Aparatele Ortodontice Mobile

7/23/2019 Aparatele Ortodontice Mobile

http://slidepdf.com/reader/full/aparatele-ortodontice-mobile 1/44

http://www.esanatos.com/ghid-medical/stomatologie/Aparatele-ortodontice-mobile-

p12612.php

Aparatele ortodontice mobile: principii de realizare –baza placii si elementele de ancorare

Aparatele ortodontice sunt dispozitive care se aplica pe dinti, alveole si maxilare, cu

rolul de a influenta cresterea si dezvoltarea aparatului dento-maxilar sau de a preveni

ori corecta aparitia unor anomalii. Fortele pe care acestea le exercita asupra dintilor sau

asupra altor componente ale aparatului dento-maxilar, cu scopul de corectare a

anomaliilor dento-maxilare, se numesc forte ortodontice.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial ortodontia s-a dezvoltat foarte mult, diversificandu-

se metodele de tratament care folosesc :

1.mijloace terapeutice functionale;

2.mijloace biomecanice–ortodontice;

metode chirurgicale;

.mijloace protetice.

Materialele de confectionare. Materialele din care se executa aparatele

ortodontice pot fi :

- aliaje de crom-nichel (wipla), elastice sau neelastice

- aliaje speciale de crom-co!alt, care permit sudarea sau lipirea, fara sa-si

piarda calitatile elastice acestea se folosesc in constructii fixe, mo!ile sau

scheletale (aparat tip "rozat)

- acrilate autopolimeriza!ile, !aropolimeriza!ile sau termopolimeriza!ile.



Aliajele de crom-nichel (wipla) au capatat o raspandire foarte mare, datorita

costului deose!it de redus. Au fost realizate aliaje care sa corespunda aproape in

totalitate scopurilor propuse. Aceste aliaje se prezinta su! forma de :

#. Tabla de wipla, care se utilizeaza la confectionarea inelelor ortodontice sau

pentru stantarea diferitelor elemente accesorii ale aparatelor fixe. $a prezinta o latime

de #% mm, o fata lustruita si una mata. "ea lustruita, dupa confectionarea inelului, va

veni in contact cu mediul !ucal, iar cea mata va favoriza aderenta cimentului in

momentul fixarii pe dinti. &e aceasta ta!la se pot lipi diverse elemente auxiliare, folosind

lotul o!isnuit de wipla, sau se pot utiliza diverse suduri electrice prin puncte.

'. Sarma de wipla cu sectiune rotunda, dreptunhiulara, ovala sau semiovala,

cu diametrul variind de la %,# la 'mm.

arma de wipla, intr-o ama foarte lara, are trei calitati de elasticitate:

- sarma moale, destinata in special executarii liaturilor in cavitatea !ucala si

foarte putin utilizata in la!orator

- sarma tare, cu un rad relativ de elasticitate, folosita, de aceea, pentru

realizarea aparatelor pasive (%,*+#,'+#, mm) (aparatele de contentie)

- sarma foarte elastica, cu cea mai lara ama de utilizare este folosita la

confectionarea elementelor de ancorare a aparatelor mo!iliza!ile, in special,

in constructia elementelor active (cele ce produc forte ortodontice), la

aparatura mo!iliza!ila si la cea fixa.

arma de wipla cu profil oval, semioval sau semirotund este folosita de o!icei la

realizarea aparatelor de imo!ilizare sau la confectionarea diverselor dispozitive auxiliare

ale aparatelor fixe.

Rasinile acrilice joaca un rol deose!it in realizarea aparatelor ortodontice.

ehnica executarii aparatelor ortodontice din acrilat termopolimeriza!il se aseamana

intrutotul cu tehnica executarii protezelor mo!ile.

http://www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/cavitatea-bucala92856.php

http://www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/cavitatea-bucala92856.php



n ultimele decenii fa!ricile producatoare au pus in circulatie acrilate

!aropolimeriza!ile si fotopolimeriza!ile care au revolutionat complet tehnica executarii

aparatelor ortodontice.

APAA!"#" $!$%$&!'(" M$)'#'*A)'#"

/a aparatele mo!iliza!ile se pot descrie trei parti componente : !aza aparatului,

elementele de ancorare si elementele active.

1. )A*A APAA!+#+'

0aza este construita din placa palatinala sau linuala. 0aza se intinde la

maxilarul superior saital, pe linia mediana, de la nivelul dintilor frontali pana la

intersectia liniei mediane, cu o tanenta la fata meziala a molarilor de 1 ani. 2e-a lunul

arcadei, placa se extinde de o parte si de alta, pana la ultimul dinte prezent pe arcada.

n sens vertical, in zona frontala forma si contactul placii cu dintii sunt varia!ile in

functie de scopul terapeutic urmarit in la!orator, !aza aparatului extinzandu-se pana la

muchia incizala. n zona laterala placa se extinde pe fata orala a dintilor pana la unirea

treimii medii a dintilor cu #34 incizala placa va fi decoletata spre a feri parodontiul

marinal de traumatisme.

/a mandi!ula, placa este limitata linual de jocul seului, pe care tre!uie sa nu-l

jeneze.



n eneral, atat placa mandi!ulara, cat si

cea maxilara au o rosime de '-4 mm, zona orala fiind lustruita (. #.#, #.', #.4, #.5).

.1.-l Extinderea sagitala si transversala a bazei aparatului superior

.1.-2 Extinderea sagitala si transversala a bazei aparatului inferior

.1.- 3 Limitele in vertical ale placii superioare in zona anterioara superioara



.1. – 4 Limitele in vertical ale placii inferioare in zona anterioara inferioara.

0aza aparatelor poate fi unica sau din framente multiple, rezultate din sectiunea

ei.

#. /a maxilar:

- pe linia mediana

- in 678

- in 6/8

- in 6trapez8

- atipic-sectorial.

'. /a mandi!ula:

- pe linia mediana

- paramedian unilateral sau !ilateral.

n functie de cum este sectionata !aza aparatului, actiunea acesteia asupra

dintilor si a alveolei este diferita.

Astfel daca placa este sectionata pe linia mediana, prin indepartarea celor doua

jumatati ale arcadei dentare se produce dilatarea simetrica (. #.).



. 1.- 5 ctiunea placii despicate median! a-placa" b-element activ#surub$" c- sensul actiunii de largire

Astfel, la maxilar, daca placa este despicata in 6/8 iar deplasarea framentului

mic se face pe latura mare a 6/8 +ului, se o!tine o dilatare asimetrica, framentul mare

ramanand aproape pe loc iar cel mic se indeparteaza, la nivelul lui exercitandu-se

maximum de actiune ortodontica (. #.1).

