic, cahle, carte veche româneasc,
documente, lapidarium, gljrie, art decorativ i plastic, ceramic
popular, port popular, esturi, obiceiuri, icoane pe sticl, ou
încondeiate, arta lemnului, lemn-os-fier, meteuguri, .a.
Expoziia de baz reprezint evoluia civilizaiei rii Fgraului într-o
îniruire de momente i evenimente semnificative.
În funcie de coninutul patrimoniului su, expoziia de baz a muzeului
a fost structurat pe trei seciuni:
1. Istoria rii Fgraului: arheologie, epoca feudal, epoca modern i
arme (în Turnul Donjon);
2. Etnografia rii Oltului: ceramic, esturi, port popular, interior
rnesc, icoane, etc.;
3. Galeria de sculptur Virgil Fulicea ( 1907-1979), aflat în Sala
Dietei. Dimensiunile i importana coleciilor pe care le deine
muzeul, presupun
extinderea acestuia în viitor.
https://biblioteca-digitala.ro
CASTELUL
FGRA
Wuzeul <arii Cfagara.ului - Scurt istoric i structur -
uzeul rii Fgraului este muzeul unei întinse zone istorice i
etnografice, al unei bogii de documente i mrturii despre
locuitorii
rii Fgraului.
A fost înfiinat în anul 1923 pe baza coleciei etnografice a
profesorului Valeriu
Literat (1885-1972), reprezentant de frunte al vieii culturale. din
oraul Fgra, din
perioada interbelic. La început muzeul din Fgra a funcionat sub
egida "Astrei" i
în custodia colecionarului, pân în 1951, când i-a fost atribuit un
sediu stabil i a
primit statutul de instituie de stat. În anul 1973 muzeul orenesc a
fuzionat cu secia muzeal, ce fusese înfiinat,
înc din 1968, în Cetatea Fgraului i afiliat, o vreme, Muzeului
Brukenthal din
Sibiu. Pân în anul 1981 s-a numit Muzeul "Cetatea Fgra", iar de la
aceast dat i
pân în prezent poart denumirea de "Muzeul rii Fgraului".
Prestigioas
instituie de cultur fgrean, Muzeul rii Fgraului s-a îmbogit în timp
cu
obiecte valoroase. Muzeul desfoar o continu activitate de cercetare
istoric i
etnografic a zonei, de îmbogire, conservare i valorificare tiinific
a
patrimoniului colectat de pe teritoriul rii Fgraului. De profil
mixt (istorie, etnografie i art), Muzeul rii Fgraului cuprinde
în
patrimoniul su o mare varietate de colecii, precum cele de:
arheologie, arme,
numismatic, cahle, carte veche româneasc, documente, lapidarium,
gljrie, art
decorativ i plastic, ceramic popular, port popular, esturi,
obiceiuri, icoane pe
sticl, ou încondeiate, arta lemnului, lemn-os-fier, meteuguri,
.a.
Expoziia de baz reprezint evoluia civilizaiei rii Fgraului
într-o
îniruire de momente i evenimente semnificative. În funcie de
coninutul patrimoniului su, expoziia de baz a muzeului a fost
structurat pe trei seciuni: 1. Istoria rii Fgraului: arheologie,
epoca feudal, epoca modern i arme
(în Turnul Donjon); 2. Etnografia rii Oltului: ceramic, esturi,
port popular, interior rnesc,
icoane, etc.; 3. Galeria de sculptur Virgil Fulicea ( 1907-1979),
aflat în Sala Dietei.
Dimensiunile i importana coleciilor pe care le deine muzeul,
presupun
extinderea acestuia în viitor.
https://biblioteca-digitala.ro
LICEUL DO. '4STANCA
- IJA1' 51,0.i<C"
O CASA "!NOCHENTIEM/CU-KLEJN" (J727)
https://biblioteca-digitala.ro
CV{jlori excepff on{jle din colecfff/e de {jrheologf e .i
numf.sm[jff ca
Temur monetar
Loc descoperire: PRU, în vatra satului. Nr. piese: 53 72, din
argint. Emiteni: 27, state, principate, provmcu, orae, .a. Tipuri
monetare: 16, de la oboli (0,25 g) pân la taleri (28,50 g). Datare:
sec. XIV - XVII
Masc de parad
Loc descoperire: CINCOR, în apropierea castrului roman; Bronz;
Î=24,5 cm; lmax.=17 cm Datare: sec. II-III d.H. Parte component a
unui coif de cavalerist roman, masca înfieaz un cap feminin
(amazoan), având ca podoab o reea de perle ce strânge coafura.
