Baile Olanesti

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Analiza valorificarii potentialului turistic in statiunile balneoclimaterice

INTRODUCERE Lucrarea ,,Studiu geografic privind valorificarea potenialului turistic din staiunea balneoclimaterica Bile Olanesti si aria sa limitrofa a fost ntocmita cu scopul de a contribui la imbogatirea cercetrii geografice a zonei, actualiznd datele de ordin fizico geografic, dar mai ales turistic, si prezentnd perspectivele de dezvoltare. Staiunea balneoclimaterica Bile Olanesti este una din cele mai mari si renumite staiuni balneare din tara, fiind cunoscuta si pe plan european. Apele minerale de la Bile Olanesti sunt atestate nc de la nceputul mileniului trecut. Principalul produs valorificat de Bile Olanesti pe piaa interna si internaionala este ,,tratamentul balnear, produs datorita cruia s-au dezvoltat si alte activiti precum hotelier, alimentar, agrement, comer, etc. Toate problemele legate de prezentul si viitorul staiunii m-au determinat sa aleg aceasta tema, care sper ca va contribui la cunoaterea in detaliu a staiunii Bile Olanesti, a importantei pe care o reprezint pentru potenialul turismului romanesc, dar si pentru fiecare dintre noi. In acest sens s-au avut in vedere analiza factorilor naturali de cura, respectiv clima si apele minerale, folosite la tratarea diferitelor afeciuni si in scop profilactic, dar si pentru agrement. Prin datele cuprinse in lucrare am cutat sa uurez nelegerea problemelor legate de susinerea si dezvoltarea turismului in Romnia si special in staiunea Bile Olneti. Am convingerea ca acesta staiune balneara va avea o evoluie ascendenta si ca va juca un rol important in activitatea turistica romaneasca. Un rol deosebit in elaborarea acestei lucrri l au ndrumrile primite din partea profesorului coordonator Vasile Glvan care m-a ndrumat in toata activitatea de documentare, redactare si finalizare. In abordarea acestei teme m-am axat pe informaiile si datele obinute din parcurgerea unei bogate bibliografii, din documentaia efectuata pe tema.

Pagina 1 din 72


Deosebit de utile au fost datele obinute de la conducerea staiunii Bile Olanesti si de la primria oraului Olanesti. Din nsemnarea si analiza tuturor acestor date si cunotine am dorit sa scot in evidenta particularitile fizice, economico geografice, valene turistice si posibiliti de dezvoltare ale acestei staiuni balneare.

CAPITOLUL I CADRUL GEOGRAFIC GENERAL

ASEZARE SI POZITIE GEOGRAFICA Localitatea Bile Olanesti este situata in partea central sudica a tarii, la intersecia paralelei de 4501315 latitudine nordica cu meridianul de 2401315 longitudine estica, la o altitudine medie de 450 m. In cadrul Subcarpailor Getici, oraul Bile Olanesti se afla in partea central nordica in Depresiunea Olanesti. Aceasta mpreuna cu Depresiunea Muiereasca si Depresiunea Bistria Costeti formeaz irul de depresiuni subcarpatice interne ce se desfoar intre Valea Oltului si Valea Bistriei. Limita nordica a depresiunii este data de abruptul (peste 600 m) pronunat al crestelor de calcar ale Munilor Cpnii: Candoaia, Stogul, Cprreaa, Bila, Vnturaria, Gera, Vioreanu. Spre est culmea se continua cu o creasta prelunga si puternic fragmentata a Sturului Olanesti, pana la izvorul prului Muiereasca (respectiv izvorul Moristia Mica si Moristia Mare). Limita vestica se situeaz intre Valea Bistriei si Valea Otsului (afluent pe stnga al Bistriei). Limita sudica nu este prea evidenta. Trecerea din regiunea Olanesti Cheia in aria cutelor subcarpatice se face pe nesimite. Limita sudica poate fi trasata pe o linie ce pleac de pe Olt (de la nord de Bujoreni), trece pe la nord de Pueti Mglai, Brbteti si se continua spre vest printre zona depresionara si zona cutata. Localitatea Bile Olanesti se ntinde de o parte si de alta a Vii Olanesti si a altor aflueni ai acestuia (dintre care si Valea Cheii).Pagina 2 din 72


Oraul aparine de judeul Vlcea, la 18 km. de oraul reedina Rm. Vlcea si are ca vecini in nord est localitatea Brezoi, in nord comuna Malaia, in vest localitatea Costeti, in sud vest comunele Stoeneti si Brbteti, in sud comuna Pueti Mglai, in est comuna Muiereasca si localitatea Climneti. CAI DE COMUNICATIE Depresiunea in care este situata staiunea, nchisa spre nord si vest de crestele calcaroase ale Masivului Capatanii, permite accesul in ora doar din sud. De aceea toate caile de comunicaie cu staiunea trec prin Rm. Vlcea. Acestea sunt de trei tipuri: rutiere si feroviare. Reeaua rutiera Accesul in staiune se face pe DN 64A ce pornete din Rm. Vlcea, de unde se desprinde din DN64 Caracal Drgani Rm. Vlcea. Aici DN 64 face jonciunea cu DN 7 (E 81) Piteti Sibiu Sebe Slaj si DN 67 Rm. Vlcea Tg. Jiu Drobeta Turnu Severin. Schema stradala a localitii are forma rectangulara, alungita, care se sprijin la sud est pe punctul terminus al DN 64, iar la nord vest pe traseul drumului forestier. Datorita configuraiei terenului, strzile care urca pe versanti au declivitti mari, ziduri de sprijin si curbe cu raze mici. Spatiile de parcare sunt deficitare in cadrul oraului. Localitatea nu este racordata la reeaua naionala de cai ferate si nici nu exista vreun proiect in acest scop. Lungimea strzilor oreneti este in total de 93 de km din care 28 km sunt modernizai. Reeaua feroviara Aceasta se afla pe linia secundara Caracal Sibiu, care unete magistralele feroviare Bucureti Cluj Timioara si Braov Arad Sibiu Curtici. Cea mai apropiata staie CFR este la Rm. Vlcea, legtura cu aceasta e fcuta de autobuze locale de transport in comun si de autocare moderne ale unei firmei particulare de transport ce sosesc in Gara Rm. Vlcea att din capitala cat si din alte orae ale tarii cum ar fi Cluj-Napoca si Timioara. CADRUL NATURAL

Pagina 3 din 72


1.3.1. Structura geologica si relieful. Delimitri La nceputul secolului al XX-lea, geologul L.Mrazec a folosit pentru prima data denumirea de Depresiune Getica pentru ntreaga cuveta cuprinsa intre partea de vest a Carpailor Meridionali si Platforma Prebalcanic de vrsta cretacic delimitata fiind spre est si de Valea Dambovitei. Mai trziu, in literatura geologica numele Depresiunii Getice a rmas pentru poriunea ce nglobeaz Colinele Olteniei si Muscelele Argeului mpreuna considerate ca o singura unitate geologica renuntandu-se la restul spaiului, care in totalitatea sa are peste 35 000 km2. Geologic este adevrat ca regiunea corespunde unei arii scufundate in cretacicul superior, unei depresiuni umpluta dup marele ariaj carpatic cu depozite teriare. Geografic insa, prin caracterele sale fizico geografice, ca altitudine, relief, reea hidrografica, structura si mai ales raporturile cu regiunile vecine, reprezint o platforma nalta, puternic fragmentata in fasii paralele de o bogata reea hidrografica. Caracterul de ,,depresiune iese in relief numai in raport cu structura si tectonica regiunii situndu-se in vecintatea orogenului carpatic. Micrile care au fragmentat Podiul Getic nu s-au manifestat pe tot cuprinsul sau cu aceeai intensitate. Cele mai puternice micri s-au produs in poriunea dintre Topolog si Jiu, pe care au difereniat-o in zone de cutare, de platforma si scufundare. Localizate pe harta, cele trei categorii de zone corespund urmtoarelor subuniti dintre Olt si Jiu: irul depresiunilor Horezu Polovragi Novaci, situat la contactul imediat al sedimentarului getic cu masivul cristalin al Munilor Cptnii si Parng; Zona cutata Rmnicu-Vlcea Ocnele Mari Foleti Sltioara Maghireti, dispusa paralel cutelor carpatice, la sud de zona depresiunilor; Depresiunea Trgu Jiu, ntinsa regiune de adunare a apelor, puternic prelucrata de aciunea apelor ce se ntlnesc aici; Platforma Olteului, situata intre Olt si Jiu se desfoar la sud de zona cutata, pana se pierde treptat in Cmpia Dunrii. Prin caracterele lor geologice, cele patru subuniti nu cuprind o mica poriune situata intre Prul Climneti (la est) si Prul Otsu (la vest), ele fiind tiate la mijloc de praiele Olanesti si Cheia. Aceasta poriune ntrerupe zona depresionara de pe rama sudica a Carpailor, iar pe de alta parte, nu se integreaz nici zonei cutate subcarpatice; structural nu reprezint un complexPagina 4 din 72


de cute anticlinale si sinclinale, dislocri, falii, ci este formata din strate cu o poziie monoclin, deranjata pe alocuri de slabe ondulri. Regiunea Olanesti Cheia, privita din punct de vedere structural si al naturii rocilor, nu poate fi cuprinsa numai in cadrul Podiului Getic. Factorul altimetric, luat separat, s-ar prea ca nu ne permite sa nglobam o regiune de peste 1000 m, adic nu ne permite o extindere a elementului subcarpatic pana la 1200 m. Totui in regiunea indicata, altitudinile de peste 900 1000 m nu ne dau o nota deosebit caracteristica, fata de partea nalt a Podiului Getic, care sa indice o alta limita dect masivul de vest si de nord. Complexul factorilor geografici arata cu totul altceva dect altitudinea. Evoluia paleogeografica In contact direct cu cristalinul si sedimentarul mezozoic sta transgresiv senonianul, reprezentat prin depozite vestice, conglomerate roiatice si gresii, precum si marne cenuii alburii. Formaiunile paleogene se urmresc foarte bine in vile praielor Muereasca, Olanesti, Cheia, care taie transversal depozitele, deschiznd profile geologice clare in aceste formaiuni. Cea mai mare dezvoltare o are eocenul. Formaiunile sale se ntind pana la nord de linia satelor Muereasca, Olanesti, Cheia. Mai la sud, oligocenul apare pe Valea Otsului, sub aspectul unei fii nguste, care se lrgete progresiv pana in Valea Oltului, la nord de vrsarea Prului Muereasca, aici ajungnd la o lime de ctiva km. Depozitele acestei formaiuni sunt constituite din alternanta altor bancuri groase de conglomerate, cu bancuri tot att de puternice de grasii, marne si argile. Dispoziia lor stratigrafica in benzi paralele a avut o mare influenta in aspectul morfologic general al regiunii. Zona paleogen este mrginita la sud de o fie neogen, constituita din depozita ce aparin acvitanianului si burdigalianului ce ies la zi in Valea Oltului. Toate depozitele pstreaz o cdere monoclinala, mai accentuata in nord, pana in zona de dezvoltare a mediteranului I. Spre sfarsitul oligocenului, miscarile puternice care au dat nastere regiunilor depresionare de la marginea sudica a Carpatilor, in zona unor linii tectonice preexistente, au avut un rol insemnat pentru stabilirea pozitiei actuale a stratelor. Situatia lor generala, monoclinala, cu inclinare destul de accentuata a fost determinata de presiunile exercitate de la nord in tot tertiarul. Cert este ca de la ultinul anticlinal carpatic, care afecteza depozitelePagina 5 din 72