. 1 - %. ctiunea placii despicate in &L' cu elementul activ pe bratul lung al &L'- ului" a1(a2 – placi" b - elementul activ#surub$" c 1c 2 – actiuni ortodontice

2aca indepartarea se realizeaza pe latura mica a 6/8-ului, framentul mic

impreuna cu dintii pe care se fixeaza se vor deplasa spre distal, iar framentul mare se

va mezializa usor si se va rota anterior (. #.9).



. 1 - ). ctiunea placii despicate in *L' cu elementul activ asezat pe bratul scurt al *L' –ului" a1(a2 – placi" b - elementul activ" c 1c 2 – actiuni ortodontice

2aca placa este sectionata in 678 , iar cele trei framente se indeparteaza unul

de altul, su! actiunea a doua elemente active perpendiculare, acestea vor determina o

marire radiara a arcadei dentare si alveolare (. #.*).

. 1 – + ctiunea placii despicate in *,'" a - placa" b - elemente active" c - actiuni ortodontice



n situatia placii despicate in 6trapez8,

framentul mic se indeparteaza vesti!ular, antrenand in aceasta miscare dintii frontali si

alunind arcada alveolara (. #.).

. 1 - .ctiunea placii despicate in &trapez'" a-placa" b-elementul activ" c- actiuni ortodontice

&entru situatiile cand placa este despicata

atipic, sectorial, efectul ortodontic se va exercita cu precadere la nivelul framentului

mic, in sensul de actiune al elementelor active. 2e o!servat ca elementul activ tre!uie

montat in asa fel, incat forta pe care o dezvolta sa fie perpendiculara pe dintii

framentului mic (. #.#%, #.##).

. 1. –1 /iverse posibilitati de actiuni sectoriale la nivelul placii superioare



. 1 – 11 /iverse posibilitati de actiuni atipic – sectorial la placa inferioara

/a mandi!ula, daca placa este sectionata pe linia mediana, framentele placii se

deplaseaza simetric, producand o larire simetrica a arcadei inferioare (. #.#').

. 1- 12 0laca linguala sectionata median(simetric

2aca placa inferioara este despicata asimetric unilateral (parameridian), actiunea

este de distalizare a framentului mic si de vesti!ularizare cu usoara rotatie a

framentului mare (. #.#4).



. 1 –13 0laca linguala sectionata paramedian" a - sectionata unilateral" b- sectionata bilateral simetric

$xista posi!ilitatea sectionarii !azei inferioare paramedian simetric, iar actiunea

o!tinuta va fi de larire radiara (expansiune). 0aza aparatului inferior poate fi despicata

si sectorial, actiunea fiind similara cu !aza aparatului superior despicat atipic sectorial.

Modul de actiune al !azei aparatelor, su! actiunea elementului activ, !aza

aparatului ortodontic exercita forte atat pe suprafata dintilor, cat si pe suprafata

periostului procesului alveolar, prin intermediul partilor moi (. #.#5).

. 1 – 14 /escompunerea fortelor exercitate de aparatul ortodontic pesuprafata palatinala a dintilor frontali" a - placa" b - elementul activ" c -

componenta ortodontica" d - componenta verticala

Aceste forte determina modificari ale pozitiei dintilor, cat si ale structurii osului.



Actiunea pe suprafata dintilor are drept consecinta, pe de alta parte, si tendinta

marcata de desta!ilizare a !azei aparatului ortodontic, fapt ce tre!uie luat in

considerare permanent in timpul tratamentului (. #.#).

. 1 – 15 /escompunerea fortelor exercitate de baza aparatului ortodontic inzonele laterale" a - placa" b - elementul activ" c - forta ortodontica" d - actiunea pe procesul alveolar" e - actiunea pe unitati dentare" f - rezultanta ortodontica"

g d - forta de desprindere - componenta verticala.

;ealizarea !azei aparatelor ortodontice poate fi din acrilate autopolimeriza!ile,

termopolimeriza!ile, fotopolimeriza!ile sau !aropolimeriza!ile.

ealizarea bazei aparat,l,i mo!il din rasina !aropolimeriza!ila.

n vederea o!tinerii unor aparate ortodontice de calitate, tre!uie ca tehnicianul sa

respecte o succesiune de faze ce sa permita punerea in valoare a acrilatelor

!aropolimeriza!ile.

0aza tre!uie sa prezinte un desin corespunzator, care sa fie atractiv pentru

pacient si sa-i determine o placere estetica de a-l purta.

n acest scop, acrilatele pot fi realizate intr-o ama practic infinita de culori si

com!inatii, culoare pe care si-o alee pacientul.

n masa acrilica se pot incorpora atat elemente stralucitoare, cat si diverse urine,

care sa dea aparatului individualitate.



<n prim timp il reprezinta preatirea modelului. Modelul tre!uie sa fie umed,

saturat cu apa (tinut in solutie de sulfat de calciu) timp de 4% de minute si izolat cu un

izolator specific maselor acrilice. Aceasta operatie poate fi inlocuita cu fier!erea

modelului in solutie saturata de sapun !azic timp de un minut.

re!uie avut in vedere ca un model ce prezinta inca o anumita cantitate de aer in

interiorul lui, poate produce in timpul polimerizarii acrilatului !ule importante in !aza

placii. u! acest aspect, cea de-a +a tehnica de izolare propusa este cu mult mai

siura.

;ealizarea propriu-zisa a !azei aparatului se poate executa prin doua tehnici

(dupa fixarea pe model a tuturor elementelor de ancorare si actiune).

1.

!ehnica p,lberii si a lichid,l,i: se presara pul!ere pe suprafata modelului,

pornind de la una din extremitatile !azei aparatului si adauand lichid pana la saturarea

acesteia.

=peratiunea se repeta pana la o!tinerea unei rosimi a !azei dorite. oata operatiunea

se executa urmarind ca materialul depus pe model sa prezinte un usor exces de lichid

in permanenta. n caz contrar, vor apare in masa acrilatului sau pe suprafata lui, zone

cretoase, ce vor da un aspect neplacut.

aturarea cu lichid se continua intr-un ritm relativ lent, pana cand aspectul translucid al

placii devine usor opac.

n acest moment modelul este introdus intr-un vas de presiune, la o temperatura ≈5%° "

si ',#+', atm. timp de '% de minute.

2.!ehnica pastei. e o!tine intr-un odeu o cantitate de 4-5 cm

4

de pastaacrilica, prin amestecarea in proportie de ',34 a pul!erii cu lichidul. Amestecul tre!uie

sa fie saturat in lichid, astfel incat dupa '-4 minute, cand incepe sa se traa in fire,

consistenta lui sa permita intinderea cu ajutorul spatulei de ceara sau de ciment, pe

suprafata modelului.



e urmaresc cu atentie zonele 6mai ascunse8 de su! retentiile crosetelor sau ale

zonelor laterale ale suru!urilor, astfel incat, la aceste nivele, sa nu apara oluri de aer.

