Abrudan I- BAC 2015 Geografie

8/17/2019 Abrudan I- BAC 2015 Geografie

1/232

ACTUALIZAT c o n f o r m O r d in M .E .N . n r. 4 4 3 0 d in 0 4 .0 9 .2 0 1 4

ACAUUREAT 2015

loan ABRU D AN, Sanda BULGĂREAN

GEOGRAFIE35 teste după modelul M.E.N.^ E D I T U R A P A R A L E L A 4 5


2/232

Bacalaureat 2015. Geograf ie este ghidul complet a l pregăti ri i examenulu i de bacalaureat pentru

absolvenţiide Iroeu caresusţin proba E.c )a exameniiluide bacalaureatla disciplina Geografie,fi indelaboratdeprofesoridespecialitateremarcabili.

Lucrareadefaţăcuprinde:

•Calendarulexamenuluidebacalaureat2015

• Progra madebacaIaure a tpentrudisciplInaQeogra fie

•TemerecapituIative,careacoperăîntreagaprogramădebacalaureat

*3 5 deva riante dete ste ,ilupămodelu lM .E .N .,înso ţitedesugestiiderezolvare.

Testeleşitemelerecapitulativedinaceastalucrarecuprindnumeroasetipurideitemi,folosiţialternativ:

itemiobiectivi(itemidetip pereche,itemidegrupare,item icualegeremu ltiplă),itemisemiob iectivi(itemi

decompletare),precumşiitemisubiectivi(itemidetipeseustructurat).Şipentrucăhartareprezintăun

e lement esenţ ia l a l geograf ie i, un loc important m cuprinsul lucrăr ii ÎI reprezintă i temii cu supor t

cartografic.

Prezenţasuges tiilorderezolvarefacilrteazăpregătireaindividualăaelevilor, daraceastălucrarepoatefi

folosităcurandamentmaximşilaoreledepregătireabacalaureatuluidelaşcoală.

X m s

Intraţi pe WWW.QviS.fO şi puteţi completa electronicPORTOFOLIUL ELEVULUI.

s Q e d u

Intraţi peWWW.QedU . rO şi puteţi completa elecironK;

PORTOFOLIUL PROFESORULUI.

GCOGROFIE BQCAcai;

2 OQLei

m

i i i i i i i i

Prel€UTVA:25LEI

ISBN 978-973-47-1958*7

I7 S 9 7 5 6 719587

http://www.qvis.fo/http://www.qedu.ro/http://www.qedu.ro/http://www.qvis.fo/


3/232

Lucrare elaborată în cooformitate cu programa şcolari peomi BKAl&ureat 2015, aprobuiă prin O.M.E.C.T.S.nr. 4800/31,08.2010 şî reconfirmalâ prin O.M.E.N. nr. 44KM 04,W^I4.

Editor: Călin Vlasie

Redactor: Daniel MitranTehnoredâciare: Carmen RădulescuPrepress: Marius BâdeaCoperta colecţiei: ionuj liroştianu

Dcscrierea ClP a Bibliotecii Na(ioii»lc a RomânieiBULGĂ REAN, SANDA

Bacalaureat 2015: Geografic : 5S de (esie după miidelul M.E.N. /Sanda Bulgăreao, loan Abrudan. - Piteşti:Paralela 45,2014

ISBN 978-973-47-1958-7

I. Abrudan, loan

913(498X075.33)3? 1,279.8:373.5

Copyright © Editura Paralela 45.2014Prezenta lucrarc foloseşte demimiri ce coasiituic mărci înregistrate,iar coofinuiul este protejat de legislaţia privind dreptul de proprietate intelectuală.


4/232

loan Abrudan Sanda Bulgărean

Bacalaureat 2015 Geografie

Teme recapitulative 35 de teste, după modelul M.E.N.


5/232

CALENDARUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT - 2015

Sesiunea iunie-iulie 2015

25-29 mai 201529 mai 20158-10 iunie 201510-12 iunie 201515-19 iunie 201522-26 iunie 201529 iunie 201530 iunie 20151 iulie 20153 iulie 20156 iulie 20156 iulie 20157-9 iulie 2015

10 iulie 2015

înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examenîncheierea cursurilor pentru clasa a Xll-a/a XlII-aEvaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română - proba AEvaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă - proba BEvaluarea competenţelor digitale - proba DEvaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională - proba CLimba şi literatura română - proba E)a) - probă scrisăLimba şi literatura maternă - proba E)b) - probă scrisăProba obligatorie a profilului - proba E)c) - probă scrisăProba la alegere a profilului şi specializării - proba E)d) - probă scrisăAfişarea rezultatelor (până la ora 12:00)Depunerea contestaţiilor (orele 12:00-16:00)Rezolvarea contestaţiilor

Afişarea rezultatelor finale

13-17 iulie 201517-18 august 201517-18 august 201518-19 august 201520-21 august 201524 august 201525 august 201526 august 201528 august 2015

31 august 20151-2 septembrie 20153 septembrie 2015

Sesiunea augus t-septembrie 2015

înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examenEvaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română - proba AEvaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă - proba BEvaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională - proba CEvaluarea competenţelor digitale - proba DLimba şi literatura română - proba E)a) - proba scrisăLimba şi literatura maternă - proba E)b) - probă scrisăProba obligatorie a profilului - proba E)c) - probă scrisăProba la alegere a profilului şi specializării - proba E)d) - probă scrisă

Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) şi depimerea contestaţiilor (orele 12:00-16:00)Rezolvarea contestaţiilor Afişarea rezultatelor finale

Notă: La solicitarea comisiilor de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti sau din proprie iniţiativă,Comisia Naţională de Bacalaureat poate aproba prelungirea perioadelor de susţinere a probelor de evaluare acompetenţelor digitale sau lingvistice.


6/232

Cuvânt-înainte

Prezenta lucrare reprezintă, fară îndoia lă, un util instrument de lucru pen tru toţi acei abso lvenţi ai clasei

a Xll-a care au decis să susţină una dintre probele examenului de bacalaureat din d isciplina geografie. în

acelaşi timp, cadrele didactice, p rofesori de geografie, pot utiliza întreg conţinutul lucrării în activitatea de

predare , evaluare , cu atâ t m ai mult cu cât ea cuprinde o m ult itudine de itemi şi elemente cartografice al căror

conţinut respectă ordinea din program a şcolară.

întrebările au grade de complexitate, dificultate şi detaliere ridicate, făcând posibilă, pe de o parte,

familiarizarea elevilor cu exigenţele evaluărilor cuprinse în baremele elaborate la nivel naţional, iar pe de altă

parte, însuşirea noţiun ilor, proceselor şi fenomenelo r geografice, precum şi a competenţelo r ce trebuie

dobândite, într-o înlănţuire logică, sistemică, obligând elevii să facă legături logice, să înţeleagă procesele şi

fenomenele geografice. Aşa cum sunt formulate, întrebările apelează la atenţia elevilor, sunt precise şi clar

formulate, excluzând ambiguităţile şi echivocul.

Itemii folosiţi alternativ respectă fidel tipologia acesto ra cuprinsă în variantele de subiecte pen tru

examenul de bacalaureat: itemi obiectivi (itemi de tip pereche, itemi de grupare, itemi cu alegere multiplă),

itemi semiobiectivi (itemi de completare), precum şi itemi subiectivi (itemi de tip eseu structurat).

Lucrarea este structurată în trei părţi:

• Partea I - cuprinde aplicaţii la fiecare temă din program a de bacalaureat.

• Partea a Il-a - oferă 35 de modele de teste finale (inclusiv cele elaborate de M.E.N.) care acoperă

toate conţinuturile propuse de programa de examen.

• Partea a IlI-a - oferă răspunsuri la aplicaţiile din prima parte, precum şi bareme detaliate pentru

testele fmale, dând astfel posibilitate elevilor să-şi verifice propriile rezultate, să-şi identifice nivelul

şi stadiul com petenţelor formate, calitatea cunoştinţelor acumulate, să se autoevalueze permanent.

în speranţa că în pregătirea examenului de bacalaureat şi nu numai, elevii şi cadrele didactice vor opta

pentru consultarea şi aprofundarea acestei lucrări, le dorim tuturor mult, mult succes!

Au torii


7/232

° r o g r a m a d e e x a m e n p e n t r u

d i s c i p l i n a G e o a r a f i eCOMPETENŢ E DE EVALUAT

1. Utilizarea corectă şi coerentă a terminologiei specifice domeniului pentru p rezentarea aspectelor definitoriiale spaţiului european şi naţional2. Identificarea poziţiei elementelor de geografie fizică şi umană ale Europei, ale României şi ale UniuniiEuropene, reprezenta te pe hărţi3. Explicarea unor succesiuni de fenomene şi procese naturale din mediul înconjurător (geografic), la nivelul

continen tului şi al ţării noastre4. Utilizarea reprezentărilor grafice şi cartografice , a datelor statistice pentru interpretarea realităţiigeografice a Europei, a Uniunii Europene şi a unor ţări5. Analiza geografică a componentelor naturale şi sociale ale unui teritoriu la nivelul continentului şi al ţăriinoastre6. Prezentarea caracteristicilor de geografie fizică şi umană ale unui teritoriu I , Prezentarea com parativă a elementelor de geografie fizică şi umană din E uropa şi din România8. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului geografic, dintre ştiinţe,tehnologie şi mediul înconjurător la nivelul continentului, al Uniunii Europene şi al României, prinanalizarea unor s isteme şi structur i teritoriale şi funcţionale sau prin utilizarea da telor statistice şi areprezentărilor grafice şi cartografice9. Prelucrarea informaţiei: transformarea (transferul) in formaţiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu dininformaţii cantitative (date statistice) în reprezentări grafice , din reprezentări grafice în text sau în tabel etc.10. Realizarea de corelaţii între informaţiile oferite de diverse surse (texte geografice , tabele, reprezentărigrafice şi cartografice, imagini etc.)I I . R ezolvarea de probleme

CONŢINUTURI

Geografie. Europa - România - Uniunea Europeană (clasa a Xll-a )

A. EUROPA ŞI ROMÂNIA - ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ

1. Spaţiul românesc şi spaţiul european2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României:- relieful m ajor (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief);- clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică);- hidrografia - aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră;- înveHşul biopedogeografic;- resursele naturale.

3. Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României:- harta politică a Europei; Rom ânia ca stat al Europei;- popu laţia şi caracteristicile ei geodemografice;- sistemul de oraşe al Europei;- activităţile economice —caracteristic i generale;

- sisteme de transport.


8/232

4. Mediu înconjurător şi peisaje5. Regiuni geografice în Europa şi în România:

- caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa şi din România;- studiu de caz al unei regiuni geografice - Carpaţii.

6. Ţările vecine României

B. ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ

1. Form area Uniunii Europene şi evoluţia integrării europene2. Caracteristici geografice, politice şi economice actuale ale Uniunii Europene3. Statele Uniunii Europene:

- privire generală şi sintetică;- Franţa, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria.

4. România ca parte a Uniunii Europene:- oportunităţi geografice ale Rom âniei cu semnificaţie pentru Uniunea Europeană;- România şi ţările Uniunii Europene - interdependenţe geografice, economice şi culturale.

5. Problema energiei în U niunea Europeană şi în România

C. EUROPA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ

1. Problemele fundamentale ale lumii contemporane2. Rolul Europei în construirea lumii contemporane3. Uniunea Europeană şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumii contemporane4. Mondializare, internaţionalizare şi globalizare din perspectivă europeană5. Europa, Uniunea Europeană şi România în procesul de evoluţie a lumii contemporane în următoareledecenii

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare.