cretacicului superior, pana la cutele subcarpatice propriu-zise, exista slabe ondulri care au avut o mica influenta in modificarea cursurilor apelor. Micrile epirogenetice au avut un rol deosebit pentru evolutia regiunii, la sfarsitul tertiarului si chiar in cuaternar, au ridicat intregul Podis Getic mult deasupra nivelului marii. Fapt esenial este ca, att liniile generale, cat si reteaua hidrografica sunt influentate intr-o masura mai mica de tectonica regiunii. Structura, este cea care corespunde in primul rnd de dezvoltarea si caracterele generale ale regiunii, iar relieful in totalitatea sa este rezultatul fragmentarii unei suprafee in fii paralele, nguste, cu direcie nord nord vest respectiv sud sud est, de ctre o reea hidrografica consecvent dezvoltata. Relieful major Lund ca punct de plecare valorile hipsometrice, regiunea corespunde la doua zone sau la doua nivele distincte: o zona inalt cu altitudini de peste 1000 m si o zona joasa cu altitudini de 600 800 m, ambele zone nclinndu-se ctre sud. Cele doua nivele se ntlnesc pe o linie ce trece la nord de Pietreni si Brbteti, se ndreapt spre nord est pe la sud de satele Gurguiata si Comanca, ajungnd in Valea Oltului, la nord de Climneti. Sunt deci, doua suprafee morfologice sculpturale: una joasa, sub 800 m si una nalt, situata intre 1100 m si 1600 m. Prima corespunde suprafeei generale a Piemontului Getic, racordata perfect cu partea sudica a podiului. Cea de-a doua corespunde, probabil, unuia dintre nivele de dinudatie din Carpai. Interesant este ca treapta care strbate limita dintre cele doua nivele, evidenta in est, cu cat merge spre vest, se terge cu ncetul. Aceasta se observa att prin altitudinea din ce in ce mai joasa cat si prin reducerea treptata a suprafeei sale. In modul acesta, zona nalt pare o continuare a zonei joase, ca si cum ambele ar forma o unitate. In vestul regiunii exista o parte continua de la 1200 m la 1600 m, zona de trecere la regiunea cutata. Relieful major este format dintr-o culme calcaroasa ce aparine de Munii Cptnii (in nord): Cndoaia 1405 m, Stogu 1494 m, Cprreaa 1799 m, Albul 1909 m, Buila Vnturaria 1463 m, Gera 1885 m, Vioreanu 1890 m si Depresiunea Olanesti. Spre est culmea se continua cu o creasta prelungita si fragmentata. Versanii prpstioi, lipsii de vegetaie domina vile nguste si adnci. Dincolo de creasta calcaroasa se ntrezresc spinriile rotunjite ale cristalinului, acoperit cu puni.Pagina 6 din 72


Relieful structural si petrografic Factorii care au sculptat regiunea au fost dirijai in aciunea lor de structura, natura rocilor si nivelul de baza cobort al Oltului. Prin aciunea lor s-a format un relief diferit de la o roca la alta. Astfel, formele rezultate au acelai caracter de zonalitate, conform structurii in care au fost sculptate. In acest timp eroziunea pe verticala fiind foarte rapida n-a permis dezvoltarea eroziunii laterale. Din aceasta cauza, intervile n-au fost fragmentate intr-o serie de segmente desprite de vai adnci, ci ele se prezint sub forma unor spinri nentrerupte foarte greu accesibile. Ceea ce vine sa ntrerup linia continua a spinrii interfluviilor sunt ineurile. Intervile sunt constituite in acest fel dintr-o alternanta de poriuni nalte si abrupte cu poriuni joase neurile prelucrate si de alunecri. Iat deci ca variaiile morfologice pe care le prezint spatiile dintre vai sunt date de natura rocilor, de alternanta orizonturilor de marne cu cele de conglomerate, iar formele rezultate sunt grupate in sensul acelor orizonturi. Orizonturile de conglomerate au dat natere formelor nalte si slbatice. Abrupturi si versani prpstioi limiteaz aceste forme. Dezagregarea foarte activa a dat natere la numeroase forme structurale: turnuri, polite, pile, hornuri, cruste, ntlnite mai ales in nordul regiunii Olanesti - Cheia. Creasta, bine dezvoltata din cauza poziiei monoclinale a tratelor, da nota caracteristica pe care structura geologica o imprima ntregii regiuni getice. La baza tuturor formelor sculptate in conglomerate s-au acumulat mari cantiti de grohoti. Crusta, cu clina nord vest abrupta si lipsita de vegetaie, este inecat si ea de acelai material de dezagregare. Localizate in zonele cu depozite marno argiloase, neurile si lrgirile vilor sunt inirate in acelai sens al orizonturilor geologice. Astfel, s-au format zone mai adnci dispuse transversal spatiilor interfluviale. Altitudinea lor este in medie cu 200m mai joasa dect media inlimilor alturate, iar felul lor de dispunere formeaz linii morfologice transversale, suprapuse liniilor principale ale reliefului. Cu cat naintm de la vest la est, cu att neurile si lrgirile vilor capt o dezvoltare mai mare. La sculptarea vilor au luat parte si alunecrile de teren. Aezarea satelor in aceste locuri a fost favorizata in primul rnd de prezenta apei la suprafaa marno argilelor, care nu trebuie cutate jos, in vale. Mai mult legtura dintre vaiPagina 7 din 72


se face tot prin neuri mult mai accesibile dect zonele proeminent conglomeratice, in care nu s-au putut face poteci. In urma acestor constatri, in regiunea Olanesti Cheia se pot deosebi doua zone: O zona unde aezrile sunt instalate in vai, de-a lungul rurilor, pe terase sau pe courile de dejecie ale diferiilor aflueni, zona care se ntinde pana la o linie Climneti Olanesti Bai Cheia; O zona in care satele prsesc vile pentru a se instala in neurile spatiilor dintre ruri la o altitudine de peste 700 m: satele Tisa, Gurguiata, Pietriul, Comanca, Suta. Cu toate ca altitudinile de peste 1000 m ne-ar indica o zona montana, pentru partea de nord a regiunii Olanesti Cheia, omogenitatea structurii, naturii rocilor si elementelor morfologice, precum si aspectul unitar al vilor cu caracter consecvent arata o singura subunitate, o prelungire a regiunii getice. In plus, treapta de denivelare a celor doua nivele geomorfologice tergndu-se in spatiile dintre Otsu si prul Olneti, este un argument in plus pentru a admite ca regiunea Olanesti Cheia se deosebete de celelalte uniti ale Piemontului Getic si formeaz o subunitate cu totul aparte. Relieful fluviatil Formele create prin aciunea agenilor externi au acelai caracter in ntreaga regiune Olneti- Cheia. Majoritatea formelor existente corespund evoluiei celor doua generaii de vai consecvente si subsecvente situate in stadiul de dezvoltare mult deosebite. Apele care taie de la nord la sud regiunea Olanesti Cheia si au in mare parte izvoarele in coama sudica a nlimilor cristaline mezozoice. Culmea calcaroasa Pietrele Vioreanu Vnturaria nu este tiata de vai. Numai praiele Cheia si Olneti i au izvoarele dincolo de culmea calcaroasa, la ntlnirea acesteia cu Sturu Olanesti. neuarea a ajutat celor doua ape sa taie vai adnci, pe alocuri cu aspecte de chei. De la ieirea din zona carpatica, apele pstreaz direcia iniiala consecventa. Praiele Otsu, Cheia, Olanesti formeaz o reea paralela, arcuita caracteristic cu direcia est sud est. Aceasta orientare a cursului apelor se datoreaz flexurii Oltului. Apele urmrind nclinarea tratelor si-au adncit albia destul de uor in rocile relativ friabile. Nivelul lor de baza foarte jos, dat de cursul Oltului, a nlesnit o aciune mai puternica de aici, ducnd la o distrugere foarte avansata a suprafeei iniiale. S-au format in acest mod vai adnci de multe ori prpstioase. Acolo unde vile strbat depozite de conglomerate,

Pagina 8 din 72


versanii sunt foarte abrupi, dnd chiar aspect de cheie. Asemenea poriuni gsim in regiunea Bile Olanesti, pe prul Cheia, la nord de satul Cheia si de Mnstirea Iezeru. In regiunile unde predomina gresiile si marnele, vile prezint unele lrgiri in care gsim fragmente de terase, dar nu si suficient de extinse pentru a fi un loc bun pentru stabilirea aezrilor omeneti, care sa ofere in acelai timp si terenuri pentru culturi. Mai dezvoltata este terasa de 1.5 2 m pe apele Muereasca, Olanesti, Cheia, la sud de satele Muereasca, Olanesti Sat si Cheia. Daca reeaua de vai consecvente a reuit sa se adnceasc mult, vile subsecvente au o slaba dezvoltare, pe alocuri abia ptrund in coasta dealurilor. Faptul se datoreaz in primul rnd structurii care a impus o dificila taiere a straturilor dure de conglomerate. Se mai datoreaz apoi apariiei foarte rare a izvoarelor in aceste conglomerate, precum si a slabei extensiuni a spaiului interfluvial, care n-a putut oferi condiii prielnice pentru organizarea unui element hidrografic viguros, cu mare putere de distrugere. Din aceste motive vile subsecvente au un caracter torenial cu profil longitudinal in trepte, nnecat fiind de cele mai multe ori de material provenit nu din eroziunile apelor, ci dintr-un foarte activ proces de dezagregare. Vile cu aspect torenial, profil in trepte si lipsite de apa, se gsesc in zona conglomeratelor. In zonele marno gresoase aspectul lor se schimba. Rocile mult mai friabile au adus o nlesnire eroziunii, lsnd sa se sape vai mai largi, dar nu att de dezvoltate pentru a ferestrui spaiul interfluvial. Din cauza structurii monoclinale, vile subsecvente mai dezvoltate au un caracter disimetric. Ele sunt factorul care a dat natere reliefului de cruste ntlnit in regiune. Vile principale au fragmentat ntregul spaiu in fii paralele ce nu au o lime mai mare de 4 5 km.

Clima La nivel global, localitatea se afla intr-un climat temperat continental insa, la nivelul tarii, climatul specific acestei regiuni a Subcarpailor Getici e climatul de dealuri nalte. Peste bazinul Olanesti trec mase de aer cald si uscat dinspre Mediteran si Adriatic, mai puin simindu-se influenta gerului rece din nord, datorita adpostului format de zidul Meridionalilor. Ca urmare a influentei maselor de aer cald si datorita condiiilor locale se realizeaz un complex climatic cu o mare varietate de nuane, contribuind la schimburi rapide de climat (temperatura, precipitaii, vnt, radiaii solare). Staiunea propriu zisa beneficiazPagina 9 din 72