&entru a evita aceste situatii, in zonele mentionate se poate aplica materialul prin

tehnica pul!erii si a lichidului.

Materialul, intins pe suprafata modelului, se modeleaza cu un exces de lichid, la

rosimea si intinderea urmarita, urmand ca in ultimul moment !aza aparatului sa fie

lustruita cu o cantitate de monomer.

Aparatul se introduce in vasul de presiune, ca in tehnica precedenta.

"ea de-a -a tehnica are avantajul o!tinerii unor structuri mai compacte ale!azelor aparatelor, de o calitate superioara.

ransluciditatea aparatelor poate ajune chiar la transparenta.

"ea de-a -a tehnica se utilizeaza curent in realizarea aparatelor functionale de

tip mono!loc.

"onfectionarea !azei din acrilat autopolimeriza!il prezinta inconveniente majore

datorita calitatii materialului acrilic o!tinut, si su! acest aspect utilizarea materialului

autopolimeriza!il este predispusa la reparatii.

;ealizarea !azei din acrilat termopolimeriza!il presupune realizarea unei

machete de ceara a viitorului aparat, am!alarea, crearea tiparului, indesarea si

polimerizarea acrilatului, dezam!alarea si prelucrarea.

=ri, toate aceste etape sunt foarte la!orioase si necesita timp foarte mult si din

aceasta cauza tehnica a fost rezervata unor situatii speciale.

"onfectionarea !azei aparatelor ortodontice din acrilat !aropolimeriza!il sau

fotopolimeriza!il prezinta asemanari foarte mari si vor fi descrise impreuna. Aparatele

rezultate au o precizie si un desin de neintrecut.



&e modelul de lucru preatit, cu celelalte elemente inlo!ate, se aplica prin

tehnica ,,prafului si a lichidului8 acrilatul !aropolimeriza!il, incet, picatura si praf (pana

ce rezulta un amestec saturat) pana la o!tinerea rosimii dorite la nivelul intreii !aze.

&olimerizarea su! presiune se executa intr-o incinta speciala la 5%-% " si

', atmosfere timp de '%+4% minute. Fotopolimerizarea (in cazul rasinilor

fotopolimeriza!ile) are loc intr-o incinta speciala. Finisarea, lustruirea se executa foarte

usor, materialele, si unele si altele, permitand o!tinerea unor constructii deose!it de

frumoase si atraatoare pentru copii, in interiorul lor putandu-se aplica o ama foarte

mare de imaini, elemente sclipitoare, culori etc. ehnicile amintite sunt utilizate practic

in toate la!oratoarele de tehnica ortodontica.

ectionarea placilor se face fie cu un disc metalic de tip >orico fie cu o freza

cilindrica su!tire, fie cu ajutorul unui fierastrau cu o panza inusta, foarte asemanator cu

cele din la!oratoarele de tehnica dentara. Avantajele sectionarii cu fierastraul sunt

decisive, astfel ca aspectul sectiunii este net, continuu, cu un desin perfect.

&ericolul ca in momentul sectionarii framentelor sa se accidenteze vreun

element de sarma, este practic nul. e pot realiza linii de sectiune complexe prin

montarea si demontarea panzei fierastraului pe su! elementele de sarma.

2. "#"M"&!" %" A&($A" A APAA!"#$$!$%$&!'(" M$)'#'*A)'#" – ($"!" $!$%$&!'("

2.1. eg,lile de manip,lare ale elementelor de sarma

n realizarea crosetelor de sarma este necesar sa se tina seama de urmatoarele

reuli:

- sa nu se indoaie sarma de mai multe ori in acelasi loc deoarece apar

defectiuni in structura cristalina, care scad elasticitatea si rezistenta metalului



- sa nu se foloseasca clesti cu falci ascutite sau care au muchii deoarece

acestia lasa crestaturi in sarma, care devin locuri de minima rezistenta si de

intrerupere a undelor elastice

-

sa nu se incalzeasca sarma inainte sau in timpul prelucrarii deoarece aliajuldin care este facuta isi pierde elasticitatea

- sarma se indoaie treptat si in unhiuri rotunjite in caz contrar se depreciaza

structura cristalina si calitatile elastice la locul indoirii

- clestele va servi intotdeauna pentru fixarea sarmei iar aceasta se va indoi cu

mana (. '.#, '.')

. 2 – 1 arma se indoaie in ungiuri rotun6ite" a - sarma" b - cleste universal.

. 2 – 2 7lestele fixeaza sarma iar indoirea se va realiza in mana" a - sarma" b- cleste.

- concomitent cu miscarea de indoire a sarmei se va executa si o miscare de

tractiune a acesteia in axul ei, astfel incat sa se ruleze pe conturul clestelui (.

'.4).



. 2 – 3 7oncomitent cu miscarea de indoire a sarmei #$ se executa si o

miscare de tractiune in axul ei #8$" a - sarma" b – cleste- se prefera indoirea in etape a sarmei, dupa pro!area succesiva pe model sau

in ura, decat sa se riste indoirea in sens invers in cazul ca s-a indoit mai mult

decat era necesar

- cur!urile lari vor fi realizate prin indoirea

sarmelor cu mana (. '.5).

. 2- 4 7urburile largi se realizeaza prin indoire cu mana.

- cand un element de sarma tre!uie sa im!race o formatiune a modelului,

acesta se realizeaza mai mare, urmarindu-se inchiderea lui treptata pana la

adaptare. /a fel, daca elementul de sarma patrunde intr-un spatiu anume

unde realizeaza o !ucla, atunci el se executa mai inust (mai strans) urmand

sa fie adaptat treptat prin marirea cur!urilor.



(lestii ,tilizati. n realizarea crosetelor sau arcurilor ortodontice, se pot folosi in

principiu, doua tipuri de clesti:

#. clesti specializati pentru fiecare tip de indoitura sau

'. clesti universali, dintre care :

- clestele-crampon care se utilizeaza la realizarea celor mai multe dintre

indoituri

- clestele in ?jhea!8 care foloseste la realizarea cur!urilor cu raza mica (. '.).

. 2 – 5 7lestele cu falci in forma de 6geab" a - cleste" b - sarma"1(2 - diferite profiluri de indoituri( in functie de locul unde se face indoirea cu clestele.

- clestele cu falci plate pentru realizarea indoiturilor de finete (.'.1).

. 2 - %" 7lestele cu falci plate" a - cleste" b - profil de sarma realizat.

