oowlE

N[=

@G\

OE

B \J{-Oclqviqn Mdndruf

Europo - Romdnio - Uniuneo EuropeondProbleme fundqmenlole

Conform modelelor srobilite de IUIEN

Con(nrEDUCATTONAL

CUPRINS

Introducere.... ........3

Parteaall-a.Datedeinformare ....10Parteaalll-a.Teste ...2g

TESTUL3.......rEsrul 4 ... : :: :: :: ::::: ... 47TESTUL 5 .... ., 52TESTUL 6 .... .. 57TESTUL7...../._... ..62

TESTULg...^. ..72TESTUL 10 ... .. 77TESTUL 11 ... .. 82TESTUL 12 .., .. 87TESTUL 13 ... .. 92TESTUL14,.. .,.97

102107

112

117

123

128

133

139TESTUL 23 .., . 145ParteaaIV-a.BAREME ......151

TESTUL 15 ...TESTUL 16 ...TESTUL 17 .,.TESTUL 18 ...TESTUL19... ..,i..TESTUL 20 ...TESTUL 21

TESTUL 22

Partea a ll-a

DATE DE INFORMARE

invSlarea geografiei la clasa a Xll-a se poate realiza dupd mai multe manuale, inclusiv dupimanualul Editurii Corint Educalional (Europa - Romdnia - Uniunea Europeona. Probleme

fundamentale, autor Octavian M6ndrut, edifie revizuifi, 2014).

Aceste manuale au caracteristici diverse gi cantitSli variabile de informalie. Reperul canti-

tativ 5i calitativ care uniformizeazd exigen[ele informative il reprezinti atlasele 5colare (prin

denumiri, diviziuni, localizdri, altitudini, subdiviziuni, regiuni climatice etc').

Pentru a oferi o bazd minimala de raportare la programa de bacalaureat, a fost realizatd

aceasti parte, cuprinzdnd date esentiale de informare referitoare la Europa gi la Rom6nia. Date

minimale de informare sunt cuprinse giin manualul pentru clasa a Xll-a (editia 2014) liinatlase: Atlos geografic gcolar $ Romdnia - atlos geografic 5colar, ultimde editii.

A ET'ROPA

Unitali de relief - caracteristici de bazi

Unitatea derelief

Yechime(orogenez[) Tlp de relief Altifirdinea

mdiml Orienhre Alte aspecte

MuntiiAlpi ilpind munfl bloc, structuricutati, relief glaciar

4807m V-E(1200kn)

form[ curbat5,culmi paralele

Muntii Carpati alpind munti bloc, skucturdcutatS, relief glaciar

2655m NV-SE aspect curbat,traseu sinuos

Muntii Pirinei alpind munfi bloc, relief glaciar,aspect masiv

3404m V.E barierl orografci

Munlii (Alpii)Scandinaviei

caledonianb relief glaciar 2 400m NE-SV fiorduri

MuntiiApenini alpinI relief carstic, culoare,defilee

2900m N.S vulcani stingi

Alpii Dinarici alpind relief carstic de zv oltat 2500m NV-SE culmi paralele

Munlii Balcani(Stara Planina)

alpini relief structural,prelungire a Carpafilor

2376m \LE culmi paralele

Muntii Pindului alpini relief structural .si r,ulcanic 2900m N-S vulcani stinsi

Muntii Ural hercinicl relief structural 1900m N.S foarte erodati

10

Unitatea derelief

Yechime(orogenezO Trp de relief Altitudinea

rnaximl Orientare Alte aspecte

Muntii Penini caledoniand relief structural si carstic 800 m N-S foarte erodafi

MuntiiGrampiani

caledoniani relief glaciar pi relieftectonic

1300m NE-SV fiorduri, falii

Munfii Caucaz alpini relief glaciar,"reliefvulcanic

5642m I.nr-SE foarte abrupligi masivi

Muntii Jura alpind relief carstic, culmi para-lele, structurtr cutati

1700m NE-SV reliefjurasian

MasivulCenhalFrxtcez

herciniI reliefvulcanic,relief carstic

1886m radiari rulcani stinqi,aspect de podig

Masivul gistosRenan

hercinicd aspect masiy relief erodat, horst

800 m V-E grabene intre divi-mtni

Podiqul IbericMeseta)

hercinicd relief structural, culmimontane (sierre)

