Click here to load reader

APLICAȚII EDUCAȚIONALE ALE LABORATOARELOR VIRTUALE ÎN

  • View
    1

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of APLICAȚII EDUCAȚIONALE ALE LABORATOARELOR VIRTUALE ÎN

IAI, 2020
RECTORATUL
Citre
Ve facem cunoscut cd, in ziua de 1O.O9.2O2O, la ora 10:30 link-ul https://meet.google.com/scv-ibic-fdm, va avea loc suslinerea publici online a tezei de
doctorat intitulat5:
ELECTROTEHNIC"
elaborati de domnul DONOSE COSTEL in vederea conferirii titlului gtiingific de doctor.
Comisia de doctorat este alcdtuitl din:
1. Prof. dr. ing. Temneanu Marinel, Universitatea Tehnici,,Gheorghe Asachi" din Iagi pregedinte
2.Prof . dr. ing. Cristina-Mihaela Schreiner, Universitatea Tehnici ,,Gheorghe Asachi" din Iagi conducitor de doctorat
3. Conf. dr. ing. $tefanachi Bogdan, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din lagi referent oficial
4. Prof. dr. ing. Ciorap Radu-George, Universitatea de Medicinl gi Farmacie Grigore T. Popa referent oficial
5. Prof. dr. ing. Haba Cristian-Gy6z6, Universitatea Tehnicd,,Gheorghe Asachi" din Iagi referent oficial
Cu aceastl ocazie vi invitim si participali la suslinerea publicl a tezei de
doctorat.
Cristina-Mihaela Schreiner, conductor tiinific al tezei, care m-a acceptat ca doctorand i
pentru îndrumarea profesional pe parcursul întregii perioade de cercetare la realizarea
tezei de doctorat.
conferinelor tiinifice.
Trandab i prof.univ.dr.ing Valeriu David pentru ajutorul acordat pe parcursul elaborrii
tezei de doctorat, susinerea moral i materialele biblografice pe care mi le-au pus la
dispoziie.
Informatic Aplicat, domnului conf.univ.dr.ing. tefanache Bogdan, domnului
prof.univ.dr.ing. Ciorap Radu-George, domnului prof.univ.dr.ing. Haba Cristian-Gyözö,
pentru c au acceptat s fac parte din comisie, pentru c au analizat coninutul tezei,
precum i pentru sugestiile i sfaturile acordate la elaborarea acestei teze.
Nu în ultimul rând adresez sincere mulumiri colegilor din cadrul colii doctorale i
colectivului din cadrul Facultii de Inginerie Electric, Energetic i Informatic Aplicat.
Autorul,
Obiectivele activitii de cercetare ....................................................................................................... 3
Organizarea lucrrii ............................................................................................................................... 4
1.1 Modele de învare ............................................................................................................... 6
1.2 Modaliti de interaciune în procesul educaional online ................................................... 6
1.3 Bazele învmântului online ................................................................................................ 8
1.4 Eficacitatea învmântului online ........................................................................................ 8
1.5 Elaborarea suportului didactic pentru învmântul online ................................................. 8
1.6 Bazele teoriei învrii online ................................................................................................ 9
1.7 Pregtirea cursanilor ............................................................................................................ 9
1.8 Activitile cursanilor ........................................................................................................... 9
1.9 Activitile cursanilor ............................................................................................................... 10
1.11 Scopul utilizrii tehnologiei în demersul didactic ................................................................... 10
1.12 Tehnologii E-learning standardizate ....................................................................................... 11
1.13 Arhitectura sistemului de învare electronic ....................................................................... 11
1.14 Mijloace de învare prin tehnologii E-learning ..................................................................... 12
CAPITOLUL 2 ........................................................................................................................................ 12
2.1 Metode practice moderne de învare în laboratoarele colare .............................................. 12
2.2 Desfurarea procesului de învmânt la distan .................................................................. 12
2.3 Dezvoltarea de instrumente virtuale ........................................................................................ 12
2.4 Procesul de transmitere a datelor în mediul online .................................................................. 13
2.5 Evoluia procesului de învmânt online la nivel universitar .................................................. 13
2.6 Metod de simulare a laboratoarelor din mediul virtual ......................................................... 13
2
2.8 Utilizarea unui laborator virtual pentru proiectarea instrumentelor de predare ..................... 15