- clestele cu am!ele falci rotunde (. '.9)



. 2 – ) 7lestele cu falci rotunde" a - cleste" b - profil de sarma realizat.

- clestele chwarz (. '.*)

. 2 – + 7lestele c9arz #a$ si profilul de sarma realizat #b$.

- clestele cu varf ascutit (. '.)

. 2 – 7lestele cu varf ascutit.

Pregatirea modelelor in ederea realizarii aparatelor. 2intii de pe modelul de

hips, pe care se va confectiona aparatul ortodontic tre!uie controlati cu atentie

indepartandu-se eventualele portiuni de hips care reprezinta artefacte, atat la nivelul

niselor masticatorii, cat si pe suprafetele vesti!ulara si orala. 2aca dintii nu au erupt

complet se va deaja cu rija spatiul interdentar cat si coletul, ravand aproximativ #-'

mm in orizontal si protejand cu multa rija partile de model care reprezinta su!stanta

dura dentara.



/a nivelul modelului inferior se executa, de reula, deretentivizarea zonelor

alveolare laterale, adauand hips moale sau ciment in zonele retentive. Adams

recomanda, de asemenea, ravarea zonelor de retentie a crosetelor astfel incat

plasarea acestora sa nu necesite activarea lor in ca!inet, in momentul aplicarii

aparatului (. '.#%).

. :;.2 – 1 <ona retentiva linguala a - dinte mandibular" b – limba" c - zonaretentiva" d - zona de colectare" e - os mandibular.

2.2. %escrierea elementelor de ancorare

ta!ilitatea aparatelor ortodontice mo!iliza!ile pe arcadele alveolo-dentare

influenteaza in mod hotarator eficienta terapeutica a acestora, cat si calitatea

rezultatului ortodontic.

$lementele aparatului dento-maxilar se asesc in permanenta intr-un echili!ru

realizat prin intermediul fortelor musculare antaoniste si al totalitatii relatiilor functionale

dintre ele. Aparatul ortodontic, interpunandu-se in aceasta sfera de forte, influenteaza

echili!rul initial si determina un nou echili!ru.

&e parcursul terapiei cu aparate ortodontice mo!iliza!ile, apare un numar mare

de forte care tind sa desprinda aparatul de pe arcadele alveolo-dentare. Aceste forte

sunt in parte determinate de elementele active, in parte de jocul formatiunilor mo!ile din

jurul aparatelor (!aza nu tre!uie sa depaseasca, in principiu, zona mucoasei pasiv



mo!ile), precum si de forta ravitationala. 2in aceste motive, asupra elementelor de

ancorare se exercita in mod continuu actiuni care tind sa le desprinda de pe suprafetele

dentare, aparand, astfel, posi!ilitatea ca elementele de sta!ilizare sa poata exercita si

efecte ortodontice.

Aparitia unor forte secundare, care duc la desta!ilizarea elementelor de ancorare

si implicit a aparatului ortodontic, este determinata de faptul ca atat elementele active

cat si cele de ancorare actioneaza si se sprijina in mod permanent pe suprafete sferice,

umezite in continuu de un lichid alunecos, saliva.

2in aceasta cauza, elementele de ancorare tre!uie amplasate judicios, pe

intreaa arcada, cat mai aproape de elementele de actiune, cat mai mezial si cat mai

distal, in mod echili!rat de-o parte si de alta a arcadei dentare.

2in punct de vedere al repartizarii elementelor de sta!ilizare, o ancorare

echili!rata poate fi considerata cea in 6trapez8 (. '.## A si 0) cu doua puncte de sprijin

anterior si doua posterior.

. 2.–11( ncorarea aparatelor ortodontice in *trapez'" in 4 puncte"



. 2.-l18( ncorarea aparatelor ortodontice in *trapez'" in % puncte"

n lipsa acestor conditii, se poate opta si pentru o ancorare in 6triunhi8 (. '.#4).

. 2.–12 ncorarea aparatelor ortodontice in *triungi'.

deal, o ancorare com!inata ar aduce maximum de casti din punct de vedere al

sta!ilitatii aparatului ortodontic. (. '.-l4).

. 2.-l3 =icsorarea aparatelor ortodontice mixte in *trapez' si in *triungi'.



$ste !ine de a preciza intotdeauna valoarea in sine a elementului de ancorare si

ceea ce reprezinta el pentru cazul dat in raport cu valoarea elementelor active, astfel

incat sa se ai!a in vedere si posi!ilitatea etapizarii tratamentului ortodontic, cu scopul

de a asiura in permanenta o sta!ilitate cat mai !una a aparatului ortodontic.

n cadrul ificarii ancorarii tre!uie luata in calcul valoarea parodontala a dintilor

folositi in ancorare, in raport cu valoarea parodontala a dintilor asupra carora se exercita

fortele ortodontice, cea dintai avand totdeauna o valoare mai mare.

re!uie aratat ca, indiferent de valoarea ortodontica a zonei de sprijin, si de

actiune, efectele ortodontice vor apare atat de-o parte cat si de alta. "u cat dezechili!rul

dintre ele este mai mare, cu atat efectul ortodontic va fi mai prenant asupra zonei cu

sta!ilitate mai mica.

Astfel, se poate

ajune la situatia in care zona de sprijin este eala cu zona de actiune (placi sectionate

median), si in aceasta situatie cele doua zone se confunda, una constituind zona de

sprijin sau de actiune pentru cealalta.(.'.#5)

.2.-.14( <ona de actiune este egala cu zona de spri6in cu efecte similare" a - zona activa" b - zona de spri6in" c - efect ortodontic.

n aceasta situatie limita se afla ancorarea pe o zona foarte puternica, cu actiune

asupra unor elemente izolate. $fectul ortodontic asupra zonei de sprijin va deveni

nelija!il, actiunea principala fiind pe elementul izolat (. '.#).



.2.- 15. <ona de actiune este mai mica ca zona de spri6in. a - zona deactiune" b - zona de spri6in" c - efect ortodontic asupra zonei de actiune" d - efect

ortodontic pentru zona de spri6in.

"ontrolul elementelor de ancorare cat si inlocuirea celor deteriorate tre!uie

realizate in mod periodic, instruindu-se pacientul astfel incat sa evite deformarea sau

accidentarea acestuia in timpul manevrarii sau purtarii aparatului. n aceeasi ordine de

idei, a notiunilor enerale privitoare la elementele de ancorare, tre!uie aratat faptul ca

anumite caracteristici de constructie sau de actiune ale acestora pot fi apreciate ca

avantajoase sau dezavantajoase, in functie de cazul dat.

