UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIUFACULTATEA DE TIIN E ECONOMICE

ANALIZ I DIAGNOSTIC FINANCIAR

NOTE DE CURS

Sibiu2008

1

Capitolul I. Introducere în analiz i diagnostic financiar

Obiective:- prezentarea obiectivelor analizei diagnostic- însu irea etapelor unei analize diagnostic- prezentarea tipurilor de analize diagnostic- cunoa terea etapelor de realizare a unei analize financiare

Cuvinte cheie:- analiz diagnostic- caracteristici tipologice ale firmei- diagnostic financiar- poten ial financiar al firmei

Rezumat:Caracterizarea st rii interne a firmei viitorului înseamn relevarea performan elor ob inute idecelarea dificult ilor existente într-un domeniu sau altul al activit ilor sale. Opera ia dediagnosticare se poate face la nivelul unei probleme specifice i/sau pe ansamblul politiciieconomico-financiare, în situa ii de normalitate i în situa ii de criz , când se manifestdisfunc ionalit i majore.

Con inut:

Analiza diagnostic reprezint mijlocul prin care o firm poate s i identifice propriile-iputeri i sl biciuni, în raport cu mijloacele de care dispune, precum i cu oportunit ile ivitei amenin rile la adresa ei. Astfel, conducerea firmei dobânde te posibilitatea de a g si

solu ii de rezolvare a problemelor sau optimizare a dezvolt rii activit ii1.

Diagnosticul este un r u necesar pentru entitate. El este indispensabil pentru a localiza isura oportunit ile i vulnerabilit ile, dar nu are nici o inciden direct asupra activit ii.

El nu este decât un mijloc de a preg ti în mod ra ional i opera ional ac iunile manageriale.Este ra iunea pentru care diagnosticul trebuie considerat ca o faz preliminar a elabor riistrategiilor de cre tere. Obiectivele analizei diagnostic constau în urm toarele:

Ø realizarea unui management de conducere adecvat, care s dea o structur echilibratfirmei i s asigure realizarea corespunz toare a func iilor sale;

Ø prevenirea fenomenelor produc toare de dezechilibre structurale sau perturba iifunc ionale, ca urmare a unor factori interni i externi;

Ø sirea c ilor i mijloacelor de remediere a eventualelor disfunc ii puse în eviden încadrul sistemului de management existent;

Ø precizarea direc iilor de dezvoltare, a rezultatelor favorabile din sistem i aperforman elor ce se vor ob ine printr-o utilizare eficient a resurselor disponibile.

1 Staicu, Florea în articolul Diagnosticul intern premis a investi iei unei firme, publicat în revista Tribunaeconomic , nr. 13/2002, p. 16

2

În realizarea unei analize-diagnostic se parcurg mai multe etape2:

a) studiul caracteristicilor tipologice ale firmei: furnizeaz date generale deidentificare cu privire la activitatea managerului i a echipei manageriale, orienteazanaliza pe baza unor criterii tiin ifice;

b) analiza rezultatelor anterioare, etap în care speciali tii în diagnosticare desf oarcele mai importante i numeroase activit i, de corectitudinea c rora va depindecalitatea recomand rilor pentru procesele de schimbare în cadrul firmei. Aceastetap cuprinde mai multe cerin e:

Ø culegerea i sistematizarea datelor, are ca scop selectarea tuturor datelor iinforma iilor relevante pentru domeniul investigat în cadrul analizei;

Ø eviden ierea simptomelor semnificative, ca diferen e sensibile între obiectivelestabilite sau standardele fixate i rezultatelor ob inute;

Ø eviden ierea punctelor forte i slabe i a cauzelor care le genereaz ;

Datele se culeg i se analizeaz prin sistematizarea lor dup anumite criterii pe asegrupe cum sunt: criterii economico-financiare, criterii manageriale, criterii de calitatei competitivitate a produselor i serviciilor, criterii tehnice i tehnologice, criterii

socio-umane, criterii ecologice.

c) studiul i estimarea perspectivelor de dezvoltare, etap în care se încearc oextrapolare a tendin elor diferi ilor parametri pe perioade semnificative;

d) analiza problemelor de management general, avându-se în vedere clasificareaelementelor de strategie i tactic ale firmei, identificare unor metode i tehnicimanageriale eficiente i aprecierea influen ei implement ri acestora, restric iile ilimit rile rezultate dintr-o serie de acte normative, modul în care se exercit func iilemanageriale pe diferite niveluri ierarhice, modul de folosire a timpului etc.;

e) studiul i analiza managementului pe subsisteme;f) elaborarea raportului-diagnostic i a recomand rilor pentru eliminarea

disfunc ionalit ilor, generalizarea aspectelor pozitive i cre terea capacit ii deadaptare a firmei la cerin ele mediului extern.

În func ie de aria de cuprindere, analizele diagnostic pot fi: generale (ofer o apreciere deansamblu a structurii i func ion rii firmei), par iale (se efectueaz , de regul dup undiagnostic general sau când managerii cunosc sfera de activitate în care se g sesc cauzeledisfunc iilor; astfel, se pot elabora diagnostice par iale de cercetare-dezvoltare, comerciale,financiar, de resurse umane, privind organizarea i func ionarea unui compartiment, privindprogramarea i urm rirea produc iei, privind introducerea unor produse noi, privind sistemulinforma ional etc.) i de specialitate (se realizeaz pe o problem sau tem la solicitareaexpres a beneficiarului, când cunoa te problema i dore te o analiz a cauzelor sauconjuncturii, precum i o orientare a viitoarelor investiga ii în vederea rezolv rii, sau când, înurma diagnosticului general sau par ial, s-a formulat o problem de importan major ).

Diagnosticul financiar, rezultat al unui proces de evaluare a poten ialului financiar al uneifirme, exprim starea sa de s tate economico-financiar . De regul , diagnosticareafinanciar este necesar s se efectueze pe o perioad de cel pu in trei ani, folosindu-se datele

2 Domokos, Ernö Management ieri, azi, mâine, Presa Universitar Clujean , Cluj-Napoca, 1999, p. 107-111 iBurdu , Eugen; C pr rescu, Gheorghi a; Androniceanu, Armenia; Miles, Michael Managementul schimb riiorganiza ionale, Ed. Economic , Bucure ti, 2000, p. 92-98

3

de eviden contabil i cele cu caracter financiar, în mod deosebit elementele structuriibilan ului i cele ale contului de profit i pierdere, rezultatele ob inute fiind comparate cudatele i indicatorii similari ob inu i de firmele performante din cadrul ramurii economice.Men ion c diagnosticul financiar trebuie s se bazeze, în firma viitorului, pe diagnosticulstrategic (compus din diagnosticul concuren ial, tehnologic, social i financiar) deoareceinforma iile oferite de acesta permit caracterizarea fiec rei activit i efectuat de firm subaspectul nevoilor de fond de rulment, a poten ialului de rentabilitate i a riscului de exploatarei, mai ales, formularea unui aviz motivat asupra evolu iei probabile.

Se poate spune c diagnosticul financiar analizeaz informa iile privind activitatea firmei,într-o anumit perioad de timp, sub aspectul gestiunii financiare, al modului de alocare aresurselor de finan are la nevoile de finan at, astfel încât s ofere o apreciere a situa ieifinanciare a firmei3

Diagnosticul financiar are rolul de centru de sistem în orientarea deciziilor manageriale,astfel încât consecin a acestora s fie performan a. Diagnosticul financiar nu se rezum la a fiun element de recuzit al managementului financiar, ci face ca actul managerial s nu sedesf oare pe principiul spontaneit ii i al intui iei. El se concentreaz asupra aprecieriipoliticii de finan are i a politicii de investi ii, în perspectiva func ion rii firmei analizate.

Obiectivele diagnosticului financiar sunt diferite, în func ie de subiectul care îl evalueaz ,acordându-se prioritate unui aspect sau altul, care s caracterizeze situa i financiar a firmeidup scopurile i interesele urm rite. Ac ionarii i managerii sunt interesa i de rentabilitateafinanciar , rentabilitatea economic , rentabilitatea financiar , riscul financiar, riscul defaliment, gradul de autonomie, flexibilitatea constituirii i utiliz rii resurselor, posibilit ile decontrol. Crean ierii (institu iile bancare, furnizorii etc.) sunt interesa i în principal de riscul defaliment, starea de solvabilitate, lichiditatea financiar , nivelul datoriilor exigibile, capacitateade rambursare a datoriilor, echilibrul între nevoi i resurse.

Analiza, ca metod general de cunoa tere, presupune descompunerea fenomenelor iproceselor în p ile lor componente, evaluarea corela iei dintre acestea, eviden ierea structuriiacestora, a factorilor i cauzelor care determin geneza i evolu ia lor, eviden ierea legit iidezvolt rii lor, fundamentarea deciziilor strategice viitoare. Profundele schimb ri care seproduc în sistemele economice ale rilor, dar i în cadrul fiec rei entit i, au ca rezultatnecesitatea analizei situa iei entit ii, atât prin prisma dezvolt rii sale interne, cât i în func iede pozi ia ei în raport cu ale firme care o concureaz pe pia .

utarea surselor ca capital i alocarea lor eficient în scopul cre terii rentabilit ii i,implicit, a valorii firmei, presupune recurgerea la o serie de metode i tehnici de ac iunepractic financiar . Analiza financiar eviden iaz performan a firmei în termeni derentabilitate i risc, performan cu care s-a încheiat exerci iul anterior i cu care va începealtul. Analiza financiar urm re te s pun în eviden punctele forte i slabe ale gestiuniifinanciare i s ofere elemente de explicitare a cauzelor dificult ilor existente, dar i sevalueze capacitatea firmei de a- i asigura finan area dezvolt rii i de a satisface exigen eleac ionarilor s i cât i a celorlalte categorii interesate în buna sa func ionare (creditori,consumatori, salaria i etc.)4.

3 Mironiuc, Marilena în articolul Diagnosticul financiar al întreprinderii moderne, publicat în revistaContabilitatea, expertiza i auditul afacerilor , nr. 4/2002, p. 39

4 Mandache, Romulus; Dobay, Krisztina-Melinda; Dumitru, Gheorghe Diagnosticul economico-financiar înîntreprinderile agroalimentare, Ed. Leda & Muntenia, Constan a, 2000, p. 24

4

Analiza financiar are ca obiective principale5:

Ø evaluarea poten ialului financiar al firmei, respectiv analiza capacit ii firmei de aob ine resurse financiare, de a face fa concuren ilor, analiza gradului de îndatorarei a capacit ii de rambursare a datoriilor;

Ø evolu ia volumului de activitate;Ø evolu ia rezultatelor financiare;Ø studierea performan elor financiare a firmei i compararea acestora cu cele ale

firmelor concurente din aceea i ramur ; performan ele financiare, arta de a conducerela iile cu institu iile bancare i al i creditori sunt esen iale într-un mediuconcuren ial în care costul creditului este un parametru cheie al succesului uneiinvesti ii;

Ø permite analiza strategic a proiectelor ce implic investi ii i împrumuturiconsiderabile;

Ø îmbun irea pozi iei pe pia a intern i extern (balan a de import-export, undeeste cazul);

Ø ameliorarea gestiunii firmei pe baz de diagnostic precis formulat de manageri.