9/232

erne recaoitulative

A. EUROPA Şl ROMÂ NIA - ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ

1. Spaţiul românesc şi spaţiul european

I. Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mal jos cu informaţia corectă:1. Europa şi Asia formează o masă continentală denumită ...2. Limita dintre Europa şi Asia este dată de Munţii.. .3. Istmul ponto-baltic desparte Europa continentală de Europa ...4. Ţările baltice situate în Europa Nordică se numesc, dinspre nord spre sud: .. .. .. . şi ...

5. Faţă de istmul ponto-baltic , Rom ânia este situată spre .. .6. Ponderea reliefolui carpatic, raportat la teritoriul ţării noastre, reprezintă aproximativ ..7. Pe Glob, România este situată la jumătatea distanţei dintre ... ş i ...8. Reprezintă o g raniţă în totalitate fluvială, graniţa României cu statul n u m it...9. Cea mai vestică localitate din ţara noastră este localitatea ...10. Se desfăşoară pe direcţia NE-SV graniţa României cu ...11. O mică parte din graniţa de nord a Rom âniei este realizată de râ u l...

II. Citiţi cu a tenţie afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:1. Punctul extrem vestic al Europei este:

a. Capul Nord ; b. Capul Matapan ; c. Capu l Roca; d. Insula Creta.2. Reprezintă caracteristici ale continentului Europa:

a. ţărmuri foarte sinuoase şi existenţa unor mări interioare; b. lipsa peninsulelo r şi p rezenţa unui număr mare de insule;c. masivitatea continentului şi vechimea mare a formelor de relief;d. organizarea naturală pe fâşii latitudinale, paralele şi masivitatea continentului;

3. Caracterul „pontic” al ţării noastre este dat de:a. ieşirea României la M area Neagră; b. prezenţa re lie fului g laciar;c. deschiderea largă spre C âmpia Panonică;d. situarea celei mai mari părţi din lanţul carpa tic pe ter itoriul ţării noastre.

4. Poarta de intrare a fluviului Dunărea în ţara noast ră o constitu ie localitatea:a. Zimnicea; b. Baziaş; c. Drobe ta-Tumu Severin; d. Moldova Nouă.

5. în Europa, România are o suprafaţă apropiată cu cea a statului:a. Luxem burg; b. Rusia; c. Grecia; d. Uganda.6. Caracterul temperat al climatului Europei este dat de:

a. poziţia pe continent; b. curenţii oceanici;c. dispunerea principale lor trepte de relief; d. poziţia pe glob.

7. Centrul geometric al României este situat în apropierea intersecţiei dintre:a. paralela de 45° lat. N şi meridianul de 25° long. E; b. paralela de 46® lat. N şi meridianul de 25° long. E;c. paralela de 45° lat. S şi meridianul de 25° long. V;d. paralela de 46° lat. N şi meridianul de 45° long. E;

8. Rom ânia este situată, în cadrul continentului, în:a. Europa Nordică; b. Europa Sudică; c. Europa Centrală; d. Europa Estică.


10/232

9. Faţă de Marea Neagră, România este situată în partea de:a. NE; b. SE; c. NV; d. SV.

10. Sunt com ponente esenţiale ale te ritoriu l ţării noastre:a. Dunărea, Depresiunea colinară a Transilvaniei, Marea Neagră;

b. Munţii Carpaţi, Delta Dunării, Mureşul;c. Depresiunea colinară a Transilvaniei, Delta D unării, Munţii Carpaţi;d. Munţii Carpaţi, M area Neagră, Dunărea.

11. Legătura României cu centrul şi vestul Europei se realizează prin:a. Câmpia Română;

b. Dealurile de Vest;c. Dunăre;d. Câmpia de Vest.

12. Sunt consecinţe fizico-geografîce ale poziţiei României în cadrul continentului Europa;a. climat con tinental excesiv şi vegetaţie predom inant de stepă;

b. climat oceanic şi vegetaţie de tundră;c. climatul tem pera t şi vegetaţie bogată;

d. climatul continental m odera t şi vegetaţie bogată.13. Din lungimea totală a fluviului Dunărea, este limitrof sau traversează teritoriul tării noastre un

segment de:

a- 38%; b. 48%; c. 30%; d. 40%.

III. Răspundeţi, pe scurt, la fiecare dintre următoarele cerinţe:1. Definiţi term enul romanitate orientală.2. Referitor la spaţiul geografic european, notaţi trei caracteristici.3. Se dă afirmaţia: România este o ţa ră carpatică. Aduceţi două argumente prin care să susţineţi aceastăafirmaţie.

4. Citiţi cu atenţie enunţul: România este aşeza tă în emisfera nordică, la intersecţia pa ra le lei de 45^

latitudine nordică cu meridianul de 25° longitudine estică. în latitudine, România se întinde între 43^37' şi 48° 15' latitudine nordică, iar în longitudine între 20° 15 'ş i 29°4 1' longitudine estică.Ştiind că lungimea reală a unui grad de latitudine este de cca 111 km, iar lungimea reală a unui grad delongitudine {la latitudinea de 45°) este de cca 79 km, calculaţi:

a. La ce distanţă (în km) faţă de Ecuator se află parale la de 45° latitudine nordică? b. La ce distanţă (în km) se află paralela de 25° longitudine estică faţă de meridianul de 0°?c. Ce distanţă (în km) este între extrem ităţile de nord şi de sud şi cele de est şi de vest ale ţării noastre?

5. Citiţi denum irile statelor de mai jos şi subliniaţi cu o linie denumirile statelor mici ale Europei: SanMarino, Italia, O landa, Danemarca, Monaco, M alta, Letonia, Vatican, Elveţia, Cipru, Austria, Andorra,Liechtenstein, Grecia, Germania, Luxemburg.

6. Comparaţi Germania cu Grecia, identificând două asemănări şi două deosebiri privind aspectele legatede poziţia geograf ică şi limitele acestora.

7. Explicaţi consecinţele aşezării României în cadrul continentului.8. Se dă afirmaţia: Ro mânia este o ţa ră danubiană şi po nt ică. Aduceţi câte două argumente, pentrufiecare element, în sprijinul susţinerii acestei afirmaţii.9. Pe harta de mai jos sunt reprezentate statele Europei (cu excepţia statelor mici), cu litere şi capitalelelor, cu buline.


11/232

Răspundeţi următoarelor cerinţe:1. Notaţi:

a. Denum irea statului situat în estul statului mediteranean marcat, pe hartă, cu litera F. b. Litera corespunzătoare , de p e hartă, a statului Europei Estice pe teritoriu l căruia se întind M unţii Ural.c. Denum irea fluviului care traversează statul Europei Centrale marcat, pe hartă, cu litera D.d. Litera corespunzătoare, de pe hartă, a:- statului mediteranean pe teritoriul căruia se află Capul Roca;- statului nord-european pe teritoriul căruia se află Capul Nord;- statului mediteranean pe teritoriul căruia se află Capul Tarifa.

2. Com pletaţi tabelu l de mai jos:

Regiunea geograficăLitera de pe hartă

Statul Capitala O unitate de relief

Europa Centrală

ABCDEFGHI


12/232

Europa Sudică

ABCD

EFGH

JK L

Europa EsticăABC

Europa Vestică

AB

CDE

Europa Nordică

ABCDEFGH

3. Notaţi punctele extreme ale României, precizând şi valorile latitudinii şi longitudinii fiecăruia dintreacestea.

2. Elemente fîzico-geografice d efinitorii ale Europei şi ale Rom âniei

Relieful m ajo r-tre pte ,tipurişiunităţi majorede relief

I. Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă:1. Reprezintă o unitate montană din estul Europei, dezvoltată pe structuri hercinice, M unţii...2. Ca mod de formare, Câmpia Nord-Europeană este o câmpie ...3. Câmpiile formate pe spaţiul de oscilaţie a liniei ţărmurilor, pe baza sedimentelor aduse de fluvii şi

curenţii litorali, se numesc câm pii...4. In nordul Italiei s-a format o câmpie fluvio-lacustră numită Câmpia ...5. Munţii Apenini sunt situaţi în Peninsula ...6. Se întind pe aproape 650 km de-a lungul ţărmului Mării Adriatice, în Peninsula Balcanică, Munţii ,.,

II. Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi Utera corespunzătoare răspunsului corect:1. Altitudinea maximă din Europa este în vârful:

a. Elbrus; b. Everest; c. Moldoveanu; d. Mont Blanc.2. Europa este traversată de la vest spre est de un lanţm ontan ramificat, format în orogeneza alpină, carecuprinde Munţii:

a. Alp i, Carpaţi, Ural; b. Alp ii Scandinaviei , Carpaţf, Urai;c. Alpi, Carpaţi, Caucaz; d. Alpii Scandinaviei, Carpaţi, Caucaz.


13/232

3. Reprezintă areale cu manifestări vulcanice recente:a. Islanda şi Peninsula Italică; b. Islanda şi zona Munţilor Ural;c. Podişul Messeta şi Irlanda; d. Irlanda şi zona Mării Baltice.

4. Reprezin tă o afirmaţie adevărată:

a. Europa alpină, situată în sud, este rezultatul coliziunii între fragmentele continentelor Laurasia şiGondwana; b. In Peninsu la Scandinavică predomină relieful de câmpie;c. Placa Eurasiatică se subduce sub Placa Africană;d. Vârful Mont Blanc este al treilea vâ rf ca altitudine din Europa.

5. Are un substrat asemănător Platformei Est-Europene:a. Podişul Getic; b. Podişul Moldovei; c. Câm pia Română; d. Carpaţii Meridionali.

6. Reprezintă o mare acumulare sedimentară, cu strate d ispuse orizontal sau uşor înclinat:a. Munţii Pirinei; b. Câmpia Română;c. Masivul Central Francez; d. Podişul Casimcei.

7. Dobrogea de Nord conservă structuri similare:a. Europei caledoniene şi hercinice; b. Europei alpine;

c. Europei caledoniene şi alpine; d. Europei hercinice şi alpine.8. Reprez intă unităţi de podişuri, pe struc turi vechi, podişurile:

a. Central Rus şi Doneţk; b. Volâno Podolic şi Getic;c. Bavariei şi Dobrogei; d. Dobrogei şi Transilvaniei.

9. Reliefu l montan cu litoral de tip fiord este specific ţării numite:a. Italia; b. Norvegia; c. Spania; d. Danem arca.

10. Sunt munţi pe structuri caledoniene, cu rel ief glaciar cuaternar, Munţii:a. Alpii Scandinavici şi Ural; b. Ural şi Carpaţi;c. Penini şi Apenin i; d. Alpii Scandinavici şi Penini.

11. Câm piile fluvio-glaciare sunt prezente în:a. Estonia şi Letonia; b. Danemarca şi Spania;c. Rom ânia şi Marea Britanie; d. Belg ia şi Austria.

12. Unităţi piemontane s-au format în:a. nordul Carpaţilor Meridionali şi al Munţilor Alpi; b. nordul Munţilor Pirinei şi sudul Carpaţilor Meridionah;c. estul Munţilor Apuseni şi zona Munţilor Caucaz;d. estul Carpaţilor Orientali şi al Alpilo r Scandinavici.