2.8.1 Etapele fundamentale de creare a unui instrument de predare ....................................... 15
2.9 Utilizarea crilor electronice ce stau la baza proiectrii instrumentelor didactice online ..... 16
2.10 Volumul actului educaional în diverse domenii ale ingineriei electrice ................................ 17
2.11 Instrumente virtuale realizate pe calculator în scop didactic ................................................. 18
2.12 Sistem de msurare a tensiunii utilizând instrumente virtuale (VI) ........................................ 18
2.13 Arhitectura unui laborator virtual utilizând modulul OpenModelica. .................................... 19
2.14 Arhitectura unui laborator virtual utilizând sistemul de publicare iLab. ............................... 20
2.19 Utilizarea programului LabVIEW ca instrument virtual ........................................................... 20
2.24 E-learning, învmântul electronic abordat printr-un proces educaional virtual. .............. 21
2.25 Achiziia de date folosind tehnica de instrumentaie virtual LabVIEW ................................. 21
2.26 ntroducerea de instrumente IT în mediile educaionale .................................................... 23
2.27 Desfurarea unui laborator virtual bazat pe Internet of Things IoT (internetul lucrurilor) .. 25
2.28 Sisteme Digitale de Comunicaii. Aplicaia Microsoft Teams .................................................. 25
CAPITOLUL 3 ........................................................................................................................................ 26
3 Prezentarea Kit-ului de dezvoltare Arduino UNO, platformei MOODLE i Arhitectura
programului LabVIEW ......................................................................................................................... 26
3.2 Noiuni de baz a platformei MOODLE ..................................................................................... 27
3.2.1 Suportul tehnic necesar iniializrii platformei MOODLE .................................................. 28
3.3 Noiuni de baz a programului LabVIEW .................................................................................. 30
3.3.1 Componena de baz a instrumentului virtual .................................................................. 31
CAPITOLUL 4 ........................................................................................................................................ 31
4.1 Monitorizarea virtual a circuitelor electrice. Obiective propuse: ........................................... 31
4.1.1 Materialele utilizate în cadrul aplicaiilor dezvoltate se împart în dou categorii: ........... 32
FI DE LUCRU Nr. 1 ........................................................................................................................ 32
FI DE LUCRU Nr. 2 ........................................................................................................................ 34
4.2 Acionarea i Controlul unor echipamente electronice prin intermediul instrumentelor
virtuale ............................................................................................................................................ 38
4.3 Aplicaie de laborator dezvoltat cu instrumente virtuale pentru acionarea i controlul
circuitelor electrice. ......................................................................................................................... 39
4.3.1 Acionarea i controlul unui motor de curent continuu. ................................................... 40
4.4 Utilizarea laboratoarelor virtuale online în mediul preuniversitar ........................................... 43
Introducere
Prezentarea i motivaia temei de cercetare
O bun evoluie s-a remarcat în ultimii ani în domeniul ingineriei electrice, fapt
pentru care i învmântul românesc este asaltat de noile tehnologii. Schimbri majore se
pot vedea în metodele moderne de predare-învare-evaluare. Nevoia de schimbare se poate
vedea pe toate nivelurile integrrii curriculare, de aceea, tema propus „ APLICAII
EDUCAIONALE ALE LABORATOARELOR VIRTUALE ÎN DOMENIUL
ELECTROTEHNIC ” dezvoltat în cadrul cercetrii doctorale sub coordonarea d-nei Prof.
univ. dr. ing. Cristina-Mihaela Schreiner, am urmrit dezvoltarea metodelor interactive de
abordare a laboratoarelor în domeniul ingineriei electrice.
Obiectivele activitii de cercetare
La elaborarea studiului cu tema propus, am avut urmtoarele obiective:
dezvoltarea bazei materiale ale laboratoarelor de specialitate utilizând
tehnologii noi;
desfurarea activitilor didactice, având aplicaii diverse pentru abordarea
temelor astfel încât fiecare elev s se adapteze la sarcinile primite;
implementarea de aplicaii interactive pentru elevi, urmrind creterea
performanelor acestora;
desfurarea laboratoarelor virtuale online, utilizând echipamente hardware i programe la
4
preuri accesibile. Astfel, în studiul nostru am prezentat modele de platforme electronice
pentru a monitoriza i controla diverse circuite electrice.