totui de un climat blnd cu temperaturi medii de +90 C, in cadrul unor medii minime de 1.50C si medii maxime de +19.60C. Temperatura atinge maxima de +21.20C in luna iulie, iar maxima lunii celei mai friguroase de iarna ianuarie este de 3.80C. Deci, in staiune, iernile nu sunt friguroase, iar verile nu prezint nclziri excesive. Precipitaiile cele mai abundente s-au nregistrat in anotimpul cald ( mai, iulie ): de 100.7 l/m2, iar cele mai reduse in martie: 21.2 l/m 2; media anuala a precipitaiilor depind 730 l/m2. Presiunea atmosferica sta la baza celui de-al doilea factor genetic al climei: circulaia generala a aerului. Ea este maxima in luna decembrie ( 740.2 m coloana de mercur). Presiunea atmosferica medie anuala in Bile Olanesti este de 964.7 milibari. Datorita aezrii intr-o depresiune, vnturile locale in staiune bat in direcia NNV SSE. Primvara, circulaia este mai instabila, prin schimbarea regimului termic si predominanta formelor barice. In schimb, iarna prezint un calm cu valori maxime din cauza stratificrii aerului rece si greu la sol, care mpiedic formarea curenilor. Ziua se produc micri ale maselor de aer datorita nclzirii, pe cnd noaptea predomina calmul atmosferic. Viteza vntului nu depete in localitate 3 m/s fiind mai ridicata primvara, iar toamna ntlnim cele mai reduse viteze ale vntului. Umiditatea este relativ ridicata, cu maxime de 87% in noiembrie, decembrie, si minime de 68% in iulie august. Roua si bruma, frecvente mai ales in staiune si in Cheia, i aduc contribuia la creterea cantitii de apa pe care o primete solul. Cazuri de bruma se semnaleaz de la sfritul lui august pana in mai, afectnd livezile si grdinile de zarzavat. De asemenea, au fost ani cnd din cauza ngheului, a cderii grindinei si zpezilor in lunile aprilie si mai au fost afectate culturile si plantele pomicole. Seceta nu este un fenomen caracteristic, ea nregistrndu-se doar in putini ani, nu a avut durate mari si nici urmri catastrofale. Nebulozitatea variaz in timpul anului sub forma unor curbe cu maxime in timpul iernii si cu minime la sfritul verii ( august - septembrie). Media anuala pentru Bile Olanesti este de 6.0 zecimi. Durata anuala de strlucire a soarelui este de 2025.6 ore, cu minime in decembrie si maxime in iulie. De obicei soarele strlucete vara si toamna cu o intensitate de pana la 10 ore pe zi. Condiiile naturale de relief si vegetaia determina existenta a doua topoclimate locale: unul pe valea prurilor Olneti si Cheia, apreciat de specialiti drept un topoclimat de depresiune si altul pe versantul localitii Bile Olanesti. Climatul din perimetrul staiuniiPagina 10 din 72


este caracterizat printr-o temperatura mai ridicata ( 10; 1.50C ) fata de versani. In ceea ce privete versanii, expunerea lor determina valori diferite ale temperaturii: in timp ce partea stng a prului Cheia si Olanesti este mai nsorita, mai calda, beneficiind de o iluminare puternica, partea dreapta beneficiaz de o temperatura a aerului mai sczuta, fiind umbrita si semiumbrit, cu o umiditate ridicat, dar si cu o vegetaie mai abundenta alctuit din pduri de foioase. Hidrologia Ape de suprafaa Reeaua hidrografica este bine dezvoltata, ntreaga zona fiind strbtut de o adevrat reea de ape. Principalul curs de apa este rul Olanesti, cu o lungime de 38 km. si o suprafaa a bazinului de unde-si colecteaz apele de 231 km2. Rul Olanesti izvorte din Munii Cpnii si curge in direcia SSE. Primul sau afluent este Prul Cinelui, care se vars in el in dreptul localitii Comanca. Pana la vrsarea lui in Olt, in dreptul localitii Rm. Vlcea, rul Olanesti primete o serie de aflueni. Pe partea dreapta se vars prurile: Piciorul Porcului, Tisa, Valea Argelelor, Valea Adnca si Cheia, cu o lungime de 24km. si o suprafaa a bazinului de colectare de 88 km2. Pe partea stnga, rul Olneti primete apele prurilor: Valea Radiei, Valea Bacei, Comanca, Rpuroasa, Valea Pietrei, Valea Gorunilor, Valea Ursului, Valea Scaunelor si Valea de Brdet. Regiunea este bine drenata de aceste ape ce izvorsc din partea superioara a dealurilor nconjurtoare. In amonte de staiune, valea prului Olanesti este ngust si cu pante repezi, formnd cascade de o mare frumusee. In dreptul localitii Bile Olanesti si in aval de aceasta, valea se lrgete, mai ales ncepnd din dreptul satului Olanesti, iar pantele devin mai line. Relieful accidentat face ca in timpul ploilor apa rului Olneti si a afluenilor si s creasc cu mult peste nivelul mediu, putnd produce pagube nsemnate, cum s-a ntmplat in anii 1985, 1969, 1992, 1995 si 2002. Tot in aceasta regiune ntlnim si cteva lacuri, att naturale cat si antropice: lacurile cu nuferi de lng Sanatoriul ,,1 Mai (antropic), lacul din Olanesti, nu departe de fostul Siloz, lacul din dealul Cheii (naturale). Au mai existat cteva lacuri dar cu timpul au secat sau au fost distruse, cum au fost: lacul Cabana Bacea, care era populat cu pstrvi si lostrie, lacul Schitu Iezer, in zona cu acelai nume.

Pagina 11 din 72


Ape de adncime Zcmntul hidromineral al localitii Olneti este situat in bazinul mijlociu al rului Olneti, la contactul morfostructural dintre Munii Cpnii si dealurile subcarpatice ale Olteniei, respectiv dealurile Olanesti. Analiza detaliat a zcmntului hidromineral de la Olanesti exploatat prin treizeci de izvoare naturale si cinci foraje, evideniaz prezenta unor tipuri variate de ape minerale si anume: - Sulfuroase, bicarbonatate, sulfatate, sodice, calcice, magneziene la izvoarele nr. 11, 12, 24 si 31, avnd o mineralizare totala de numai 500 1000 mg/l si un coninut de hidrogen sulfurat de 0,1 9 mg/l; - Sulfuroase, clorurate, bicarbonatate, sodice numai la forajul 5 bis, cu o mineralizare totala de 1300 mg/l; - Sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, sodice, calcice, magneziene ntlnite la majoritatea forajelor din zona; acest tip se divide in doua subgrupe: Sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, sodice la izvoarele nr. 1, 2, 13 si 14, avnd o mineralizare de 1500 3000 mg/l si H2S de 5 20 mg/l; Clorurate, bromurate, iodurate, sodice, calcice, magneziene la izvoarele nr. 3, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 16, 19, 23, 27, 30 precum si la forajele nr. 1, 2, 3, 4, 5. Mineralizarea totala mai mare la apa din foraje (11 20 mg/l) prezentnd si un coninut mai ridicat de hidrogen sulfurat. Cercetrile hidrogeologice, hidrochimice si izotopice efectuate in staiune de cercettori de la Institutul de tiine Geologice din Bucureti au evideniat ca apele minerale de la Bile Olanesti sunt de origine profunda, de tipul apelor de zcmnt, aflate in diferite de diluare cu ape superficiale. Acestea se caracterizeaz prin prezenta iodului si a bromului, amoniului, borului, a gazelor libere de tipul metanului si a omologilor superiori ai acestuia, precum si coninutul ridicat in sulfai. Este vorba de grade diferite de diluare a unui tip primar de apa puternic mineralizata, cu caracter de apa de zcmnt (sulfuroasa, clorosodic, bromo iodat, amoniacala, cu coninut redus de sulfai). Datorita amestecului in proporii diferite cu apa acumulata in fisurile conglomeratelor eocene sau gresiilor senoniene, ce conduce la creterea sulfailor. Concentraia in deuteriu indica existenta a trei componente ce contribuie la alimentarea zcmntului: ape de infiltraie locala, ape venite de la altitudini ridicate, ape de adncime. O caracteristica generala a acestor ape minerale o constituie si prezenta hidrogenului sulfurat. El este considerat ca avnd o origine organica, rezultnd din reducerea sulfailor de ctre bacterii anaerobe specifice, in prezenta hidrocarburilor.Pagina 12 din 72


1.3.4. Vegetaia Vegetaia bazinului Olneti este ncadrat in urmtoarele etaje: - etajul subalpin care cuprinde culmile vrfurilor din nord vestul localitii, aflat la peste 1700 m altitudine. Aceasta zona cuprinde: arbuti ca jepii, ienuprul, afinul, meriorul de munte, bujorul de munte. - etajul boreal (al coniferelor) situat intre 1300 1700 m altitudine, este dominat de pduri de molid ai cror arbori ating nlimi de peste 30 40 m si circumferine de 210 -260 cm. Tot aici se ntlnete bradul, scoruul, paltinul, socul rou, afinul. In partea de jos a acestui etaj i fac apariia arinul alb si verde, ferigile si crinul de pdure. - etajul nemoral (al pdurilor de foioase), situat intre 300 1400 m, este bine reprezentat in regiune prin pdurile de fag, paltin de munte, ulm, frasin, anin, mesteacn, gorun, plop tremurtor. In aceasta zona se ntind pajiti bogate, presrate cu ghiocei, floarea patelui, feriga, rostopasca. Fauna Munii, dealurile si vile adnci acoperite de ntinse pduri constituie locuri prielnice pentru dezvoltarea unei faune destul de bogate, in cea mai mare parte de interes vntoresc. Pe cele mai nalte culmi ale etajului subalpin ntlnim unul din cele mai frumoase monumente vii ale naturii carpatine si anume capra neagra, animal ocrotit de lege. Cobornd apoi prin etajul molidiurilor si prin cel al pdurilor de foioase putem ntlni la tot pasul animale precum: cerbul, cprioara, mistretul si ursul. Pdurile de foioase sunt populate si de o mulime de roztoare cum sunt: veveria, iepurele, de cteva animale rpitoare: rasul, care urca pana la limita superioara a pdurilor, jderul de copac si jderul de stanca, ntlnit mai ales in locurile pietroase. Bazinul Olanesti adpostete si un numr variat de pasri: cocoul de munte, ierunca, potrnichea, piigoiul, corbul etc. Pe dealurile de sub munte cea mai mare rspndire o au: lupul, vulpea, viezurele si pisica slbatic. In apele repezi de munte triesc peti ca: pstrvul, cleanul, nisiparia si mreana. SoluriPagina 13 din 72


Caractere generale ale solurilor Deoarece teritoriul localitii Bile Olanesti cuprinde din punct de vedere geomorfologic doua trepte de relief ( cea deluroasa si cea montana ), voi ncerca sa caracterizez principalele tipuri de sol, in etajarea lor altitudinala in raport cu condiiile climatice si de vegetaie: Clase si tipuri de sol si caracteristica lor A) Soluri zonale a) de deal reprezentate de solurile brune de pdure cele mai rspndite in regiunea deluroasa. Sunt soluri eubazice, saturate, slab acide, cu coninut bogat in humus, ndeosebi in partea superioara a orizontului. Solurile brune de pdure s-au format in Subcarpai, pe un relief frmntat, la altitudini ce variaz intre 400 650 m altitudine, sub pdurile de gorun, stejar, fag, sau in pdurile de amestec. Solurile brune de pdure tipice au orizonturi slab difereniate, iar cele podzolice au orizonturile evideniate. In zona Olanesti aceste soluri sunt frecvente in regiunea fgetelor, pe depozite nisipoase sau marne argiloase. Solurile brune de pdure puternic podzolice sunt solurile de sub pdurile de gorun, care au culori mai deschise in orizontul A, cu textura nisipo lutoasa. b) de munte reprezentate de solurile brune acide montane ntlnite sub fgetele montane, pdurile de amestec de rinoase cu fag. Sunt soluri bogate in schelet, cu minerale uor alterabile. B) Soluri intrazonale Sunt soluri de culoare neagra, bogate in humus cu reacie slab acid sau neutr, ntlnite in pajitile de pmnt rou si de patrusca de pe stncrii. In zvoaiele de crin alb din Valea Oltului sau Cheia se gsesc soluri deluviale, constituite din material depus de apele curgtoare si de iroire. Rezervaii naturale Vegetaia ornamentala din perimetrul oraului Bile Olneti a constituit o preocupare permanent a specialitilor, printre ei remarcndu-se cercettorul local prof. Dr. Traian Rdoi. In urma analizei efectuate de acesta au fost identificate 106 de specii, trecute pePagina 14 din 72