13. Munţii Apenini aparţin:a. Spaniei; b. Italiei; c. Germaniei; d. Greciei.

14. Aparţin Greciei, Munţii:a. Balcani şi Rodopi; b. Pindului şi R odop i;, c. Balcani şi Alpi; d. Alpi şi Caucaz.

15. Munţii Pirinei despart:a. Elveţia de Italia; b. Spania de Portugalia;

c. Franţa de Spania; d. Germania de Franţa.16. Reprezintă o caracteristică a Munţilor Apenini:a. altitudini sub 2000 m; b. prezenţa vulcanilor stinşi;c. prezenţa fiordurilor; d. aparţin orogenezei caledoniene.

17. S-a format pe locul unui fost gol f maritim, Câmpia:a. Padului; b. Nord-Europeană; c. Est-Europeană; d. Panonică.

18. Reprezintă o afirmaţie adevărată referitoare la reliefu l Podişului Iberic:a. este specific peisajul de mesetă; b. predom ină colinele morenaice;c. este foarte brup t şi masiv; d. are re lie f jurasian.

19. Se caracterizează printr -o eroziune accentua tă, reliefu l Munţilor:a. Caucaz; b. Balcani; c. Pirine i; d. Penini.


14/232

20. Reprezintă un podiş de eroziune glaciară, Podişul:a. Finlandei; b. Bavarie i; c. Getic; d. Moldovei.

21. La noi în ţară, şisturile verzi apar la z i în:a. Podişul Transilvaniei; b. Podişul Casimcei;

c. Dealurile de Vest; d. Podişul Dobrogei de Sud.22. O caracter istică a unităţii de reli ef situată la exteriorul Carpaţilor Orientali şi Meridionali este:

a. dispunerea orizontală a stratelor de roci; b. prezenţa reliefului piemontan;c. structura cutată; d. înălţimi medi i sub 300 m.

23. Relieful vulcanic este prezent, la noi în ţară, în:a. vestul Carpaţilor Occiden tali; b. Carpaţii Meridionali;c. Munţii Banatului; d. vestul’Carpaţilor Orientali.

24. Reprezintă o depresiune marginală, Depresiunea:a. Făgăraş; b. Ciuc; c. Neamţ; d. Petroşani.

25. L a noi în ţară, relieful glaciar este prezent în:a. Carpaţii Meridionali şi Munţii Apuseni; b. Munţii Rodnei şi Munţii Banatului;

c. Munţii Apuseni şi Munţii Rodnei; d. Carpaţii Merid ionali şi Munţii Rodnei.26. Ş isturile cristaline sunt predominante în:a. Podişul Casimcei; b. Carpaţii Meridionali;c. Carpaţii Curburii; d. Munţii Apuseni.

27. O caracteris tică a Carpaţilor Curburii este:a. predominarea flişului; b. prezenţa şisturilor verzi;c. lipsa rocilor sedimentare; d. relie f pieraontan.

28. Relieful de dealuri pe structuri de tip „dom ” este prezent în:a. Subcarpaţi; b. Podişul Transilvan iei; c. Podişul Getic; d. Câmpia Română.

29. Se află situată între Jiu şi Olt, Câmpia:a. Băileşti; b. Romanaţi; c. Mostiştei; d. Blahniţei.

30. Cea mai înaltă diviziune a Câmpiei de Vest este Câmpia:

Cărei; b. Lugoju lui; c. Vingăi; d. Someşului.31. Sunt ordonate corect, de la sud spre nord, urm ătoarele diviziuni ale subun ităţilor de relief:

a. Depresiunea Zarandului, D epresiunea Beiuş, Depresiunea Vad-Borod; b. Munţii Oaş, M unţii Gutâi, Munţii Ţ ibleş;

c. Depresiunea Neamţ, Depresiunea Cracău-Bistriţa, Depresiimea Tazlău-Caşin;d. Munţii Harghita, Munţii Călimani, Munţii Gurghiu.

32. Reprezintă diviziunea nord-vestică a Podişului Moldovei:a. Câmpia Jijiei; b. Podişul Bârladului; c. Podişul Casimcei; d. Podişul Sucevei.

33. Cea mai joasă câmpie d in România este câmpia:a. Mureşului; b. Ş iretului Inferior; c. Buzăului; d. Bărăganului.

III. Răspundeţi, pe scurt, la fiecare dintre următoarele cerinţe:

1. Precizaţi o deosebire în ceea ce priveşte modul de formare a Piemontului Getic şi a SubcarpatilorCurburii.

2. Realizaţi un text coerent şi corect din punct de vedere geografic, referitor la tipuri genetice de re lief dinEuropa.

3. Realizaţi corespondenţa, trasând săgeţi dinspre tipurile de câmpii, d in coloana A, spre unităţile de re lie fcorespunzătoare, din coloana B:

A B- câmpie de acumulare glaciară Câmpia Precaspică;- câmpie fluvio-lacustră Câmpia Română;- câmpie fluvio-litorală Câmpia Nord-Europeană;- câmpii pe structură de podiş Câmpia Europei de Est.

4. Definiţi termenii: luncă, re lie f carstic, loess, c rater vulcanic.


15/232

îaraţi: M. Italia şi Rusia, identificând două deosebiri referitoare la formele de relie f de tip m ontan. Deosebirile

şi asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente: timp de formare, mod de formare,altitudini, alcătuire geologică, fragmentare etc.

Caipaţii Meridionali situaţi între O lt şi Jiu şi Carpaţii Moldo-Transilvani , identificând o asem ănare şitrei deosebiri referitoare la relief. Deosebirile şi asemănările se po t referi la oricare dintre următoareleelemente: timpul de formare, modul de formare, altitudini, alcătuire geologică, fi-agmentare.-’--aţi un profil transversal prin relieful Rom âniei, de-a lungul paralelei de 46° lat. N.

ţara noastră, notaţi:- cinci subun ităţi de re lief în care este prezent relieful glaciar;- tmitatea de relie f în care este cel mai bine reprezentat reliefUl carstic;- munţii vulcanici din vestul Carpaţilor Orientali, de la nord spre sud, precizând, pentru cei mai înalţidintre aceştia, valoarea altitudinii maxime;- cea mai veche subunitate de relief;- subunitatea de reli ef caracterizată printr-un „mozaic petrografic”;- unitatea de relief unde stratele de roci prezintă boltiri sub forma „domurilor gazeifere”;- două subunităţi de rel ief unde sunt firecvente alunecările de teren;

- cea mai întinsă depresiune intramontană;- vârfurile de peste 2500 m din Carpaţii Meridionali, de la vest spre est, subliniindu-1 pe cel mai înalt;- trei caracteristici ale reliefului;-pr incip alele depresiuni intramontane din Carpaţii Orientali, începând cu cele d in Carpaţii Maramureşuluişi ai Bucovinei şi terminând cu cele din Carpaţii Curburii;- un argument care să susţină afirmaţia: „Cele mai mari înălţimi din Carpaţii Orientali se află în şirul central”;- trei caracteristici ale:

a. Carpaţilor Orientali; b. Carpaţilor Meridionali; c. Carpaţilor Occidentali.- depresiunile intramontane din Carpaţii Meridionali, sub liniind cu o linie continuă depresiuneaintramontană forma tă între Tumu Roşu şi Cozia;- două exemple de forme de re lief care aparţin reliefului glaciar şi notaţi factorul care a dus la formareaacestor forme de relief.

IB. Explicaţi form area celei m ai noi un ităţi de re lie f din România.I» . Pe harta de mai jos sunt reprezentate, pr in numere, unităţi şi subunităţi de relief. Notaţi în dreptul^Im m ere lor de mai jos denumirea corespunzătoare.

Unităţi şi subunităţi de relief


16/232

1 .

2 .3 .4 .

5 .6 .7 .8 .9 .10

111213

14151617

1819202122232425

Clima (factoriigenetici,elementeleclimatice, regionareaclimatică)

I. Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă:1. Europa, datorită poziţiei latitudinale, are, în cea mai mare parte, un cl im at ...2. Izotermele sunt linii care unesc puncte cu aceeaşi valoare a ...3. Verile calde şi secetoase şi iernile blânde şi umede sunt specifice clim atu lui ... al Europei.4. Climatul mai blând de pe ţărmurile nord-v estice ale Europei se datorează influenţei ...5. Ceaţa este un fenomen climatic prezent mai ales în partea de ... a Europei.6. Diferenţa dintre temperatura medie a lunii celei mai calde şi cea a lunii celei mai reci o reprezintă .. .7. Etajarea în înălţime a temperatu rii şi a precipitaţiilor este determinată de . ..8. Temperatura medie anuală scade în România dinspre ... spre ...9. Minim a absolută s-a înregistrat, în ţara noastră, în Depresiunea ...

10. In Obcinile Bucovinei şi Podişul Sucevei pătrund influenţe climatice ...11 . In România, vânturile puternice şi temperaturile medii anuale negative caracterizează etajul climatic . ..12. Vântul cald şi uscat care coboară primăvara devreme dinspre Grupa Făgăraş spre depresiunea cuacelaşi nume se numeşte ...13. Pe litoralul României bat vânturi periodice numite ...14. In România, valori pozitive ale temperaturilor medii ale lunii ianuarie de +0,3°C se întâlnesc doar înunitatea de r elief numită ...

15. In România, temperaturile medii anuale de 6-8°C corespund etajului climatic a l ....16. Influenţe climatice pontice se resimt în partea ... a României.17. In partea de sud-vest a României, bate vântul nu m it...18. Teritoriul ţării noas tre este afectat predominant de circulaţia maselor de aer . ..19. în România, temperatura medie a celei mai calde luni din an are valori, în etajul câmpiei, cuprinseîntre 20°C şi ...

20. Vân tul geros care bate, iama, dinspre estul continentului spre România se numeşte .. .21. Diferenţa de latitudine dintre sudul şi nordul României determină o scădere a temperatu rii mediianuale, de la sud la nord, cu cca ...

22. Faptul că în România valoarea precipitaţiilor medii anuale este mai mare, iar amplitudinea termicăanuală este mai mică decât în estul extrem al Europei determină ca rac ter ul ... al climatului continental.23. Vân turile de vest influenţează climatul ţării noastre mai ales prin re gi m ul ...24. In România, cea mai rece lună din an este luna . .., iar cea mai caldă ...25. Temperatura medie anuală din România are valori de cca ...


17/232

n. Oitiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Clima specifică vestului Europei este cea:a. tempera t continenta lă; b. mediteraneană;c. temperat oceanică; d. subpolară.

2. Efectul de foehn determină:a. răcirea aerului; b. prec ipitaţii bogate;c. încălzirea aerului; d. creşterea umezelii aerului.

3. Nuanţele de ariditate ale climei se întâlnesc, în cadrul continentului european, în partea sa:a. sudică; b. estică; c. vestică; d. nordică.

4. Clima temperat oceanică este predominan tă în peninsula:a. Balcanică; b. lutlanda; c. Italică; d. Iberică.

5. în Europa , valoarea radiaţiei solare scade:a. de la sud spre nord; b. de la nord spre sud; c. de la est spre vest; d. de la vest spre est.

6. Inversiunile termice sunt specifice:a. depresiunilor intramontane; b. depresiunilor „g o lf’;c. depres iunilor intracolinare ; d. litoralului.

7. în Spania, cea mai secetoasă regiune se află situată în:a. sud; b. est; c. vest; d. centru.

8. în Germania, este un climat blând, de adăpost, în:a. Munţii Alpi; b. Valea Rinului; c. Podişul Bavarie i; d. Câm pia Germaniei.

9. Curentul Atlanticului de Nord influenţează climatul din vestul Europei, determinând aici:a. „îmblânzirea” climatului; b. scăderea cantităţilor de precipitaţii;c. scăderea temperatur ilor iama; d. „asprirea” climatului.