80G1500m

peisaj de mesetl

Munfii Vosgi-Pddurea NeagrI

hercinicl relief de tip graben(pe Rin) 9i horst

1400m N-S grabenul Rinului

PodisulBoemiei

hercinicd podig inconjurat demunfi vechi

1000m V-E podis erodat

PodigulFinlandei

structuriproterozoice

altitudini de cAmpie, pesubstrat de roci vechi

10G200 m

N.S podi; de eroziuneglaciard

CAmpiaEst-Europeand

skucfuriproterozoice

altitudini de cAmpie, pesubstrat de roci vechi

300 m N-S podip cu aspect decArnpie

CAmpia Nord-Europeand

acumuldricuaternare

cAmpie fl uvio-glaciar5,acumulare glaciarl

200 m V.E coline morenaice

CAmpiaPadului

acumullricuaternare

cAmpie fluviolacustrd 300 m V.E fost golf marin,Delta Padului

CAmpiaPanonicl

acumulSricuaternare

cdmpie fluvio-lacustri 200 m depresiuneintramontanl

CAmpiaRomAnI

acumulSricuaternare

cAmpie fluvio-lacustrl 300 m V.E loess, subsiden!5

11

Tipuri de climi pi caracteristicile acestora

Ttpuridediml T4 fC) Tv cC) T1 fc) Pp (ffrD Resiuni

Climat temperat-oceanic 10-15 ts-20 5 1 000-2 000 Europa vesticd

Climat de tranzifie 10-15 t*20 5-0 500-1 000 Europa Centralf,

Climat temperatcontinental 5-10 tu20 -t0 50G800 Europa estici 9i Centrald

Climat continental arid 10-15 20-25 -5. ..-10 sub 500 Europa ponto-caspicd

Climat continental rece 5 5-10 -5...-10 500-1 000 Europa nordici (Scandinavia)

Climat mediteraneean peste 15 25-30 1G1s 50G1000 Europa sudici

Climat subtropical (arid) peste 15 25-30 ts-20 500 Peninsula Ibericl

Climat montan 5... -5 10-15 -5.. .-10 peste 1 000 munfii inalfi

Climat subpolar (prepolar) 0... -5 5-10 -5.. .-10 20G400 extremitatea nordicl a Europei

Simbolui utiliate:T6 - temperafura medie anuald; Ti - temperatura medie a lunii celei mai reci;

Ty - temperatura medie a lunii celei mai calde; Pp - Orecinitatii medii anuale.

Caracteristici geografice ale firilor (exemple)

Ungaria

Pozifie,vecini in centrul Europei, firl iegire la mare;RomAnia, Serbia, Croaf,a, Austria, Slovacia, Slovenia, Ucraina

Capitala Budapesta

Re[ef a) carac'teristici predominl relieful de cAmpie, inconjuratd de munli jogi

b) unidtti de relief CAmpia Panonicb (CAmpia Tisei), Micul Alfiild, Munfii Mecsek,Munlii Bakony, Mun[ii Matra

Climl: a) caracteristici T,r=&10oc, Pp=70G900 mm

b) tbud declimat climat temperat, central-european, cu influenfe oceanice

Hidrografie Dun5rea, Tisa, Mures, Someg, Crig, Drava; Balaton 0ac tectonic)

Vegeta{ie silvostepS, stejar, fag

Resurse ale subsolului bauxit5, lignit, huild, petrol, gaze asociate

Ora6e mari Szeged, Debrecen, Gycir, Pecs, Miskolc

Ramud indushiale energie electricS, aluminiu, electronici, magini

Culfiffi agricole porumb, vin, grAu, sfecl5-de-zah5r

Porturi Budapesta (pe Dunbre)

Turism (zone, ora6e, tip) turism cultural (Budapesta), balneoclimateric (Balaton)

12

B. Rom$nia - regiuni geografice

Legendi:Cifrele de pe hartd reprezintd:l. Carpatii Maramuregului gi Bucovineill. Carpatii Moldo-Transilvanilll. Carpatii CurburiilV Carpatii MeridionaliV Carpatii (Munlii) BanatuluiVl. Carpalii (Munlii) ApuseniVll. Depresiunea colinard a TransilvanieiVIll. Dealurile de Vest

lX. C6mpia de VestX. Podigul MehedintiXl. Subcarpatii

Xll. Podigul Moldovei

Xlll. Piemontul Getic (Podigul Getic)XlV. CAmpia RomAnii

XV Delta DuniriiXVl. Podigul Dobrogei

XVll. Platforma continentalS a Mdrii Negre

Prezentarea fiecdrei regiuni (1,2 ...17) realizatd ?n continuare urmdre$te nume-rotarea corespunzetoare (1, 11,... XVll) marcatd pe hart6 $iare un caracter esentializatgiselectiv.

l. Carpalii Maramuregului gi Bucovinei

Relieful: cea maiinalti grupd din Carpalii Orientali (peste 2300 m in Muntii Rodnei);are trei fdgii paralele: a) in vest, munti vulcanici (Oag, lgnig); b)in centru munti dezvol-tati pe gisturi cristaline (Muntii Rodnei, Maramuregului), c)in est mun[i pe o structurdde tip flip (Obcinele Bucovinei);depresiuniintinse (Maramure5, Dornelor; Campulung).

Clima: climat montan, cu influenle oceanice gi scandinavo-baltice.

