arsuri termice final.ppt

8/14/2019 arsuri termice final.ppt

1/35

Arsurile termiceDragos Serban


2/35

Etiopatogenie

Factorii determinaniai arsurilor termice:

flcra: cel mai frecvent

lichide fierbinti(ap,ulei)arsuri extinse, de profunzimevariabiln functie de temperatura i vscozitate

gaze ivapori- urmare a unor explozii (cazane, bombe)

radiaiicalorice (solare, ultraviolete)

corpuri solide incandescente (metal topit, crbuni):produc arsuri limitate ca ntindere, dar profunde

Accidentele casnice x 15 ori mai frecvente fata de celeindustriale


3/35

Etiopatogenie

Efectele caldurii asupra tesuturilor:

degradare enzimaticncepnd de la 46C;

necroza de coagulare icaramelizarea glucidelor la peste 100C;

carbonizare la peste 600C;

calcinare la peste 1000C.

profunzimea leziunii:

depinde de debitul caloric (sau temperatura) idurata aplicrii se stabilete n funcie de lezarea plexurilor vasculare tegumentare i de

posibilitilede regenerare a pielii

Gradele arsurilor - elemente de reper:

-parte sup. epidermgrad I - eritem

- epiderm complet, dar cu respectarea membranei bazalegrad IIflictena seroasa

- epiderm + p.sup derm: grad III 1flictena hemoragica

- epiderm + derm aproape tot (lasa o lama dermica prof)grad III 2escara gr.III

- epiderm+ derm tot+ tes. subjacentegrad IVescara grad IV


4/35

Arsura de gradul I:

afectarea portiunii superficiale

a epidermului, cu celulele keratinice ipelucide,

frlezarea structurilor profunde

Ex.- expunerea la soare (eritemul solar)

iritatia terminaiilornervoase intraepiteliale

eliberarea de histaminienzime vasodilatatoriieritem difuz, edem, cldurlocal

nu apare niciodata flictena

senzatie de usturime, de arsur, accentuat de atingere

(hipersensibilitate spontana exagerata)

cedeazdup24-48 de ore, lasand o descuamare fina a epidermului iopigmentare discreta

vindecare ad integrum , frsechele


5/35

Arsura de gradul II

Afectarea epidermului in toate straturile,

chiar unele celule din stratul germinativbazal, dar lasand intactmembrana bazal;

glandele sebacee, glandele sudoripare i

aparatul pilosebaceu: insulele de epitelizare

pe baza carora se realizeaza vindecarea;

Leziunea caracteristica: flictena de gradul II- bazepiteliala continua

- continut: lichid sero-citrin plasmatic, niciodata

hemoragic

- inconjurata de o zona de eritem

mecanism de aparitie: lezarea plexului

capilar subepidermic cu extravazare

plasmaticimportant,forahidrauliccreat

de acumularea lichidian separind straturile

moarte (arse) de celule vii


6/35

Arsura de gradul IIcomplicatii, evolutie

1. infectia:

eliberarea florei saprofite din ductele sudoripare inmediul inchis, proteic, cald ineaerat al flictenei

infectia determina aprofundarea leziunilor

flictena trebuie consideratde la nceput infectataiexcizata

dupa excizia lamboului epidermic, fundul flictenei

ramine rosu-aprins si dureros la atingere.

2. plasmexodia:

in cazul leziunilor intinse, e intenssi poate ducela hemoconcentraiesi afectare a starii generale

Evolutie

vindecare "per primam", in absenta infectiei, frsechele sau prin constituirea unei cicatricipigmentate

epitelizare completn aproximativ 2 sptmni

Infectia determina

aprofundarea leziunilor


7/35

Arsura de gradul III (1)III. 1) Arsura afecteaz epidermul in intregime si numai partea superioar a dermului :

Leziunea caracteristica este flictena de gradul III (hemoragica)

- fundul cruent, cu strat epitelial discontinuu

- continut serosangvinolent sau franc hemoragic;

- aspectul clinic polimorf, cu zone de eritem dureros alternnd cu flictene hemoragice,

pe fondul unui edem iniial

mecanism de aparitie: lezarea plexului capilar dermic intermediar excizia flictenei las un derm discontinuu rou-brun (acoperit de cheaguri -

leziuni de tromboza vaselor mici)

durere


8/35

Arsura de gradul III (2)III.2)Arsura distruge dermul aproape complet respectnd numai o lamdermic

profund(deservitde plexul capilar dermic profund) :

Leziunea caracteristica: escara intradermic:leziune subire,elastic,albsi hidratata, care se elimina in aproximativ 10 zile

mecanism de aparitie: stratul de esut afectat este prea gros si forahidraulicnu-l poate ridica pentru a forma o flictena

dg. diferential cu escara gr IV: numai retrospectiv, cnd, dup eliminareaescarei, se constatepitelizarea spontan

suprainfectareapoate transforma o arsurde gradul III ntr-una de gradul IV(prin distrugerea ultimelor rezerve epiteliale din plag);

vindecare spontana per secundam posibila, dar cu sechele;

pentru obtinerea unor rezultate functionale bune, necesitgrefa cutanat.