10. Am plitudinile termice mari între lunile extreme su nt specifice climatului:a. mediteranean; b. temperat oceanic;c. temperat continental excesiv; d. rece.

11. Precip itaţiile predominant sub formă de ninsoare sunt specifice Europei:

a. Sudice; b. Sud-Vestice;c. Vestice; d. Nordice.12. Cea mai m are temperatură, din Rom ânia, a fost înregistrată în:

a. Câmpia de Vest; b. Delta Dunării;c. Câmpia Moldovei; d. Câmpia Română.

13. Valorile temperaturii medii anuale de peste 11 °C (cele mai ridicate din România) sunt specifice:a. sudului Câmpiei Române, Podişului Dobrogei, Deltei Dunării; b. nordulu i Câmpiei de Vest, Câmpie i Române, Podişulu i Dobrogei;c. Podişului Getic, Câmpiei Române, Podişului Dobrogei;d. Câmpiei Române, Câmpiei Moldovei, Podişului Transilvaniei.

14. Dintre unităţile de mai jos, cea mai coborâtă tempera tură medie anuală caracterizează:a. Podişul Getic; b. Podişul Sucevei; c. Podişul Mehedinţi; d. Podişul Someşan.

15. Au şi clim at alpin Munţii:a. Retezat; b. Apuseni; c. Ciucului; d. Semenic.

16. Zilele „tropicale” sunt zile cu temperaturi m axime de:a. 30°C; b. 20°C; c. peste 30°C; d. 25'^C.

17. Cea mai mare amplitudine termică anuală de pe teritoriul ţării noas tre se întâlneşte în:a. Carpaţii Meridionali; b. Podişul Mehedinţi;c. Câmpia Bărăganului; d. Câm pia de Vest.

18. Dintre unităţile de re lie f de mai jos , cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în:a. Munţii Apuseni; b. Câmpia de Vest; c. Carpaţii Moldo-Transilvani; d. Delta Dunării.

19. Cele mai m ici cantităţi de precipitaţii sunt specifice:a. Podişului Dobrogei; b. Câmpiei Moldovei; c. Deltei Dunării; d. Câmpiei de Vest.


18/232

20. Climatul cu influenţe submediteraneene caracterizează:a estul României; b. sud-vestul României; c. sud-estul României; d. vestul României.

21 . Iniluenţele climatice oceanice sunt predominante în:a. Munţii Apuseni, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, Delta Dunării;

b. D ealurile de Vest, Câmpia de Vest, Munţii Banatului, litoral;c. Munţii Apuseni, Subcarpaţii, Podişul Getic, Podişul Mehedinţi;Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, Munţii Apuseni, Depresiunea colinară a Transilvaniei.

22 . 1 emperatura maximă absolută, în România, a fost înregistrată lângă:a. Braşo^v, ^ b. Clu j-Napoca; c. Brăila; d. Constanţa.

Â5. La noi m ţara cantitatea medie anuală de precipitaţii scade:a. de la vest spre est şi cu scăderea altitudinii; b. de la est spre vest şi cu creşterea altitudinii-c de la sud spre nord şi cu scăderea altitudinii; d. de la nord spre sud şi cu scăderea altitudinii

24. Aversele reprezintă:a. vântu ri reci; durată;c. ploi torenţiale; d. ninsori slabe.

25. Sunt consideraţi factori genetici ai climatului României:

a. relieful şi tempera tura aerului; b. precip itaţiile şi Marea Neagră;ĉ tempera tura minimă abso lută şi Delta Dunării; d. poz iţia geografică şi relieful. ’

26. Prezenţa Mării Negre în sud-estul României determină:a. o accentuare a vântur ilor de vest în întreaga ţară;

b. nuanţe de continenta lism accentuat;c. o moderare a caracteristicilor climatului în apropiere;d. creşterea accentuată a cantităţii de precipitaţii.

27. Foehnu l este prezent în:a. depresiunile intramontane şi Munţii Parâng;

b. Subcarpaţii Curburii şi sud-vestul D epresiunii colinare a Transilvaniei-c. Subcarpaţii Getici şi Podişul Moldovei;d. Munţii Retezat şi vestul M unţilor Apuseni.

28. O consec inţă a prezenţei circulaţiei maselor de aer nordice şi nord -estice în România este*a. lipsa precipitaţiilor;

b. creşterea bruscă a temperaturii aerului;c. scăderea temperaturii aerului;d. prezenţa inversiunilor termice în regiun ile de câmpie.

HI. Răspund eţi, pe scurt, la fiecare dintre următoarele cerinţe:1. Definiţi termenii: continentalism termic, radiaţie solară şi zonalitate climatică.2. Referitor la ţările europene, precizaţi:

a. două ţări cu climat predominant mediteranean; b. două ţări din Europa cu climat predominant tem perat oceanic;

c. o ţară din Europa cu climat predominant temperat continental excesiv;d. o ţara din Europa cu climat temperat continental moderat de tranziţie;'e. o ţară din Europa unde este prezent şi climatul rece.

3. Precizaţi:

a. cinci fac tori care determină şi influenţează clima Europei; b. elementele c limatice principa le;

c. valoarea medie a temperaturii m edii anuale pentru cea mai nouă unitate de relie f din România*d. valoarea medie a tem peraturii lunii iulie, în sudul celei mai mari tări din Peninsula Iberică

4. Comparaţi, sub aspect climatic:a. Belgia şi România, precizând două asemănări şi trei deosebiri;

b. Ita lia şi România, precizând două deosebiri;c. Finlanda şi România, precizând trei deosebiri şi o asemănare;


19/232

d. Câm pia de Vest şi Câmpia Română, identificând trei deosebiri şi două asemănări.Asem ănările şi deosebirile se pot referi la oricare dintre următoare le aspecte: inf luenţe climatice, temperatura medie (anuală, a lunii iulie, a lunii ianuarie), valori ale precipitaţiilor medii (anuale, aiernii, a verii), amplitudini termice, etaje climatice, vânturi, umiditate etc.

5. Alcătuiţi:a. un text coerent şi corect din punct de vedere geografic (de cca cinci rânduri), în care să caracterizaţiclimatul alp in (cu precizarea denumir ii unor ţări în care este prezent acest etaj climatic);

b. un text coerent şi corect din punct de vedere geograf ic, în care să p rec izaţi influenţa unei trepte dere lie f (la alegere între treapta câmpiilor, treapta dealurilor şi podişurilor şi treapta munţilor) asupraclimatului României. Aduceţi cel puţin două argum ente în aces t sens.

6. Precizaţi denumirea a două state europene în care este prezent climatul alpin.7. Se dă afirmaţia: In România, relie ful nu influenţează distr ibu ţia tem peraturii şi a precipitaţiilor . Aduceţi două argumente care să contrazică această afirmaţie.8. Caracterizaţi:

a. climatul temperat continental excesiv; b. climatul Regatului Unit;

c. climatul Carpaţilor Meridionali.9. Explicaţi modul în care climatu l influenţează regim ul hidrologic al râur ilor în:a. Europa Sudică;

b. Europa Nordică;c. Europa Vestică.

Hidrografia- aspectegenerale.DunăreaşiMareaNeagră

L Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă:1. Fluviul Elba izvorăşte de pe teritoriul statului ...2. Cea mai mare apă curgătoare care se varsă în M area Neagră se numeşte ...

3. Fluviul Volga formează la vărsare o ...4. Cel mai important fluviu din nordul Italiei poartă denumirea de ...5. Din lung imea totală de 2860 km a fluviului Dunărea, traversează România sau este lim itrof teritoriuluiacesteia un sector cu o lungime de ...6. Dintte capitalele sttăbătute de Dunăre, cea mai apropiată de izvoarele acestui fluviu are denumirea de ...7. Prin intermediul canalului Dunăre-Main-Rin, Dunărea leagă Marea Neagră de Marea ...8. Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb se unesc într-un singur Criş pe teritoriul st atulu i...9. Someşul este format din unirea Someşului Mare şi a Someşului Mic în localitatea ...10. Ultima unitate de re lief străbătută de Mureş pe teritoriul Rom âniei se numeşte ...11. în Depresiunea colinară a Transilvaniei, râul Som eş străbate subunitatea de rel ief denumită ...12. Râul Barcău face parte din bazinul hidrografic a l ...13. Râul Argeş izvorăşte din M unţii...

14. Singurul lac vulcanic de la noi din ţară se numeşte ...15. Ca mod de formare, Lacul Roşu este un lac ...16. Râul Casimcea se varsă în L ac u l...17. Marea Neagră este o mare de tip ...

n . Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:1. Cel mai mare fluviu al Europei, ca debit şi lungime, este fluviul:

a. Dunărea; b. Rin; c. Nil; d. Volga.2. Lacurile Ladoga şi Onega sunt, din punct de vedere al modului de formare, lacuri:

a. vulcanice; b. tectonice; c. glaciare; d. de baraj natural.


20/232

3. Râurile care aparţin Europei Mediteraneene:a. au debite mari tot timpul anului;c. au debite mari iama şi mici vara;

4. Reprezintă o afirmaţie corectă:

a. Fluviile din vestul Europei formează, la vărsare, estuare; b. Fluviile din vestul Europei formează, la vărsare, delte;c. Tamisa este cel mai mare râu din vestul Europei;d. Toate râuri le din Franţa se varsă în Oceanul Atlantic.

5. Aparţin Europei Centrale fluviile:a. Rin, Elba, Ebro, Dunărea;c. Rin, Vistula, Volga, Ron;

6. Se desfăşoară pe teritoriul Ungariei lacul:a. Balaton ; b. Maggiore ;

7. Dunărea izvorăşte din munţii:a. Carpaţi; b. Pădurea Craiului;

8. Formează la vărsare o deltă fluviul;a. Tamisa; b. Tibru;

b. îngheaţă iam a;d. au debite mici iama şi mari vara.

b. Elba, Dunărea, Vistula, Oder;d. Ron, Peciora, Elba, Oder.

c. Boden;

c. Pădurea Neagră;

c. Sena;9. Nu este amenajat, din punct de vedere hidroenergetic, râul:

c. Bistriţa;

c. Mureş;

c. Someş;

a. Mureş; b. Olt;10. Nu are izvoare în regiunea m untoasă râul:

a. Teleorman; b. Olt;11. Nu izvorăşte din R omânia râul:

Şiret; b. Casimcea;12. Bara de la Sulina reprezintă:

a. o rezervaţie ştiinţifică;

b. un dig cons tm it de om perpendicular pe direcţia de curgere a braţului;c. aluviun i depuse la vărsarea braţului Sulina în Marea Neagră;

d. o lagună.13. Nu se varsă direct în Dunăre râul:a. Olteţ; b. Ialomiţa; c. Argeş;

14. Lacul Roşu s-a forma t prin bararea în anul 1837 a râului:a. Bistriţa; b. Trotuş;

15. Lacul Vidram a fost amplasat pe râul:a. Lotm ; b. Argeş;

16. Lotru este afiuent al râului:Oît; b. Jiu;

17. Lacul Mangalia este cunoscut ca având:a. nămoluri curative; b. ape sulfuroase;

18. Are apă dulce lacul:

a.Ra zim ; b. Sinoe;19. Este amenajat, din punct de vedere hidroenergetic, râul:

Olt; b. Teleorman;20. Pe râul Prut a fost amenajat lacul:

a. Stânca Costeşti; b. Izvoml Muntelui;21. Cel mai întins lac natural din România reprezintă:

a. un liman maritim; b. o lagună;22. Lacu l Gâlcescu se află în munţii:

a. Făgăraş; b. Bucegi;23. Lacul Izvorul Muntelui este amplasat pe râul:

a. Bistriţa; b. Olt;

c. Someş;

c. Jiu;

c. Argeş;

c. ape termale;

c. Ursu;îul:

c. Mureş;

c. Cefa;

c. un liman fluvial;

c. Parâng;

c. Someşul Mare;

d. Garda,

d. Pirinei.

d. Loire,

d. Argeş,

d. Bega.

d. Mureş.

d. Prut.

d. Bicaz.

d. Olteţ.

d. Ialomiţa,

d. ape de adâncime,

d. Siutghiol.

d. Casimcea.

d. Ocnele Mari.

d. un iaz.

d. Retezat,

d. Trotuş.