<nui croset ortodontic i se pot distine, indiferent de tipul lui, trei portiuni:

a) + o portiune in contact cu zona de retentie utilizata, denumita ansa

!) + o portiune elastica care ofera posi!ilitatea ansei sa depaseasca zona

retentiva la introducerea si scoaterea aparatului, denumita !ucla

c) + o portiune formata, de o!icei, din '-4 cuduri, realizate in cel putin doua uri,

cu care crosetul se fixeaza in !aza aparatului, numita zona de retentie.

2intre elementele de ancorare, cel mai des utilizate sunt:

- crosetul direct

- crosetul tahl

- crosetul in ?delta8

- crosetul @acson



- crosetul Adams

- crosetul chwarz

- crosetul semi-chwarz

- crosetul interdentar Alt

- utiera ortodontica.

(roset,l direct este foarte asemanator cu crosetul cervico - alveolar deschis

dental. e confectioneaza din sarma de %,1+%,* mm diametru, elastica (. '.#1).

. 2.-l% 7rosete directe aplicate pe o placa superioara.

"rosetul are urmatoarea alcatuire: o portiune rectilinie, ansa, plasata su!

ecuatorul anatomic al dintelui in treimea vesti!ulara de colet, o portiune paralela cu

mucoasa inivala !ucala si o zona de retentie care este cuprinsa in placa.

Bona de retentie utilizata este convexitatea vesti!ulara a dintilor laterali din

treimea de colet.

"aracteristici si indicatii: este utilizat atat in sta!ilizarea aparatelor ortodontice,

cat si pentru a preveni mirarea in 6zonele edentate8 a dintilor vecini !reselor. 2atorita

faptului ca nu impiedica infundarea aparatelor, ci numai desprinderea lor, este utilizat la

sta!ilirea mentinatoarelor de spatiu si mai putin la sta!ilizarea aparatelor ortodontice

prevazute cu elemente de actiune. $l limiteaza mezial sau distal dintele sau sectorul de

dinti asupra carora se exercita forte de mezializare sau distalizare.

(roset,l tahl



Mai este denumit si

crosetul ocluzo-interdentar sau crosetul in 6picatura8 (. '.#9). e confectioneaza din

sarma de %,9 mm diametru, elastica.

. 2. –1) 7rosetul tal" 1 - ansa" 2 - bucla" 3 - retentie.

$ste alcatuit din :

- o ansa circulara de dimensiunea spatiului interdentar in care se aplica

- ansa se preluneste ocluzal cu o !ucla, care incaleca arcada dentara prin

nisa masticatorie, reprezentand portiunea elastica a crosetului

- o zona retentiva, cu care crosetul se anajeaza in plasa.

Bona de retentie utilizata de crosetul tahl este reprezentata de retentivitatea

anatomica in sens vertical a spatiului interdentar. Ansa crosetului se anajeaza in acest

spatiu perpendicular pe suprafetele dentare, fara a leza papila interdentara, iar !ucla

tre!uie sa fie astfel echili!rata incat sa ofere suficienta elasticitate crosetului, fara a

traumatiza, insa, mucoasa juala.

"aracteristici:

- "rosetul ofera o !una sta!ilitate aparatelor ortodontice.

- 0locheaza eresiunea dintilor pe care se aplica, traversand ul de ocluzie.

- Cecesita existenta unui spatiu interdentar, deci cel putin a doi dinti vecini, de

preferinta in dentitia definitiva, dar poate fi utilizat si in cea temporara.

http://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/fumatul/dentitia-la-fumtorii-cronici75344.php

http://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/fumatul/dentitia-la-fumtorii-cronici75344.php



- Avand relativ putine indoituri, se fractureaza reu, iar repararea lui poate fi

executata si in ca!inet.

- recand prin nisa masticatorie poate realiza un contact prematur cu arcada

antaonista, ducand la inaltarea de ocluzie sau lateronatie, motiv pentrucare se cere studiu de model al am!elor arcade, in vederea plasarii corecte a

crosetului.

- "a o particularitate in aplicarea unui croset tre!uie mentionata situatia in care

se urmareste inaltarea provizorie a ocluziei. n acest caz, este posi!ila

prelunirea ocluzala a placii, asiurand in acest mod posi!ilitatea utilizarii

aparatului ortodontic si dupa ce o!iectivul de inaltare provizorie a fost depasit.

Acest lucru este posi!il prin indepartarea din !aza placii a portiunii de pe

suprafata ocluzala, aparatul revenind la forma initiala. olutia are avantajul,

fata de alte modalitati (utiera), ca pastreaza o ancorare permanenta de

calitate foarte !una a aparatului.

Activarea se face prin co!orarea ansei acestui croset intr-o zona mai retentiva,

plasata mai aproape de !aza spatiului triunhiular

.

;ealizarea crosetului tahl incepe prin confectionarea ansei circulare, care este

inchisa treptat pana la o!tinerea dimensiunii dorite. &erpendicular pe ul ansei si tinand

ansa in varful clestelui crampon se indoaie sarma astfel incat !ucla o!tinuta sa ai!a

inaltimea si dimensiunile dorite. e aplica pe model si mentinandu-se in pozitie corecta

se marcheaza pe coada crosetului zona de pliere in placa (. '.#*).

http://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.php

http://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.php



. 2.-l+ =odul de realizare a crosetului tal

n aceasta varianta, capatul sarmei care creeaza ansa este la distanta de

suprafata vesti!ulara a dintilor si poate determina lezarea mucoasei juale. &entru a

inlatura aceasta deficienta, s-a imainat un croset tahl cu ansa in forma de sfera plina

metalica, care sa nu retentioneze alimente in interior si care sa protejeze mucoasa

juala.

Acelasi efect poate fi o!tinut realizand un croset tahl cu ansa inversata. (. '. +#A, 0).



. 2.-l ;arianta originala( alaturi de ansa

tal preconfectionata.

.2.-l 8 7roset tal inversat" 1 - ansa" 2 - bucla" 3 - retentie.

(roset,l in delta0

$ste tot un croset ocluzo-interdentar ca si

crosetul tahl utilizand aceeasi zona de retentie ca si acesta. 2eose!irea dintre ele este

la nivelul ansei, care este de forma triunhiulara, asemanatoare literei recesti delta (.

'.'%). Ansa este plasata cu varful spre spatiul interdentar si !aza spre mucoasa juala,

sprijinindu-se cu cele doua laturi ale sale pe fetele aproximale ale dintilor pe care se



aplica. Aceasta dispozitie permite o anajare mai profunda a ansei in spatiul interdentar,

deci utilizarea unei retentivitati crescute, cat si realizarea unei !ucle elastice de

dimensiuni marite, fara ca aceasta sa lezeze mucoasa juala.