Provenien: import(?)
https://biblioteca-digitala.ro
Utlltl de fsf orie med! e
ara Fgraului, unul din cele mai întinse i bogate domenii feudale
ale Transilvaniei, s-a aflat între 1368-1464, în posesia domnilor
rii Româneti, ca feud acordat de regii maghiari.
Dup succedarea mai multor stpâni, intr în posesia principilor
Transilvaniei pân în 1696, când va trece în proprietatea coroanei
habsburgice.
Expoziia de istorie medieval a rii Fgraului încearc s
. ilustreze principalele evenimente ale perioadei i cele mai
reprezentative monumente din zon: cetatea de la Breaza, bisericile
fortificate sseti, mnstirea cistercian de la Câra i ctitoriile
brâncoveneti.
Cahle habane (sec. XVIII)
Diplom de înnobilare de la Maria Christierna (J 598)
https://biblioteca-digitala.ro
Sala de istorie modern a Muzeului rii Fgraului
surprinde cele mai imp01tante momente ale istoriei României, cu
aplicare zonal (Revoluia de la 1848/49, Independena
României - 1877 /78, Primul rzboi mondial - 1916118, Marea Unire -
1 dec. 1918), dar i aspecte legate de cultur, coal i lupta pentru
unitate naional a românilor fgreni.
Tabla de convocare a breslei plugarilor {1850)
lilda breslei cizmarilor (sec. XVII)
Un segment important îl constituie istoria breslelor locale,
majoritatea româneti,
cu o evoluie îndelungat
Fgraului.
https://biblioteca-digitala.ro
I. Cetate @ Muzee
Utlltl de certlmicâ
Sala de ceramic prezint meteugul i arta ceramic din centrul i
sud-estul Transilvaniei, ale crei produse au circulat în zona rii
Fgraului. Sunt piese realizate în centre sseti (Sibiu, Drueni,
Nema, Câra, etc.), maghiare i secuieti (Ocna Sibiului, Turda,
etc.), i româneti (Noul Român, Fgra).
Can sseasc Centrul Sibiu (1743)
Ceramic sseasc - Centrul Drueni (sec. XVIII)
https://biblioteca-digitala.ro
Port popular VITEA
Podoabe sseti (set complet)
Cea de-a doua sal de etnografie cuprinde în afara textilelor i a
portului ssesc, maghiar i românesc din zon i un interior rnesc din
satul Drgu a crei caracteristic principal este armonia dintre volum
(dat de mobilier) i culoare (dat de textile).
Interior trnesc {.,
Ioan Pop - Oglinda omului celui din luntru (1863)
Nicolae Caavei-Sfntul Gheorghe (1847)
Sala de art religioas (rneasc i cult) prezint valoroase icoane pe
sticl, în special din centrele fgrene, picturi pe pânz, uile
împrteti ale Altarului Evanghelic din Cincor, cri, cruci de mân,
etc.
https://biblioteca-digitala.ro
Echipament defensiv de muchetar . (sec. XVII)
În sala de arme a muzeului sunt expuse piese cât mai reprezentative
pentru a ilustra evoluia echipamentului militar între secolele
XIII-XIX, grupate pe 2 categorii: arme albe (ofensive i defensive)
i arme de foc. O pies aparte a expoziiei este o armur complet de
cal în stil maximilian, databil la jumtatea secolului al
XVI-lea.
Armur pentru cal (sec.XV.V
Michelangelo (1957)
Indiferent de materialul folosit - gips, gips patinat, bronz,
alabastru, .a., toate aceste piese denot miestria artistului, munca
elaborat i stilul personal care l-au caracterizat de-a lungul
întregii cariere.
Galeria de sculptur "Virgil Fulicea", pune în eviden cele mai
importante lucrri ale donaiei fcute de ctre acest deosebit artist
plastic contemporan fgrean.
Copil (1968)
2300 - Fgra
Program de vizitare: LUNI - închis
A MA!}. I - VINERI: 9-16 SAMBATA-DUMINICA: 9-15
Fotografii: VIRGIL BABE CORNEL COMICI
Editia a II-a ,
Tehnoredactare i tipar
https://biblioteca-digitala.ro
2020-05-26-0003_2R
2020-05-26-0004_1L
2020-05-26-0004_2R
2020-05-26-0005_1L
2020-05-26-0005_2R
2020-05-26-0006_1L
2020-05-26-0006_2R
2020-05-26-0007_1L
2020-05-26-0007_2R
2020-05-26-0008
2020-05-26-0009_1L
2020-05-26-0009_2R
2020-05-26-0010_1L
2020-05-26-0010_2R
2020-05-26-0011_1L
2020-05-26-0011_2R
2020-05-26-0003_1L