Arsura de grad II-IIIObs: zonele albe

sunt mai profunde


9/35

Arsura de gradul IV afectarea tegumentului in toata grosimea sa

(epidermul i dermul n totalitate) si chiar

tesuturile mai profunde (grasimea

subcutanata, aponevroze, muschi) ;

leziunea caracteristic: escara de gradul IV:

escara moale, albpe un fond de edem intens- tulburri ischemice in regiunile inextensibile

dintre fascii (la nivelul extremitilor)

escara indurat,brun(brun,rounchis sau

neagr)

- coagularea completa a esuturilor (expuneriprelungite, afectarea grsimii din hipoderm i

a esuturilor subiacente - aponevroze,

muchi).

Arsuri de gradul IV


10/35

Arsura de gradul IVsemne clinice

leziuni insensibile, nedureroase, terminaiile nervoase senzitivefiind distruse

se delimiteaza si pot fi corect evaluate dupaziua a 7-a

se elimin n 2-3 sptmni, lsnd o plag infectat, plin desfaceluri, care se va cicatriza lent prin granulare i epitelizaremarginal

toate resursele de epitelizare din plag sunt distruse, restitutioad integrumfiind imposibila

vindecare lenta, ce lascicatrici retractilesau cheloideprofunde,intens disfunctionale imutilante

epitelizarea spontan: teoretic posibilin plagi < 5 cm


11/35

Prognosticul arsilor (1)Factori de evaluare a prognosticului:

suprafaaars(exprimata in procente din suprafat corporala totala)

arsura pe suprafamare este grava (la peste 50% se produce decesul), chiardacprofunzimea ei este mic,afectarea circulaieifiind importanta

gradul arsurii

vrst(mai grav la varstele extreme: copii, batrani)

posibilele complicatii ale arsurii

starea de sntateanterioara a pacientului

localizarea traumelor asociate (n particular leziuni ale plmnilor)

precocitatea si calitatea tratamentului.

Regula lui 9 (Wallace)


12/35

Prognosticul arsilor (2) diferite formule de evaluare a gravitatii si prognosticului: indicele Baux,

indicele Frank).

Indicele prognostic:

I.P. sub 40: evolutia simpla, fr oc i fr complicatii, supravietuirea esteregula;

I.P. intre 40-60: fenomenele generale pana la oc postcombustional, potapare complicatiile, dar supravietuirea ivindecarea sunt regula;

I.P. intre 60-80: cazurile complicate sunt egale cu cele necomplicate;complicatiile pot genera stri grave, mortale; vindecarea i supravietuirearmnregula;

I.P. intre 80-100: complicatiile sunt majoritare iapar decese, dar vindecrile

depasesc ca numar decesele; I.P. intre 100-140: complicatiile reprezint regula, apare ocul cronic iar

numarul deceselor creste;

I.P. intre 140-160: cazurile de deces sunt egale sau chiar depescvindecrilecare se fac cu sechele;

I.P. peste 160 : supravieuireaivindecarea sunt foarte rare;

I.P. peste 200: vindecarea isupravietuirea sunt exceptionale

I.P. = gradul arsurii * % suprafata arsa


13/35

Fiziopatologia bolii arsilor (1)

boala arsilor: ansamblu de modificari morfo-functionale, atat la nivel localcat sigeneral

gravitatea manifestarilor depinde de:- severitatea agresiunii

- rezerva functionala a organismului

Tulburarile locale:

leziunea locala de arsura: distrugerea integritatii tegumentarepierderilichidiene masive (plasmexodie) att din masa circulant, ct i din spaiileinterstiiale

zona de reactie edematoasa perilezionala: modificari patologice indirecte cu

sechestrare lichidiana la nivelul sectorului III

Agresiuneatermica

coagulare proteica

necroza celulara

lezarea integritatii

tegumentului

pierderi

lichidiene

directe

eliberarea

mediatorilor

vasoactivi

hiperpermeabilitate,

vasodilatatie

sechestrare

lichidiana in

tesuturile

nearse

HipovolemieSOC


14/35


Leziunea localde arsur- trei zone concentrice:

zona de coagulare(zona plgiide arsur)