Toate aceste obiective urm resc s fac din analiza financiar un instrument important alstrategiei managementului financiar.

Este cunoscut faptul c la baza analizei financiare stau informa iile puse la dispozi ie decontabilitate. Astfel, pentru ca toate analizele ce se pot efectua s fie credibile i edificatoare,este necesar ca informa ia contabil s fie, la rândul ei, credibil . Totu i, în condi ii de(hiper)infla ie, f retrat ri considerabile, informa ia contabil nu poate fi consideratcredibil decât în m sura în care se raporteaz la conven ia stabilit ii unit ii monetare, înfapt, o resupunere exagerat din partea contabilit ii în costuri istorice.

Un aspect fundamental, care modific de multe ori concluziile analizei financiare, îl constituienu numai capacitatea profesional , ci i datele la care managerul financiar i anali tii au acces,precum i timpul avut la dispozi ie pentru finalizarea studiului. Nu trebuie pierdut din vederefaptul c volumul de informa ii poate constitui o adev rat problem pentru managerulfinanciar i anali ti chiar i în cazul în care ace tia de in prea multe date referitoare la entitateaeconomic . În ciuda tenta iei manifestate de numero i practicieni, o analiz prea aprofundatpoate genera nu câ tiguri, ci chiar pierderi substan iale pentru firm din cel pu in dou motive:oferirea factorului de decizie a unor elemente contradictorii i furnizarea cu întârziere aanalizelor efectuate.

În concluzie, putem spune c scopul analizei financiare îl constituie identificarea punctelortari i a celor slabe ale gestiunii financiare în vederea fundament rii noii strategii demen inere i dezvoltare a firmei viitorului. Atât analiza pe plan intern (de pe pozi ia firmei),cât i cea extern (de pe pozi ia unor parteneri economici i financiari) are ca obiectivdeterminarea rentabilit ii, a riscului i în final aprecierea valorii globale a firmei. Pe bazaconcluziilor desprinse din analiza financiar , managementul financiar, al turi demanagementul general, fundamenteaz bugetele anuale i strategia financiar care vizeazdeciziile pe termen lung prin care se traseaz posibilele traiectorii pentru ca firma s î iasigure o pozi ie statornic i cresc toare în mediul economic concuren ial.

5 Teulié, Jacques Analyse financière de l entreprise, Éditions Dalloz, Paris, 1996, p. 10; Ni ulescu, Emil înarticolul Analiza situa iei financiare, publicat în revista Gestiunea i contabilitatea firmei , nr. 1/1998, p. 17

5

Întreb ri recapitulative

1. Prezenta i obiectivele analizei diagnostic.

2. Men iona i etapele obligatorii de parcurs în realizarea unei analize diagnostic.

3. Prezenta i tipurile de analize diagnostic.

4. Defini i analiza financiar i men iona i obiectivele principale ale acesteia.

6

Capitolul II. Diagnosticul performan ei i al rentabilit ii.

Obiective:- cunoa terea con inutului situa iei financiare Contul de profit i pierdere- însu irea modului de formare a rezultatului financiar al exerci iului- identificarea modului de realizare a analizei factoriale a diverselor forme ale

rezultatului exerci iului- cunoa terea modului de calcul i a semnifica iei soldurilor intermediare de gestiune- însu irea modului de calcul i a semnifica iei indicatorului Capacitatea de

autofinan are- însu irea modalit ilor de analiz i interpretare a ratelor de rentabilitate

Cuvinte cheie:- performan financiar- solduri intermediare de gestiune- capacitate de autofinan are- rate de rentabilitate- analiz factorial

Rezumat

Informa iile despre performan a unei firme, în special profitabilitatea acesteia, sunt necesarepentru evaluarea modific rilor poten iale ale resurselor economice pe care firma le va puteacontrola în viitor. În acest sens, informa iile despre variabilitatea performan elor suntimportante. De asemenea, utilitatea lor rezid i în anticiparea capacit ii firmei de a generafluxuri de numerar cu ajutorul resurselor existente, cât i pentru formularea ra ionamentelordespre eficien a cu care managementul poate dispune utilizarea de noi resurse. Înmanagementul performan ei informa iile se ob in, în primul rând, din contul de profit ipierdere.

Con inut:

Analiza orientat c tre studiul performan elor, evolu ia i perspectivele lor furnizeazinforma ii utile nu numai managerilor interni, dar i anumitor parteneri externi interesa i derezultatele viitoare ale firmei. În principal, de in torii de titluri sau poten ialii investitori suntinteresa i de cunoa terea capacit ii beneficiare a firmei, prezent sau viitoare, care legaranteaz distribuirea dividendelor i realizarea plusvalorilor de capital.

2.1 Contul de profit i pierdere m sura performan ei activit ii desf urate deentitatea economic . Modelul de prezentare al contului de profit i pierdere.

Profitul, ca rezultat al activit ii economice, se determin ca diferen între veniturile realizatedin activitatea desf urat i cheltuielile înregistrate în cadrul acesteia. Legea contabilit ii nr. 82/1991 republicat , Ordinul Ministrului Finan elor Publice nr.1752/2005, modificat i completat prin Ordinul Ministrului Finan elor nr. 2374/2007 prezintmodul de structurare a cheltuielilor i veniturilor i reflectarea lor în contabilitate. Cheltuielile i veniturile sunt structurate pe domenii de activitate dup natura lor,astfel:

- cheltuieli i venituri de exploatare, legate de activitatea de baz a firmei;

7

- cheltuieli i venituri financiare, legate de activitatea financiar a firmei;- cheltuieli i venituri extraordinare, legate de evenimente extraordinare.Pe baza structurii veniturilor i cheltuielilor se poate opera cu urm torii indicatori:- Rezultatul exploat rii (profit sau pierdere) care se determin ca diferen între

veniturile din exploatare i cheltuielile aferente exploat rii. Veniturile exploat rii suntcompuse din: cifra de afaceri, varia ia stocurilor de produse finite, veniturile aferenteproduc iei de imobiliz ri i alte venituri din exploatare. Cheltuielile de exploatare cuprind pecele aferente ciclului de exploatare (activit ii de produc ie i comercializare precum iaferente prest rilor de servicii);

- Rezultatul financiar (profit sau pierdere) se calculeaz ca diferen între veniturilefinanciare i cheltuielile financiare;

- Rezultatul curent al exerci iului (profit sau pierdere) - se ob ine ca diferenîntre veniturile curente (venituri din exploatare ± venituri financiare) i cheltuielilecurente (cheltuieli din exploatare ± cheltuieli financiare).- Rezultatul extraordinar al exerci iului (profit sau pierdere) este un rezultat

întâmpl tor, neavând caracter de regularitate. Rezultatul extraordinar se determin cadiferen între veniturile extraordinare i cheltuielile extraordinare ale perioadei;

- Rezultatul exerci iului înaintea impozit rii (profit total brut sau pierdere) secalculeaz însumând rezultatul curent i rezultatul extraordinar al exerci iului. Se poatedetermina i ca diferen între veniturile totale (din exploatare + financiare + extraordinare) icheltuielile totale (din exploatare + financiare + extraordinare);

- Rezultatul impozabil (fiscal) este diferit de rezultatul exerci iului înaintea impozit riipentru c se impun unele corec ii. Se adun cheltuielile nedeductibile fiscal: amenzi,penalit i, provizioane nedeductibile) i se scad deducerile fiscale admise;

- Rezultatul exerci iului dup impozitare (profit net sau pierdere) este determinat cadiferen între rezultatul impozabil i impozitul pe profit (venit).

În figura de mai jos este prezentat succint situa ia contului de profit i pierdere pentrua crea o imagine general asupra structurii veniturilor i cheltuielilor precum i a rezultatelorfirmei.

VENITURI CHELTUIELII VENITURI DIN EXPLOATARE II CHELTUIELI PENTRU

EXPLOATAREVenituri din vânzarea m rfurilora)

Cheltuieli privind m rfurile

Produc ia vândut b) Cheltuieli materialeCifra de afaceri a+b) Cheltuieli cu serviciile i lucr rile

executate de ter iVenituri din produc ia stocat Cheltuieli cu impozite, taxe i

8

(Sf-Si) c) v rs minte asimilate

Venituri din produc ia deimobiliz ri d)

Cheltuieli cu personalul

Produc ia exerci iului (b+c+d) Alte cheltuieli de exploatareVenituri din subven ii de exploatare Cheltuieli cu amortiz rile i

provizioaneleAlte venituri din exploatareVenituri din provizioane privindexploatarea

A. REZULTATUL DIN EXPLOATARE (I - II)III VENITURI FINANCIARE IV CHELTUIELI FINANCIAREVenituri din participa ii, alteimobiliz ri financiare i crean eimobilizate

Pierderi din crean e legate departicipa ii

Venituri din titluri de plasament Cheltuieli privind titlurile deplasament cedate

Venituri din diferen e de cursvalutar

Cheltuieli din diferen e de cursvalutar

Venituri din dobânzi Cheltuieli privind dobânzileAlte venituri financiare Alte cheltuieli financiareVenituri din provizioane Cheltuieli privind amortiz rile i

provizioaneleB. REZULTATUL FINANCIAR (III - IV)

C. REZULTATUL CURENT AL EXERCI IULUI (I + III II - IV)V VENITURI EXTRAORDINAREdin subven ii pentru calamit i ialte evenimente similare

VI CHELTUIELI EXTRAORDINARElegate de activit i extraordinare ialte evenimente similare

D. REZULTATUL EXTRAORDINAR (V VI)VII VENITURI TOTALE (I + III +V)

VIII CHELTUIELI TOTALE (II + IV+ VI)

E. REZULTATUL BRUT AL EXERCI IULUI (VII VIII)IX. Impozit pe profit (venit)

F. REZULTATUL NET AL EXERCI IULUI (E IX)

2.2. Analiza factorial a rezultatului exploat rii

9

Analiza factorial a rezultatului exploat rii stabile te sistemul de factori caredetermin modificarea rezultatului exploat rii în vederea alegerii criteriilor principale deestimare a evolu iei viitoare.

Un prim model de analiz este urm torul:

−=

VCh1VRE , unde:

- RE rezultatul exploat rii;- V venituri din exploatare;- Ch cheltuieli ale exploat rii.

Exemplu 1. Informa iile furnizate de Contul de profit i pierdere al unei societ i comercialesunt structurate în tabelul de mai jos:

-. lei -

Nr.crt.