. 2.- 2. 7rosetul in *delta'" 1 - ansa" 2 - bucla" 3 - retentie.

e confectioneaza din sarma de %,9 mm diametru, elastica si are aceleasi

caracteristici ca si crosetul tahl.

Aspectele constructive si modul de realizare sunt evidentiate in . '.'#.

. 2.-21 Aspect,l croset,l,i in delta0: a - edere de semiprofil a pozitiei ansei inspati,l interdentar b - schema constr,ctia a realizarii ansei croset,l,i in delta0

(roset,l ac3son sa, croset,l inelar

e confectioneaza din sarma de %,1+%,9 mm diametru, elastica.

Alcatuire:

- o portiune centrala+ansa+dispusa su!ecuatorial, intim adaptata pe suprafata

dintelui

- aceasta este prelunita de o parte si de alta cu doua !ucle, care traverseaza

ul de ocluzie prin nisele masticatorii, se termina cu retentii si se fixeaza in

placa (. '.'').



. :;.2.-22. 7rosetul >ac?son" 1 – ansa" 2 - bucla" 3 - retentie.

Bona de retentie utilizata este retentivitatea anatomica vesti!ulara a dintilor

laterali din treimea de colet.

"aracteristici :

- 0locheaza eruptia dintilor pe care se aplica, cat si deplasarile lor in sens

aproximal

- &oate fi aplicat, deci, si pe dinti izolati

- e utilizeaza, de reula, pe dinti definitivi

- &rezinta dezavantajul ca produce inclinarea orala a dintilor pe care se aplica,

pierzand retentivitatea si, deci, eficienta. 2in aceste motive, este mai rar

utilizat.

(roset,l Adams

$ste cunoscut su! denumirea de croset universal. e confectioneaza din sarma

de %,9 mm diametru, elastica.

$ste alcatuit din doua anse ovale, care vin in contact cu fetele aproximale ale

dintelui, unite vesti!ular cu o portiune de sarma rectilinie, la distanta de fata vesti!ulara.

"ele doua anse se continua in sens ocluzal, de o parte si de alta, cu cate o !ucla, care

traverseaza ul de ocluzie prin nisele masticatorii si se termina cu retentii in placa.

http://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/eruptia-dintilor-probleme82978.php

http://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/eruptia-dintilor-probleme82978.php



Bona de retentie utilizata este constituita de diverenta fetelor aproximale ale

dintilor laterali sau frontali (. '.'4).

. 2.-27rosetul dams" 1 - ansa" 2 - bucla" 3 - retentie" 4 - zona rectilinie#dupa dams$.

"aracteristici:

- $ste foarte lar utilizat in sta!ilizarea aparatelor ortodontice.

- &oate fi utilizat pe dinti laterali, si frontali, fiind sinurul croset care asiura

acest lucru.

- e accidenteaza relativ reu, repararea se face numai pe model in la!orator.

- &ortiunea de sarma rectilinie care continua cele doua anse vesti!ulare+

neavand nici rol elastic, nici rol in sta!ilizarea crosetului+poate prezenta mai

multe forme, in functie de necesitatile clinice (carli, !uton), (. '.'5 A, si 0).



. 2.-.24 ( ;ariante ale crosetului dams #dupa dams$.

. 2.-24.8. ;ariante ale crosetului dams #dupa dams$.

- 2e asemenea, la nivelul ei se pot suda diferite elemente auxiliare, cum ar fi:

tu!usoare, arcuri s.a (. '.'5.").

.2.-24.7 ixarea pe portiunea orizontala a crosetului dams a unui carlig( invederea derotarii sau a aducerii pe arcada a unui dinte.



1-

croset" 2-carlig" 3-dispozitiv elastic.

- &oate fi aplicat pe dinti izolati cat si pe arcade intere, monodentar sau

pluridentar.

-

0locheaza eresiunea dintilor pe care se aplica.

- n situatia utilizarii lui pe dinti frontali poate determina inhesuirea acestora.

Activarea se face prin co!orarea anselor catre coletul dentar, cu plasarea

acestora intr-o zona mai inusta a coroanei dentare, in sens meziodistal.

/a aceasta forma de !aza, autorul a mai

descris trei variante constructive pentru situatii clinice deose!ite ( . '.' A si 0).

. 2.-25. ;ariante ale crosetului dams" la nivelul dintilor in eruptie"

.2.-25 8. la nivelul ultimilor 2 molari pe arcada #dupa dams$.

- Crosetul Adams de tractiune se deose!este de varianta initiala prin

realizarea a doua tipuri de anse de tractiune. Astfel, exista posi!ilitatea ca intre ansa



meziala si cea distala sa se realizeze o prelunire in forma de deet de manusa,

orientata spre mezial sau distal in functie de sensul de tractiune urmarit. = alta

posi!ilitate este de a realiza la nivelul portiunii orizontale o ansa circulara care permite

aplicarea de tractiuni in am!ele sensuri. Aceasta a doua posi!ilitate are avantajul sa

poata fi utilizata si in situatiile cu un sant vesti!ular putin adanc.

- Semicrosetul Adams, spre deose!ire de crosetul Adams, se anajeaza

numai pe fata meziala a dintelui, portiunea rectilinie vesti!ulara prelunindu-se cu !ucla

distala. $ste destinat situatiilor cand dintele distal celui pe care se aplica crosetul este in

eruptie, permitand numai utilizarea zonei retentive meziale.

- Semicrosetul Adams accesoriu este reprezentat de jumatate dintr-un croset

Adams, a carui portiune rectilinie vesti!ulara se preluneste pana la portiunea rectilinie

a unui croset Adams vecin, unde este fixat prin sudura. Aceasta completare permite

utilizarea unui rup de dinti si cresterea radului de ancorare, deci a sta!ilitatii

aparatului ortodontic.

;ealizarea crosetului Adams poate fi o!tinuta pe doua cai.

#. "u ajutorul unui cleste universal

e o!tine in primul rand o forma de ?<8 de dimensiunea M- 2 a dintelui pe care

urmeaza sa se aplice crosetul in acel moment capetele sarmei se intorc la #*% de

o parte si de alta rezultand la cele doua extremitati ale portiunii rectilinii centrale cele

doua !ucle ale crosetului. arma este rasfranta spre ocluzal astfel incat sa formeze

!uclele crosetului care traverseaza ul de ocluzie si se fixeaza in placa. Ajustarea

crosetului se face astfel incat !uclele sa ia contact perpendicular cu fetele aproximale

ale dintilor, iar !uclele sa se adapteze perfect punctelor de contact, astfel incat crosetul

sa nu produca inaltari de ocluzie (. '.' ").



.2.-25 7 1 - ansa" 2 - bucla" 3 - retentie" 4 - portiune orizontala.