- necrozde coagulare a tuturor structurilor;

- coagularea intravascular ireversibil, fluxul sanguin capilarabsent

- profunzimea e determinata de temperatura si de durata expunerii.

zona de staz

- fluxul sanguin capilar este ncetinit, tesutul este afectat, dar incaviabil

- principalul pericol evolutiv: extensia secundara a leziunii prinocluzia vascular datorata trombozei, instalarea ischemiei iinfarctizarea zonei

- prevenirea trombozei, leziunilor mecanice si deshidratarii ! zona de hiperemie:

- tulburride dinamicihiperpermeabilitate capilar

- extravazrilichidiene si eliberarea de mediatori specifici


15/35


Manifestari generale:

plasmexodia:

- pierderi lichidiene masive de apa, electroliti si proteine pana la10-12 %

din greutatea individului

- intensitate maxim n primele 6-8 ore dupa producerea arsurii,

permeabilitatea capilara revenind la normal in 18-24 ore

- hipovolemie, hemoconcentraie,hiperviscozitate

- trecerea proteinelor serice n sectorul III, prin hiperpermeabilitate

capilara, determina hipoproteinemie si apariia edemelor i n zonele

nearse, element agravant al oculuiarsilor.

eliberarea masiva de catecolamine

- ischemia unor teritorii importante din organism, hipoxie i staza si

acidoza metabolica

hemoliza prin efect termic direct

altererea activitatea pompei membranare Na+/K+

- Na+ va ptrunden celulempreuncu apa sczndimai mult volumul

circulant


16/35

Evoluia general a arilor

1. Perioada primelor 3 zile (a oculuipostcombustional, perioada imediat postagresiva)

2. Perioada primelor 3 sptmni (4-21 zile)

(metaagresional-dismetabolic)

3. Perioada pn la 2 luni (21-60 zile) (catabolic-

anabolic)

4. Perioada de "oc cronic"


17/35

1. Perioada socului postcombustional (1)

Cauzele generatoare de oc:

durere (intensn arsurile de gr.I-II, mult diminuatn cele de gr.lllichiar absentn cele de gr.IV)

hipovolemie

hipoxia de toate tipurile (hipoxic,anemica, de stazicitotoxic)

infeciasupraadugat

toxinele circulante

creterea catecolaminelor (creterea catabolismului cu epuizarea

depozitelor de glucoziglicogen)

apare la > 15% suprafaars,este franc la 25% igrav la 50% din

suprafata cand poate apreaexitusul


18/35

1. Perioada socului postcombustional (2)

Semne clinice:

- pierderi mari hidroelectrolitice (sete, oligurie)- insuficienta respiratorie (dispnee, tahipnee, fenomene hipoxice)

- anemie

- manifestari cardio-vasculare: tahicardie, usoara hipotensiune,

aritmii

- semne neurologice datorate hipoxiei (agitaiesau adinamie)

- tulburridigestive (greata, vrsturi)

- durerea, cu caractere diferite n funcie de profunzimea i

ntinderea arsurii

la sfritulacestei etape, dacevoluia este favorabil,bolnavul

este afebril icu funciilevitale restabilite


19/35

2. Perioada metaagresional-dismetabolic (zilele 4-21)

tulburari metabolice variate si intense pe fondul unui catabolism

continuu la un organism fragil, cu rezerve energetice si funcionale

sczute

suprasolicitarea organelor i sistemelor, datorit metaboliilor i

toxinelor: dispnee, hipoxie, aritmii, tahicardie, oligurie, afectarea

functiei renale prin toxemie si necroza tubulara acuta

pot apare complicaii:

-infecioase (scaderea imunitatii celulare si umorale)- tromboembolice (eliberare masiva de tromboplastin tisular,

hemoconcentraie,repaus prelungit)

- hemoragice(HDSulcer Curling)

directii terapeutice: reechilibrare corecta, monitorizarea atenta

functiilor cardiocirculatorie irenala si prevenirea infectiilor

la sfarsitul acestei perioade, daca evolutie e favorabila:

vindecarea spontana(n cazul leziunilor de gradul I, II iparialde

gradul III-superficiale)

eliminarea escarelor si pregatire pentru grefare (n cazul leziunilor

de gradul III- profunde iIV)