Indicatori N-2 N-1 N

1. Vânz ri 12.250 12.605 13.370

2. Subven ii 0 0 0

3. Alte venituri 2.440 2.540 2.695

4. Total venituri 14.690 15.145 16.065

5. Cheltuieli de produc ievariabile

10.285 9.845 9.960

6. Marja brut deexploatare (4-5)

4.405 5.300 6.105

7. Cheltuieli de produc iefixe

2.480 3.200 3.600

8. Cheltuieli deadministra ie

380 485 540

9. Cheltuieli de distribu iei desfacere

240 250 360

10. Total cheltuieli fixe(7+8+9)

3.100 3.935 4.500

11. Rezultatul exploat rii +1.305 +1.365 +1.605

12. Rezultatul financiar +75 -20 +95

13. Rezultatul 0 0 +5

10

extraordinar

14. Profit brut +1.380 +1.345 +1.705

15. Impozit profit (venit) 345 336 426

16. Profit net +1.035 +1.009 +1.279

Din informa iile prezentate în tabelul precedent se constat c în ultimii 3 anisocietatea a înregistrat profit. În perioada curent comparativ cu cea precedent profitulînainte de impozitare (profitul brut) se prezint astfel:

• modificarea profitului: 1.705 lei 1.345 lei == + 360 lei din care:

- contribu ia marjei brute: 6.105 lei 5.300 lei = = + 805 lei;- cre terea cheltuielilor fixe: 4.500 lei 3.935 lei = - 565 lei;- modificarea rezultatului financiar: 95 lei - (-20 lei) = + 115 lei;- modificarea rezultatului extraordinar: 5 lei 0 = +5 lei.

Se constat c peste 67% din cre terea profitului este datorat rezultatului exploat rii,ceea ce constituie situa ia normal , care atest eficien a activit ii de baz . Trebuie însremarcat i contribu ia rezultatului financiar de aproximativ 32%.

Continuând exemplul anterior vom proceda la analiza factorial a profitului aferentexploat rii:

• modificarea profitului aferent exploat rii: 1.605 lei 1.365 lei = + 240 lei din care:- influen a veniturilor:

.leimii83

)145.15780.131(145.15)

145.15780.131(065.16

0V0Ch

10V0V0Ch

11V

=

=−−−=

−−

−

- influen a cheltuielilor la 1 leu venituri:

leimii157

)065.16780.131(145.15)

065.16460.141(065.16

1V0Ch10V

1V1Ch11V

+=

−−−=

−−

−

Din exemplul prezentat se constat c sporul de profit s-a realizat în principal peseama cheltuielilor la 1 leu (1.000 lei) venituri, ca urmare a sporirii eficien ei economice înactivitatea de exploatare.

Un asemenea model poate avea o aplicabilitate general , indiferent de profilul firmei.Modelul prezentat este recomandat în cazul unit ilor comerciale i de prest ri serviciideoarece pentru unit ile productive, care dispun de baz material proprie se recomandfolosirea urm torului model în analiza rezultatului exploat rii:

VP

QeV

MfQe

NMfNRE ⋅⋅⋅⋅= în care:

11

- N num r de personal;- Mf valoarea medie anual a activelor fixe;- V venituri;- Qe produc ia exerci iului.Factorii de influen în acest caz sunt: num rul personalului N, înzestrarea tehnic

Mf/N, randamentul activelor fixe Qe/Mf, gradul de valorificare a produc iei exerci iului V/Qe,rentabilitatea veniturilor P/V.

Pentru exemplificare vom folosi datele din exemplul precedent i urm toarele date:

Nr.crt.

Indicatori N-1 N

1. Nr. de personal (persoane) 1.025 900

2. Valoarea medie a activelor fixe ( lei) 6.000 6.250

3. Produc ia exerci iului (lei) 12.570 13.470

4. Venituri din exploatare ( lei) 15.145 16.065

5. Înzestrarea tehnic (lei) 5,8536 6,9444

6. Randamentul activelor fixe

(rd. 3/rd. 2)

2,095 2,155

7. Gradul de valorificare a produc ieiexerci iului (rd. 4 / rd.3)

1,205 1,193

8. Rentabilitatea veniturilor (%) 9 10

• influen a num rului de personal:

0RE1RE0RE0V0P

0Qe0V

0Mf0Qe

0N0Mf

1N −=−⋅⋅⋅⋅ =

= 900 x 5,8536 x 2,095 x 1,205 x 0,09 1.365 = -168 lei;

• influen a gradului de înzestrare tehnic :

1RE2RE1RE0V0P

0Qe0V

0Mf0Qe

1N1Mf

1N −=−⋅⋅⋅⋅ =

= 900 x 6,9444 x 2,095 x 1,205 x 0,09 1.197 = +223 lei;

• influen a randamentului activelor fixe:

2RE3RE2RE0V0P

0Qe0V

1Mf1Qe

1N1Mf

1N −=−⋅⋅⋅⋅ =

12

= 900 x 6,9444 x 2,155 x 1,205 x 0,09 1.420 = +40 lei;

• influen a gradului de valorificare a produc iei:

3RE4RE3RE0V0P

1Qe1V

1Mf1Qe

1N1Mf

1N −=−⋅⋅⋅⋅ =

=900 x 6,9444 x 2,155 x 1,193 x 0,09 1.460 = -14 lei;

• influen a rentabilit ii veniturilor:RE1 RE4 = 1.605 1.446 = +159 lei;

• total influen e: RE1 RE0 = 1.605 1.365 = + 240 lei.Analiza datelor mai sus prezentate permit formularea unor concluzii utile pentru

activitatea viitoare:

- investi iile realizate i puse în func iune în anul N au determinat cre tereaproductivit ii muncii, ceea ce a permis reducerea necesarului de personal;

- sporirea randamentului activelor fixe a asigurat o sc dere a costurilor i deci ocre tere a rentabilit ii veniturilor;

- efectele pozitive ob inute prin utilizarea capitalului tehnic au fost valorificate într-opropor ie inferioar celei din anul precedent.

2.3. Analiza factorial a profitului brut

În activitatea lor, firmele pot concentra mai multe genuri de activit i în vederearealiz rii unei rentabilit i ridicate.

Cunoa terea nivelului de rentabilitate a fiec rei categorii de activit i prezint oimportan deosebit atât pentru dezvoltarea activit ilor mai rentabile cât i pentru apreciereacorect a posibilit ilor viitoare de cre tere a rentabilit ii.

Datele necesare unei astfel de analize se ob in din contabilitatea financiar . Modelulde analiz utilizat este:

rPVtPb ⋅= ,

unde:

- Vt venituri totale;

- rP - profitul mediu la 1 leu venituri totale;- Pb profitul brut;

sau

( )∑ ⋅= iprigPb ,

unde:

13

- gi structura veniturilor pe categorii de activit i;

- pri profitul brut la 1 leu venituri pe categorii de activit i.În tabelul de mai jos vom prezenta datele necesare analizei, date înregistrate de o societatecomercial .

Întreb ri recapitulative:

1. Prezenta i conceptul de performan financiar i men iona i posibilit ile de îmbun ire aacesteia.

2. Care este semnifica ia indicatorului excedent brut de exploatare.

3. Prezenta i semnifica ia indicatorului capacitate de autofinan are.

4. Prezenta i semnifica ia indicatorilor rezultat pe ac iune i rezultat pe ac iune diluat.

14

- lei -

Nr.crt.

Indicatori N-1 N

1. Venituri totale din care: 7.012.635 7.399.615

1.1 Venituri din exploatare din care: 6.451.625 6.778.390

- cifra de afaceri evaluat în pre uri devânzare exclusiv TVA

6.403.170 6.707.980

1.2 Venituri financiare 350.630 379.910

1.3 Venituri extraordinare 210.380 241.315

2. Cheltuieli totale din care: 6.128.760 6.452.000

2.1 Cheltuieli de exploatare din care: 5.610.625 5.848.945

- aferente cifrei de afaceri 5.562.170 5.794.230

2.2 Cheltuieli financiare 327.490 400.650

2.3 Cheltuieli extraordinare 190.645 202.405

3. Rezultatul exerci iului înainteaimpozit rii (rd.1 rd.2)

883.875 949.445

4. Rezultatul exploat rii

(rd. 1.1 rd. 2.1)

841.000 929.445

5. Rezultatul financiar

(rd. 1.2 rd. 2.2)

23.140 -20.740

6. Rezultatul curent (rd. 4 + rd. 5) 864.140 908.705

7. Rezultatul extraordinar

(rd. 1.3 rd. 2.3)

19.735 38.910

8. Profitul mediu la 1 leu venituri totale

(rd. 3 : rd. 1)

0,12604 0,12831

9. Profitul la 1 leu venituri din exploatarelei

0,13035 0,13711

10. Profitul la 1 leu venituri financiare lei 0,0660 -0,0545

11. Profitul la 1 leu venituri extraordinare 0,0935 0,16124

Modificarea profitului brut total:

15

Pb1 Pb0 = 949.445 883.875 = + 65.570 lei se explic astfel:

• influen a modific rii veniturilor totale:

=⋅− 0rP)0Vt1Vt( (7.399.615 7.012.635) x 0,12604 =

= + 48.774 lei

• influen a modific rii profitului mediu la 1 leu venituri totale:

=−⋅ )0rP1rP(1Vt 7.399.615 (0,12831 0,12604) = + 16.796 lei,

din care datorit modific rii:

- structurii veniturilor pe categorii:

)0rPrP(1Vt −′⋅ , unde100

0pri1girP ∑ ⋅=′

=⋅= 1001totaleV1lexpV

lexp1gi 91,60%

=⋅= 1001totaleV1finanV

finan1gi 5,13%

=⋅= 1001totaleV1excepV

excep1gi 3,27%

prexpl0 = 0,13035

prfinan0 = 0,0660

prextraordinar0 = 0,0935

100)0938,027,3()0660,013,5()13035,06,91(rP ⋅+⋅+⋅

=′ = 0,12585

)0rPrP(1Vt −′⋅ = 7.399.615 (0,12585 0,12604) = -1.406 lei

- profitului brut la 1 leu venituri pe categorii:

)rP1rP(1Vt ′−⋅ = 7.399.615 (0,12831 0,12585) = + 18.204 lei.

Modificarea profitului brut total se datoreaz în propor ie de 74,38 % major riiveniturilor totale. Veniturile totale s-au m rit pe seama celor din exploatare, ca urmare acre terii produc iei vândute.

Profitul mediu la 1 leu venituri totale cre te, determinând o sporire a profitului bruttotal cu 16.796 lei, respectiv 25,62% din modificarea total .

16

Structura veniturilor determin o diminuare a profitului brut cu 1.406 lei ca urmare acre terii ponderii veniturilor la care nivelul profitului la 1 leu venituri este mai mic decâtnivelul mediu total pe firm .