19

Hidrografia: 16uri: Tisa (cu Vigeu gi lza), Somegul Mare, Suceava, Moldova, Bis-

trifa; lacuri glaciare in Munlii Rodnei.Vegetalia gi solurile: etajul fagului, etajul coniferelor; zond alpinS; spodosoluri.Orage principale: Baia Mare, Sighetul Marma[iei, Vatra Dornei, C6mpulung

Moldovenesc, Borga.Activitili economice: exploatarea resurselor forestiere, industria lemnului (Si-

ghetulMarmafiei, C6mpulung Moldovenesc), exploatarea minereurilor neferoasegi prelucrarea primard a acestora; exploatarea materialelor de constructie.

2. Carpalii Moldo-Transilvani

Relieful: altitudini mijlociifata de celelalte sectoare ale Carpatilor Orientali; al-titudinea maximd 2100 m - Munfii Cdlimani; in vest - munli vulcanici (Cdlimani,

Gurghiu, Harghita); in centru - zona cristalind; in est - muntii fli$ului; relief variat(relief vulcanic, relief pe conglomerate); depresiuni importante (Giurgeu, Ciuc,Comdne5ti); alte forme specifice (Muntii Ceahldu, H55ma5u Mare, Mun{ii Cdlimani).

Clima: climat montan cu influenle oceanice (in vest) gi inversiuni termice (indepresiuni).

Hidrografia: 16uri: Olt, Mure5, Bistrita,Trotu5; lacuri: lzvorul Muntelui, Sf6ntaAna, Lacul Ro5u.

Vegetalia gi solurile: etajul coniferelor, amestec conifere-fag; spodosoluri.Orage: Piatra-Neam[, Miercurea-Ciuc, Gheorghieni. Toplita, Comdne5ti, Bicaz.

Activitili economice: minereuri neferoase, roci de constructie, pd5uni, supra-fe[e forestiere, hidroenergie; industria de prelucrare a lemnului, extractia gi prelu-crarea materialelor de constructie (ciment la Bicaz).

3. CarpaliiCurburii

Relieful: altitudini mai mici fata de celelalte grupe ale Carpatilor Orientali; alti-tudinea maximd depd5egte 1 900 m (1 954 m - MunliiCiucaS); sunt alcdtuiliin in-tregime din flig (celelalte doud fAgii, caracteristice Carpalilor Orientali, lipsesc); au

un aspect curbaU direcfia cullmilor montane se modificd de la nord-est spresud-ves! in interior existd o mare depresiune, Depresiunea Bragovului;

Clima: climat montan cu influente oceanice; inversiuni termice in DepresiuneaBra5ovului.

Hidrografia: 16uri: Olt (cu R6ul Negru 5i 86rsa), Prahova,Teleajen, Buzdu.

Vegetalia gi solurile: pdduri de amestec fag - rdginoase; pdduri de fag; spodo-soluri.

Orage principale: Bragov, Sfdntul Gheorghe, Codlea, Sicele, Zdrne5ti, T6rguSecuiesc, Predeal.

Activitilieconomice: resurse naturale: piduri, piSuni, rocide constructie,lig-nit;activitSfi gi ramuri industriale in principalele orage; oragul Bragov este un marenod rutier 5iferoviar.

20

TESTUT 1

Subiectul !

Harta de maijos se referd la cerinlele A-E.Pe aceasta sunt marcate prin litere (A, B, C ...) state 5i prin cifre (1,2,3...) capitale.

Analizali harta gi, pe baza acesteia, realizati urmitoarele cerin[e:A. Preciza[i:

1. Numele statului notat cu litera l.2. Numele oragului-capitald marcat pe hartd cu numirul 12.

0 400 E00 km

31

4p.

B. Scrieti pe foaia de test rispunsurile corecte care completeazd afirmafiile de maijos:

1. Capitala statului notat cu litera H se numegte2. Statul marcat pe hartd cu litera E se nume9te...........3. lnsula Sicilia aparfine statului marcat pe hartd cu litera

6p.

C. Scrieli pe foaia de test litera corespunzdtoare rispunsului corect, pentru fiecaredintre afirma[iile de maijos:

1. Capitala statului notat cu litera B este:a. Tallinn; c. Vilnius;b. Riga; d. Minsk.

2. Munlii Pirinei sunt situatiin partea de nord a statului marcat pe hartd gi notat culitera:

a.H; b. l; c. F; d. A.

3. Marea Balticd mirginegte statul notat cu litera:a. D; b. l; c. J; d. B.

4. in partea de nord a statului notat cu litera G se afli statul denumit:a. Finlanda; b. Polonia; c. Norvegia; d. Danemarca.

4x2P. = 8 P.

D. Prezenta[i trei deosebiriintre relieful statului marcat gi notat cu litera D gi relie-ful statului notat cu litera F.Deosebirile se pot referi la urmdtoarele elemente: aspectultdrmului, altitudinea re-liefului, structura substratului, treptele de relief etc.

3x2P.=6P.

E. Explica!i:

1. lmportanla celui mai mare fluviu care stribate statul notat cu litera A si se varsdin Marea Nordului.

2.O cauzd a densitifii reduse a populalieiin partea de nord a statului notat cu li-tera G.

3. Absenta stepei in statul notat cu B.3x2P.=6P.

Subiectull=30p.

32