Organizarea lucrrii
aspecte generale ale metodelor utilizate în mediul educaional. Factorii care pot influena
procesul de învare i care pot crete sau descrete evoluia elevilor. Prezentarea de modele
de învare bazate pe stiluri de învare. Am subliniat importana dezvoltrii educaiei la
distan. Posibiliti de abordare al procesului educaional online, respectiv, interaciuni între
membrii actului educaional. O prezentare general a nivelurilor superioare de interaciuni
ale învmântului pre-universitar i universitar. Concepte ale învmântului E-learning,
tehnologii, standarde i sisteme educaionale.
Dup cum este intitulat capitolul 2, Stadiul actual al metodelor moderne de
predare-învare-evaluare al laboratoarelor la distan, acesta prezint evoluia
laboratoarelor virtuale în domeniul ingineriei electrice. În acest capitol este prezentat
conceptul de laborator virtual, sisteme de msur utilizând instrumente virtuale, sisteme
digitalizate în educaie, programabile pentru realizarea de simulri în cadrul laboratoarelor
virtuale, o introducere în utilizarea cursurilor online i în final prezentm învmântul
electronic bazat pe E-learning, desfurarea unui laborator virtual bazat pe Internet of Things
IoT ( internetul lucrurilor ).
În cadrul capitolului 3, am realizat prezentarea Kit-ului de dezvoltare Arduino UNO,
a platformei MOODLE i arhitectura programului LabVIEW, am fcut o prezentare
general a acestor programe, unde am relatat rolul i funciile de baz a Kit-ului Arduino
UNO, noiuni introductive ale platformei MOODLE, necesitatea unui suport tehnic pentru
iniierea platformei, exemple de utilizare a platformei, definirea elementelor de baz a unui
curs creat pe platform i în ultima parte a capitolului trei am prezentat noiuni de baz a
programului LabVIEW, fiind baza principal a instrumentelor virtuale.
5
Capitolul 4 intitulat Laboratoare Virtuale. Abordare Practic, descrie partea
funcional a instrumentelor virtuale, pe care le-am dezvoltat în cadrul acestui studiu de
doctorat. Aceste instrumente realizate au fost create i utilizate pentru:
Acionarea i controlul unor circuite electrice;
Monitorizare de la distan a circuitelor electrice;
Utilizarea laboratoarelor virtuale în mediul preuniversitar;
Studiul comparativ în utilizarea metodelor clasice i cele moderne.
O astfel de abordare didactic ce cuprinde totalitatea procesului de predare-învare-
evaluare în mediul preuniversitar, utilizând metode didactice moderne, actualizate, au o
pondere foarte mare de eficacitate în evoluia elevilor.
CAPITOLUL 1
1 Metode moderne de predare- învare- evaluare
Educaia se definete prin cunotine teoretice cât i practice dobândite prin
intermediul educatorilor ce urmresc s menin anumite standarde de competen,
înelepciune, pricepere i cunotine noi. Scopul general este de a îmbuntii standardele
societii, performanele obinute prin educaie duce la o societate mai bun. Educatorii au
un rol semnificativ în reforma i reconstrucia social. [Stanciu T., et.al., 2018]
Factorii care pot influena procesul de învare i care pot crete sau descrete
evoluia elevilor sunt: factori demografici, factori profesioniti, abiliti i competene, nivel
de cunoatere, factori fiziologici, stare emoional, stare psihic i altele. [E. Tiron., et.al.,
2019] Aceti factori cuprind i caracteristicile psihologice ale elevilor, se pot vedea în figura
nr. 1.1, de mai jos:
6
Caracteristicile specifice sunt abilitile inductive de raionament, puterea memoriei
de lucru, abilitile de învare procedural, viteza de procesare a informaiei, învarea prin
asociere. Din literatura de specialitate se poate vedea cea mai rspândit caracteristic
psihologic a unui elev ca fiind stilul su de învare. [E. Tiron, et.al., 2011] Acesta poate fi
definit ca pe o caracteristic a comportamentului cognitiv, afectiv i psihologic denumit
indicatorul relativ al modului de percepie a elevului ce interacioneaz i va rspunde
domeniului de învare. [C. L. B. Vestena., et.al., 2020]
1.1 Modele de învare
Înc din anii 1970 sau fcut studii pe stiluri de învare, dezvoltând mai multe
modele de stiluri de învare. Acestea împarte elevii în mai multe categorii dat fiind
caracteristicile psihologice ale elevilor, astfel se definesc strategii de predare eficiente pentru
fiecare categorie în parte. [Yan Li, et.al., 2020] Printre multitudinea de modele existente
enumerm urmtoarele modele cunoscute: modelul Myers-Briggs, Kolb, Felder-Silverman,
Honey-Mumford i modelul Grasha-Riechman.