20/35

Perioada metaagresional-dismetabolic (zilele 4-21)

Momente deosebite in cadrul acestei etape:

Zilele 4-6: resorbiaedemelor icriza poliuric, dacbolnavul a

fost corect ngrijit, cu ameliorarea tulburrilehidroelectrolitice

instalarea oculuitoxico-septic (n arsuri grave n zilele 5-7, iar n

cele medii n zilele 13-15)

Ziua 9: delimitarea leziunilor, posibilitatea evaluarii profunzimii

arsurilor

Ziua 12: decompensare renala ca urmare a suprasolicitrii, cu

insuficienta renala grava

Complicatiile digestive si tromboembolice pot apare oricand in

aceasta perioada


21/35

Perioada catabolica- anabolica (zilele 21-60)

se consolideazepitelizarea spontansi se produce vindecarea

zonelor acoperite chirurgical (perioada epitelizarii sau perioadachirurgicala)

etapa de redresare a bolnavilor corectngrijii:

- metabolismul ncepe sfie dominat de anabolism

- revenirea treptatla normal a constantelor biologice ia funciilordiverselor aparate isisteme

la sfritul perioadei, bolnavul este oarecum reechilibrat, cu

arsurile vindecate iintrn convalescenprelungit

cei incorect trataisau cu afectare grava funciilororganismului

evolueaza spre agravare:- catabolismul continu

- apar complicaiigrave

- arsul poate deceda sau intra n ultima etap,a oculuicronic.


22/35

Perioada de soc cronic (dupa 60 zile)

apare n arsurile grave cu I.P. >120 sau tratati

necorespunzator bolnavi cu resursele biologice epuizate dupa 2 luni, cu:

- anemie, casexie, hipoproteinemie cu disproteinemie;

- stare septic cronic: anorexie, adinamie, febra,

tulburari de comportament;- plgi granulare (neepitelizate) cu evoluie lenta,

stagnant;

constantele biologice la limita inferioara normalului

in acest stadiu ei trebuie grefai rapid pentruameliorarea starii generale


23/35

Complicatiile generale ale bolii arsilor

- pulmonare: edemul pulmonar acut (datorat hiperhidratrii i resorbiei

edemului n zilele 4-6), pneumonii, bronhopneumonii, plmn de oc,insuficienrespiratorie acut;

- cardiovasculare: tahicardie, aritmii, infarcte miocardice, hipotensiune

arterial, tromboze (datorita hemoconcentraiei, hipercoagulrii i

imobilizrii),embolii, CID;

- digestive: vrsturi, dilataie gastric, HDS, ulcer Curling, colecistiteacute, ocluzii, pancreatite, enterocolite;

- renale: rinichi de oc (n prima etap), insuficien renal acut (dup

prima sptmn,prin suprasolicitare) sau insuficienrenalcronic(de

obicei pe rinichi patologic anterior);

- hepatice:icter, hepatitacut(posttransfuzional);

- septice:infeciiurinare (la purttoriide sonde), respiratorii, septicemii;

- neuropsihice: modificri de comportament, depresii psihice, nevroze,

deliruri, come;

- perioada "oculuicronic"reprezinteansio complicaie; in aceast

fazajung arsurile foarte grave sau cele tratate incorect.


24/35

Complicatiile locale ale bolii arsilor

1. Infeciaplagii arse:

in primele 48 ore, colonizare cu germeni ai florei saprofite de pe tegument

ulterior, flora microbianmixt: stafilococi aurii, piocianici imicelii

Factori favorizanti:

- status imunologic compromis al bolnavului ars

- factori locali (mediu proteic, cald, neaerat al leziunii)

Consecinte :- locale - prelungeste timpul necesar vindecrii, aprofundeaza leziunile, afectnd

calitatea cicatrizarii

- generale - septicemii si diseminriinfecioasela distan.

2. cicatrici inestetice isechele funcionale

cicatrici hipo- sau hiperpigmentare, hipertrofice, cheloide

retraciila plicile de flexie cu deficite funcionale

redori articulare, retraciitendinoase;

distrugeri de organe (ureche, nas, buze, degete etc.)