Profitul mediu la 1 leu venituri exercit o influen pozitiv ca urmare a cre teriiînregistrate la nivelul profitului la 1 leu venituri din exploatare i a celui aferent veniturilorextraordinare. Aprecierea este pozitiv deoarece profitul aferent exploat rii a crescut.

2.4. Analiza factorial a profitului aferent cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezint partea principal a veniturilor din exploatare, iar rezultatulaferent cifrei de afaceri este o component important a rezultatului exploat rii.

Modelul de analiz factorial a profitului aferent cifrei de afaceri este urm torul:

∑ ∑ ⋅−⋅= cqvpqvCAP ,

unde:

- PCA profitul aferent cifrei de afaceri;- qv volumul fizic al produc iei vândute;- p pre ul de vânzare pe produs (exclusiv TVA);- c costul complet pe produs.Din modelul de analiz se eviden iaz factorii care ac ioneaz asupra modific rii

indicatorului:

1. modificarea volumului produc iei vândute;2. modificarea structurii produc iei vândute;3. modificarea costurilor unitare sau pe produs;4. modificarea pre urilor de vânzare f TVA.

Continuând exemplul anterior, vom folosi datele prezentate în tabelul urm tor:

Nr.crt.

Indicatori Sume

- mii lei-

1. Cifra de afaceri programat exprimat în pre uri de

vânzare f TVA programate 0p0qv∑ ⋅6.403.170

2. Cifra de afaceri programat exprimat în costuri

programate 0c0qv∑ ⋅5.562.170

3. Cifra de afaceri efectiv exprimat în pre uri de 6.724.230

17

vânzare f TVA programate 0p1qv∑ ⋅

4. Cifra de afaceri efectiv exprimat în costuri

programate 0c1qv∑ ⋅5.807.230

5. Cifra de afaceri efectiv exprimat în pre uri de

vânzare f TVA efective 1p1qv∑ ⋅6.707.980

6. Cifra de afaceri efectiv exprimat în costuri

efective 1c1qv∑ ⋅5.794.230

7. Profit programat PCA0 841.000

8. Profit realizat PCA1 913.750

Varia ia profitului aferent cifrei de afaceri este:

leimii750.72000.841750.9130CAP1CAPCAP +=−=−=∆

Pornind de la influen a factorilor i utilizând metoda substituirilor în lan vomdetermina influen a produs de modificarea fiec rui factor:

a) influen a volumului produc iei vândute:PCA(CA) = PCA0 x ICA - PCA0 = PCA0(ICA - 1);

05,1100x0xp0qv1xp1qv100x

0CA1CA

CAI =∑∑==

PCA(CA) = 841.000 (1,05 - 1) = + 42.050 mii lei

Din calcule rezult c volumul produc iei vândute (volumul cifrei de afaceri) ainfluen at favorabil conducând la o majorare a profitului aferent cifrei de afaceri cu 42.050mii lei.

b) influen a modific rii structurii produc iei vândute:

)CAI0CAP()0c1qv0p1qv()qv(CAP ⋅−∑ ∑ ⋅−⋅= =

= (6.724.230 5.807.230) 841.000 x 1,05 = + 33.950 mii lei.

Structura produc iei vândute a avut i ea o influen pozitiv conducând la o majorarea profitului aferent cifrei de afaceri cu 33.950 mii lei.

c) influen a modific rii costurilor:

)0c1qv0p1qv()1c1qv0p1qv()c(CAP ∑ ∑ ⋅−⋅−∑ ∑ ⋅−⋅= =

18

= (6.724.230 5.794.230) (6.724.230 5.807.230) =

= + 13.000 mii lei.

Se observ c i modificarea costurilor a exercitat o influen favorabil asupraprofitului aferent cifrei de afaceri conducând la o majorare cu 13.000 mii lei.

d) influen a modific rii pre urilor de vânzare (exclusiv TVA):

)1c1qv0p1qv()1c1qv1p1qv()p(CAP ∑ ∑ ⋅−⋅−∑ ∑ ⋅−⋅= =

= (6.707.980 5.794.230) (6.724.230 5.794.230)=

= - 16.250 mii lei.

Modificarea pre urilor de vânzare a condus la diminuarea profitului aferent cifrei deafaceri cu 16.250 mii lei.

Interpretând rezultatele ob inute în urma analizei factoriale a profitului aferent cifreide afaceri putem concluziona urm toarele:

- ponderea cea mai mare în cre terea profitului a avut-o cre terea volumuluiproduc iei vândute (cifrei de afaceri) factor cantitativ;

- urmeaz apoi influen a modific rii structurii cifrei de afaceri c tre produse cu ratede rentabilitate mai mari decât rata medie;

- reducerea costurilor a avut de asemenea un efect favorabil;- pre urile de vânzare, ca urmare a reducerii lor pe anumite sortimente, au condus la

o mic orare a profitului aferent cifrei de afaceri.

2.5. Indicatori calcula i pe baza contului de profit i pierdere

2.5.1. Soldurile intermediare de gestiunePrezentarea economic a contului de profit i pierdere se realizeaz prin intermediulsoldurilor intermediare de gestiune, reprezentând indicatori, sub form de marje, careeviden iaz etapele form rii rezultatului exerci iului, în strâns conexiune cu structuraveniturilor i cheltuielilor aferente activit ii întreprinderii. În fapt, soldurile intermediare degestiune sunt indicatori sub forma unor marje de acumulare b neasc , poten iale, destinate sîndeplineasc o anumit func ie de remunerare a factorilor de produc ie i de finan are aactivit ii viitoare. Indicatorii pun în eviden etapele form rii rezultatului net al exerci iuluiîn strâns conexiune cu structura veniturilor i cheltuielilor aferente activit ii firmei.Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabil a contului de profit i pierderepentru a pune în eviden modul de func ionare i rentabilitatea firmei ca marj comercial ,produc ie a exerci iului, valoare ad ugat , excedent brut de exploatare, rezultat al exploat rii,rezultat curent i rezultat net al exerci iului6.

Necesitatea acestora este impus atât de analiza economico-financiar a întreprinderii, cât ide întocmirea conturilor na ionale. Utilitatea cunoa terii acestor indicatori rezid în faptul c o

6 Vintil , Georgeta în articolul Cuantificarea performan elor activit ii întreprinderii, publicat în revistaFinan e, credit, contabilitate , p. 31-32

19

parte dintre ei sunt utiliza i efectiv la întocmirea anumitor documente financiare, atât deanaliz , cât i de previziune, din categoria c rora se deta eaz situa ia fluxurilor monetaredegajate de firm (echivalentul unui cash-flow statement ), instrument extrem de util înmanagementul financiar al firmei viitorului, mai ales în contextul în care lichiditatea este, iva fi, o problem major . Soldurile intermediare de gestiune ce pot fi întocmite pe bazacontului de profit i pierdere sunt urm toarele:

a) Marja comercial (MC), vizeaz exclusiv întreprinderile comerciale sau numaiactivitatea comercial a întreprinderilor cu activitate mixt , fiind principalul indicatorde apreciere a performan ei comerciale. Se calculeaz ca diferen între veniturileob inute din vânz rile de m rfuri (evaluate la pre de vânzare, exclusiv reducerilecomerciale acordate ulterior factur rii) i costul m rfurilor vândute (exclusivreducerile comerciale primite ulterior factur rii). Este considerat a fi principalulindicator de apreciere a performan elor unei activit i comerciale. Analiza tendin eiîn timp a ratei marjei comerciale (marj comercial /cifra de afaceri) i comparareaacesteia cu cele înregistrate de concuren i constituie elementele de baz în evaluareaperforman elor financiare ale acestora. Marja comercial raportat la veniturile dinvânzarea m rfurilor reprezint practic adaosul comercial practicat de firm , fiindastfel un element care trebuie apreciat în func ie de tipul politicii de vânzarepromovat . Spre exemplu, marjele comerciale ridicate corespund, în general,firmelor specializate în comer de lux sau tradi ional, care asigur i serviciipostvânzare. Varia ia marjei trebuie explicat în func ie de rota ia stocurilordeoarece, în mod normal o reducere a marjei ar trebui s aib ca efect cre tereavânz rilor care conduce, în principiu, la o reorientare a politicii comerciale;

b) Produc ia exerci iului (PE) caracterizeaz activitatea întreprinderilor de produc iesau prestatoare de servicii, fiind calculat conform rela iei: produc ia vândut +/-produc ia stocat + venituri din produc ia de imobiliz ri. Este un indicatorinevitabil, dar ambiguu, deoarece se determin pe baza mei multor elementeeterogene din punctul de vedere al evalu rii, unele fiind evaluate la pre de vânzare(produc ia vândut ) iar altele la cost de produc ie (produc ia stocat i produc iaimobilizat ). În plus, nivelul rezultatelor se poate modifica în func ie de metodare inut pentru evaluarea stocurilor. Datorit acestui fapt, valoarea produc iei nupoate s reflecte o realitate financiar ;

c) Valoarea ad ugat (VA) este un concept de sorginte macroeconomic , realizând opunte informa ional între activitatea contabil a întreprinderii i contabilitateana ional . Se calculeaz dup rela ia: marja comercial + produc ia vândut +venituri din produc ia stocat + venituri din produc ia de imobiliz ri consumuride la ter i i exprim capacitatea firmei de a crea bog iei prin activit ile economicepe care le desf oar . Consumurile de la ter i includ toate consumurile provenite dinexterior, oricare ar fi destina ia lor func ional (intern ), i anume: cheltuieli custocurile de materii prime i materiale; cheltuieli cu combustibilii, energia i apa;cheltuieli cu diferitele servicii executate de ter i pentru între ineri i repara ii,reclama, cu colaboratorii etc.; alte cheltuieli materiale;

d) Excedentul brut al exploat rii (EBE) sau, dup caz, insuficien a brut deexploatare, reprezint resursa rezultat din exploatare i folosit pentru men inereai dezvoltarea poten ialului productiv al întreprinderii i remunerarea capitalurilor

utilizate i a statului. Se determin pe baza rela iei: valoarea ad ugat + subven ii deexploatare cheltuieli cu impozitele, taxele i v rs mintele asimilate cheltuieli