21/232

24. Sunt lacuri naturale;a. Vărăşoaia, Coştiui, Mostiştea, Vidra;

b. Siutghiol, Căldăruşani, Ostrovu M are, Floreasca;

c. Mangalia, Cefa, Taşaul, Izvorul Muntelui;d. Sinoe, Roşu, Taşaul, Sf. Ana.25. Cel mai întins lac glaciar din România este lacul:

a. Zănoaga; b. Bucura; c. Iezer; d. Lala.

p i . Răspundeţi, pe scurt, la fiecare dintre următoarele cerinţe:1. Pe harta de mai jos sunt reprezentate, prin cifre de la 1 la 25, principalele râuri ale Europei. Notaţi îndreptul fiecărei cifre de m ai jos denumirea râului corespunzător.


22/232

pr in cifre de la 1 la 35. princ ipale le râuri ale României. Nota ti îndreptul liecarei cifre de mai jos denumirea râului corespunzător

3. Creaţi corespondenţa dintre oraşele-capitală din Europa, ordonate în coloana A, şi râurile care letraverseaza, ordonate în coloana B:

BTamisaLoireSenaTibm

NistruDunăreaVistula

Nipru

VItava

AKievLondraParisPragaRomaVarşoviaViena


23/232

4. Creaţi corespondenţa între oraşele din România, ordonate în coloana A, şi râurile care le traversează,ordonate în coloana B:

A BBucureşti OltArad Someşul Mic

Râmnicu-Vâlcea SomeşCluj-Napoca ArgeşSlobozia Dâm boviţaPiatra-Neamţ DunăreaVaslui Târnava MareSatu Mare Bistriţa

k Piteşti Mureş■ Galaţi IalomiţaH Oradea BârladH Craiova Bahlui

Ploieşti Jiulaşi Teleajen

H Prut■ ^ E x p l i c a ţi ;

Variaţia debite lor râurilor din Europa Mediteraneană, în funcţie de anotimp. b. Ex istenţa unei reţele hidrografice bogate în Europa Vestică.c. Formarea estuarelor în cazul râurilor care se varsă în Oceanul Atlantic sau mările limitrofe acestuia

şi a deltelor în cazul râurilor care se varsă în M area Mediterană, M area Neagră şi M area Caspică.d. De ce nu este posibilă utilizarea din punct de vedere energetic a tuturor râurilor din Europa.e. Debitul mare al Ş iretului comparativ cu cel al Prutului.f. Existenţa celor două straturi cu salinitate diferită din Marea Neagră.

6. Prezentaţi importanţa: a. Dunării şi b. Mării Negre, din punct de vedere economic.7. Comparaţi:

a. Franţa şi Italia, precizând o asemănare şi două deosebiri referitoare la hidrografia acestora. Vă puteţi refer i la oricare dintre u rmătoarele: densitatea reţele i hidrografice , deb itul râurilor, lungimearâurilor, tipuri de lacuri etc.

b. Podişul Dobrogei cu Depresiunea colinară a Transilvanie i, precizând două deosebiri referitoare lahidrografia acestora. Vă puteţi referi la oricare dintre următoarele: densita tea reţelei hidrografice ,debitul râurilor, lungimea râurilor, tipuri de lacuri etc.

8. Dem onstraţi pe scurt influenţa reliefului Câmpiei Române asupra râur ilor care o străbat.

k Învelişul biopedogeografic

L Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu inform aţia corectă:i 1. în sud-estul continen tului, de la Dunăre la Munţii Ural, predom ină vegetaţia de2. Cernoziomurile fac parte din clasa solurilor numite . ..3. Principala însuşire a solului o reprezintă ...4. Pădurea de conifere din nordul Europei se mai numeşte ş i ...5. Maquis-ul reprezintă o asociaţie vegetală specifică clim atu lui ...6. Turbăriile sunt caracteristice pădurilor de ...7. în ţara noastră, zona alpină se întâlneşte la altitudini mai mari de . ..8. Cel mai jos etaj al zonei de pădure îl reprezintă et aj u l...9. Dintre speciile de conifere de la noi din ţară, răspândirea cea mai mare o are ...


24/232

d. concentrică.

d. nord-estică.

d. stejar de plută,

d. de taiga,

d. Norvegiei,

d. Marea Britanic,

d. maquis-ul.

II. Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:1. In Europa, zonele biopedogeografice au o dispunere:

a. altitudinală; b. latitudinală; c. longitudinală;2. Tundra este întâlnită în Europa în partea sa:

a. sudică; b. nord-vestică; c. estică;3. Spodosolurile se întâlnesc sub păduri de:

a. stejar; b. fag; c. conifere;4. Sudul continentului este caracteriza t prin prezenţa vegetaţiei:

a. mediteraneene; b. de tundră; c. de stepă;5. Stejarul de plută este specific:

a. Portugaliei; b. Franţei; c. Rusiei;6. Vegetaţia arbustivă, de tip m aquis, este prezentă în statul:

a. Ungaria; b. Spania; c. Suedia;7. Formaţiunea vegetală specifică Europei Nordice este:

a. taigaua; b. tundra ; c. stepa;8. Constituie o afirmaţie adevărată referitoare la răspând irea stepei în Europa:

a. Stepa tipică are aspectul unei benzi continui, din Bărăgan până la Marea Caspică; b. Stepa Europei se caracterizează prin vegetaţie ierboasă dezvoltată pe soluri din clasa cambisolurilor;c. Taigaua europeană se întinde din Scandinavia până la Munţii Ural;d. Pe munţii înalţi există o vegetaţie etajată.

9. Molisolurile se formează pe:

a. şisturi cristaline; b. roci moi; c. granit; d. şisturi verzi.10. Mistreţul, lupul, căprioara sunt specii faunistice specifice:

a. pădurilor de foioase; b. pădurilo r de conifere;c. stepei şi silvostepei; d. zonei alpine.

11. Principalul factor de care depinde răspândirea faunei este:a. vegetaţia; b. solul; c. vânturile de vest; d. râurile.

12. Solurile specifice pădurilor de foioase sunt:a. cernoziomurile şi solurile brune acide; b. solurile brune acide şi solurile bălane dobrogene;c. solurile brune şi brun-roşcate;d. podzolurile şi solurile brun-roşcate.

13. Animalele care coboară din zona pădurii în zona stepei sunt:a. vulpea şi lupul; b. cerbul şi râsul;c. mistreţul şi ursul brun; d. vulpea şi capra neagră.

14. Zonele de vegetaţie ale României sun t cuprinse între limitele:a. zona stepei până la cca 500 m, zona pădurilor între 500 m şi 1800 m, zona alpină la peste 1800 m;

b. zona stepei până la cca 200 m, zona pădurilor între 200 m şi 1800 m, zon a alpină la peste 1800 m';c. zona stepei până la cca 200 m, zona pădurilor între 200 m şi 500 m, zona alpină la peste 500 m;

d. zona stepei până la cca 800 m, zona pădurilor între 800 m şi 1800 m, zona alpină la peste 1800 m.15. Zona alpină lipseşte din munţii:a. Retezat; b. Rodnei;.

16. In România, stepa propriu-zisă ocupă:a. Câmpia de Vest;c. Câmpia Transilvaniei;

17. Solurile brune şi brune acide aparţin clasei:a. spodosolurilor; b. argiluvisolurilor;

18. Vegetaţia luncilor face parte din:a. etajul fagului;c. vegetaţia m editeraneană;

c. Banatului;

b. Câmpia Bărăganului;d. Câmpia Moldovei.

c. molisolurilor;

b. vegetaţia azonală;d. etajul silvostepei.

d. Făgăraş.

d. cambisolurilor.


25/232

19. Lipsa pădurilor din zona stepei se datorează;a. vânturilor puternice; b. prec ipitaţiilor insuficiente;c. temperaturilor ridicate; d. solurilor.

20. în Podişul Dobrogei lipseşte etajul:

a. stepei; b. silvostepei; c. stejarului; d. fagului.21. La noi în ţară, argiluvisolurile sun t soluri specifice etajului:a. de stepă şi silvostepă; b. pădurilor de stejar;c. alpin şi subalpin; d. păduri lor de conifere.

I . Răspundeţi, pe scurt, la flecare dintre următoarele cerinţe:1. Enumeraţi trei ţări din Europa în ca re este prezentă zona stepei.2. Explicaţi:

a. im portanţa vegetaţiei p entru faună; b. lipsa pădurilo r din zona alpină;c. legătura care există între vegetaţie şi soluri;d. lipsa pădurilor din zona stepei;

e. prezenţa în sud-vestul României a vegetaţiei submediteraneene;f. cauzele care de termină etajarea vegetaţiei în România.

3. Com paraţi vegetaţia României cu vegetaţia Italiei, identificând două asemănări şi două deosebiri.4. Comparaţi Carpaţii Orientali cu Munţii Banatu lui, precizând trei deosebir i şi o asemănare referitoa re laînvelişul biopedogeografic.5. Subliniaţi, din lista de m ai jos, acei termeni care se re feră la învelişul de soi:biogeografic, fertilitate , pedogeneză , taiga, argiluvisol, terra rosa, cernoziom, tundră, humus, maquis.6. Enumeraţi esenţele lemnoase spec ifice pădurilor de foioase din Europa.7. Se dau următoarele specii faunistice: iepurele, vulpea, cerbul, ursul brun, lupul, prepeliţa, cocoşul de munte, căprioara, râsul. Subliniaţi anim alele specifice e tajului de vegetaţie al coniferelor.8. Menţionaţi:

a. două zone de vegetaţie din Podişul Moldovei; b. două tipuri de sol specifice Subcarpaţilor.

9. Selectaţi, din lista de mai jos, termenii care se referă la tipurile de sol specifice reg iunilo r de câmpie şidealuri joase din România: roci moi, cernoziomuri, podzol. Umane, brune, bălane dobrogene, roci dure, brune acide, argile, cenuşii.

Resurselenaturale

I- Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi litera corespu nzătoare răspunsului corect:1. Componenta predom inantă a fondului funciar din Europa Nordică o constituie:

a. terenurile sărăturoase; b. pădurile;c. păşunile naturale; d. faneţele.

2. Sunt ţări care exploatează, la scară largă, resursele piscicole;a. România, Norvegia, Cehia; b. Islanda, Norvegia, Irlanda;c. Islanda, Grecia, Ungaria; d. Marea Britanic, Suedia, Austria.

3. Principalele amenajări hidroenergetice se află pe:a. Volga, Dunăre, Rin, Don; b. Dunăre, Rin, Ron, Sena;c. Volga, Loire, Tamisa, Ron; d. Don, Dunăre, Dvina de Vest.