3. malignizareacicatricilor sau a ulceraiilorcronice - carcinoame scuamoase


25/35

Tratamentprimul ajutor complex, general i local (efectuate concomitent), arsura fiind o urgen

chirurgicalimediat

ncepe imediat dupproducerea arsurii idureazin convalescen

Primul ajutor la locul accidentului:

- scoaterea bolnavului din mediu i stingerea flcrilor de pe haine, cu

mijloacele existente

- hainele vor fi scoase numai dacsunt mbibate cu lichide iritante sau fierbinicare pot agrava leziunile

- prosop udat n ap rece, peste zonele arse, pentru diminuarea durerii si a

gradientului termic

- explorarea funciilorvitale(respiraie,circulaie)isusinereaacestora (dac

este cazul - respiraie artificial, traheostomie + IOT in arsurile inhalatorii cuedem important al cailor aeriene, masaj cardiac)

- masuri de prim ajutor in caz de leziuni asociate: hemostaza provizorie,

imobilizarea fracturilor

- transport ct mai rapid la primul spital cu serviciu chirurgical de urgen,

pentru orice ars cu o suprafamai mare de 5%


26/35

Tratamentevaluare primara la spital

Examen clinic atent si complet pentru:

evaluarea funciilorvitale

aprecierea gravitiiarsurilor (profunzimea isuprafaa)

prezenaleziunilor asociate (plgi,fracturi, contuzii interne)

Criterii de internare :

-arsuri de gradul II peste 15% sau de gradul III peste 5%-arsuri profunde (gradul III, IV) limitate ca suprafa ce pot beneficia de tratament

chirurgical precoce

-arsuri pe zone estetice sau functionale: ale feei,extremitilororganelor genitale i

perineului, indiferent de suprafa

-arsuri asociate cu politraumatisme-arsuri la persoane care au inhalat fum

-arsuri la pacienti cu varste extreme (copii, batrani) sau tare organice (diabet, ciroz,

bolnavi cardiaci, alcoolici)


27/35

Tratamentmasuri imediate la spital

- abord venos periferic sau central

- analize de urgen: grup sanguin, Rh, hemogram, coagulogram, uree,

creatinina, glicemie, transaminaze, pH, gaze sanguine (O2, CO2)carboxihemoglobina, electroliti serici) g

- nsmnridin plgilearse

- sondaj vezical pentru monitorizarea diurezei

- in cazul arsurilor feei i gtului, controlarea si mentinerea libertii ciloraeriene superioare, oxigenoterapie, la nevoie prin intubaieoro-traheal

- profilaxia antitetaniccu ATPA0,5 ml i.m.

- combaterea durerii si fricii cu algocalmin, mialgin sau petidina i.v.

Resuscitare in arsuri

ale cailor respiratorii

T l i l il (1)


28/35

Toaleta primar a plgilor arse (1)

element esenialal deocriiiare urmtoareleobiective:

aseptizarea plgii

diminuarea pierderilor lichidiene

prevenirea tulburrilorischemice

diminuarea durerii

grbireadetariiescarelor

stimularea fenomenelor de reparare localsi prevenirea infeciei

se realizeaza prin:

splarearegiunii arse cu apispunsau bromocet

aseptizarea cu alcool 70 (care are i aciune anestezic prin

coagularea terminaiilornervoase) ndeprtarea epiteliului devitalizat, excizia flictenelor indeprtarea

continutului lor cu aseptizare din nou cu alcool

acoperirea plgilorcu un pansament steril (daca este posibil)

imobilizarea n poziiefuncionala membrelor itransportul bolnavului

n salon


29/35

Toaleta primara a plagilor arse (2) inciziile de decompresiune:

n cazul arsurilor circulare sau profunde, la

care edemul determina fenomene ischemicela nivelul lojelor inextensibile

Principii de efectuare:

- n axul longitudinal al membrului

- pe linia mediana a fiecarei loje interesate

- din esutsntos n esutsntossi profundpnn plan sngernd;

- la trunchi, se practica incizii pe fetele lateralesau in grilaj


30/35

Tratamentul local al arsurilor (1)

Arsurile de gradul I:

- badijonare cu alcool 70,mpachetrireci- pulverizatii cu spray-uri de tipul Bioxiteracor

Arsurile de gradul II:

- dup excizia flictenelor, se badijoneaz cu alcool i se panseaza

citeva zile (cele mici, tratate ambulator)- apoi, vor fi tratate prin metoda deschisa (expunere la aer)

Arsurile de gradul III:

III1) superficiale: acelaitratament ca cele de gradul II ise epitelizeaz

pnn 3 sptmniIII2) profunde: necesit,de obicei, grefare, dupexcizia sau eliminarea

escarei ise vindecntre 3-6 saptmni

- pansamente umede cu solutii antiseptice

- dupa a 8-a zi se poate incepe decaparea crustelor

T t t l l l l il (2)