20

cu personalul. Excedentul brut al exploat rii este m surat înaintea adopt riideciziilor privind amortizarea i a cheltuielilor financiare care decurg din politica definan are. În acest sens, indicatorul este cu adev rat brut , ceea ce permitemanagerului financiar efectuarea unei compara ii în timp. Prin raportareaexcedentului brut al exploat rii la valoarea ad ugat , pe de o parte, i cifra de afaceri,pe de alt parte, se permite urm rirea în timp a cotei din valoarea ad ugat (sau cifreide afaceri) care va fi destinat remuner rii factorilor de produc ie. Prima rat ,EBE/VA este denumit marj industrial a c rei valoare, în cazul firmelor dinsectorul serviciilor, este de aproximativ 10%, iar în cazul firmelor din sectorulindustrial este de aproximativ 40%. Cea de a doua rat , EBE/CA este o marj brutasupra cifrei de afaceri, valorile ei fiind mai reduse decât în cazul primei rate, astfel:de 0,5% pentru firmele de comer , 7%-10% pentru cele industriale i 4%-5% pentrucelelalte categorii7. Sub rezerva produc iei imobilizate i a decalajelor generatoare decrean e, stocuri i datorii cu consecin e asupra trezoreriei, acest sold intermediar degestiune constituie resursa financiar fundamental pentru firma secolului XXI, careva fi utilizat pentru men inerea sau cre terea capacit ii de produc ie, platacheltuielilor financiare, a impozitului pe profit i dividendelor, rambursareaîmprumuturilor angajate anterior;

e) Rezultatul exploat rii, putând fi profit sau pierdere, reprezint primul element desur a rentabilit ii economice, independent de politica financiar a întreprinderii

i de influen a elementelor extraordinare. Rela ia de calcul este: excedentul brut alexploat rii + venituri din provizioane pentru exploatare + alte venituri dinexploatare cheltuieli cu amortiz rile i provizioanele pentru exploatare altecheltuieli pentru exploatare. Este utilizat în compararea performan elorîntreprinderilor care au politici financiare diferite i exprim m rimea absolut arentabilit ii activit ii de exploatare, ob inut prin deducerea tuturor cheltuielilor dinveniturile exploat rii. Nivelul rezultatului de exploatare ofer managerilor informa iaprivind m rimea resurselor determinate de activitatea de exploatare pe care firma sepoate baza pentru acoperirea cheltuielilor sale financiare. resursele acumulate dinactivitatea de exploatare, la care se adaug eventual veniturile financiare ob inute defirm , ar trebui s dep easc nivelul cheltuielilor financiare ale acesteia. În cazcontrar va avea loc un transfer de valoare de la proprietari c tre creditorii firmei8;

f) Rezultatul curent este aferent opera iilor de exploatare i financiare efectuate deîntreprindere în cursul exerci iului, i se calculeaz conform rela iei: rezultatulexploat rii + venituri financiare + venituri financiare din provizioane cheltuielifinanciare cheltuieli financiare privind amortiz rile i provizioanele. Se poateconcretiza în profit sau pierdere.

g) Rezultatul extraordinar se calculeaz independent de celelalte solduri de gestiune,pe baza rela iei: venituri extraordinare cheltuieli extraordinare. Se poateconcretiza în profit sau pierdere.

h) Rezultatul net exprim m rimea absolut a rentabilit ii financiare, putându-seconcretiza în profit sau pierdere. Se determin conform rela iei: rezultatul curent +/-rezultatul extraordinar cheltuieli cu impozitul pe profit.

7 Hubert de La Bruslerie Analyse financière. Information financière et diagnostic, Dunod, Paris, 2002,p. 145-1468 Dragot , Victor; Ciobanu, Anamaria; Obreja, Laura; Dragot , Mihaela Management financiar. Vol I: Analizfinanciar i gestiune financiar opera ional , Ed. Economic , Bucure ti, 2003, p. 184

21

2.5.1.1. Aplica ie privind determinarea soldurilor intermediare de gestiune

La finele exerci iilor financiare, soldurile intermediare de gestine se calculeaz astfel:

a) Marja comercial (MC):Venituri din vânzarea m rfurilor- costul m rfurilor vândute -în lei-

INDICATORI N-2 N-1 NVenituri din vânzarea m rfurilor 170582 161988 182743Costul m rfurilor vândute 150718 143565 160767MARJA COMERCIAL (MC) 19864 18423 21976

Marja comercial raportat la veniturile din vânzarea m rfurilor reprezint adaosul

comercial practicat de firm . Din acest tabel se poate observa c adaosul comercial

practicat de firma analizat in cei trei ani analiza i este aproximativ constant, respectiv

11,64% in anul N-2; 11,37% în anul N-1 i respectiv 12% în anul N.

b) Produc ia exerci iului (PE):produc ia vândut +/- produc ia stocat + venituri din produc ia de imobiliz ri.

-lei-INDICATORI N-2 N-1 N

Produc ia vândut 40540 53492 65112Produc ia stocat 0 0 0Venituri din produc ia de imobiliz ri 0 0 0PRODUC IA EXERCI IULUI(PE) 40540 53492 65112

Se constat o cre tere a produc iei exerci iului în anul N-1 fa de anul N-2 cu 31,94%,respectiv în anul N fa de anul N-1 cu 21,74%.

c) Valoarea ad ugat (VA):Marja comercial + produc ia vândut + venituri din produc ia stocat + venituri din

produc ia de imobiliz ri consumuri de la ter i - lei-

INDICATORI N-2 N-1 NMarja comercial 19864 18423 21976Produc ia vândut 40540 53492 65112Venituri din produc ia stocat 0 0 0Venituri din produc ia de imobiliz ri 0 0 0Consumuri de la ter i 35292 34045 32497Cheltuieli cu mat. prime si materiale 11124 12798 11262Alte cheltuieli materiale 4679 2827 2351Alte cheltuieli din afara(apa, energie) 3024 2863 1929Cheltuieli privind presta iile externe 16465 15557 16955VALOAREA AD UGAT (VA) 25112 37870 54591

22

Valoarea ad ugat exprim capacitatea firmei de a produce bog ie prin activit ile pecare le desf oar . În cazul firmei analizate se constat o majorare a indicatorului de la 25 112lei în anul N-2 la 54 591 lei în anul N.

c) Excedentul brut al exploat rii (EBE):Valoarea ad ugat + subven ii de exploatare cheltuieli cu impozitele, taxele i

rs mintele asimilate cheltuieli cu personalul.-lei-

INDICATORI N-2 N-1 NValoarea ad ugat 25112 37870 54591Subven ii de exploatare 0 0 0Cheltuieli cu impozitele, taxele i

rs mintele asimilate673 613 1454

Cheltuieli cu personalul 17532 17622 34041EXCEDENTUL BRUT AL EXPLOAT RII(EBE)

6907 19635 19096

Din calculul excedentului brut al exploat rii reiese c în anul 2007 firma prezintaproximativ acela i nivel al acestui indicator ca i în anul 2006 cu toate c s-au dublatcheltuielile cu personalul precum i cele cu impozite, taxe i v rs minte asimilate. Cauza oconstituie majorarea considerabil a valoarii ad ugate.

Prin raportarea excedentului brut al exploat rii (EBE) la valoarea ad ugat (VA), sepoate urm ri în timp cota din valoarea ad ugat care va fi destinat remuner rii factorilor deproduc ie.

d) Rezultatul exploat rii:Excedentul brut al exploat rii + venituri din provizioane pentru exploatare + alte

venituri din exploatare cheltuieli cu amortiz rile i provizioanele pentru exploatare altecheltuieli pentru exploatare.

-lei-INDICATORI N-2 N-1 N

Excedentul brut al exploat rii 6907 19635 19096Venituri din provizioane pentru exploatare 0 0 0Alte venituri din exploatare 0 0 0Cheltuieli cu amortiz rile i provizioanele pentruexploatare

4102 4644 6164

Alte cheltuieli pentru exploatare din care: 125 85 25Cheltuieli cu desp gubiri, dona ii si activele cedate 125 85 25REZULTATUL EXPLOAT RII (RE) 2680 14906 12907

Din situa ia de mai sus se constat c în cei trei ani supu i analizei, firma a ob inutprofit din activitatea de exploatare.

e) Rezultatul curent:Rezultatul exploat rii + venituri financiare + venituri financiare din provizioane

cheltuieli financiare cheltuieli financiare privind amortiz rile i provizioanele. -lei-

INDICATORI N-2 N-1 NRezultatul exploat rii (RE) 2680 14906 12907Venituri financiare 20 9 12Venituri financiare din provizioane 0 0 0

23

Cheltuieli financiare 6677 0 193Cheltuieli financiare privind amortiz rile iprovizioanele

0 0 0

REZULTATUL CURENT (RC) -3977 14915 12726

f) Rezultatul extraordinar:Venituri extraordinare cheltuieli extraordinareFirma nu a înregistrat venituri i cheltuieli excep ionale în anii analiza i.

g) Rezultatul net:Rezultatul curent +/- rezultatul curent cheltuieli cu impozitul pe profit

-lei- INDICATORI N-2 N-1 N

Rezultatul curent -3977 14915 12726Impozit pe profit(venit) 582 2500 2304REZULTATUL NET -4559 12415 10422

În urma centraliz rii informa iilor prezentate mai sus, tabloul soldurilor intermediare

de gestiune în cei trei ani supu i analizei se prezint în situa ia de mai jos:

Specifica ie An N-2 An N-1 ∆ N-2/N-1 An N ∆ N/N-1

MC(RON) 19864 18423 -1441 21976 +3553

RMC (%) 0,094 0,085 -0,009 0,089 +0,098PE (RON) 40540 53492 +12952 65112 +11620VA

(RON) 25112 37870 +16758 54591 +16721

EBE(RON) 6907 19635 +12728 19096 -539

RE(RON) 2680 14906 +12226 12907 -1999

RC(RON) -3977 14915 +18892 12726 -2189

RN(RON) -4559 12415 +16974 10422 -1993

2.5.2. Capacitatea de autofinan are

Al turi de soldurile intermediare de gestiune, în managementul performan ei firmei secoluluiXXI este utilizat indicatorul capacitate de autofinan are, exprimând în termeni monetari (deîncas ri i pl i) capacitatea firmei de a- i asigura dezvoltarea prin mijloace financiare proprii.indicatorul capacitatea de autofinan are, ce reprezint un surplus monetar care se ob ine carezultat al tuturor opera iunilor de încas ri i p i efectuate de întreprindere, într-o perioad detimp, având în vedere i inciden a fiscal , calculat conform rela iei de mai jos:

24

CAFP = (V C Cf A)(1 -100

I ) + A

i

CAFR = CAFP Dividende Participa ii la beneficii

unde: CAFP = capacitatea de autofinan are poten ial ; CAFR = capacitatea de autofinan are real ; V = venituri totale din activitatea economico-financiar ; C = cheltuieli de exploatare; Cf = cheltuieli financiare; A = amortizarea activelor imobilizate; I = cota de impozit pe profit.

O modalitate mai detaliat de determinare a capacit ii de autofinan are o constituie procedeuldeductiv i procedeul aditiv, prezentate în tabelul urm tor.