familii, genuri si specii. Dintre acestea le amintim pe cele mai rare: bradul alb, laricele (singurul conifer cu frunze cazatoare), bradul argintiu, tuia sau arborele vieii, arborele pagodelor si arborele de lalea. Prin bogia speciilor lemnoase, arbustive si ierboase, vegetaia din staiune contribuie la crearea unui plcut aspect peisagistic. Dintre animale se remarca in mod deosebit veveriele, multe dintre ele mblnzite si acceptnd cu uurin s ia nuci, alune, biscuii mai ales din mana copiilor. Pe teritoriul oraului Bile Olanesti se afla mai multe rezervaii si monumente ale naturii, din care amintim: Rezervaia de tisa din Cheile prului Cheia s-au identificat 628 exemplare de tisa pe o suprafaa de 1,5 ha; Rezervaia naturala Stogul situata in masivul Buila Vnturaria, se constituie ca o rezervaie complexa avnd o suprafaa de 100 ha. Aici se ntlnesc peste 35 de peteri si avene. Flora este compusa din exemplare de tisa, floarea de colt, ienuprul pitic etc. Fauna este reprezentata de: ursul brun, capra neagra, porcul mistre, rasul etc. Rezervaia Radia Mnzu o rezervaie naturala complexa situata in Munii Cpnii, pe o suprafaa de 10 ha. Peisajul este foarte pitoresc fiind format din: pile, turnuri, babe, cascade. Flora este alctuita din plante rare: floarea de colt, bulbucii de munte etc. Rezervaia Lacul Frumos din Mosoroasa se prezint sub forma unei mlatini a crei principal atracie o reprezint prezena plantei carnivore Drossera rotundifolia (roua cerului). Petera Munteanu Mungoci aici se ntlnete cea mai mare colonie de lilieci; Petera Clopot aici se ntlnesc cele mai mari stalagmite de pe teritoriul judeului Vlcea; Lacurile cu nuferi albi respectiv roii situate in apropierea Sanatoriului ,,1 Mai. Cadrul economico social si demografic 1.4.1. Populaia In domeniul turistic, pentru a aprecia mai bine apariia si dezvoltarea unei staiuni turistice, aceasta trebuie analizata si ca localitate. O succint evaluare a unor date demografice, economice, arat si ce alte funcii ndeplinete o staiune turistic si modul in

Pagina 15 din 72


care dotrile de infrastructur general si edilitar sprijin activitatea de odihn si recreere, sporesc gradul de confort al turistului. Din punct de vedere al dinamicii populaiei, s-a nregistrat o scdere a numrului locuitorilor oraului Bile Olanesti. Astfel, in urma recensmntului efectuat in anul 2002, populaia era de 4604 locuitori, fata de 4834 locuitori nregistrai la recensmntul din anul 1992. 1.4.1.1 Natalitatea Natalitatea arata frecventa sau intensitatea naterilor in interiorul unei populaii. Aceasta se msoar prin rata natalitii, indicator calculat prin raportarea numrului total de nscui vii la populaia medie si se exprim promile (o/oo). Pentru a calcula rata natalitii oraului Bile Olanesti intre anii 1997 si 2002 am folosit urmtoarele date obinute in urma studiilor de populaie nregistrate n oraul staiune: An 1997 1998 Nscui vii 62 61 Pop medie 4823 4835 o Rata natalitii /oo 12.8 12.6 Sursa: Primria Oraului Olanesti 1999 59 4828 12.2 2000 49 4830 10.1 2001 47 4705 9.9 2002 45 4604 9.7

Din analiza datelor se observa o scdere a natalitii populaiei, rata natalitii ajungnd in 2002 la doar 9,7 o/oo fata de 1997 cnd s-a nregistrat cea mai ridicata valoare 12.8 o/oo. Aceasta scdere se datoreaz factorilor socio culturali, economici, acetia fiind determinai si de situaia economic general nregistrndu-se la nivelul ntregii ri. 1.4.1.2. Mortalitatea

Mortalitatea reflecta totalitatea deceselor care se produc in cadrul unei populaii. Aceasta se exprima prin rata mortalitii, indicator demografic care reprezint un raport intre numrul total de decedai si populaia medie, redata in promile (o/oo). In localitatea Bile Olanesti s-au nregistrat, intre anii 1997 si 2002, urmtoarele valori ale numrului de decedai: An 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Pagina 16 din 72


Numr decedai 64 48 Pop medie 4823 4835 o Rata mortalitii /oo 13.2 9.9 Sursa: Primria Oraului Olanesti

45 4828 9.3

47 4830 9.7

48 4705 10.2

49 4604 10.6

Din analiza datelor nregistrate in tabelul de mai sus se observa o scdere a ratei mortalitii intre anii 1997 si 2002, valoarea maxima nregistrndu-se in anul 1997 13.2 o/oo, iar valoarea minima in anul 1999 9.3 o/oo. Unii din factorii care au determinat aceasta scdere a ratei mortalitii sunt: nivelul general de instruire a populaiei si sistemul de ngrijire medicala. Cel dinti factor este strns legat de o buna igiena si de utilizarea mijloacelor terapeutice existente, iar cel de-al doilea se refera la calitatea serviciilor sanitare, la gradul de pregtire al personalului, medical, la infrastructura si echipamentelor sanitare. 1.4.1.3 Bilantul natural Diferentele care exista intre nivelul natalitii si cel al mortalitii unei populaii sunt redate de bilantul natural. Acesta se obtine prin diferenta dintre rata natalitii si rata mortalitii. Efectuand scaderea dintre natalitate si mortalitate, la nivelul oraului Bile Olanesti, s-au observat urmtoarele valori : An 1997 1998 1999 2000 o Rata natalitii /oo 12.8 12.6 12.2 10.1 o Rata mortalitii /oo 13.2 9.9 9.3 9.7 Bilantul natural -0.4 2.7 2.9 0.4 Sursa: Calculat dupa datele Primariei Oraului Olanesti 2001 9.9 10.2 -0.3 2002 9.7 10.6 -0.9

Aceste ascensiuni si scaderi ale natalitii si mortalitii fac ca bilantul natural al populaiei sa inregistreze valori diferite intre 1997 si 2002. Valorile bilantului natural cunosc o ascensiune de la 0.4 in 1997 la 2.9 in anul 1999, dupa care coboara brusc la 0.4 in 2000 si apoi la 0.9 in anul 2002. Valoarea maxima a fost nregistrndu-se in 1999 ( +2.9 o/oo ), iar minima in 2002 ( -0.9. o/oo). Structura populaiei pe grupe de varsta si sexe

Pagina 17 din 72


Varsta si ,,sexul (genul), numite si ,,caracteristici demografice fundamentale prezint o importanta deosebita, data fiind semnificatia lor pentru analiza demografica, economica sau sociala. Astfel, natalitatea si mortalitatea variaz in functie de varsta populaiei, genul, rata de activitate, gradul de ocupare al populaiei ca si de mobilitatea acesteia in teritoriu. Au fost evideniate de ctre O.N.U. trei grupe de varsta : Grupa tanara, in care se incadreaza populaia de la 0 15 ani, 0 18 ani sau 0 20 ani; Grupa adulta, considerata intre 15 59 ani, 15 65 ani sau 20 65 ani; Grupa varstnica, cuprinde populaia ce depete 60 sau 65 ani. La nivelul localitii Bile Olanesti, in cadrul recensmntului efectuat in anul 2002, populaia este grupata pe categorii de varsta astfel: 0 6 ani, 7 14 ani, 15 18 ani, 19 23 ani, 24 35 ani, 36 50 ani, 51 60 ani, peste 60 ani. In urma acestui recensamant s-au nregistrat urmtoarele date referitoare la structura pe grupe de varsta si sex: Sex Grupe de varsta ani 7 14 15 18 19 23 24 35 60 372 500 872

Valorile cele mai mari s-au nregistrat in cadrul populaiei varstnice cu varsta de peste 60 de ani (18 %), 372 persoane de genul masculin, respectiv 500 persoane de genul feminin. Se observa o diferenta destul de mare intre cele doua grupe de sexe. Numrul maxim de persoane de genul masculin se inregistreaza in cadrul populaiei adulte cu varsta cuprinsa intre 36 50 de ani, respectiv 406 persoane. Valorile cele mai mici ale populaiei s-au nregistrat in cadrul populaiei tinere cu varsta cuprinsa intre 15 18 ani (8.2 %), 190 persoane de genul masculin, respectiv 209 persoane de genul feminin. Creterea ponderii categoriei de populaiei de peste 60 de ani in cadrul populaiei localitii Bile Olanesti merita o atentie deosebita si implica investitii speciale, avnd in vedere ca marea parte a acestora vor avea nevoie de ingrijiri speciale, si nu se vor putea descurca singuri.

Pagina 18 din 72


Structura confesionala a populaiei Pentru a stabili structura confesionala a localitii Bile Olanesti au fost utilizate date cu privire la repartitia populaiei dupa religie, din ultimul recensamant efectuat. La nivelul intregului oras predomina populaia ortodoxa care inregistreaza 4390 adepti, urmata de populaia greco catolica cu 4 adepti, populaia romano catolica si cea baptista cu cate 3 reprezentanti fiecare si populaia reformata si penticostala cu cate 2 reprezentanti. In toate cartierele oraului Bile Olanesti, exceptie facand Livadia, populaia este de religie ortodoxa. Livadia este singurul cartier in care, desi predomina ortodocsii (1946 ) ntlnim si alte religii. Structura etnica a populaiei Grupele etnice sunt definite ca subpopulatii ai cror membrii au caracteristici comune, cum ar fi nationalitatea, limba, religia sau rasa. Voi ncerca in continuare sa stabilesc structura etnica a populaiei localitii Bile Olanesti doar in functie de nationalitate. Astfel, in urma analizei datelor obinute in urma recensmntului din anul 2002, am observat urmatoarea structura: Sex nationalitate Romani % Germani % Maghiari Femei 2462 51.3 0 0 4 Barbati 2336 48.7 1 100 1 Total 4798 100 1 100 5 Sursa: Calculat dupa datele Primariei Oraului Olanesti

% 80 20 100

Tigani 17 13 30

% 56.6 43.4 100

Se observa ca populaia este in majoritate de nationalitate romana, celelalte etnii fiind slab reprezentate. Structura profesionala a populaiei In cadrul localitii Bile Olanesti, populaia i desfasoara activitatea in urmtoarele domenii: Industrie

Pagina 19 din 72


Agricultura Constructii Invatamant si arta Sanatate si asistenta medicala Circulaia marfurilor Activitati hoteliere Alte activitati In urma recensmntului efectuat in 2002 s-au nregistrat rezultate surprinzatoare, numrul pensionarilor din localitate reprezentand jumatate din ntreaga populaie activa. Fiind o staiune bine dezvoltata din punct de vedere turistic, 30 % din populaia activa i desfasoara activitatea in turism, iar restul de 20 % in alte domenii (in special in industrie si sanatate). Primele trei cartiere ale oraului Bile Olanesti, ce detin un numr mare de persoane din populaia activa, sunt: Livadia, Olanesti, Cheia. In Livadia activitatile hoteliere si comertul ocupa primul loc in functie de populaia activa. In Olanesti si Cheia primul loc il ocupa industria. 1.4.2 Oraul Olanesti 1.4.2.1 Scurt istoric al staiunii Descoperirile arheologice de pe teritoriul Bile Olneti dovedesc continuitatea nentrerupt a prezenei oamenilor pe aceste meleaguri nc din paleolitic i neolitic. Prima atestare documentar a localitii dateaz din anul 1579, cnd voievodul Radu de la Afumai ntrete sptarului Radu i fratelui su Albu toate proprietile pe care le-a avut Radu Goran n Olneti. Mai trziu, alte i alte documente menioneaz cu diferite prilejuri localitatea strjuit de vrfurile Vnturaria, Buila, Stogu i Cprreaa ale Munilor Cpnii. Datorit siturii sale retrase fa de drumurile principale, a condiiilor naturale marcate de prezena pdurilor seculare care nconjoar localitatea, a fost unul dintre locurile de refugiu ale populaiei din mprejurimi n vremea migraiei popoarelor i a diferitelor incursiuni turceti de-a lungul timpului. n 1821, dup izbucnirea revoluiei lui Tudor Vladimirescu s-au retras la Olneti un numr nsemnat de boieri, care aflnd astfel de apele