1.2 Modaliti de interaciune în procesul educaional online
Cu ajutorul unui web interaciunea se poate realiza în diverse forme comune, în
figura nr. 1.2 putem vedea mediile de interaciune utilizate în educaia la distan, iar în
figura nr. 1.3 se demonstreaz cum web-ul susine aceste modaliti de învare on-line.
Interaciunea la rândul ei poate fi delimitat de participanii acesteia, fiind evideniate trei
7
forme comune de interaciune în învmântul la distan i anume: student-profesor,
student-student i student-coninut. [A. Koscianski., et.al., 2014]
Figura nr. 1.2 Atributele mass-media educaionale.
Figura nr. 1.3 Însumarea mediilor educaionale bazate pe web.
8
În 2002 Anderson dezvolt o teorie de echivalen care permite înlocuirea unei forme
de interaciune cu alt form, ce se bazeaz pe anumite costuri i accesibilitate mrit. În
figura nr. 1.4 sunt prezentate ase tipuri de interaciuni educaionale.
Figura nr. 1.4 Interaciuni în procesul educaional.
1.3 Bazele învmântului online
Tehnologiile de specialitate asigur eficient i în timp optim transmiterea materialele
didactice, având un suport de programare bine realizat ce susine realizrile elevilor. Un
factor important în dezvoltarea mediului on-line de învare este i strategia de instruire
folosit în materialele didactice. [S. Kavun, et.al., 2012]
1.4 Eficacitatea învmântului online
O bun parte din mediul de afaceri, atât din mediul privat cât i cel de stat utilizeaz
ca metod de instruire a cursanilor învarea on-line, fiind o metod practic i a instituiilor
de învmânt în care cursanii utilizeaz internetul în sala de curs dar i de la distan. [W.
Du, et.al., 2019]
Eficiena care este dat datorit utilizrii acestor metode moderne de instruire, care
pleac de la accesarea materialelor didactice oricând, nefiind o limit a unui program orar
prestabilit. [M. A. Zainal, et.al., 2019]
1.5 Elaborarea suportului didactic pentru învmântul online
Totalitatea materialelor din cadrul unui proces educaional, oricare ar fi acesta, clasic
sau învmânt de la distan au un rol stimulativ pentru învare, bazat pe anumite principii
9
ale învrii în funcie de modul de învare al elevilor. Un rol important îl au profesorii care
trebuie s elaboreze materialele de învare dup principii adaptate tuturor cursanilor, mai
ales în cazul învmântului online, când instructorii i elevi sunt separai. [W. Du, et.al.,
2019]
În proiectarea materialelor de învare pentru elevi, bazate pe teoria conjuctiv, la
elaborarea unor linii directoare având ca scop dezvoltarea materialelor de învare online
putem ine cont de urmtoarele aspecte: [B. Chametzky, et.al., 2014] Un volum mare de
informaii accesat de elevii; modele de învare noi i informaii bine actualizate; acces la
reeaua de internet pentru a se conecta cu elevi din întreaga lume; surse multiple de învare;
1.7 Pregtirea cursanilor
materialele didactice online, importana leciei studiate, avantajele învrii);
Paii de urmat pentru a stabili structura curent, având detaliile leciei abordate;
Imaginea de ansamblu a temei studiate;
Rezultatele elevilor prezentate cu scopul de a oferii o imagine de ansamblu a
leciei studiate;
Autoevaluarea este o metoda de recunoatere a cunotinelor i abilitilor
elevilor înainte de a aborda o lecie online.
1.8 Activitile cursanilor
Studiul online impune o varietate de activiti de învare astfel încât rezultatul
învrii s rspund nevoilor individuale pentru a dezvolta anumite abiliti prin care s se
obin un feedback. O prezentare general a acestor activiti este citirea materialelor,
vizualizarea video, studiul individual realizat în biblioteci sau pe internet pentru a obine
informaii suplimentare. Partea practic nu trebuie s lipseasc, elevii vor adapta metoda de
învare, astfel încât la finalul leciei parcurse s poat realiza un rezumat al acesteia, urmând
s treac la un alt nivel superior al învrii. [P. Sooknanan, et.al., 2014]
10
1.9 Activitile cursanilor
Studiul online impune o varietate de activiti de învare astfel încât rezultatul
învrii s rspund nevoilor individuale pentru a dezvolta anumite abiliti prin care s se
obin un feedback. O prezentare general a acestor activiti este citirea materialelor,
vizualizarea video, studiul individual realizat în biblioteci sau pe internet pentru a obine
informaii suplimentare.