Determinarea capacit ii de autofinan are

Procedeul aditiv9 Procedeul deductiv (substractiv)Capacitatea de autofinan are = Capacitatea de autofinan are =

Rezultatul net al exerci iului- Veniturile din vânzarea activelor i alteopera ii de capital (contul 7583)- Veniturile din subven ii pentruinvesti ii (contul 7584)+ Ajustarea valorii imobiliz rilorcorporale i necorporale+ Ajustarea activelor circulante (doarconturile 6814 i 7814)+ Ajust ri privind provizioanele pentruriscuri i cheltuieli+ Cheltuieli privind activele cedate ialte opera ii de capital (contul 6583)

Excedentul brut de exploatare+ Alte venituri de exploatare10

- Alte cheltuieli de exploatare11

+ Venituri financiare- Cheltuieli financiare12

- Impozitul pe profit

9 Dragot , Victor; Ciobanu, Anamaria; Obreja, Laura; Dragot , Mihaela Management financiar, Vol I: Analizfinanciar i gestiune financiar opera ional , Ed. Economic , Bucure ti, 2003, p. 186-18710 Cu excep ia veniturilor din vânzarea activelor i alte opera ii de capital (contul 7583) i veniturile din subven iipentru investi ii (contul 7584)11 Cu excep ia cheltuielilor privind activele cedate i alte opera ii de capital (contul 6583)12 Cu excep ia rubricii Ajustarea valorii imobiliz rilor financiare i a investi iilor financiare de inute

25

Pentru ca m rimea indicatorului capacitatea de autofinan are s fie un reper în previzionareaei au fost excluse din calcul prin procedeul deductiv veniturile i cheltuielile extraordinare,veniturile din vânzarea activelor i alte opera ii de capital, veniturile din subven ii pentruinvesti ii, cheltuielile privind activele cedate i alte opera ii de capital (ce erau integrate învechea raportare la venituri i cheltuieli excep ionale).

Managementul financiar trebuie s aib în vedere faptul c capacitatea de autofinan are nueste privit doar ca un fenomen izolat. Calculul capacit ii de autofinan are este directinfluen at de alegerile contabile i fiscale ale firmei. Un prim impact al capacit ii deautofinan are este cel asupra împrumuturilor bancare. Leg tura dintre cele dou seconsider a fi foarte complex , deoarece capacitatea de autofinan are este aproape întotdeaunao condi ie necesar în vederea ob inerii unui împrumut bancar. Cu cât cheltuielile financiareale firmei sunt mai mari, ca rezultat al politici de îndatorare, capacitatea de autofinan are tinde

se reduc . În concluzie, putem spune c nivelul capacit ii de autofinan are influen eazob inerea împrumuturilor bancare dar este la rândul ei influen at de m rimea împrumuturilor,prin dobânzile aferente, a împrumuturilor deja contractate.

Un al doilea impact este cel al amortiz rii. Dac lu m în considerare efectele amortiz rii caatare, aceste sunt neutre deoarece cheltuielile aferente înregistr rii amortiz rii vor diminuaimpozitul pe profit, astfel încât nu se poate conta pe un cuantum al resurselor de autofinan aredecât acela pe care îl poate genera activitatea de exploatare. Factorul care influen eaz înscapacitatea de autofinan are este politica de amortizare concretizat în metoda aleas deîntreprindere pentru determinarea cotei de amortizare. Spre exemplu, în cazul metodei deamortizare accelerat , fondul constituit va avea o valoare mai mare în primul an conducând ladiminuarea fluxurilor negative reprezentând impozit pe profit i implicit la cre terea fluxurilorde autofinan are. Astfel, op iunea pentru metoda liniar , accelerat sau degresiv permit într-ooarecare m sur managementului activit ii financiare s regleze m rimea fluxului deautofinan are.

Al treilea impact al autofinan rii este strâns legat de politica de distribuire a profiturilor,respectiv de op iunea de a distribui o cot mai mare sau mai mic din profitul net ob inutac ionarilor întreprinderii. Acordarea unor dividende mai mari are ca impact fidelizareaac ionarilor îns conduce la diminuarea capacit ii de autofinan are. În aceste condi ii,managerul financiar trebuie s acorde o mare importan op iunii pe care o va alege, astfelîncât s nu genereze nemul umiri în mas ale ac ionariatului care pot conduce la vânzareaac iunilor la burs i implicit la sc derea cursului acestora.

Pe parcursul exerci iului, capacitatea de autofinan are generat de întreprindere apareprogresiv. Autofinan area va fi cunoscut numai la finele exerci iului, când va fi determinat

rimea profitului de distribuit. În calitatea sa de indicator de performan i de resursinserat în tabloul fluxurilor financiare, menit s asigure leg tura dintre analiza rezultatelor ianaliza fluxurilor financiare, capacitatea de autofinan are este considerat no iunea cheiepentru aprecierea rentabilit ii i pentru analiza echilibrului financiar.

2.5.2.1. Aplica ie privind determinarea capacit ii de autofinan are

a) Determinarea capacit ii de autofinan are prin metoda deductiv :

-lei-INDICATORI N-2 N-1 N

26

Excedent brut de exploatare 6907 19635 19096

+Alte venituri de exploatare 0 0 0

-Alte cheltuieli de exploatare 0 0 0

+Venituri financiare 20 9 12

-Cheltuieli financiare 6677 0 193

-Impozit pe profit 582 2500 2304

Capacitatea de autofinan are -332 17144 16611

b)Determinarea capacit ii de autofinan are prin metoda aditiv :: -lei-

INDICATORI N-2 N-1 N

Rezultatul net al exerci iului -4559 12415 10422

-Venituri din cesiunea elementelor de activ 0 0 0

+Chelt.privind activele cedate si alte op.de capital 125 85 25

-Veniturile din subven ii pentru investi ii 0 0 0

+Cheltuieli cu amortiz rile i provizioanele pentruexploatare

4102 4644 6164

Capacitatea de autofinan are -332 17144 16611

Din calculul capacit ii de autofinan are rezult c valoarea acestui indicator in anul Na sc zut fa de anul N-1 cu toate acestea activitatea de exploatare putând genera resurselenecesare pentru autofinan are. In calitatea sa de indicator de performan , capacitatea deautofinan are este considerat no iunea cheie pentru aprecierea rentabilit ii i pentru analizaechilibrului financiar.

2.5.3 Pragul de rentabilitate

Un alt tip de analiz a performan elor firmei este cea a pragului de rentabilitate. Ea are caprincipa resort propor ia cheltuielilor variabile, respectiv a celor fixe, în totalul cheltuielilorimplicate în desf urarea activit ii firmei. Pragul de rentabilitate reprezint cantitatea deproduse ce trebuie realizat de firm astfel încât încas rile ob inute din vânzarea lor sacopere atât cheltuielile variabile implicate de procesul de produc ie, cât i cheltuielile fixe aleacestuia. Altfel spus, pragul de rentabilitate este dat de nivelul de activitate (cifra de afaceri)care absoarbe în totalitate cheltuielile de exploatare al unei perioade, profitul ob inut la acelpunct fiind nul i m soar îns i flexibilitatea financiar a firmei deoarece, odat determinatpentru o situa ie concret , managerul financiar poate aprecia vulnerabilitatea firmei în func iede urm toarele aspecte:

Ø procentajul cifrei de afaceri ce genereaz un rezultat nul;Ø procentajul cifrei de afaceri ce genereaz un rezultat ce pune în joc perenitatea

firmei;

27

Ø probabilitatea unui astfel de procentaj de a conserva strategia actual a firmei i amen ine coeren a sistemului s u.

În esen , pragul de rentabilitate eviden iaz nivelul minim de activitate la care trebuie s sesitueze firma pentru a nu lucra în pierdere. Dep ind acest nivel, activitatea firmei devinerentabil . Riscul economic va fi cu atât mai mic cu cât nivelul punctului mort va fi mai redus.Rela ia consacrat de calcul a pragului de rentabilitate este urm toarea:

vCFCAPR −

=1

unde:

CAPR = cifra de afaceri ce trebuie realizat astfel încât firma s ob in un profit nul; CF = m rimea cheltuielilor fixe implicate în procesul de produc ie al firmei; v = ponderea cheltuielilor variabile (CV) în cifra de afaceri (CA), dup rela ia CV/CA.

Atunci când se dore te calcularea produc iei necesare de realizat astfel încât firma s ob inun profit nul (QPR), formula devine:

uuPR cvp

CFQ−

=

unde:

pu = pre ul mediu unitar de vânzare al produselor firmei; cvu = cheltuiala variabil unitar aferent producerii i desfacerii produselor

Mai mult decât atât, se poate determina volumul cifrei de afaceri i al produc iei care îi vapermite firmei ob inerea rezultatului sperat. Altfel spus, managerul determin pragul derentabilitate a teptat, adic acel volum de activitate corespunz tor c ruia se va ob inenivelul de rentabilitate dorit, nivel care, într-un context dat al strategiei sale, îi permite s seangajeze în afaceri i s reziste pe pia . În acest scop, se utilizeaz rela iile de mai jos13:

a)vPCFCA

−+

=11

b)uu cvp

PCFQ−+

=1

unde:

P = rezultatul sperat.

Informa iile oferite prin aceast analiz sunt mai pu in pertinente sub aspectul realit iieconomice, datorit urm toarelor limite14:

Ø presupune o cerere limitat , la pre fix cât i randamente constante;Ø orizontul pe care îl are în vedere este scurt i nu determin modific ri în structura

produc iei. În realitate, separa ia în cheltuieli variabile i cheltuieli fixe nu r mâne

13 Trenca, I. Ioan Managementul financiar al întreprinderii, Ed. Mesagerul, Cluj-Napoca, 1997, p. 149-15114 Vintil , Georgeta Gestiunea financiar a întreprinderii, Ed. Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 2002,p. 115-116

28

constant în timp i nici pentru varia ii mai mari ale cifrei de afaceri. De aceea,metoda poate fi aplicat cu succes numai la firmele mici, la nivel de atelier, precumi la firmele din sectorul comercial la care aceast separa ie nu suport modific ri

sensibile.

Cunoscând aceste limite, calculul pragului de rentabilitate poate fi utilizat de managerii firmeidin urm toarele considerente:

Ø furnizeaz informa ii cu privire la nivelul minim de activitate pentru a ob ine profit;Ø permite anticiparea profitului sub diferite ipoteze;Ø este un instrument ce ajut la adoptarea deciziei privind investi iile pentru produsele

noi, investi iile de modernizare sau de dezvoltare a firmei;Ø ofer explica ii privind abaterile dintre previziuni i realiz ri. În acest sens, pragul de

rentabilitate indic , într-o anumit m sur , faptul c diminuarea profitului estedatorat fie sc derii volumului vânz rilor, fie unei cre teri a costurilor fixe sau acelor variabile, i invers.