4. Constituie o afirmaţie adevărată;a. pădurile ocupă cca 1/2 din suprafaţa Europei; b. în estul Europei, terenurile arabile deţin cca 1/2 din suprafaţa to tală;c. în nord-estul Europei există puţine suprafeţe împădurite;d. în nordul Europei lipsesc păşunile naturale.


26/232

5. Doneţk şi S ilezia constituie:a. zone de exploatare a petrolului; b. bazinele tradiţionale de exploatare a cărbunelui inferior;c. bazinele tradiţionale d e exploatare a huilei;

d. areale cu zăcăminte de minereu de fier.6. Area le tradiţionale de exploatare a minereului de fier sunt prezente în:

a. Federaţia Rusă, Ucraina, Suedia; b. Norvegia, Finlanda , Spania;c. Italia, Ucraina, Polonia; d. Grecia, Polonia, Ucraina.

7. P rincipalele trei areale din Europa, în care sunt cantonate resursele de petrol, sunt:a. Platforma con tinentală a Mării Negre, P latforma con tinentală a Mării Nordului şi Bazinul Parizian;

b. Câmpia Panonica, bazinul Donbas, bazinul Ruhr, Câmpia Precaspică;c. Silezia, Munţii Ural, Platform a continentală a Mării Negre;d. Platfo rma continentală a Mării Nordului, zona Volga—Ural şi Câm pia Precaspică.

8. Constituie o afirmaţie falsă:a. zăcămintele de potasiu şi sulf ale Europei sunt semnificative la nivel mondial;

b. baz inul carbonifer Donbas este situat în Ucraina;

c. resursele scoarţei terestre cuprind resurse energetice, resurse minerale şi roci de construcţie;d. învehşul de sol al Europei, pe cea mai mare întindere, nu este favorabil practicării agriculturii.

9. Energia geotermală este valorificată în statul:a. Finlanda; b. Islanda; c. Itaha; d. Franţa.

10. Resurse însemnate de lignit sunt deţinute de statul numit:a. Grecia; b. Germania; c. România; d. Ungaria.

11. Principa la resursă naturală a Elveţiei este:a. huila; b. petrolu l; c. minereul de fier; d. apele curgătoare.

12. Belarus are rezerve însemnate de:turbă; b. uraniu; c. minereu de fier; d. diamante.

13. P rincipalele resurse naturale ale Ucrainei sunt:a. uraniul şi minereul de fier; b. minereurile auro-argentifere şi lignitul;c. hui la şi minereul de fier; d. pădurile şi gazul metan.

14. Cel mai bogat stat european, în resurse de gaze naturale, este;a. Federaţia Rusă; b. Franţa; c. Italia; d. Luxemburg.

15. Principala resursă naturală a României o constituie:a. minereul de fier; b. terenul arabil; c. cărbunii; d. păşunile.

16. Constituie o afirmaţie falsă:a. suprafeţele ocupate cu terenurile arabile, ale ţării noastre, se află într-un proces de dim inuare cauzE

de degradarea terenurilor şi de extensiunea altor utilizări; b. suprafaţa forestieră a ţării noastre se află într-o diminuare accentuată;c. resursele de cărbuni ale ţării noastre au o structură internă deficitară;d. ţara noastră deţine resurse însem nate, la nivel mondial, de petro l şi gaze naturale.

17. Principala regiune de exploatare a huilei, din România, o constituie:a. bazinul Motru—Rovinari; b. bazinu l Petroşani;c. zona Videle; d. zona Barcăului.

18. Principala resursă energetică a ţării noastre o constituie:a. lignitul; b. petrolu l; c. gazele naturale; d. huila.

19. Principala zonă de exploatare a lignitului, din România, este:a. bazinul Motru-Rov inari; b. bazinul Petroşani;c. bazinul Comăneşti; d. bazinul Ruhr.

20. In România, gazul m etan se exploatează în:a. Podişul Getic; b. Dealu rile de Vest; c. Podişul Transilvaniei; d. Subcarpaţii Curburii.

21. România este un important producător la nivel mondial în ceea ce priveşte resursele de:sare; b. petrol; c. uraniu; d. minereu de fier.


27/232

Răspundeţi, pe scurt, la următoarele cerinţe:1. Clasificaţi resursele naturale în raport cu următoarele criterii:

a. criteriul posibilităţii de regenerare a acestora; b. cri ter iul apartenenţei resurselo r în cadrul fiecărei geosfere;c. criteriu l modulu i de folosinţă;

d. criteriu l locului de exploa tare şi posibilităţilor de transport;e. criteriul durabilităţii;f criteriul valorificării economice;g. criteriu l poziţiei lor şi apartenenţa la elementele mediului geografic.

2. Definiţi termenii:a. minereuri complexe; b. huilă;c. fond funciar;d. hidroenergie.

3. Comparaţi:a. Suedia cu Ucraina, precizând o asemănare şi o deosebire referitoare la resursele naturale;

b. Franţa şi România, precizând o asemănare şi două deosebiri referi toare la resu rsele naturale;

c. Câmpia Română şi Carpaţii Meridionali, p recizând trei deosebiri şi o asemănare referitoare laresursele naturale.

Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României

»rta politicăaEuropei. Româniacasta talEuropei,

ipulaţiaşicaracteristicileeigeodemografice

Completaţi spaţiile libere din propoz iţiile de mai jos cu informaţia corectă:1. Statele sunt despărţite între ele prin ...2. Statul Europei Estice care are ieşire la Marea Neagră, exceptând Ucraina, se numeşte ...3. Italia are ieşire, spre est, la Marea ...4. Andorra se află situată între Franţa şi ...5. Este un stat mic în Europa Centrală statul...6. Dintre statele foste iugoslave, exceptând Serbia, nu are ieşire la mare statul n u m it ...7. Statul Danemarca este aşezat, în cea mai mare parte, în peninsula ...8. Numărul de persoane vii născute într-un an, raportat la numărul de locuitori, reprezintă . . iar numărulde decedaţi, raporta t Ia numărul de locuitori, reprezin tă ...9. Graficul care redă structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe se numeşte ...10. Diferenţa dintre natalita te şi mortalitate se numeşte ...11. Intre Germania şi Belgia se află situat statul...12. Repartiţia geografică a populaţiei este reprezentată cu ajutorul h ăr ţii ... populaţiei.13. Numărul de persoane născute în acelaşi an poartă denumirea de ...14. Raportul dintre num ărul populaţiei şi suprafaţă se numeşte . ..15. Ţ inând cont de mediul de viaţă, în Rom ânia predomină populaţia ...16. Primele valori negative ale sporului natural în România s-au înregistrat în anul...17. Din punct de vedere al organizaţiei administrativ-teritoriale, România cuprinde un număr de ... de

jude ţe şi m unicipiul Bucureşti.18. Judeţul cu cel mai mare număr de locuitori, din România, după municipiul Bucureşti, este ju d eţu l...19. Dintre judeţele României, cea mai mare suprafaţă o are ju d eţu l...20. In România, cea mai mare valoare a sporului natural s-a înregistrat în anul...21. Dintre minorităţile naţionale din România, cel mai mare procent îl reprezintă ...22. Referito r la minorităţile din România, sunt originari din India şi Pakistan ...23. Secuii fac parte din cadrul populaţiei...


28/232

24. Dintre provinciile istorice ale Rom âniei, cel mai mare procent al popu laţiei româneşti îl are iar cemai m ic ... ^ y ,

25. Procentul populaţiei rura le de la noi din ţară a fost egalat de cel al populaţiei urbane în anul26. In ceea ce priveşte structura confesională a popu laţiei din România , cel mai mare procent îl deţine

populaţia de relig ie .. .27. Dintre minorităţile naţionale din România, reprezentate de maghiari, germ ani şi rromi, cel mai mic

procent revine .. .

28. Cei mai mulţi etnici români din afara graniţelor Rom âniei se află pe teritoriul Ucraine i şi ...29. Cel mai vechi oraş de pe teritoriul României s-a numit

II. Q tiţ i cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi litera corespunzătoare răspun sului corect-1. Sunt state peninsulare:

a. Spanm, Danemarca, Belgia; b. Scandinavia, Polonia, Italia;c. Grecia, Norvegia, Danem arca; d. Spania, Italia, Slovenia.

2. Aparţin Europei Mediteraneene statele:

a. Franţa, Italia, Grecia; b. Grecia, Spania, Portugalia;c. Portugalia, Italia, Austria ; d. Bulgaria, Alban ia, Elveţia.

3. Cel mai mare stat, ca suprafaţă, din Europa Centrală este:a Germania; b. Polonia ; c. Rusia; d. România.

4. Cel mai mare stat din Europa, ca num ăr de locuitori, după Germania, este:

- c c . Ucraina; d. Polonia.5. bste stat insular:

a. Grecia; b. Islanda; c. Danemarca; d. Estonia,o. bun t state mici ale Europei:

a. Andorra, San Marino, Vatican, Malta, Liechtenstein; b. San Marino, Andorra, M alta, Slovenia, Vatican;c. Andorra, Olanda, Vatican, Malta, Liechtenstein;d. Vatican, Malta, Liechtenstein, San Marino, Belgia.

7. Referitor la statele mici ale Europei, cea mai veche organizaţie statală de tip republican o reprezintă-a. San Marino; b. Vatican; c. Andorra; d. Malta.

8. Reprezintă o afirmaţie adevărată:a. Hărţile polit ice sun t definitive; b. N iciun stat al Europei nu se întinde pe două continente;c. Toate statele europene au ieşire la mare;

d. După 1990 şi până în prezen t harta Europei a suferit modificări, numărul statelor europene crescândy. In Europa, populaţia cuprinsă în sectorul terţiar de activ itate este predominantă în:

a. Europa Estică; b. ţările fost socialiste;1 n n Centrală şi Vestică; d. Europa Centrală şi Estică.10. Populaţia actuală a Europei este de aproximativ:

a. 700 milioane de locuitori; b. 500 milioane de locuitori;ĉ 100 milioane de locuitori; d. 600 milioane de locuitori.11. Statele europene independente, provenite din URSS, sunt:

a. Federaţia Rusă, Ucraina, Azerbaidjan, Republica Moldova, Estonia, Letonia, Lituania;

r ^ Belarus, Republica Moldova, Estonia, Letonia, Lituania;c. Federaţia Rusă, Ucraina, Belarus, Arm enia, Estonia , Letonia, Lituania;d Federaţia Rusă, Georgia, Belarus, Republica Moldova, Estonia, Letonia, Lituania.

12. Prin dezmem brarea Iugoslaviei, au apărut statele:a. Serbia şi Muntenegru, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Slovenia;

b. Serbia şi M untenegru, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, S lo veniic. Serbia şi Muntenegru, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Slovenia;d. Serbia şi Muntenegru, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, R epublica Moldova .


29/232

13. Sunt ţări europene care au şi teritorii extraeuropene, care sunt dependente de acestea:a. Germania, Olanda, Regatul Unit, Danemarca; b. Franţa, Belgia, Regatul Unit, Danemarca;c. Franţa, Olanda, Grecia, Danemarca; d. Franţa, Olanda, Regatul Unit, Danem arca.

14. Sunt state eurasiatice statele:

a. Franţa şi Federaţia Rusă; b. Republica Moldova şi Turcia;c. Ucraina şi Federaţia Rusă; d. Turcia şi Federaţia Rusă.

15. Europa se află într-un proces:a. de întineri re a populaţiei; b. de îmbătrânire a populaţiei;c. de creştere rapidă a populaţiei; d. de scădere bruscă a valori i populaţiei urbane.