1.10 Învmântul electronic vzut prin tehnologii practice i filozofiile acestora
Sistemele educaionale au un impact direct fa de cursani, profesori i fa de toi
participanii actului educaional. Practic exist o schimbare foarte mare a modului în care
sunt predate cursurile, de asemenea proiectarea i distribuirea acestora. [C. G. Haba., et.al.,
2011] Studiile efectuate pe baza tehnologiilor de E-learning arat avantajele ce stau la baza
formrii educabililor.
1.11 Scopul utilizrii tehnologiei în demersul didactic
Exemple de cursuri unde utilizarea tehnologiei este o form a cunoaterii, a formrii
continue a elevilor i de dezvoltare de noi concepte ale învrii, sunt cursurile online. O
vedere de ansamblu a utilizrii tehnologiei în mediul educaional este învarea electronic
conform figuri nr. 1.8, aceasta este mai flexibil i uor orientat spre obiectivele elevilor.
Scopul general al utilizrii tehnologiei E-learning este de a organiza învarea astfel încât s
ating standardele de competene, pricepere i înelegere ale elevilor.
Figura 1.8 Tehnologii E-learning
1.12 Tehnologii E-learning standardizate
Realizarea acestor materiale de învare electronic a avut mereu o importan
deosebit, deoarece lipsa acestora în domeniul educaiei este înc resimit în majoritatea
instituiilor de învmânt i mai ales în zona cu profil tehnic. Elaborarea acestor materiale
impune anumite standarde precum i viabilitatea coninuturilor ce permit utilizarea lor astfel:
Materiale realizate pe anumite programe sau pe dispozitive cu funcii
complexe ce pot fi distribuite, indiferent de locaia utilizatorului;
Divizarea materialelor de învare pe uniti de învare (obiecte de învare);
Realizarea sistemelor inteligente de memorare i stocarea informaiilor
disponibile i a obiectelor de învare;
Crearea unui model de referin de dezvoltare a materialelor de învare
electronic.
Dezvoltarea tehnologiilor creeaz oportuniti de îmbuntire a procesului de
învmânt. O arhitectur reprezentativ al sistemului de învare electronic E-learning este
prezentat în figura nr. 1.9. Baza funcional a sistemului cuprinde toate obiectele
generatoare de funcii complexe, specifice domeniului abordat, ce sunt disponibile în mediul
educaional.
12
Pentru aceast abordare a învrii electronice, bazat pe tehnologiile E-learning sunt
create diferite mijloace de învare E-learning. Principalele mijloace de învare utilizate
sunt: mijloc de învare cu dispunere opional, predefinit, adaptiv i mijloc de învare prin
descoperire.
CAPITOLUL 2 2 Stadiul actual al metodelor moderne de predare-învare-evaluare al
laboratoarelor la distan
Disponibilitatea metodelor didactice utilizate în mediul preuniversitar a crescut odat
cu abordrile ample ale învmântului interactiv. [Hundhausen, C. D, et.al., 2002]
2.2 Desfurarea procesului de învmânt la distan
Acest demers reprezint adevrate provocri atât pentru personalul didactic care
susin cursuri i laboratoare online, dar i pentru elevi, dintre care se pot enumera: Adaptarea
elevilor cu mediul online, accesarea de la distan a unui suport didactic, participarea unui
grup cât mai mare de utilizatori online, comunicarea profesor-elev i elev-profesor într-un
timp util. [Ben-Bassat Levy, et.al., 2003]
2.3 Dezvoltarea de instrumente virtuale
Utilizarea instrumentelor virtuale, pentru diferite sisteme hardware a condus la
realizri în timp record a activitilor de laborator. În anul 1984 s-au pus bazele primului
instrument virtual pentru a executa diverse aplicaii pe calculator. În figura nr. 2.1 este
prezentat controlul unui circuit cu LED-uri, de pe un calculator.