'. 2upa o!tinerea formei de ?<8 se utilizeaza un cleste specializat care permite

intr-un sinur timp realizarea anselor cat si dimensionarea !uclelor crosetului. n

aceasta varianta !uclele sunt complet verticale, paralele cu axul dintelui iar

normalizarea pozitiei se face prin ajustare (. '.' 2).

.2.-25 / 1 - realizarea portiunii orizontale" 2 - obtinerea anselor" 3 - realizareabuclelor" 4 - adaptarea crosetului pe dinti.

(roset,l chwarz 4croset,l in 5sageata0 sau in 5trefla0



$ste un croset pluridentar putand fi aplicat pe ', 4, 5 dinti. e confectioneaza din

sarma de %,9 mm diametru, elastica.

2enumirea sa provine de la forma ansei, care este rom!oidala, asemanatoare

varfului unei saeti.

$ste alcatuit din :

- anse rom!oidale situate in dreptul fiecarui spatiu interdentar, unite la nivelul

mucoasei fixe prin portiuni orizontale, paralele cu aceasta, la %,+# mm distanta

- crosetul iese din placa distal, la distanta de #+' mm de ultimul molar prezent

pe arcada, si patrunde din nou in placa printr-o !ucla care traverseaza nisa masticatorie

dintre canin si primul premolar. e fixeaza prin retentii in placa (. '.'1).

. 2-2% 7rosetul c9arz" - vedere ocluzala" 8 - vedere vestibulara" 7 - vedere

aproximala" 1 - ansa" 2 - bucla" 3 - retentie" 4 - zona rectilinie.

&lanul anselor este cudat pe diametrul mic al rom!ului, astfel incat prima portiune

a ansei sa fie perpendiculara pe muchiile proximo-vesti!ulare ale spatiului interdentar,

iar cealalta portiune impreuna cu zonele de leatura sa fie paralele cu mucoasa fixa.



"udarea anselor crosetului se realizeaza de o!icei in ca!inet cu ajutorul unui

cleste special si a fost numita impropriu activare. $a are insa drept scop adaptarea

intima a crosetului intre formatiunile moi (mucoasa inivala si juala).

Bona de retentie utilizata este retentivitatea in sens vertical a spatiului

interdentar.

"aracteristici:

- "rosetul ofera o !una sta!ilitate aparatelor.

- e aplica in exclusivitate pe zonele laterale, in dentitia definitiva.

- 2atorita lunimii lui prezinta un rad de elasticitate ridicat, ceea ce determina

o actiune lenta si !landa pe zona de sprijin.

- "rosetul chwarz lasa suprafata ocluzala li!era a zonei de sprijin, permitand

eresiunea acesteia. n acest scop, contactul dintre placa si arcada in zona

laterala tre!uie redus la portiunea su!ecuatoriala dentara.

- &rezinta multe plieri ale sarmei si se accidenteaza usor repararea lui nu este

posi!ila decat in la!orator.

- Aceste numeroase indoituri creeaza zone retentive pentru alimente, ceea ce

impune o iiena deose!ita, pe de o parte, iar pe de alta parte, limiteaza

utilizarea aparatului in timpul masticatiei.

- Adaptarea, in principiu, a crosetului se face cu mana fara a utiliza clestele, iar

daca imperfectiunile depasesc aceste limite, este recomanda!ila refacerea lui

in la!orator.

Activarea se realizeaza prin co!orarea si infundarea anselor in spatiul

interdentar, mai aproape de papila.

;ealizarea crosetului incepe cu o!tinerea anselor una dupa cealalta si in

momentul al doilea, indoirea extremitatilor pentru a fixa crosetul in placa (. '.'9).

http://www.esanatos.com/ghid-medical/igiena/gimnastica-si-igiena-cavitatii62495.php





.2.-2) ealizarea ansei cu crosetul c9arz pentru sageti.

&ractic se incepe prin realizarea primei anse la 4+5 cm de capatul unui sement

de sarma de %,9 mm si de lunime de #+#1 cm. Ansa se aplica in primul spatiu

interdentar (care va fi pol de croset) mezial sau distal si se insemneaza locul unde

urmeaza a fi realizata a doua saeata. "u ajutorul clestelui se indoaie prima si a doua

portiune a saetii, se inchide saeata, se orizontalizeaza portiunea de sarma urmatoare

si se executa urmatoarea saeata. /a incheierea acestei etape se continua crosetul prin

spatele ultimului dinte de pe arcada, iar mezial, !ratul crosetului formeaza o !ucla

verticala cu care trece prin nisa masticatorie dintre canin si premolar. n situatiile in care

prin aceasta nisa trece si arcul vesti!ular crosetul se adapteaza primul prin nisa

masticatorie.

<rmatoarea etapa, asa numita 6activare a crosetului8 se face cu clestele de

activare (. '.'*). $tapa reprezinta in realitate adaptarea primei portiuni a saetii

perpendicular pe muchiile proximo-vesti!ulare ale spatiului interdentar, iar al restuluicrosetului paralel cu mucoasa pasiv-mo!ila.



. 2 –2+ *ctivarea' crosetului c9arz #dupa /entaurum$

&entru crosetul

chwarz in conditiile in care utilizand ancorarea foarte !una a acestuia se urmareste si

inaltarea provizorie de ocluzie, se poate preluni placa ocluzal ca in .'.-'.

.2.-2. @tilizarea crosetului c9arz impreuna cu prelungirea ocluzala a placii" 1 - croset" 2 - dinti de spri6in" 3 - prelungire ocluzala a placii.

- Crosetul in semisageata sau semi-Schwarz (. '.-4%)



$ste o varianta a

crosetului chwarz iar denumirea indica de fapt particularitatea de constructie a ansei,

care il deose!este de acesta din urma. e confectioneaza de asemenea din sarma de

%,9 mm diametru, elastica.

. 2.-3 7rosetul semi-c9arz" 1 - ansa" 2 - bucla.

$ste alcatuit din ansa crosetului care este de forma unei jumatati de rom!,

despicat de-a lunul diametrului mare si in contact numai cu unul din peretii spatiului

interdentar, pastrand o distanta de %,+# mm fata de celalalt dinte. n acest fel, fiecare

dinte din rupul celor pe care se aplica crosetul are contact cu acesta pe o sinura

muchie vesti!ulo-proximala.