16. Cea mai mare densitate a populaţiei dintre ţările de mai jos este în:a. Rusia; b. Olanda; c. Albania; d. Islanda.

17. Dintre regiunile de mai jos, cea mai mare densitate a populaţiei se întâlneşte în:a. Munţii Alpi; b. Podişul Meseta; c. Valea Ronu lui; d. Valea Rinului.

18. Cea mai redusă densitate a populaţiei dintre ţările de mai jos este în:a. Norvegia; b. Italia; c. Germania; d. Belgia.

19. Populaţia care este implicată într-o anumită activitate economică şi socială face parte din categoria populaţiei:

a. active; b. ocupate; c. tinere; d. pensionare.20. Şomerii fac parte din categoria populaţiei:

a. urbane; b. ocupate; c. active; d. rurale.21. Este un jud eţ al României situat în cea mai m are parte în câmpie judeţul:

a. Harghita; b. Ialomiţa; c. Sibiu; d. Prahova.22. Reprezintă o afirmaţie adevărată, referitoare la un judeţ din vestul României:

a. Judeţul Covasna este situat predom inant într-o regiune montană; b. în jud eţul Prahova exis tă numeroase staţiuni montane;c. In judeţul Bihor se întâlnesc toate cele trei trepte de relief;

d. Judeţul Timiş nu reprez intă jud eţul cu cea m ai mare suprafaţă din România.23. în România, cea mai mică valoare a densităţii populaţiei se înregistrează în:

a. Câm pia Română; b. Dealurile de Vest;c. Delta Dunării; d. Podişul Dobrogei de Sud.

24. Spre deosebire de celelalte judeţe din România, judeţele Harghita şi Covasna au:a. cel mai mare num ăr de locuitori; b. cea mai mare suprafaţă;c. cel mai mic număr de unguri; d. cel mai mare număr de secui.

25. La începutul secolului XX, în România predomina:a. populaţia magh iară; b. populaţia rurală; c. populaţia urbană; d. populaţia germană.

26. Pr incipala concentraţie a populaţiei rom âneşti din afara g raniţelor se află:a. la vest de graniţa cu Ungaria; b. la est de Priit;

c. la sud de Dunăre; d. în Canada.27. în România, densitatea are valori scăzute în:a. Subcarpaţi; b. Câmpia de Vest; c. Carpaţii Meridionali; d. Câm pia Moldovei.

28. în T ransilvania, cea mai numeroasă minoritate o reprezintă:a. şvabii; b. rromii; c. maghiarii; d. tătarii.

29. Cele mai m ici valori ale densităţii populaţiei sunt în:a. Podişul Getic; b. Carpaţii Meridionali; c. Dealurile de Vest; d. Subcarpaţii Moldovei.

ni . Răspundeţi, pe scurt, la următoarele cerinţe:1. Referitor la România, enumeraţi principalele m omente în formarea statului.2. Referitor la Europa, notaţi:

a. cinci state peninsulare;


30/232

b. cinci state cu ieşire la mare, precizând şi marea la care au ieşire fiecare, exceptând pe cele insulaiŞl peninsulare ale Europei;

c. cinci monarhii;d. trei state insulare;e. un stat religios;f. trei principate.

3. Definiţi termenii: antropic, stat federal, contingent, tranzitie demografică.4. Explicaţi:

a. di ferenţa dintre valorile densităţii populaţiei din Islanda şi Olanda; b. creşterea numerică a populaţiei urbane din România în ultimele decenii;c. valorile negative ale sporului natural din România, după anul 1991.

5. Daţi câte două exemple de:

a. unităţi de re lief din Europa, în care valoarea densităţii medii a populaţiei are valori sub 50 lo c .W -

. unităţi de relief din România, în care valoarea densităţii medii a populaţiei are valori sul

z5 loc./km .

SistemuldeoraşealeEuropei.Analizageograficăaunororaşe (din EuropaşlRomânia)

I. Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă;1. Se învecinează spre est cu Spania, statul a cărui capitală se numeşte2. Capitala europeană cea mai nord ică se numeşte ...3. Cel mai întins stat mediteranean are capitala la .. .4. Dintre capitalele ţăriJor baJtice se află în centru

5. Capitala singurului stat mic din Europa Centrală se numeşte6. Dintre capitalele Europei Mediteraneene, cea mai populată este7. Conurbaţia R in-R uhr se află situată pe teritoriul statului numit8. Prima localitate urbană de pe teritoriul României se numea9. Din punct de vedere al genezei, oraşul Cluj-Napoca este un oraş ...10. Oraşul Constanţa se numea în Antichitate . . iar oraşul Mangalia11. Dintre oraşele mari de pe Mureş, se află la cea mai mare altitudine oraşul12. Râmnicu-Vâlcea se află situat în unitatea de relie f numită

13. La contactul dintre Câmpia Română şi Podişul Getic, în lunca Jiului, se află situat oraşul14. In nordul Depresiunii Braşov, pe Olt, se află oraşul mijlociu ...15. La poale le Munţilor Meseş se află oraşul mijlociu num it

16. Dintre o raşele Ploieşti, Sla tina şi Buzău, se află situat Ia nord de Bucureşti oraşul17. A fost aproape 300 de ani capitală a Moldovei o ra şul...18. Cel mai populat oraş .dunărean, din România, este oraşul ...

II. Cittţi cu atenţie afirmaţiUe de mal jos şi încercuiţi Utera corespunzătoare răspunsului corect:1. Cele mai vechi oraşe europene au apărut în juru l mării:

a. Baltice; b. Mediterane; c. Caspice; d. Nordului.2. Este supranumit „Oraşul de Aur” oraşul:

P'-aga; b. Helsinki; c. Viena; d. Paris.3. Cea mai populată aglom eraţie urbană din Europa se află situată în tara numită-

a. Federaţia Rusă; b. Regatul Unit; c. Germania; ’ d. Turcia.4. Nucleul oraşului Londra (Londinium) are origini în:

a. Antichitate; b. Evul Mediu; c. epoca modernă; d. epoca contemporană30 ^


31/232

5. Sunt corect ordonate de la vest spre est oraşele-capitală:a. Paris, Frankfurt, Praga, Kiev; b. Kiev, Varşovia, Praga , Paris;c. Madrid, Roma, Sarajevo, Sofia; d. Londra , Berlin, Minsk, Varşovia.

6. Cel mai popu lat oraş din România, după datele recensământului din anul 2011, exceptând capitala, este

oraşul:a. Timişoara; b. Cluj-Napoca;c. Braşov; d. Iaşi.

7. Sunt ordonate corect de la nord spre sud oraşele mari:a. Galaţi, Vas lui, laşi. Botoşani; b. Satu Mare, Oradea, Arad, Lugoj;c. Suceava, Piatra-N eamţ, Bacău, Oneşti; d. Iaşi, Galaţi, Brăila, Constanţa.

8. Sunt oraşe reşedinţă de judeţ:a. Alba lulia, Turda, Zalău, Satu Mare;

b. Târgu-M ureş, Sfantu-Gheorghe, Piteşti, Ploieşti;c. Timişoara, Hunedoara, Arad, laşi;d. Petroşani, Suceava, Baia Mare, Botoşani.

9. Cel mai mare oraş, c a num ăr de locuitori, din un itatea de relie f situată în interiorul arcului carpatic este:a. Sibiu; b. Cluj-Napoca;

î c. Târgu-Mureş; d. Iaşi.10. Se află situate în Carpaţii Orientali oraşele:

a. Sfantu-Gheorghe, Miercurea-C iuc, Braşov; b. Buzău, Codlea, Bacău;c. Piatra-N eamţ, Sighetu Marm aţiei, Botoşani; d. Braşov, Sighe tu Marm aţiei, Bistriţa.

11. D intre oraşele de mai jos, este mai aprop iat de Suceava oraşul:a. Iaşi; b. Roman;c. Bacău; d. Botoşani.

12. Este o afirmaţie adevărată:a. Oraşul Sibiu are cel mai mare număr de locuitori din România;

b. Turda este un oraş mijlociu;

c. Timişoara se află în estul României;d. Oraşul Mangalia este supranumit „Poarta maritimă a ţării”.13. Are funcţii com plexe oraşul:

a. Caracal; b. Oradea;c. Zalău; d. Petroşani.

14. Constituie o afirmaţie adevărată referitoare l a oraşul Bucureşti:a. Are peste trei mihoane de locuitori; b. Este un oraş mijlociu;c. Deţine funcţii economice importante; d. Este situat în centrul ţării.

15. Oraşul Constanţa este supranumit:a. Tomis; b. Poarta maritimă a ţării;c. Oraşul Alb; d. Oraşul Dunării Albastre.

16. Este primul oraş din Europa cu ilum inat public:

a. Bucureşti; b. Timişoara;c. Iaşi; d. Constanţa.

i n . Răspundeţi, pe scurt, la următoarele cerinţe:1. Enum eraţi câte trei exemple de oraşe europene care au urm ătoarele funcţii:

a. comerciale; b. industriale;c. culturale;d. universitare;e. administrative şi politice;f. financiare;g. portuare.


32/232

2. Completaţi tabe lele de mai jo s cu in formaţia corectă, fâ ră să luaţi în consideraţie stateleTurcia.

Tabel 1

caucaziene

Nr.crt

Statul (în ordine alfabetică)

Capitala Aşezare (în cadrul regiunii)

Un oraş (altul decât capitala)

12

3

4

567

89

10

111213

14151617

1819

20

21

22

23

24

25

26

27

28

2930

31

3233343536373839


33/232

404142

434445

Nr.crt

Regiuni de dezvoltare economică

JudeţulReşedinţa de judeţ

Indicativauto

Un oraş (altul decât reşedinţa de

judeţ)1

NORB-VEST234567

VEST891011

SUD-VEST

12

13141516

SUD

1718192021222324

SUD-EST

252627282930

NORD-EST

3132333435


34/232

3637 CENTRU38 (exclusiv municipiul

39 Bucureşti)40

3. Definiţi habitat urban, fun cţie urbană, semiurban, infrastructură urbană, periurba n4. Caracterizaţi, la alegere, un oraş din Europa şi un oraş din Rom ânia, precizând-

- poziţie/localizare;- elemente istorice;- elemente demografice;- funcţii predominante;- influenţa în teritoriu;- particularităţi urbane.

5. Referitor la aşezările urbane , comparaţi:a. România şi Franţa;

b. Subcarpaţii Getici şi Câmpia Română.6. a. Se dau oraşele:

Edinburgh, Liverpool, Ruse, CardiJJ, Pireu, Florenţa, Bordeaux, Torino, Stuttgart, Belfast, Birmingham, Nisa Selectaţi oraşele care aparţin Regatului Unit.

b. Se dau unele oraşe foarte mari, mari şi mijlocii din regiunile de dea l şi podiş şi din regiunile de

Z r 'r r S u cea J , O ^ Z SlM na ^ ’ Târgu-Mureş, Râmnicu-Vălcea, Ploieşti, Constanţa, Slobozia,

Grupaţi denumirile în două grupe care să cuprindă:

- oraşe mari din regiunile de deal şi podiş;- oraşe mijlocii din regiunile de câmpie.

Activităţileeconomice- caracteristicigenerale

L Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă:1. Valoarea tuturor bunurilor şi a serviciilor realizate într-un stat poartă denumirea de2. In Anglia, la începutul secolului al XVIII-lea, s-a produs fenomenul economic cunoscut sub denumirea

3. Agricultura reprezintă sectorul ... al economiei unui stat.

4. Prmcipalele rraerve de petrol şi gaze naturale ale Europei se află în Platforma continentală a Mării5. Prima centrala mareomotrica dm lume a fost amplasată în estuarul fluviului... din statul numitO . benc icultura este o activitate economică ce are ca scop creşterea7. Singura atomocentrală din ţara noastră se află la ...