13
Figura nr. 2.1 Instrument virtual pentru controlul unui circuit electric asistat de pe un
calculator.[C. Donose, 2017]
2.4 Procesul de transmitere a datelor în mediul online
Comunicarea i transmiterea de date în mediul online a crescut foarte mult odat cu
dezvoltarea tehnologiei de programare. [J. D. WILLIAM, 1990]
2.5 Evoluia procesului de învmânt online la nivel universitar
În 1991 procesul de învare al studenilor universiti tehnice din Tennerss (UTK)
este îmbuntit prin dotarea laboratoarelor cu calculatoare MACINTOSH. Calculatorul
MACINSTOSH are funcii transparente, uor de utilizat, fiind un dispozitiv eficient pentru
citire i control în mediul virtual. În anul 1995 modelul MACINSTOSH are o configurare
(Power PC 603 CPU; 500MB-1 GB Hard Drive; System 7.0), un model este prezentat în
figura nr. 2.3:
Figura nr. 2.3 Calculatorul Macintosh Performa. Imagine preluat de pe
[https://www.computerworld.com/article/3025619/the-evolution-of-the-
2.6 Metod de simulare a laboratoarelor din mediul virtual
Conceptul VEL se dezvolt în cadrul laboratoarelor denumite (laboratorul artificial),
unde pe baza unui program matematic, static i grafic ar putea utiliza bazele de date,
utilizând tehnologia informaiei, pentru a obine un mediu prietenos pentru cercetarea
tiinific. Sau pus bazele proiectrii i implementrii componentei de modelare i simularea
a laboratoarelor VEL pentru profesori, dar i pentru elevi. 24.[Nolen, 2018]
14
Figura nr. 2.4 Cadrul structural al laboratorului VEL. Preluat din [GERALD L. HADEN et.
al., 1992]
Pentru crearea obiectelor de învare este dezvoltat un instrument cu o interfa
simpl a structurii de baz pentru fiecare clas i un instrument de simulare a ansamblurilor
obiectelor educaionale, având un model de funcionare a simulrilor.
2.7 Conceptul de laborator virtual
Cele mai importante instrumente utilizate în mediul virtual prin care sunt dezvoltate
laboratoarele pentru prelucrarea semnalelor, sistemelor de comunicaii i control sunt
prezentate în figura nr.2.5. Acest laborator virtual este echipat cu programul MATLAB
Mathworks, LabVIEW, instrumente simulare i Microsoft Windows. [S. E. August, et.al.,
2016]. Aceste instrumente de baz ofer studenilor un avantaj, capacitatea de a discretiza
semnalele analogice, de a efectua simularea, analiza pe calculator i redarea rezultatelor.
Este esenial ca studenii s poat vadea relaia dintre semnalele "reale", precum i formulele
matematice învate în clas. [Cristian Gyz Haba, et.al., 2011]
15
[VIRGINIA L. STONICK, 1993]
predare
Philip Barker, în anul 1994, definete termenul de ”instrument” ca fiind un
instrument electronic de predare. Acesta având un rol important, fiind considerat un
dispozitiv prin intermediul cruia seturile de intrri le transform în seturi de ieiri, date ce
pot fi stocate pe diverse dispozitive i utilizate ulterior în cercetare. [T. Ahoniemi, et.al.,
2007]
2.8.1 Etapele fundamentale de creare a unui instrument de predare
Dezvoltarea unui instrument de predare poate s fie dezvoltat în patru etape: [Cristian
Fosalau, et.al., 2019]
Crearea de metode de colectarea a datelor;
Realizarea circuitelor corespunztoare;
Proiectarea bazei de control al instrumentului electronic de predare. Un model de
instrument este prezentat în figura nr. 2.6:
16
Figura nr. 2.6 Panoul frontal al instrumentului virtual.[C. Donose, 2017]
2.9 Utilizarea crilor electronice ce stau la baza proiectrii instrumentelor
didactice online
Un alt tip de “carte electronic”, este cea bazat pe tehnicile realitii virtuale, acesta
a pus bazele proiectrii instrumentelor didactice i a unui laborator virtual. Integrarea unui
laborator virtual se poate realiza prin intermediul unui program, cum ar fi LabVIEW, acesta
poate rula pe mai multe aplicaii, prin intermediul unui VI (instrument virtual) ca în figura
nr. 2.7, ce poate monitoriza un experiment real din cadrul laboratoarelor clasice, iar datele
colectate sunt distribuite pe staiile utilizatorilor, astfel se realizeaz mediul interactiv de
învare al elevilor.
Figura nr. 2.7 Panoul frontal al unui instrument virtual.
S-a observat o interaciune om-calculator uor de abordat prin intermediul sub-
sistemelor ce alctuiesc mediul de învare. Aceste instrumente didactice pot realiza produse
de formare portabile, care pot fi utilizate i în alte locaii decât…