Pagina 20 din 72


miraculoase din sat au nceput s rspndeasc vestea efectului lor tmduitoare n diferite boli. Rezultatele deosebit de bune obinute n tratamentul bolnavilor l determin pe domnitorul Bibescu s gratifice pe medicii bilor, Mayer i Gussi. n acea epoc tratamentul era combinat: cur extern sub form de bi, ct i utilizarea apelor n cur intern (de but). Stabilirea indicaiilor terapeutice ale fiecrui izvor mineral (de ce boal este tmduitor) impun efectuarea de analize ale apelor minerale, care au fost executate n 1853 de ctre Petre Poenaru i apoi de Alexe Marin; amndoi gsesc aceste ape foarte bune i incomparabil superioare multor staiuni din strintate. n mai 1895, n urma unui fenomen meteorologic neobinuit, averse de ploaie nsoite de viituri, s-au distrus n cteva ore toate construciile, ceea ce a fcut ca activitatea balnear s fie ntrerupt aproape un deceniu. Reconstrucia staiunii s-a fcut prin reamenajarea a 30 de surse minerale, pe care Dr. tefan Minovici(1897) i Dr. Grigore Pfeiffer(1902) le-au analizat din punct de vedere chimic, numerotndu-le pentru prima oar. A urmat apoi refacerea drumului dintre localitate i oraul Rm. Vlcea i s-au nlat noile construcii. Staiunea devine din ce n ce mai cunoscut astfel c numrul celor venii la tratament crete treptat. Sunt reorganizate unitile care administrau locurile de odihn i tratament, sau modernizat i recaptat unele izvoare prin mrirea debitelor i prin construirea de pavilioane noi. De asemenea, s-au construit noi locuri de cazare i s-au modernizat cele vechi, astfel nct acum Olnetiul este una dintre cele mai vizitate staiuni de pe Valea Oltului. 1.4.2.2 Constituire Din anul 1722 au fost gasite date cu privire la aezrile din Oltenia si implicit din zona studiata. In acea perioada Bile Olanesti si Cheia erau sate de mosneni, iar Comanca sat megiesesc. Statistica din anul 1731 arata ca aceste sate apartin de pliul muntelui. Date statistice oferite de Harta Rusa din anul 1835 ne aduce la cunostinta faptul ca satul Cheia detinea 139 gospodarii, iar satul Olanesti 203 gospodarii. Din informatiile obinute in 1865 se constata ca Olanesti devine comuna care avea in componenta sa catunele Olanesti, Tisa, Livadia, Mosoroasa, in total 234 de case. Cheia era de asemenea comuna rurala compusa din catunele Cheia si Gurguiata, in total 195 de case, iar Comanca si Pietrisu cu 225 de case.Pagina 21 din 72


In urma rapoartelor prefectului P.N. Stanescu din anul 1908 aflam ca primariile din olanesti si Cheia se infiinteaza posturi telefonice, iar mai tarziu din situaia judeului Vlcea pe anii 1910 1911 aflam ca fusese executata soseaua Bile Olanesti Comanca, iar satul Saracinesti a fost dezlipit de Olanesti si trecut la comuna Cheia. La recensamintele din 6 aprilie 1941 au fost nregistrate in comuna Cheia 245 de cladiri, in Gurguiata 44 de cladiri, in Livadia 165 de cladiri, in Olanesti 427 de cladiri, in Pietrisu 45 de cladiri, iar Mosoroasa era inclusa in localitatea Dosu. Din datele obinute la recensmntul din 21 februarie 1956 s-a constatat ca actualul oras Bile Olanesti detinea opt localitati componente: Cheia, Comanca, Gurguiata, Livadia, Pietrisu, Tisa, Olanesti si Mosoroasa. 1.4.2.3 Economie Activitatea economica se bazeaza in cea mai mare parte pe valorificarea potentialului balneo turistic. Intrucat cererea turistica pentru aceasta staiune ramane in permanenta ridicata, functia turistica poate fi dezvoltata si diversificata. Celelalte ramuri ale economiei, industriei si agriculturii au o pondere mai redusa. Industria Activitatile actuale de tip industrial sunt nereprezentative pe teritoriul oraului. Industria locala nu este prezenta dect in masura deservirii serviciilor de baza. Mica industrie, industria mestesugareasca si artizanala, ramura cu traditie in zona, ar trebui stimulata pentru a ocupa forta de munca actuala, a diminua fluctuatia spre alte zone si pentru a diversifica oferta de produse locale oferite turistilor. Activitatile de constructie si depozitare sunt reprezentate prin unitati mici, dotate precar. Agricultura Terenurile agricole de pe intreg teritoriul localitii Bile Olanesti detin 2626 hectare din care fac parte: livezi, puni, fanete, terenuri arabile. Pasunile si fanetele ocupa suprafaa cea mai insemnata, circa 2260 hectare, mai mult de jumatate din ntreaga suprafaa agricola care detinea doar 1670 hectare in anul 1948. Acest fapt se datoreaz defrisarilor efectuate in decursul anilor. Livezile de pomi fructiferi ocupa locul al doilea ca intindere, doar 230 hectare de la 338 hectare nregistrate in 1995, insa productia este mult mai mare: 428 de tone fata de 69 de tone in 1995.Pagina 22 din 72


Desi este cel mai redus ca suprafaa, terenul arabil este intens cultivat cu porumb, cartofi si legume. Din totalul de 130 de hectare, 80 de hectare sunt cultivate cu porumb. Spre deosebire de anul 2002, in anul 1995 suprafaa cultivata era de 70 de hectare, iar productia mult mai insemnata, de circa 361 de tone. Cea mai mare productie s-a nregistrat in anul 1997, aceasta fiind de 487 tone pe o suprafaa cultivata de 78 de hectare. O alta cultura este aceea a cartofului, suprafaa cultivata fiind in anul 2002 de 33 hectare, iar productia de 432 tone. Cea mai insemnata productie s-a nregistrat in anul 1998 613 tone, pe o suprafaa de 31 de hectare. Cultura legumelor este nelipsita desi se ntinde pe doar 13 hectare. Productia nregistrndu-se in 2002 a fost de 173 de tone, mult mai mica in anii precedenti. Suprafaa ocupata de pduri este de 13274 de hectare, ea cunoscand o usoara extindere din 1989 (12841 hectare) si pana in prezent. Terenurile ocupate de lacuri, balti, ruri, detin o suprafaa aproape egala cu cea a terenului arabil, aceasta fiind de 138 hectare. Din intreg fondul funciar, drumurile ocupa doar 61 de hectare, iar constructiile reprezentate prin curti, cladiri ocupa 140 de hectare. Mult mai extinse ca suprafaa fata de terenurile arabile sau cele ocupate de ape sunt terenurile neproductive, reprezentate de rape, stanci, ravene, care ocupa circa 195 de hectare. Creterea animalelor Din totalul efectivelor de animale, cele mai nsemnate sunt porcinele, in anul 2002 se inregistreaza 1424 de capete. Locul doi este ocupat de creterea ovinelor, in acelai an nregistrndu-se 1127 de capete, iar bovinele detineau la sfritul anului 2002, 648 de capete.

1.4.2.4 Dotari tehnico edilitare Alimentarea cu apa. Localitatile Livadia si Olanesti sunt alimentate cu apa dintr-un rezervor cu o capacitate de 750 m3. Rezerva acestuia este constituita din ape de suprafaa, din apele rului Olanesti si ale afluentului sau Rpuroasa. Dupa ce este trecuta printr-o statie de tratare, apa este distribuita consumatorilor prin cadere libera. Satele Comanca si Pietrisu au alimentare cu apa in sistem local, prin captarea unor izvoare cu drumuri subterane, cu un rezervor de stocare a apei si distributie prin cadere libera. Sistemul de canalizare a apelor uzate se gaseste numai in localitatile componente Livadia si Olanesti. O statie de epurare supradimensionata care functioneaza doar cu 25 %Pagina 23 din 72


din capacitate, epureaza mecanic apa menajera, dupa care aceasta este deversata in raul Olanesti. Energia termica. Asigurarea necesarului de caldura in localitatile componente se face in sistem local, cu sobe care folosesc combustibili solizi. Doar in Livadia exista doua centrale termice care functioneaza pe combustibil lichid si alimenteaza blocurile de locuinte din zona, Vila Plopu si cateva instituii (Politia, S.C. Edilitara, S.C. Universul si C.E.C.). hotelurile au centrale proprii de incalzire. Alimentarea cu energie electrica a orasului Baile Olanesti se face din doua surse: P.A. Ostroveni si Statia de Transformare 110/ Kw Valcea Nord, printr-o retea aeriana LEA 20 Kw. In localitatea Olanesti exista trei posturi de transformare, in Livadia opt posturi, in Cheia doua posturi, iar Tisa si Pietrisu au cate un post de transformare. Sunt in curs de alimentare cu energie electrica localitatile Comanca si Mosoroasa. Mediul inconjurator si protectia lui Pe teritoriul administrativ al orasuluiBaile Olanesti nu s-au construit unitati industriale care sa constituie factori majori de poluare. Activitatea turistica exercita, doar in sezonul estival presiuni asupra mediului, prin numarul mare de turisti si prin apele uzate evacuate. Prin propunerile cuprinse in PUG, privind extinderea retelei de canalizare in sistem unitar si racordarea anexelor gospodaresti la acestea, amenajarea unei gropi de gunoi ecologice, modernizarea si extinderea statiei de epurare a apelor uzate, rezolvarea problemelor legate de colectarea gunoiului din localitatile componente si calitatea mediului, in general, se va imbunatati. Calitatea apelor de suprafata (rauri) si a freaticului, desi usor vulnerabile, se mentine in limite admise, acestea nefiind contaminate in factori poluanti. Masurile efectuate de catre Inspectoratul de Protectie a Mediului din Rm.Valcea, privind calitatea aerului, apei, solului si a zgomotului nu semnaleaza depasiri ale valorilor maxime admise. Factorii de risc naturali care afecteaza zona alunecarilor de teren, eroziunea versantilor si innundatiile provocate de ploi torentiale pot fi inlaturate sau diminuate prin studii si lucrari specifice(studii geotehnice, drumuri, impaduriri, regularizarea unor cursuri de apa, indiguiri).

Pagina 24 din 72


In ceea ce priveste radioactivitatea naturala a mediului ambiant, nu depaseste valorile admise, iar dupa gradul de seismicitate, localitatea se incadreaza in zona a VII a, in conformitate cu STAS 11100 / 1 77, privind zonarea seismica a teritoriului Romaniei.