31/35

Tratamentul local al arsurilor (2)

Arsurile de gradul IV:

a) Grefarea plagii granulare (clasic): biisplarecu soluiidezinfectante,

care favorizeaza eliminarea escareicatre ziua a 14-a

obtinerea unei plagi granulare aptepentru grefare catre ziua 21

b) Excizia-grefare precoce, in primele 5 zile(modern):

excizia tesutului necrozat siacoperirea cu grefa de piele, inaceeasi zi sau la interval de maxim

48 ore in cazul arsurilor intinse: excizia-

grefare secventiala (primul timp estelimitat la 10-15% din suprafatacorporeala, cu repetare la 5-7 zile)

Excizia-grefare precoce

T t t l l l l il (3)


32/35

Tratamentul local al arsurilor (3) Tipuri de grefe:

- autogrefe(cel mai

bine acceptate)- allogrefe, xenogrefe,

substituenti sintetici(solutii de acoperiretemporare, pentru

combatereaplasmexodiei) acoperire temporaracu piele artificiala

prelevarea autogrefei cu

dermatomul sau cutite speciale

T t t l l l il (1)


33/35

Tratamentul general al arsurilor (1)1. Reechilibrarea hidroelectrolitic si coloid-osmotica: ct mai precoce, pentru

prevenirea oculuihipovolemic ia insuficieneirenale

soluii cristaloide (50%) - ser fiziologic, glucoz izoton, Ringerlactat simacromoleculare(50%) - plasma, dextran 40, manitol, sange

indici de monitorizare a eficientei reechilibrarii: debitul urinar (0,5 ml/kg/h), absentatahicardiei (AV sub 120/ min) si PVC

2. Reechilibrarea hematologic: snge izogrup izoRhaprox. 500 ml pentru fiecare3 unitide hematocrit pierdut (nu mai puinde 1200 ml snge)

3. Reechilibrare acido-bazic: bicarbonat de Na 8,3%, in functie de pH4. Tratamentul dureriiantalgice iv

5. Tratamentul oligo-anuriei:manitol, furosemid, dializa (numai dupa reechilibrareacorecta volemica si hidro-electrolitica)

6. Reanimarea respiratorie (cu monitorizarea gazelor sanguine) : oxigenoterapie pesonda nazala/sub cort (la copii), oxigenoterapie hiperbar - intoxicaii cu

monoxid de carbon, IOT irespiraiaasistatarsuri ale cailor respiratoriiAgitatia arsului se trateaza cu oxigen, nu cu sedative!

7. Prevenirea posibilelor complicaiilor digestive: sonda nasogastrica, blocani dereceptori H2, pansamente gastrice si antiacide

8. Profilaxia trombozelor: anticoagulante (heparin, calciparina), mobilizare activaprecoce

T t t l l l il (2)


34/35

Tratamentul general al arsurilor (2)9. Prevenirea infeciilor:

se adreseaz tuturor pacienilor ntruct pielea este contaminat (stafilococi,streptococi, gramnegativi, din genul Pseudomonas)

tratamentul imediat si corect al plagii arse

antibiotice cu spectru larg (antibioterapia profilactic)la bolnavii gravi, cu semnede soc combustional sau cu traumatisme asociate

ameliorarea funcieiimunitare cu antienzime (Gordox, Trasylol), imunoglobuline,vitamine si protectoare hepatice.

10. Suportul nutriional(reechilibrarea nutritiv):

aportul caloric si proteic la un ars trebuie sa fie dublu fata de necesitatilebazale (aprox. 5000 cal/zi), pentru a compensa catabolismul exagerat dinaceasta perioada

iniial,nutritie parenterala(ser glucozat, hidrolizate proteice ilipidice)

reluarea ct mai precoce, a alimentaieiper-os in perioada post-arsura 48-72 ore, daca starea generala o permite

T t t l l l il (3)


35/35

Tratamentul general al arsurilor (3)

In tratamentul general, NUse administreaza :

1. sedative, deoarece pot masca o agravare a ocului

2. procain(ntrerupe mecanismele vasopresoare)

3. corticoizi (produc perturbri n redresarea ocului si sunt deja nexces prin stimularea corticosuprarenalei)

4. substante de tip catecolaminic(arsul nu este depresat vascular ipot

produce anurie - prin microtromboze, ischemie si hipoxie - inecroze

celulare),

5. unsoripeste arsurin tratamentul local (produc cruste ifavorizeaz

infeciileanaerobe)

Documents

arsuri termice final.ppt