Analiza pragului de rentabilitate poate fi completat cu studiul variabilit ii niveluluiprofitului firmei determinat de evolu ia produc iei sau cifrei de afaceri realizate. Aceastdezvoltare se dovede te foarte util mai ales în condi iile existen ei pentru firma respectiv aunei pie e de desfacere foarte volatile. Este vorba despre analiza efectului de levier alexploat rii, concretizat prin existen a levierului opera ional, respectiv a coeficientului deelasticitate a rentabilit ii financiare. Acestea reprezint cuantific ri ale variabilit iirezultatului de exploatare, respectiv ale rezultatului curent în raport cu fluctua iile înregistratede m rimea cifrei de afaceri ob inut de firm .

2.5.4. Rezultatul pe ac iune

Cu toate c situa ia financiar denumit Cont de profit i pierdere , în versiune româneasc ,nu respect pe deplin prevederile Standardelor Interna ionale de Contabilitate i ale Directiveia IV-a, acesta ofer totu i o deschidere mai ampl spre investitori. Avem în vedere iintroducerea indicatorului rezultatul pe ac iune 15 ca element de noutate, ce ofer oinforma ie util în vederea aprecierii performan ei întreprinderii, indicator urm rit de altfel de

tre majoritatea investitorilor. Astfel, determinarea acestui indicator se face atât pentruîntreprinderile ale c ror ac iuni ordinare poten iale (instrumente financiare sau alte contractecare confer de in torului dreptul la ac iuni ordinare) sau ac iuni ordinare (instrumente decapital, subordonate tuturor celorlalte clase de instrumente de capital) sunt cotate la o burs devalori, cât i pentru întreprinderile care nu dispun de ac iuni ordinare sau poten iale cotate.Ambele categorii trebuie s publice un rezultat pe ac iune de baz (nediluat) i un rezultat peac iune diluat:

Ø Rezultatul pe ac iune de baz se calculat ca raport între rezultatul net al exerci iuluiaferent ac ionarilor comuni i num rul mediu ponderat al ac iunilor ordinare aflate încircula ie în exerci iul respectiv. Rezultatul net atribuabil ac ionarilor comuni seconsider a fi profitul sau pierderea net a exerci iului, diminuat cu dividendelepreferen iale. Media ponderat a ac iunilor ordinare în circula ie se determin prinajustarea num rului celor aflate în circula ie la începutul exerci iului cu num rul

15 Elementele privind definirea i determinarea acestuia sunt prev zute în IAS 33 Rezultatul pe ac iune . Înscopul unei mai bune în elegeri se recomand citirea acestui standard, tradus în Standardele Interna ionale deContabilitate 2001, Ed. Economic , Bucure ti, 2001, p. 803-823

29

celor r scump rate sau emise pe parcursul exerci iului, înmul it cu un factor deponderare a timpului. Factorul de ponderare a timpului este egal cu num rul de zileîn care ac iunile respective s-au aflat în circula ie;

Ø Rezultatul pe ac iune diluat, sa calculeaz prin ajustarea profitului net corespunz torac ionarilor comuni i a num rului mediu ponderat a ac iunilor aflate în circula ie cuinfluen ele tuturor ac iunilor ordinare poten iale diluante. Ac iunile ordinarepoten iale sunt considerat diluante numai atunci când conversia lor în ac iuniordinare ar determina diminuarea profitului net pe ac iune din activit ile curente.

2.6. Ratele de rentabilitate. Analiza rentabilit ii pe baza ratelor de rentabilitate

Eviden ierea caracteristicilor economice i financiare ale firmelor precum icompararea performan elor industriale i comerciale ale acestora se realizeaz cu ajutorulratelor de rentabilitate.

În general, ratele de rentabilitate16 se determin ca raport între efectele economice ifinanciare ob inute i eforturile depuse pentru ob inerea lor.

În func ie de elementele luate în calcul, teoria i practica economic opereaz cu maimulte rate de rentabilitate. Fiecare dintre acestea are o putere informa ional proprieîndeplinind o func ie specific în activitatea practic de gestionare a capitalului iplasamentelor de capital.

2.6.1. Rata rentabilit ii economice

Rata rentabilit ii economice17 este definit ca raport între rezultatul exerci iuluiînainte de deducerea sarcinilor financiare (respectiv dobânzi i impozite) i capitalulpermanent al firmei.

16 Vintil G. Gestiunea financiar a întreprinderii , Ed. Didactic i Pedagogic ,Bucure ti, 1997, p. 18817 M rgulescu D. coord Analiza economico-financiar a întreprinderii , Ed. TribunaEconomic , Bucure ti, 1994, p. 204

30

100KpPtbRe ⋅= , unde - Ptb profit total brut;

- Kp capital permanent.

În lucr rile de specialitate, rata rentabilit ii economice se întâlne te i sub forma:

100AePeRe ⋅= ,

unde - Pe profitul exploat rii;

- Ae active economice aferente exploat rii.

Rata rentabilit ii economice reflect performan a firmei independent de modul definan are i sistemul fiscal.

2.6.2. Rata rentabilit ii financiare

Rata rentabilit ii financiare se exprim 18 ca raport între rezultatul net (profit net) icapitalul propriu.

100KprPnRe ⋅= ,

unde - Pn profit net;

- Kpr capital propriu.

Având în vedere c rata rentabilit ii financiare depinde direct de rezultatul net, încalculul ei trebuie s se in cont de metodologia determin rii profitului net, respectiv demodul de calcul al amortiz rilor i provizioanelor, al cheltuielilor deductibile i nedeductibileavute în vedere la determinarea bazei de calcul a impozitului pe profit.

2.6.3. Rata rentabilit ii resurselor consumate

Aceast rata caracterizeaz eficien a costurilor. Este important în estimarea inegocierea pre urilor de vânzare a produselor sau tarifelor pentru prest ri servicii.

18 M rgulescu D. coord Analiza economico-financiar a întreprinderii , Ed. TribunaEconomic , Bucure ti, 1994, p. 205

31

Rata rentabilit ii resurselor consumate se stabile te ca raport între rezultatulexploat rii i cheltuielile de exploatare.

100qvc

)cp(qv100qvc

qvcqvp100qvcxplReRc ⋅

∑∑ −

=⋅∑

∑ ∑−=⋅

∑= , unde:

- qv structura produc iei vândute;- c costurile pe produse;- p pre urile de vânzare exclusiv TVA.Volumul produc iei nu are influen direct întrucât ac ioneaz atât asupra numitorului

cât i asupra num torului. El are îns o influen indirect , prin costuri, întrucât în condi iileîn care volumul produc iei cre te costurile unitare scad (datorit cheltuielilor fixe).

Influen ele celor trei factori sunt urm toarele:

- structura produc iei:

1000c0qv

0c0qv0p0qv1000c1qv

0c1qv0p1qvRcqv ⋅

∑∑ ∑−

−⋅∑

∑ ∑−=∆

- costuri:

1000c1qv

0c1qv0p0qv1001c1qv

1c1qv0p1qvRcc ⋅

∑∑ ∑−

−⋅∑

∑ ∑−=∆

- pre uri:

1001c1qv

1c1qv0p1qv1001c1qv

1c1qv1p1qvRcp ⋅

∑∑ ∑−

−⋅∑

∑ ∑−=∆

Pentru exemplificare vom folosi datele prezentate în tabelul utilizat pentru analiza profituluiaferent cifrei de afaceri.

%12,151000c0qv

0c0qv0p0qv0Rc =⋅

∑∑ ∑−

=

%79,151001c1qv

1c1qv1p1qv1Rc =⋅

∑∑ ∑−

=

32

%67,012,1579,150Rc1RcRc +=−=−=∆ din care:

- influen a modific rii structurii produc iei:

=⋅∑

∑ ∑−−⋅

∑∑ ∑−

=−=∆ 1000c0qv

0c0qv0p0qv1000c1qv

0c1qv0p1qv0Rc1RcRc

qv

%67,0

100x170.562.5

170.562.5170.403.6100x230.807.5

230.807.5230.724.6

+=

=−

−−

=

- influen a modific rii costurilor:

=⋅∑

∑ ∑−−⋅

∑∑ ∑−

=∆ 1000c1qv

0c1qv0p0qv1001c1qv

1c1qv0p1qvRcc

%26,0

100x230.807.5

230.807.5230.724.6100x230.794.5

230.794.5230.724.6

+=

=−

−−

=

- influen a modific rii pre urilor:

=⋅∑

∑ ∑−−⋅

∑∑ ∑−

=∆ 1001c1qv

1c1qv0p1qv1001c1qv

1c1qv1p1qvRcp

%26,0

100x230.794.5

230.794.5230.724.6100x230.794.5

230.794.5980.707.6

−=

=−

−−

=

2.6.4. Rata rentabilit ii capitalului avansat

Se stabile te ca raport între rezultatul curent al exerci iului i capitalul avansat (fix icirculant).

100AcAi

RcRa ⋅+

= ,

unde - Rc rezultatul curent;

33

- Ai active imobilizate;

- Ac active circulante.

2.6.5. Rata rentabilit ii comerciale (a veniturilor)

Se determin ca raport între rezultatul aferent cifrei de afaceri i cifra de afacerievaluat în pre uri de vânzare exclusiv TVA.

100qvp

)cp(qv100qvp

qvcqvp100qvpPvRv ⋅

∑∑ −

=⋅∑

∑ ∑−=⋅

∑= , unde:

- Pv profitul aferent cifrei de afaceri;- qv structura produc iei;- p pre ul;- c costul.

1000p0qv

0c0qv0p0qv0Rv ⋅

∑∑ ∑−

=

1001p1qv

1c1qv1p1qv1Rv ⋅

∑∑ ∑−

=

0Rv1RvRv −=∆

Influen ele celor trei factori sunt urm toarele:

- structura produc iei:

1000p0qv

0c0qv0p0qv1000p1qv

0c1qv0p1qv0Rv1RvRv

qv ⋅∑

∑ ∑−−⋅

∑∑ ∑−

=−=∆

- costuri:

1000p1qv

0c1qv0p0qv1001p1qv

1c1qv0p1qvRvc ⋅

∑∑ ∑−

−⋅∑

∑ ∑−=∆

- pre uri:

1000p1qv

1c1qv0p1qv1001p1qv

1c1qv1p1qvRvp ⋅

∑∑ ∑−

−⋅∑

∑ ∑−=∆

34

Pentru exemplificare vom folosi datele prezentate în tabelul utilizat pentru analiza profituluiaferent cifrei de afaceri.