CAP.IIPOTENTIALUL TURISTIC Potentialul turistic al statiunii In viziunea Organizatiei Mondiale a Turismului si a altor organisme de profil din cadrul Comunitatii Europene, potentialul turistic al unei tari sau zone este dat de ansamblul componentelor naturale, culturale si socio economice care exprima posibilitati de valorificare in plan turistic, ofera sau dau o anumita functionalitate teritoriului si constituie premise pentru dezvoltarea activitatilor in turism. Astfel, un anumit spatiu geografic prezinta interes din punct de vedere turistic in masura in care ofera resurse turistice sau antropice, resurse ce in urma unor amenajari specifice pot fi puse in valoare, intrand in circuitul turistic intern sau international. Ape minerale De-a lungul vremii, definitiile si clasificarile utilizate pentru apele minerale sunt neprecise si neunitare, fiind folosite in mod diferit de medici, chimisti, geologi sau ingineri, chiar in cadrul aceleiasi specialitati aparand moduri diferite de clasificare si denumire. Definitia internationala data dupa Congresul de la Bad Nauheim din 1912 este urmatoarea: ,,Apa minerala este apa care contine peste 1 g de substante solide dizolvate la 1 kg sau care contine dioxid de carbon, radium sau substante rare intr-o anumita concentratie sau are o temperatura de peste 200 C. Pentru realizarea unificarii definitiilor, clasificarii si codificarii in vederea perfectionarii sistemului de inventariere, s-a propus o alta definitie imbunatatita fata de cele existente: ,,Apa minerala este apa naturala subterana sau de suprafata, atermala sau termala, cu continut variat de saruri, elemente chimice, gaze si substante radioactive, care depasesc cel putin una din valorile minime stabilite. Valorile minime ale indicatorilor caracteristici, din care cel putin una trebuie sa fie depasita, se accepta sa fie urmatoarele: mineralizare totala 1000 mg/dm3; fier 10 mg/dm3; arseniu 0,7 mm/dm3; iod 1 mg/dm3; acid metaboric 5Pagina 25 din 72


mg/dm3; titrabil 1 mg/dm3; hidrogen sulfurat 1 mg/dm3; bioxid de carbon liber sau legat in dicarbonati 1000 mg/dm3; radioactivitatea 80 (c/dm3. Clasificarea fizico chimica a apelor minerale Datorita bogatiei si diversitatii apelor sale minerale Romania are propria ei clasificarea ce cuprinde 11 grupe. Apele minerale de la Baile Olanesti se incadreaza in urmatoarele grupe: Ape oligominerale, cu un continut mai mic de 1 g/l substante dizolvante si mai putin de 1 g/l bioxid de carbon; cele reci (acratopege) se folosesc in cura interna (3 bis, 4, 10, 11 si 12); Ape clorurate sodice, cu un continut de peste 1 g/l de clorura de sodiu, utilizate in cura interna; Ape iodurate, cu un continut de cel putin 1 mg/l iod; apele hipotone iodurate utilizate in cura interna au concentratii de 3 5 mg/l iod; Ape sulfatate, ce contin sulful sub forma lui oxidata si care sunt, in general, ape hipotone (sodice, calcice, magneziene), indicate pentru cura interna; Ape sulfuroase, cu un continut de cel putin 1 mg/l sulf titrabil, in care predomina formele reduse ale sulfului (hidrogen sulfurat, sulfuri); Intr-un buletin de analiza chimica a unei ape minerale se vor mentiona anionii si apoi cationii. Daca e cazul, se vor mai consemna gazele prezente in apa. In final, se va indica gradul de osmolaritate a apei si eventual gradul termalitatii (daca depasesc 200 C) in conditiile naturale de izvor sau foraj. Geneza apelor sulfuroase din statiunea Baile Olanesti Modul de formare a apelor minerale, care in secolele XVIII si XIX au preocupat mai ales pe chimisti, in ultimele trei decenii ale secolului al XIX-lea incepe sa fie privit si prin prisma geologiei. Noile explicatii stiintifice sunt legate si de originea apelor sulfuroase de la Baile Olanesti. In ceea ce priveste apele minerale de pe Valea Oltului, ipoteza emisa in 1887 de Gr. Cobalcescu este admisa pana in zilele noastre de majoritatea cercetatorilor. Potrivit acesteia, apele minerale sulfuroase de la Baile Olanesti isi datoresc mineralizarea proceselor chimice de dizolvare ce au loc, pe parcursul circulatiei apelor, in conglomeratele eocene. Ideea a fost preluata de numerosi cercetatori care au efectuat studii asupra apelor minerale inPagina 26 din 72


primele decenii ale secolului XX. Se apreciaza ca exponentul teoriei poate fi considerat I. Popescu-Voitesti (1933), care considera ca hidrogenul sulfurat nu poate fi un rezultat al oxidarii sulfurilor si ca in primul rand, intereseaza procesul de reducere a sulfatilor, indiferent daca ei au luat nastere prin oxidarea piritelor sau nu. In ultimele trei decenii cercetarile hidrogeologice au reusit, in general, sa stabileasca raporturile existente intre diversele formatiuni geologice si principalele tipuri hidrochimice de ape minerale. In mod special originea apelor sulfuroase l-a preocupat in acesti ani pe M. Feru, care a constatat urmatoarele cu privire la apele minerale sulfuroase de la Baile Olanesti: Caracterul chimic al apelor minerale clorosodice, bromoiodurate, sulfuroase cu continut redus de sulfati si continut apreciabil in acid boric, precum si prezenta amoniului, specific apelor de zacamant; Apele sunt insotite de gaze libere, constituite in proportie de 70 97% din metan si omologii sai superiori, prezentand caracteristica unor gaze petrolifere ce le antreneaza spre suprafata; Diversele grade de diluare si diversificare hidrochimica sunt cauzate de amestecul in proportii diferite cu alte componente provenite din apele de infiltratie; Hidrogenul sulfurat a fost considerat de cercetatorii anteriori ca un produs rezultat prin oxidarea sulfurilor, in special a piritelor, existente in conglomerate eocene, fara sa tina seama de lipsa de concordanta dintre calitatea acestuia, mineralizarea apelor, debitul surselor sau de faptul ca ele apar numai la nivelul conglomeratic inferior, desi orizontul superior are acelasi caracter petrografic. M. Feru apreciaza ca , data fiind calitatea de ape de tip zacamant, insotite totdeauna de hidrocarburi gazoase, trebuie sa acceptam originea organica a hidrogenului sulfurat, rezultat din reducerea sulfatilor de catre microorganisme anaerobe caracteristice (de tipul Spirovobro) in prezenta carbonului din hidrocarburi. In circulatia lor subterana apele sunt impregnate cu hidrogen sulfurat dar si cu alte elemente chimice, din cauza contactului cu diferite roci, fapt ce da nota specifica fiecarei ape minerale. Asa se explica individualizarea izvoarelor minerale si incadrarea lor intr-un tip dupa elementul chimic predominant: ape sulfuroase simple, ape sulfuroase carbogazoase, ape sulfuroase clorurosodice, ape sulfuroase iodurate bromurate, ape sulfuroase alcalino teroase, ape sulfuroase sulfatate. Elementul predominant si cu cea mai mare valoare biologica este hidrogenul sulfurat, care este foarte instabil iar in apele minerale sulfuroase invechite sulful se oxideaza imprimand apei aspectul lactascent. Hidrogenul sulfurat da nastere sulfului elementar sau acizilor polisulfhidrici si sarurilor acestora (hidrosulfati, tiosulfati); ioniiPagina 27 din 72


sulfhizi, ce au o mare difuzibilitate, sunt absorbiti in organism pe toate caile de 154 de ori mai repede decat ionii sulfati. La emisie, izvor, apele sulfuroase sunt limpezi si incolore datorita echilibrului mentinut de conditiile interne ale subsolului din care au luat nastere; prin contactul cu aerul atmosferic apa minerala sulfuroasa se oxideaza iar sulful redus se transforma treptat din nou in forme mai oxidate, imprimand apei o culoare galbuie lactascenta si favorizand precipitatiile sulfului. Prin oxidare se pierd elementele biologice active si din aceasta cauza tratamentul cu ape sulfuroase se face de regula la sursa, iar apa minerala sulfuroasa isi pierde calitatile prin imbuteliere. Procesele de oxidare au loc sub actiunea bacteriilor sulfuroase oxidante de tipul ,,Thiobacillus thiooxidans si ,,Thiobacillus thioparus; rezulta o substanta onctuoasa (unsuroasa, grasa, uleioasa) compusa din sulf coloidal, bacterii sulfuroase si diferite alge folosita in impachetari, cataplasme. In continuare voi prezenta principalele caracteristici ale apelor minerale de la Baile Olanesti: Prezenta clorului, sodiului, iodului, bromului, sulfati in cantitati mici, acid boric si amoniu le incadreaza in categoria apelor de zacamant; Toate izvoarele minerale din statiune sunt insotite la emergenta de gaze libere (metan si omologii lui superiori), ce favorizeaza ascensiunea apelor de zacamant spre suprafata; Pe drumul lor ascensional apele de zacamant vin in contact cu stratul acvifer din orizontul conglomeratic inferior, slab mineralizat, care le dilueaza pe masura ce urca spre suprafata; Caracterul clorurosodic, bromoiodurat al apelor de zacamant scade pe masura ce ionii de clor, brom, iod sunt diluati; in situatia sulfatilor se petrece un fenomen invers; pe masura ce urca spre suprafata sulful se oxideaza datorita si actiunii bacteriile sulfuroase oxidante de tipul ,,Thiobacillus; Debitele izvoarelor minerale in care predomina apele de adancime este in mica masura influentat de regimul de precipitatii si sunt determinate de cantitatea de gaze ce antreneaza spre emergenta aceste ape; debitul variaza la intervale destul de scurte in timp (zile si chiar ore), la fel ca si concentratia de minerale tot din cauza variatiei cantitatii de gaze care le antreneaza spre suprafata; cercetarile hidrogeologice au relevat ca variatia concentratiei elementelor chimice este mai accentuata in cazul clorului, mult mai redusa pentru hidrogenul sulfurat si foarte putina pentru iodul bicarbonic.

Pagina 28 din 72


Aceste caracteristici arata ca apele minerale din statiunea valceana Baile Olanesti sunt ape de zacamant iar ascensiunea lor este favorizata de gaze, la care se adauga ape provenite din precipitatii. Circulatia aceste ape spre suprafata este facilitata si de reteaua de falii, fisuri, crapaturi ce strabat in toate directiile depozitele eocene formate din conglomerate. Cercetarile hidrogeologice facute de-a lungul anilor au demonstrat ca o parte din aceste ape minerale au originea la sud de locul undese afunda straturile, iar in drumul lor spre emergenta intalnesc orizontul marnos si sunt deviate spre nord. Dupa specialisti, locul de origine al unora din apele minerale se afla la 10 15 km sud de statiune, intre localitatile Pausesti Maglasi si Govora, zona unde pozitia monoclinala a straturilor geologice este intrerupta de cute anticlinale si sinclinale. Asemenea cute se pot observa la suprafata pe valea Cheii, valea Tisei, valea Olanestiului, valea Piciorul Porcului, la Muereasca fapt ce explica si prezenta unor izvoare minerale in aceste vai. S-a mai demonstrat ca volumul apelor minerale din zona este influentat si de infiltratiile masive ale apelor din precipitatii, mai ales in zona Muntilor Capatanii. Avand in vedere gradul de indepartare dilutia a chimismului apelor minerale, in comparatie cu apa sondelor, sursele minerale de la Baile Olanesti au fost incadrate in mai multe tipuri: Izvoare minerale cu apa similara apei de sonde: 1, 2, 3, 4, 7, 15, 16, 19, 20, 23, 29 si 30; Izvoare la care se observa schimbarile chimismului din cauza unor factori externi (precipitatii mari cazute in bazinul hidrogeografic sau fenomene seismice): 5, 8, 9, 13 si 14; Izvoare minerale inconstante in timp si independente de agenti perturbatori: 10 si 12; se crede ca sunt influentate de ape de infiltratie care circula cu viteze foarte mici; Izvoarele minerale 11 si 24 au avut un debit crescut dupa cutremurul din 4 martie 1977, dar mineralizarea lor a suferit putine schimbari. Studiile complexe efectuate de diferiti cercetatori asupra apelor minerale de la Baile Olanesti, mai ales de M. Feru intre 1969 1985, au demonstrat ca elementele chimice (anioni, cationi) din aceste ape prezinta variatii, mai ales in caz de precipitatii mari sau seisme, dar nu in proportii mari, fapt ce demonstreaza stabilitatea lor chimica. Chiar cutremurul din 4 martie 1977 nu a influentat major parametrii chimici ai izvoarelor minerale, ci variatii ale debitelor lor, iar mineralizarea totala nu s-a schimbat prea mult si dupa o perioada a revenit la normal. Studiile cercetatorilor de la Institutul de Stiinte Biologice din Bucuresti au demonstrat absenta activitatii enzimatice, lipsa unor germeni patogeni si faptul ca apele se inscriu in parametrii de potabilitate prevazuti de legislatie. La unele izvoare

Pagina 29 din 72


minerale s-au observat in apa bacterii sulfuroase, filamentoase, caracteristice apelor ce contin hidrogen sulfurat.