Fortele care tind sa desprinda crosetul, pe de o parte, si forta cu care ansa

actioneaza in sens vesti!ulo-oral, pe de alta parte, se descompun pe ul inclinat al ansei,

determinand, pe lana componentele verticale de eresiune, si componente orizontale

cu sens vesti!ulo-proximal. Astfel, crosetul poate determina deplasarea rupelor de

dinti pe care se ancoreaza de-a lunul arcadei, in sensul umarului saetii.

n anumite situatii clinice, pentru a nu aparea rotatii dentare, actiunea in sens

proximo-proximal a crosetului semi-chwarz este completata cu arcuri in 6diapazon8 pe

fiecare unitate dentara. &entru anumite situatii clinice concretizate prin arcade intere

cu dinti ale caror coroane sunt suficient de inalte, indemne, dezavantajele crosetului



semi-chwarz date in special de accidentarea sa pot fi evitate prin folosirea croset,l,i

interdentar Alt (. '.4#).

. 2.-31. 7rosetul interdentar lt" 1- ansa" 2- bucla" 3-retentie

Acest croset este asemanator cu crosetul tahl, prezentand vesti!ular o !ucla

paralela cu suprafata vesti!ulara a dintilor, care poate fi activata, si care, cu ajutorul

unui pinten intermediar, poate transmite forte ortodontice de-a lunul arcadei. "rosetul

Alt nu permite eresiunea dintilor.

n cursul tratamentului ortodontic, pe masura o!tinerii rezultatelor, pe de o parte,

si pe masura modificarilor pozitiilor dentare, pe de alta parte, elementele de ancorare isi

pierd eficienta partial sau total. u! acest aspect tre!uie luat in considerare controlul

continuu al eficientei crosetului si activarea lui de cate ori este necesar, in scopul

recuperarii calitatilor conferite de principiul de constructie.

Activarea se o!tine prin aducerea ansei intr-o zona mai retentiva, pastrand

caracteristicile constructive ale crosetului.

re!uie avut in vedere, in mod deose!it, faptul ca crosetul nu tre!uie sa exercite

forte asupra dintelui de sprijin in situatia in care aparatul nu este solicitat sa se

desprinda de pe arcada dentara.



&entru unele crosete s-au

imainat fie dispozitive care sa le mareasca sta!ilitatea pe dinte, fie dispozitive care sa

amplifice efectul. Astfel crosetului Adams i s-a atasat un pinten ocluzal care sa

impiedice in special in zona distala a mandi!ulei infundarea lui si aceasta in situatia

cand crosetul este ancorat pe un sinur dinte (. '.4')

.2.-32 – 0inten ocluzal utilizat pentru oprirea infundarii crosetului dams#$si pentru stabilizarea verticala a placii #8$

Acest pinten poate fi utilizat si ca mijloc de sta!ilizare verticala a placilor

ortodontice, utilizate ca mentinatoare de spatiu sau ca aparate de contentie.

7,tiera ortodontica este o

constructie care acopera un rup de dinti vecini, de la cel putin doi la toata arcada, pe

fetele lor vesti!ulare, ocluzale si orale si ar putea fi asemuita cu un rup de coroane de

invelis, solidarizate intre ele, carora li s-au desfiintat peretii intermediari (0o!oc). n

acest context tre!uie aratat ca utiera este un element de ancorare care se aplica pe



dintii neslefuiti, nu patrunde su!inival, inalta provizoriu ocluzia, realizand !locuri

dentare de sprijin (. '.44 si '.45).

. :;.2.-33 Autiera ortodontica aplicata pe zona laterala" -vedere ocluzala"

8-vedere laterala.

. 2.-34 Efectul de expansiune produce modificari la nivelul zonei despri6in" ! gutiera la inceputul actiunii ortodontice" 8! gutiera dupa executarea

actiunii ortodontice" 1 - gutiera" 2 - dinte" 3 - forta ortodontica" 4 - sens de rotatie"

"aracteristici: peretii utierei tre!uie sa prezinte rosimi uniforme, astfel incat,

vesti!ular, aceasta sa redea morfoloia arcadei si sa ofere in acelasi timp elasticitatea

si rezistenta necesare scopului de utilizare.

2atorita faptului ca se aplica pe dinti neslefuiti, utiera tre!uie sa fie elastica,

pentru a putea depasi ecuatorul anatomic al dintilor pe care se aplica. Aceasta

caracteristica ii ofera de fapt si principala calitate in sta!ilizarea aparatelor ortodontice.

Frictiunea dintre dinti si suprafata interna a utierei sla!este in timp datorita uzurii

ducand la pierderea sta!ilitatii aparatului ortodontic. n aceste situatii este necesara

captusirea utierei.

<n alt motiv de pierdere a contactului dintre dinte si utiera il constituie usoara

inclinare spre vesti!ular a dintilor pe care utiera se sprijina, chiar si in conditiilecontactului marit dintre aceasta si dinte.

Marinile inivale ale utierei tre!uie prelucrate efilat, astfel incat, retentia

alimentara sa fie cat mai redusa.



uprafata ocluzala a utierei, in principiu, se realizeaza , in contact cu toti dintii

antaonisti, situatiile particulare fiind dictate de cazul clinic.

Actiune+indicatii: realizand !locuri dentare, se transmit forte echili!rate pe

campuri parodontale intinse, nepermitand inclinarea sau modificarea pozitiei dintilor

unul fata de celalalt.

2atorita inaltarii provizorii a ocluziei, sunt suprasolicitati in sens vertical atat dintii

pe care se sprijina, cat si dintii antaonisti, ducand la inresiune dentara si la rotatie de

tip anterior a mandi!ulei.

$ste posi!ila utilizarea unei utiere totale pe post de aparat ortodontic,

mo!iliza!il, in situatia in care se urmareste transmiterea unor forte importante la nivelul

unui sector limitat, fara a urmari efecte secundare in alte zone, iar sta!ilizarea relatiilor

ocluzale sa se realizeze pe toate unitatile dentare.

Dutiera permite anajarea in sta!ilizarea aparatului superior si a dintilor

antaonisti, prin realizarea de microuri ocluzale prin captusire ocluzala. n aceste

conditii, daca una dintre utierele aparatului este cu suprafata neteda, iar cealalta cu

microuri ocluzale, actiunea aparatului va fi de partea utierei cu suprafata neteda.

n supraalveolodontiile laterale, ancorarea pe utiere determina inresiunea

dintilor de sprijin, ca si a antaonistilor, si prezinta avantajul ca prin inaltarea ocluziei se

o!tine in cavitatea !ucala un spatiu suplimentar necesar lim!ii.

Acrilatul din care este confectionata utiera, cu cat este mai elastic, ofera o

retentie mai !una, dar este mai putin rezistent la a!raziunea ocluzala. 2in aceste

motive utierele sufera accidente si reparatii frecvente in ca!inet.

re!uie avut in vedere controlul permanent si deose!it de atent al posi!ilitatii

eruptiei distale dincolo de utiera a ultimului dinte de pe arcada, ceea ce poate

compromite rezultatul ortodontic.

Documents

Aparatele Ortodontice Mobile