8. Suprafaţa de teren pe care se pot cultiva plante, solul fiind arat, se numeşte ...1 n ^ dezvoltat stat al Europei, din punct de vedere economic, se numeşte ...U. Ce mai dezvoltat stat mediteranean, din punct de vedere economic, se numeşte ...

11. Cel mai mare producător european de grâu se numeşte ...

sistem^ hidroenergetic din România a fost construit pe Dunăre, la ...13. Dupa 1989, in România s-a trecut de la economia centralizată la economia de ...14. Cea mai importantă zonă viticolă a României o constituie15. Dintre cereale, se foloseşte în industria berii ...

16. Una dintre prim ele rafinării din lume a fost construită la noi în tară în apropierea oraşului


35/232

17. Principalul bazin huilifer din România îl reprezintă ...18. în cadrul industriei energiei electrice, Mint ia-De va reprezintă o ...19. Principala regiune auro-argintiferă din România o constituie ...20. Unita tea de rel ief în care se exploatează gazul metan, de la noi din ţară, se numeşte .. .

21. în România, cele mai multe hidrocentrale au fost construite pe râul...22. în România, aluminiul se obţine în o ra şul...23. Principala materie primă din cadrul industriei de produse clorosodice o constituie ...24. Zlatna este un centru de prelucrare a minereurilor .. .25. Cel mai important centru siderurgic al României, din perioada interbelică, este ...26. în România, bauxita se exploatează din M unţii...27. C entralele electrice care funcţionează pe baza com bustibililor fosili se numesc ...

.Citiţi cu atenţie afirmaţiile de m ai jos şi încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:1. Cele mai importante centre industriale ale Poloniei sunt:

a. Cracovia şi Varşovia; b. Lodz şi Gdansk; c. Lublin şi Gdynia; d. Bialystoc şi Wroclaw.2. Litoralul portughez este renumit pentru;

a. micile sate pescăreşti; b. cultur ile de cartof; c. creşterea renilor; d. fiordurile formate aici.3. în Spania, industria grea este concentrată în partea sa:

a. nordică şi la Madrid; b. sudică şi la Cordoba; c. estică şi la Sevilla; d. vestică şi la Malaga.4. în Franţa, cca jum ătate din cantitatea de energie elec trică este obţinută în centrale:

a. eoHene; b. nucleare; c. solare; d. mareomotrice.5. C onstituie o afirmaţie adevărată:

a. Economia olandeză este puternic industrializată; b. F ederaţia R usă are o economie slab dezvoltată dato rită resurselor puţine;c. Norvegia este un stat cu o valoare mică a PIB-ului;d. Revoluţia industrială s-a născut în Spania.

6. Agricultura este puternic mecanizată în:

a. Alban ia; b. Croaţia; c. Republica Moldova; d. Franţa.7. Dintre statele Europei, cea mai dezvoltată industrie turistică o are:a. Norvegia; b. Grecia; c. Olanda; d. Spania.

8. Citricele sunt plante de cultură specifice Europei:a. Vestice; b. Nordice; c. Sudice; d. Centrale.

9. Economia Germ aniei depinde, în cea mai mare parte, de:a. industrie; b. cultura plantelor; c. creşterea animalelor; d. turism.

10. Structura economică a Europei este asemănătoare cu cea a:a. Africii; b. Americii Latine; c. Am ericii anglo-saxone; d. Asiei.

11. în Europa predom ină sectorul economic:a. primar; b. secundar; c. terţiar; d. cuaternar.

12. Cea mai m are concentrare industrială dintre ţările de m ai jos este în:

a. Elveţia; b. Germania; c. Spania; d. Ucraina.13. Cele m ai mari suprafeţe împădurite le deţine:a. Norvegia; b. Marea Britanie; c. Ungaria; d. Ucraina.

14. Dintre regiunile de mai jos, cea mai mare concentrare industrială se întâlneşte în:a. Islanda; b. Peninsula Balcanică;c. Munţii Alpi; d. sud-estul Marii Britanii.

15. Ucraina a re o mare parte din teritoriu ocupat de:a. teren arabil şi păşuni; b. terenuri neproductive; c. păşuni naturale; d. păduri.

16. Galaţi reprez intă un important centru al industriei:a. lemnului; b. siderurgice; c. textile; d. metalu rgiei neferoase.

17. D elta Dunării reprezintă o importantă regiune:a. piscicolă; b. forestieră; c. viticolă; d. pomicolă.


36/232

c. Deva;

c. sfecla-de-zahăr;

d. Baia Mare.

d. inul pentru ulei.

b. bumbacul, soia, cartoful;d. bumbacul, inul şi cânepa.

18. Este un important centru al metalurgiei neferoase:a. Constanţa; b. Zalău;

19. Este o plantă perisabilă:

a. grâul; b. floarea-soare lui;20. Sunt utilizate în industria textilă:

a. floarea-soarelui, inul, bumbacul;c. soia, sfecla-de-zahăr, inul;

21. Floarea-soarelui se cultivă intensiv în:

a. sud-estul României; b. sud-vestul României; c. nordul României; d. nord-estul României.22. In România, legumele se cultivă în special în:

a. luncile râurilor şi în apropierea marilor oraşe; b. în depresiunile intramontane şi Delta Dunării;c. în marile oraşe şi Dealurile de Vest;

d. în depresiunile submontane şi pe versanţii cu expoziţie sudică.

23. In tră în componenţa suprafeţelor agricole:a. pădurile; b. păşunile; c. bălţile;24. Lotru-Ciunget reprezintă:

a. o hidrocentra lă; b. un centru siderurgic; c. o atomocentrală;25. In România, la fabricarea cherestelei se foloseşte în special:

a. lemn de răşinoase; b. lemn de fag; c. lemn de stejar;26. Alumina se obţine la:

a. Oradea şi Timişoara; b. Craiova şi Arad; c. Tulcea şi Oradea;

d. aşezările urbane.

d. o termocentrală.

d. paie.

d. Arad şi Slatina.

III. Răspundeţi, pe scurt, la fiecare dintre următoarele cerinţe:1. Precizaţi:

a. două cauze pentru care Europa este o importantă regiune turistică; b. principalele concentrări industriale ale Europei şi exp licaţi localizarea acestora.2. Enimieraţi două caracteristici ale agriculturii europene.

3. Com paraţi economia Europei de Vest cu economia Europei de Est, identificând două cauze alediferenţelor care exis tă între acestea.4. Explicaţi:

a. de ce legumele şi leguminoasele pentru boabe se cu ltivă în special în zonele periurbane; b. producţia mare de produse agricole în Franţa.

5. Se dă afirmaţia: Terenurile situate în regiunile de câmpie sunt cele mai favo rab ile activităţiloi agricole. Aduceţi două argumente prin care să susţineţi această afirmaţie.6. Definiţi termenii: tehnopol, criză energetică şi resurse neconvenţionale.

1. Precizaţi tipur ile de turism care se practică în Europa şi daţi exemple de zone tu ristice în funcţie detipul de turism precizat.

8. Realizaţi o caracterizare econom ică a unei regiuni din Europa. V ă puteţi referi la oricare dintreurmătoarele aspecte: resurse naturale, caracteristicile agriculturii, centre industriale, ramuri industriale,caracter isticile căilor de comunicaţie etc.

9. Elaboraţi un text prin care să vă exprimaţi opinia asupra pos ibilităţilor de dezvoltare a economieiRom âniei, în viitor. Argum entaţi opţiunea făcută.


37/232

istemedetransport

.Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă:1. Totalitatea navelor înregistrate într-o anumită ţară poartă denumirea de ...

2. Mijloacele de transport de tip TGV provin din ţara numită ...3. Numărul cel mai mare de pasageri se înregistrează în transporturile ...4. Telecomunicaţiile fac parte din categoria transportur ilor . ..5. Cele nouă magistrale feroviare din România au ca punct de plecare or aşu l...6. Legătura pe Dunăre dintre Marea Neagră şi Marea Nordului este posibilă prin crearea ca na lului ...7. Cele mai multe conducte pentru transportul gazului metan în România pornesc din unitatea de relief

^umită .. .8. Cel mai scump tip de transporturi îl constituie transporturile ...9. Conductele folosite la transportul petrolului se mai numesc . ..10. Fluviile Garonne şi Ron sunt legate între ele prin can al ul ...11. Eurotunelul leagă între ele două ţări şi anume: ... şi ...12. Cel mai rapid tren din Europa se numeşte ...

13. Canalul Bega trece prin oraşul...14. Principalul port maritim al ţării noastre se numeşte ...15. Dintre braţele Deltei Dunării, este navigabil pentru vase maritime b ra ţu l...16. Magistrala feroviară Bu cureşti-Braşov-Arad se continuă în afara graniţelor ţării prin punctul de

[frontieră ...17. Dintre râurile interioare ale României este navigabil râul...18. Prin intermediul canalului Dunăre-Main-Rin, Marea Neagră este legată de Marea ...19. Vasele maritime pătrund pe Dunăre până la o ra şul...

.Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:1. Reprezintă o afirmaţie adevărată:

a. Europa ocupă locul ai treilea în lume în ceea ce pr iveşte densitatea reţelei de căi ferate; b. Europa dispune de cea mai lungă reţea de căi fera te din lume;c. Europa are cea mai densă reţea de căi ferate din lume;d. Toate ţările europene dispun de o reţea de căi ferate modernă.

2. Printre ţările europene cu cea m ai densă reţea de căi ferate se numără:a. Belgia, Germania, Cehia; b. România, Franţa, Olanda;c. Belarus, Republica Moldova, Grecia; d. Ungaria, Norveg ia, Finlanda.

3. Cele mai lungi şi mai circulate linii de metrou se află în:a. Moscova, Londra, Paris, Berlin; b. Moscova, Bucureşti, Paris, Berlin;c. Moscova, Londra, Chişinău, Berlin; d. Moscova, Londra, Paris, Skopje.

4. Feribotul reprezintă:a. un nou mijloc de transport rutier;

b. u n vapor utilat cu şine de cale ferată, folos it în special la transportul locomotivelor şi vagoanelor;c. un avion special;d. un tren de m are viteză care circulă doar în ţările Europei Vestice.

5. Ţ ara europeană cu cea m ai lungă reţea de drumuri este:a. România; b. Belgia; c. Franţa; d. Irlanda.

6. Constitu ie o afirmaţie adevărată:a. în Europa magistralele feroviare au, în general, acelaşi traseu cu cele rutiere;

b. în Europa Estică lipsesc podurile rutiere;c. Cel mai lung canal marit im din Europa este canalul Dunăre—Marea Neagră;d. Drumurile eu ropene sunt notate cu „E” şi nu trave rsează teritoriul României.

7. în Europa, cea mai mare flo tă aparţine:a. Norvegiei; b. Italiei; c. Greciei; d. Rusiei.


38/232

8. Cel mai mare aeroport, după traficul de pasageri, este în;a. Paris; 5 Moscova; c. Frankfurt-

. Traflsportunle fluviale în Europa se realizează îndeosebi pe-f l k i n * 1 . T r 1 r •

d. Londra.

c. Ron;

c. Constanţa;

c. Duisburg;

b. Volga;

10. Cel mai mare port maritim european este;a. Dortmund; b. Duisburg;

11. Cel mai mare port fluvial european e ste

Documents

Abrudan I- BAC 2015 Geografie