Radioactivitatea apelor minerale de la Baile Olanesti In 1965 cercetatorii I. Al.Maxim si Cornelia Plesa, de la Institutul de Izotopi Stabili din Cluj-Napoca, au relevat ca radioactivitatea unor ape minerale din statiune este direct legata de rocile cristaline pe care le strabat, mai ales gnaisuri cu biotit si cu zirconiu element radioactiv. Noi cercetari facute in 1977 si reluate apoi in 1980 de catre S. Arpad si Delia Bogdan au aratat ca radioactivitatea surselor minerale de la Baile Olanesti este sub valoarea normala admisa pentru apele de suprafata, deci ele nu sunt ape minerale radioactive. Prezenta apelor naturale alaturi de apele minerale din statiune a fost demonstrata inca din 1902 de catre Grigore Pfeiffer. Studii ulterioare vor pune in evidenta prezenta la toate izvoarele a hidrocarburilor gazoase (in procente de 60 80 %), mai ales a metanului, iar in cantitati mai mici a omologilor lui superiori. La toate izvoarele a fost detectata si prezenta azotului (peste 35 %), obesevandu-se ca o crestere procentuala a lui e insotita de o diminuare a procentului de hidrocarburi. In schimb, bioxidul de carbon in cantitati destul de mici (intre 0.19 8,81) se intalneste doar la unele surse de ape minerale: izvoarele minerale numarul 4, numarul 14, numarul 30 si sondele 1001 ISEM, 1 IBF si 2 IMFBRM. La toate sursele au fost detectate gazele rare heliu si argon, dar in procente sub 1%; cantitatea lor creste atunci cand se mareste si procentul de azot (la sursele 3 bis, 5, 8, 10, 11, 14, 19, 24 si sonda 1002 ISEM). Prezenta gazelor rare explica, dupa unii cercetatori, fenomenul de ionizare a aerului cu influente benefice asupra organismului uman. Sursele de ape minerale din statiunea Baile Olanesti, in functie de emergenta, au fost grupate in doua mari categorii: izvoare si sonde. Amplasarea lor este urmatoarea: Valea Tisei: izvoarele minerale captate numarul 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16 si izvoarele minerale necaptate numarul 6, 17, 18; Valea Olanesti: izvoarele minerale captate numarul 1, 2, 3 bis, 4, 5, 19, 24, 27, 30 si izvoarele minerale necaptate numarul 20, 25, 26, 28, 29, 31; Valea Rapuroasa: izvoarele minerale necaptate numarul 21, 22, 23. In cura externa se foloseste apa minerala a sondelor numarul 1 IBF, numarul 2 IMFBRM, numarul 1 ISEM, numarul 2 ISEM toate amplasate pe Valea Olanestilor.

Pagina 30 din 72


Concluzii cu privire la apele minerale Contributii insemnate la cercetare zacamantului hidromineral Baile Olanesti au adus M. Feru, M. Florian, G. Sincan. Apele minerale din zona sunt acumulate in conglomerate eocene (majoritatea izvoarelor precum si a forajelor numarul 1, 2, 3 si 4) si oligocene (izvoarele din Valea Cheii), precum si in gresiile senoniene (forajul numarul 5 si izvorul numarul 31). Circulatia apei se face pe reteaua de fisuri, suprafete de stratificatie, falii, iar ascensiunea ei este favorizata de prezenta gazelor si, in special a metanului. Analiza detaliata a zacamantului hidromineral Baile Olanesti, exploatat prin 30 izvoare naturale si 4 foraje, evidentiaza prezenta unui tip hidrodinamic variat al apelor minerale din zona: Sulfuroase, bicarbonatate, sulfatate, sodice, calcice, magneziene la izvoarele numarul 11, 12, 24 si 31, avand o mineralizare totala de numai 500 1000 mg/l si un continut de hidrogen sulfurat de 0,1 9 mg/l; Sulfuroase, clorurate, bicarbonatate, sodice numai la forajul 5 bis, cu o mineralizare totala de 1300 mg/l; Sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, sodice, calcice, magneziene intalnite in majoritatea forajelor din zona; acest tip se divide in 2 subgrupe: sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, sodice (izvoarele numarul 1, 2, 13, 14), avand o mineralizare de 1500 3000 mg/l si hidrogen sulfurat de 5- 20 mg/l, apoi cele clorurate, bromurate, iodurate, sodice, calcice, magneziene (izvoarele numarul 3, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 15, 16, 19, 23, 27, 30 si forajele numarul 1, 2, 3, 4,5). Mineralizarea totala este mai mare la apa din foraje cu 11 20 mg/l, prezentand si un continut mai ridicat de hidrogen sulfurat. Cerectarile hidrogeologice, hidrochimice si izotopice au relevat ca apele minerale de la Baile Olanesti sunt de origine profunda, de tipul apelor de zacamant, aflate in diferite stadii de diluare, cu ape superficiale. La acordarea categorisirii acestui tip genetic concura prezenta iodului si bromului, amoniului, borului, a gazelor libere de tipul metanului si a omologilor superiori ai acestuia precum si continutul ridicat de sulfati. Deci, avem de-a face cu grade diferite de diluare a unui tip primar de apa puternic mineralizata cu caracter de apa de zacamant, datorita amestecului, in proportii diferite cu apa acumulata in fisurile conglomeratelor eocene sau gresiilor senoniene ce conduce la cresterea sulfatilor. Concentratia de deuteriu indica existenta a trei componente ce contribuie la alimentarea zacamantului: ape de infiltratie locala mai ales din Valea Olanestiului; ape venite de la altitudini ridicate si, in sfarsit, ape de adancime. O caracteristica generala a acestor apePagina 31 din 72


minerale o constituie si prezenta hidrogenului sulfurat. El este considerat ca avand o origine organica, rezultand din reducere sulfatilor de catre bacterii anaerobe specifice in prezenta hidrocarburilor. Statiunea valceana Baile Olanesti ocupa primul loc printre statiunile balneoclimaterice din Romania in ceea ce priveste: numarul de izvoare, debitul total zilnic al lor, varietatea compozitiei si a concentratiei apelor minerale. Aici se gasesc peste 35 de surse hidrominerale, fie izvoare naturale fie ca rezultat al unor lucrari de foraje si miniere (puturi si galerii) facute de oameni. Un numar de 17 izvoare minerale (numarul 3, 5, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 24, 30) sunt captate pentru cura interna (crenoterapie); alte trei surse hidrotermale captate (izvoarele minerale numarul 3 bis, 4 si 27) pot fi folosite in cura interna. Alte zece surse hidrominerale necaptate, cu potential de a fi folosite in cura interna, sunt izvoarele numarul 6, 20, 21, 22, 23, 25, 26, 28, 29 si 31. Pentru cura externa (balneatie) sunt folosite doua izvoare minerale (numarul 1 si numarul 2) si patru sonde: numarul 1-IBF, numarul 2-IMFBRM, numarul 1001-ISEM si numarul 2-ISEM. TABEL Indicatii terapeutice In acest subcapitol voi incerca sa prezint principalele caracteristici ale fiecarui izvor de apa minerala din statiunea Baile Olanesti. Apele minerale se impart in: Ape sulfuroase, au o actiune de desensibilizare aorganismului la bolnavii cu diverse afectiuni alergice (intoxicatii la medicamente, toxiinfectii alimentare cu sechele alergice, urticarii, prurite ale pielii) sau la bolnavii cu boli de piele (eczeme profesionale, prurigo, etc); Ape diuretice, pentru bolile de rinichi,care elimina nisipul si piatra de la rinichi, ficat; descarca sangele si articulatiile de depozitele de nisip uric cu care se incarca guta; Ape laxative, tonice ale tubului digestiv, care restabilind buna functionare a organismelor digestive, asigura digestia si nutritia organismului. Afectiunile ficatului sunt foarte mult influentate de aceste ape; Ape alcaline si bicarbonatate, excelente in afectiunile stomacului, care neutralizand acizii si otravurile alimentare produse in stomac, feresc toate celelalte organe ale corpului de alteratia ce ar produce-o aceste otravuri daca ar fi absorbite si, deci, daca ar patrunde in organism;

Pagina 32 din 72


Ape feruginoase, a caror eficacitate este recunoscuta de toti, si mai ales de anemici si de cei cu anumite boli si alteratiuni ale sangelui; Ape iodurate, clorurate, sodice si sulfurate folosite pentru bai. Bioclimatul statiunii Baile Olanesti Pozitia geografica si cadrul natural din localitatea Baile Olanesti creeaza un bioclimat sedativ, de crutare, favorabil organismului tot timpul anului, atat sub aspect cutanat cat si raspirator, actionand profilactic si terapeutic. De asemenea, prin solicitarea foarte slaba a sistemului nervos central si vegetativ, precum si a glandelor cu secretie interna, se rezlizeaza o rapida aclimatizare a celor veniti in statiune, pentru odihna sau tratament. Ca factor natural de cura, bioclimatul din statiune este caracterizat prin: Numarul de mediu lunar cu confort termic, in luna iulie, la amiaza, este de 10, iar de cel de zile cu inconfort prin incalzire este de 11; Stresul bioclimatic cutanat prezinta un indice mediu annual redus (10), cu lunile aprilie mai si septembrie octombrie relaxante, atat sub aspect cutanat cat si respirator; Indicele de stres bioclimatic pulmonar anual are valoarea 25; Indicele de stres bioclimatic total din cursul unui an este 35, caracterizand astfel zona ca avand un bioclimat sedativ de crutare. Cercetarile efectuate de Instututul de Medicina Fizica, Balneoclimatologie si Recuperare Medicala din Bucuresti, privind influenta climatului din Olanesti asupra organismului ( perioada 1966 1975 ) au dus la concluzia ca este un bioclimat favorabil in tot cursul anului, mai ales in lunile aprilie mai si septembrie - octombrie. Asa se explica de ce bioclimatul de aici este foarte bine tolerat atat de batrani cat si de oamenii cu probleme de sanatate avansate. Aceste conditii minunate pentru organism, fac ca an de an tot mai multi oameni sa vina la Baile Olanesti pentru a-si ingriji sanatatea. Profilul statiunii Baile Olanesti face parte din categoria statiunilor permanente, unde se fac tratamente pe parcursul intregului an. Profilul ei este determinat de complexul de factori naturali dar si

Pagina 33 din 72


de dotarile de care dispune statiunea. Aici se trateaza un numar mare de boli ce pot fi grupate astfel: Afectiuni renale si ale cailor urinare; Afectiuni ale tubului digestiv ; Afectiuni hepatobiliare; Afectiuni ale aparatului respirator; Boli de nutritie si metabolism; Afectiuni O.R.L.; Afectiuni dermatologice; Afectiuni asociate; afectiuni ale aparatului locomotor, nevroza astenica, boli endocrine, boli de sange etc. Alte forme de potential turistic Dintre factorii cultural istorici existenti in zona, monumentele istorice sunt cele mai recunoscute. In localitatea Baile Olanesti exista trei biserici declarate monumente istorice. Cea mai veche este Biserica cu hramul,, Sfantul Nicolae. Dupa legenda si traditie prima constructie ar data din anul 1551 sau 1555. Unii specialisti cred ca biserica fost ridicata ,,in vatra altei ctitorii din veacul al XVII-lea, bazandu-se pe o lespede de mormant pe care au citit data de 7140 (adica anul 1632). Actuala constructie a fost ridicata la 1718 cu cheltuiala jupanului Draghici, capitan Olanescu si a jupanesei, Ecaterina de Otetelis, in zilele domnitorului Ioan Mavrocordat, Episcop al Ramnicului fiind Kir Damaschin. Ctitorii si rudele lor sunt infatisati in tabloul votiv aflat deasupra usii de la intrare. In total sunt 27 de persoane pictate. Biserica cu hramul ,,Sfantul Ion, Sfantul Nicolae si Sfantul Gheorghe este cunoscuta de localnici si sub denumirea de ,,Biserica din Cormosesti. Conform psaniei, ctitorii sunt boierii Gheorghe Branescu si fratele sau Barbu, arhimandritul Iosif Saracinescu. Aceasta biserica a fost ridicata in timpul domnitorului Alexandru Nicolae Sutu, pe cand Kir Galaction era Episcop al Ramnicului. Ctitorii sunt pictati in interior, deasupra usii de la intrare. Biserica cu hramul ,,Sfintii voievozi Mihail si Gavril se afla situata in fostul catun Valea de Casa. In localitatea Livadia, parte componenta a statiunii Baile Olanesti, slujbele se tin in Biserica cu hramul ,,Nasterea Maicii Domnului si Sfantul Pantelimon, zisa Biserica lui Horea din Albac. Aceasta biserica a fost adusa aici in anul 1954 de la mosia Florica aPagina 34 din 72


Bratienilor, prin grija Patriarhului Justinian Marin si a Episcopului Iosif al Ramnicului si Argesului, recladita pe un deal, sub muchia de rasarit a statiunii si sfintita pe 12 octombrie 1958. Schitul Iezer a fost ridicat in anul 1559 de domnitorul Mircea Ciobanu si sotia sa Doamna Chiajna. Biserica actuala a fost zidita in secolul XVIII. 2.3. Potentialul turistic din aria limitrofa In studiul din punct de vedere turistic al imprejurimilor statiunii Baile Olanesti am urmarit in principal orasele: Calimanesti, Baile Govora si Ramnicu Valcea, datorita faptului ca sunt cele mai dezvoltate si mai cunoscute din zona. In continuare vom analiza fiecare din aceste localitati in parte.

Orasul Calimanesti Caciulata 2.3.1.1. Aezare geografic Staiunea Climneti constituie, fr ndoial, att prin peisajele variate pe care le ofer, ct i prin diversitatea factorilor naturali de cur, perla staiunilor de pe Valea Oltului. Este situat la poalele Carpailor Meridionali, pe malurile Oltului, la 45o15 latitudine nordic i 24o15 longitudine estic, la o altitudine de280m. Se desfoar pe o suprafa de 24Km2 . Ci de acces: pe calea ferat (halta C.F.R. Climneti-Cciulata) la 311 Km de Bucureti, 149 Km de Craiova i 81 Km de Sibiu; pe oseaua naional nr. 7 la 194 Km de Bucureti (prin Piteti i Rm. Vlcea) i la 98 Km de Sibiu, iar de la Craiova 188 Km pe oselele nr. 65 pn la Piatra - Olt, nr. 64 pn la Rm. Vlcea i nr. 7 pn la Climneti.

2.3.1.2 Factorii de cura balneara Staiunea este strjuit la nord de Munii Coziei(1664m) i Muntele Naruu(1499m), aflai de-o parte i de alta a Oltului. Din aceti muni pleac spre sud culmi deluroase subcarpatice cum sunt: Priboieni(675m), Cciulata(600m), Bilor(580m) pe dreapta,

Pagina 35 din 72


Puu(650m), Jardei(660m) pe stnga. La sud, panorama este nchis de dealurile Manga(776m) pe dreapta Oltului i Lstun(561m) pe stnga, ocupnd sectorul vestic al depresiunii subcarpatice Jiblea. Localitatea are un climat temperat continental blnd, fr schimbri brute de temperatur sau umiditate, caracteristic depresiunilor subcarpatice, fapt pus n eviden i de creterea viei- de- vie, a nucului i castanului comestibil, precum i a altor pomi fructiferi. Temperatura medie anual este de +9,7oC, iar vara de +19,1oC. Cantitatea medie de precipitaii este de 705mm/an, cele mai multe ploi cznd spre sfritul primverii. Aerul este mereu proaspt. Umiditatea relativ a aerului variaz n cursul anului ntre 68-71%, iar vara ntre 56,9-66%. Durata de strlucire a soarelui variaz ntre 1800-1900 ore anual. Vnturile care sufl n staiune, canalizate pe Valea Oltului, au direcia nord-sud. n timpul verii adie briza de munte. Clima localitii ofer condiii prielnice tratamentului balnear complex tot timpul anului. Colectorul principal al apelor din zona Climneti este rul Olt. Dar, pe lng apele dulci, faima staiunilor o dau apele minerale. Cercetrile geologice recente au dus la concluzia c apele minerale de aici sunt clorurate, slab iodurate, sulfuroase, cu o concentraie de sruri ntre 0,5-29 g/l. Izvoarele minerale apar la baza orizonturilor conglomeratice i grezoase de vrst eocen cele de la Climneti sau cretacic(etapele santonian campanian i maestrictian) cele de la Cciulata, Cozia i Bivolari. Hidrogenul sulfurat prezent n aceste ape minerale ia natere din piritele i marcasitele aflate n blocurile de cristalin remaniate n conglomerate sau gresii i marne, sub form de concreiuni, care se altereaz n zona de oxidaie. Este prezent de asemenea dioxidul de carbon i unele slabe de gaz metan. Apele minerale termale de la Cciulata, Cozia i Bivolari, forate recent, provin de la adncimi mari. 2.3.1.3. Indicaii pentru tratamentul balnear Staiunea Climneti-Cciulata, prin multiplii factori naturali de cur att interni ct i externi i-a ctigat de peste o jumtate de veac o binemeritat reputaie att n ar ct i peste hotare. Izvoarele minerale folosite. Pentru cura intern se utilizeaz urmtoarele izvoare de pe malul drept al Oltului, variate n concentraie, dar aproape identice din punct de vedere al compoziiei lor (fiind ape sulfuroase, clorurosodice, calcice i magneziene).Pagina 36 din 72


Izvorul numrul 6 (cel mai concentrat), utilizat pentru splarea ochilor n faroconjunctivite cronice. Izvorul numrul 7, cel mai slab mineralizat, utilizat att de bolnavi ct i de localnici, ca ap potabil. Izvorul numrul 8, puternic mineralizat constituie apa de elecie pentru hepatocolecistitele cronice ct i gastro-colitele ana i hipo-acide. Este utilizat de asemenea cu succes i sub form de injecii intramusculare n alergiile de diverse etiologii, precum i n diferite eczeme ale pielii. Izvorul nr. 14, este o ap mineral hipoton, utilizat n gastroduodenite hiperacide i ulcere gastroduodenale cronice. Izvorul Cciulata I, cunoscut nc din 1830, avnd n bolile de rinichi o justificat reputaie internaional, are o ap limpede, cu gust plcut, puin srat, cu miros de hidrogen sulfurat puin pronunat, cu reacie slab alcalin, avnd o temperatur de 12o C. Datorit puternicei sale aciuni diuretice este utilizat cu bune efecte terapeutice n litiazele renale oxalice, urice sau fosfato-magneziene. Tot pe malul drept al Oltului se afl izvorul Cciulata II care cuprinde i gaz metan; izvorul Cciulata III are o temperatur de 53o C i un debit enorm (60 vagoane/24 h), ceea ce a determinat i determin direcia de dezvoltare mereu crescnd a staiunii. Prin forarea recent n zona Cozia a altor 3 izvoare (Cozia I,II,III) cu ape mezotermale i cu un debit abundent, se creeaz premisele pentru ridicarea a noi complexe turistice n staiune. Pe malul stng al Oltului se gsesc izvoarele Pua I i Pua II cu ape hipotone, sulfuroase, bicarbonatate, coninnd clorur de sodiu n cantiti inferioare izvorului Cciulata I. Fiind diuretice, aceste 2 izvoare se recomand bolnavilor de calculoz renal care nu sunt indicai pentru cura intern cu izvorul Cciulata I. Puin mai spre nord de aceste izvoare, tot pe malul stng al Oltului, n zona Bivolari, au fost recent forate 2 sonde, apele fiind identice n ce privete compoziia lor, dar cu o temperatur mai joas (35o C). Pentru cura extern (bi) se utilizeaz izvoarele nr. 9,10,11,12 i 12bis (la Climneti). Apele acestor izvoare, sulfuroase, clorurate, sunt colectate ntr-un mare rezervor i nclzite nainte de utilizare, la temperatura necesar. n afar de factorii naturali de cur, bolnavilor li se pot aplica i proceduri adjuvante n seciile de hidrotermoterapie, ce funcioneaz n cadrul Pavilionului Central i a complexelor sanatoriale din Cciulata. n aceste secii se efectueaz: du masaj, bi dePagina 37 din 72


kinetoterapie, afuziuni alternante, afuziuni fulger, duuri scoiene, duuri rozet, bi cu aburi, mpachetri cu nmol sau parafin, masaj uscat, bi (artificiale) cu acid carbonic, bule de aer i plante medicinale. Dintre tratamentele electrice ce se pot face n staiune menionm: aplicaii de solux, bi de lumin parial i general, raze infraroii, raze ultraviolete, raze ultrascurte, ultrasunet, ionogalvanizri, faradizri, cureni diadinamici, cureni cu impulsuri magnetodiaflux, aerosoli, inhalaii i pulverizaii de sulf sau diverse soluii medicamentoase. Staiunea Climneti este singura staiune balnear din Romnia care are 5 profiluri de cur i anume: 1) afeciuni ale rinichilor i cilor urinare; 2) afeciuni ale tubului digestiv i glandelor anexe; 3) afeciuni ale aparatului locomotor i ale sistemului nervos periferic; 4) boli profesionale (intoxicaii cu metale grele, plumb, mercur); 5) silicoz. Acest singur fapt explic de ce numeroi bolnavi, att din ar ct i din strintate, vin ani de-a rndul i chiar de 2 ori pe an la Climneti. Trebuie remarcat totodat c n foarte puine staiuni balneare se pot trata concomitent attea afeciuni asociate, mbinnd cura intern cu cea extern. Este de notat de asemenea, c staiunea Climneti, prin concentraia relativ mai sczut a apelor minerale sulfuroase, d posibilitatea unui tratament eficace i lipsit de riscuri, chiar bolnavilor mai n vrst. Cura balnear la Climneti se recomand n general afeciunilor mai sus amintite, aflate n stadiul cronic de evoluie. 2.3.1.4 Monumente istorice Oraul staiune Climneti Cciulata este cunoscut att pentru izvoarele sale minerale folosite pentru cura balneara, cat si datorita monumentelor sale istorice, foarte apreciate de vizitatori. Dintre acestea amintim: Ruinele Castrului Roman Arutela aflate in apropierea oraului, in apropierea unor izvoare termale, folosite in termele castrului. Aceasta construcie a fost un important obiectiv militar roman si avea menirea sa pzeasc sistemul de fortificaii al limesului alutan si drumul roman spat in stanca pe Valea Oltului. Bogatul material arheologic descoperit aici atesta construirea castrului in timpul domniei mpratului Hadrian. Mnstirea Cozia situata la doi kilometri de Climneti, este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura din secolul al XIV lea si un punct de plecare pentru arhitectura de influenta bizantina in Tara Romaneasca. Biserica mare a fost zidita intre 1386 1388 de Mircea cel Btrn si atrage atenia prin eleganta si armonia proporiilor, bogia dePagina 38 din 72


ornamentaii si excepionala valoare a picturii. Aici se afla mormntul lui Mircea cel Btrn, unul dint

Documents

Baile Olanesti