%62,13

100980.707.6

230.794.5980.707.61001p1qv

1c1qv1p1qv1Rv

=

=⋅−

=⋅∑

∑ ∑−=

%13,13

100170.403.6

170.562.5170.403.61000p0qv

0c0qv0p0qv0Rv

=

=⋅−

=⋅∑

∑ ∑−=

49,00Rv1RvRv +=−=∆ %

Influen ele celor trei factori sunt urm toarele:

- influen a modific rii structurii produc iei:

%50,0100x170.403.6

170.562.5170.403.6100x230.724.6

230.807.5230.724.6

1000p0qv

0c0qv0p0qv1000p1qv

0c1qv0p1qv0Rv1RvRv

qv

+=−

−−

=⋅∑

∑ ∑−−⋅

∑∑ ∑−

=−=∆

- influen a modific rii costurilor:

=⋅∑

∑ ∑−−⋅

∑∑ ∑−

=∆ 1000p1qv

0c1qv0p0qv100

1p1qv1c1qv0p1qvRv

c

%19,0100x230.724.6

230.807.5230.724.6100x230.724.6

230.794.5230.724.6+=

−−

−=

- influen a modific rii pre urilor:

=⋅∑

∑ ∑−−⋅

∑∑ ∑−

=∆ 1000p1qv

1c1qv0p1qv1001p1qv

1c1qv1p1qvRvp

%20,0100x230.724.6

230.794.5230.724.6100x980.708.6

230.794.5980.708.6−=

−−

−=

35

2.6.6. Analiza rentabilit ii pe produs

Profitul pe unitatea de produs reprezint diferen a între pre ul de vânzare (exclusivTVA) i costul pe unitatea de produs.

pr = p c, unde - pr profitul pe unitatea de produs;

- p pre unitar (exclusiv TVA);

- c cost unitar.

Suma profitului pe produs Pr ob inut ca urmare a vânz rii unei anumite cantit i deproduse (qv) dintr-un singur sortiment se determin pe baza rela iei:

Pr = qv(p-c) = qvp qvc.

Rata rentabilit ii pe produs reflect profitul la 1 leu realiz ri, când este calculat înfunc ie de pre ul de vânzare (f TVA):

100p

cppr ⋅

−= ,

sau profitul la 1 leu costuri când este calculat în func ie de costul unitar:

100c

cpcr ⋅

−=

Rata rentabilit ii pe produs este influen at de doi factori cu ac iune direct : costulunitar i pre ul de vânzare (f TVA) iar volumul produc iei are o influen indirect asupraratei rentabilit ii pe produs prin intermediul costului unitar.

Importan a ratei rentabilit ii pe produs rezult din aceea c serve te la orientareastructurii produc iei pe produsele cu rentabilitate ridicat care genereaz rentabilitate totalridicat .

36

Capitolul III. Analiza i diagnosticul pozi iei financiare a firmei

Obiective:- oferirea de informa ii privind activele, datoriile i capitalurile proprii ale firmei- însu irea posibilit ilor de analiz a informa iilor furnizate de bilan ul contabil- cunoa terea modului de interpretare a rezultatelor ob inute din calculul ratelor destructur ale activelor i pasivelor i a indicatorilor de analiz a situa iei financiare afirmei- interpretarea indicatorilor de exprimare a st rii de echilibru financiar

Cuvinte cheie:- bilan financiar- bilan func ional- echilibru financiar- pozi ie financiar- men inere a capitalului

Rezumat:

Reglement rile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunit ilor Economice

Europene i cu Standardele Interna ionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministrului

Finan elor Publice 1752/2005, cu modific rile i complet rile ulterioare, prev d

obligativitatea întreprinderilor de a întocmi situa ii financiare anuale, care trebuie s cuprind :

bilan ul contabil; contul de profit i pierdere; situa ia modific rilor capitalului propriu; situa ia

fluxurilor de trezorerie; politici contabile i note explicative. Ele trebuie s ofere o imagine

fidel a pozi iei financiare i performan ei întreprinderii, precum i informa ii relevante i

credibile pentru nevoile utilizatorilor. De fapt, atributele care determin utilitatea informa iei

oferite de situa iile financiare sunt: inteligibilitatea, relevan a, credibilitatea i

comparabilitatea.

Con inut:

3.1. Bilan ul contabil, instrument de apreciere a pozi iei financiare a entit iieconomice

În practica de specialitate se utilizeaz mai multe abord ri privitoare la bilan : bilan ulcontabil; bilan ul func ional i bilan ul financiar.

37

Bilan ul contabil furnizeaz informa ii privind pozi ia financiar a întreprinderiiconcretizat prin: resursele economice pe care le controleaz , structura sa financiar ,lichiditate i solvabilitate, precum i capacitatea sa de a se adapta schimb rilor mediului încare î i desf oar activitatea.

Potrivit Cadrului General de întocmire i prezentare a situa iilor financiare, elaborat deComitetul pentru Standardele Interna ionale de Contabilitate (IASC), bilan ul estedocumentul contabil de sintez prin care se prezint elementele de activ, datorii i capitalpropriu ale persoanei juridice la încheierea exerci iului, precum i în celelalte situa iiprev zute de lege. Elementele de activ i pasiv sunt grupate în bilan dup natur ,destina ie i lichiditate, respectiv natur , provenien i exigibilitate .Formatul simplificat al bilan ului contabil aprobat prin Ordinul Ministrului Finan elorPublice 1752/2005, modificat i completat prin Ordinul Ministrului Finan elor nr.2374/2007 este urm torul:

38

Bilanîncheiat la data de 31 decembrie .........

- lei-Nr.rd.

Sold laînceputul

anului

Sold lasfâr itul anului

A BA. ACTIVE IMOBILIZATE 1 2

I. IMOBILIZ RI NECORPORALE 1 17.246 9.816II. IMOBILIZ RI CORPORALE 2 7.401.560 8.400.904III. IMOBILIZ RI FINANCIARE 3 256.505 256.505

ACTIVE IMOBILIZATETOTAL (rd. 01 la 03)

4 7.675.311 8.667.225

B. ACTIVE CIRCULANTEI. STOCURI 5 5.394.375 7.713.767II. CREAN E 6 2.742.597 3.152.642III. INVESTI II FINANCIARE PETEMEN SCURT

7 0 0

IV. CASA I CONTURI LANCI

8 141.709 971.929

ACTIVE CIRCULANTETOTAL

(rd. 05 la 08)

9 8.278.681 11.838.338

C. CHELTUIELI ÎN AVANS 10 262.140 657.940

D. DATORII CE TREBUIEPL TITE ÎNTR-O PERIOADDE PÂN LA 1 AN, din care:

11 3.623.266 7.874.407

D1. FURNIZORI 2.214.415 4.948.507

D2.SALARIA I I ALTE DATORII SOCIALE I

FISCALE

910.380 1.940.400

D3. ALTE DATORII 498.471 985.500E. ACTIVE CIRCULANTE NETE,RESPECTIV DATORII CURENTENETE (rd.09+10-11-18)

12 4.917.555 4.621.880

F. TOTAL ACTIVE MINUSDATORII CURENTE

13 12.592.866 13.289.105

39

( RD. 04 +12 17)G.DATORII CE TREBUIE PL TITE ÎNTR-OPERIOAD

MAI MARE DE 1 AN

14 1.005.238 1.206.236

H. PROVIZIOANE PENTRURISCURI I CHELTUIELI

15 108.209 125.648

I. VENITURI ÎN AVANS (rd. 17+18), din care:

16 0 0

-subven ii pentru investi ii 17 0 0- venituri înregistrate în Avans

18 0 0

J. CAPITAL I REZERVEI. CAPITAL (rd.20 la 22), din care: 19 10.116.685 10.116.685 - capital subscris nev rsat 20 0 0 - capital subscris v rsat 21 10.116.685 10.116.685 - patrimoniul regiei 22 0 0II. PRIME DE CAPITAL 23 0 0III. REZERVE DIN REEVALUARE Sold C 24 0 0 Sold D 25 0 0IV. REZERVE 26 1.362.734 1.840.536V. REZULTATUL REPORTAT Sold C 27 0 0 Sold D 28 0 0VI. REZULTATUL EXERCI IULUIFINANCIAR Sold C 29 1.543.583 747.773 Sold D 30 0 0Repartizarea profitului 31 1.543.583 747.773TOTAL CAPITALURI PROPRII(rd.19+23+24-25+26+27-28+29-30-31)

32 11.479.419 11.957.221

Patrimoniul public 33 0 0

TOTAL CAPITALURI (rd.32+33) 34 11.479.419 11.957.221

Din cele prezentate, se constat c bilan ul contabil este un instrument de prezentare apatrimoniului entit ii economice format din ansamblul activelor, datoriilor i capitalurilorproprii.

3.1.1. Analiza ratelor de structur ale activelor, datoriilor i capitalurilor proprii.

40

Analiza structurii financiare î i propune compara ia între resursele financiare i modul deutilizare a acestora, în scopul depist rii eventualelor muta ii ce s-au produs în structurafinanciar a întreprinderii de la o perioad la alta.

a cum s-a mai prezentat, elementele de activ i pasiv sunt grupate în bilan dup natur ,destina ie i lichiditate, respectiv natur , provenien i exigibilitate.

3.1.1.1. Analiza structurii activelor

Se realizeaz în dinamic prin intermediul ratelor de structur ale elementelor activuluibilan ier.

- Rata activelor imobilizate (Ri), m soar gradul de investire a capitalului în cadrulîntreprinderii.

Ri = (Active imobilizate /Active totale) x 100

Not : Rata activelor imobilizate poate fi detaliat pe cele patru componente aleimobiliz rilor: necorporale, corporale, în curs i financiare, prin raportarea fiec rui elementcomponent al activelor imobilizate la totalul acestora.

- Rata activelor curente (Rc), eviden iaz ponderea de inut de activele curente întotalul activelor:

Rc = (Active curente /Active totale) x 100

- Rata stocurilor (Rs), eviden iaz ponderea stocurilor în total active curente:

Rs = (Stocuri/Active curente) x 100

- Rata crean elor (Rcr), scoate în eviden ponderea de inut de crean eleîntreprinderii fa de ter i în totalul activelor curente:

Rcr = (Crean e/Active curente) x 100

- Rata investi iilor financiare pe termen scurt i a disponibilit ilor b ne ti (Rd),eviden iaz ponderea lichidit ilor în totalul activelor curente:

Rd = (Inv. fin. pe termen scurt + Disponibilit i b ne ti/Active curente) x 100

41

3.1.1.2. Analiza structurii datoriilor i capitalurilor proprii

Reliefeaz ponderea în care activele reale nete sunt finan ate din resursele reale decare beneficiaz întreprinderea. Analiza se realizeaz prin intermediul ratelor de structur alepasivului bilan ier, astfel:

- Rata stabilit ii financiare (Rsf) eviden iaz ponderea de inut de resursele stabile întotalul resurselor:

Rsf = (Capital angajat /Total resurse) x 100

- Rata datoriilor curente (Rdc), reflect m sura în care datoriile curente finan eazutiliz rile:

Rdc = (Datorii curente/Total resurse) x 100

- Ponderea resurselor curente în resursele stabile (Pr), scoate în eviden propor iaîn care întreprinderea utilizeaz cele dou categorii de resurse pentru finan area utilit ilor:

Pr = (Resurse curente/Capital angajat) x100

- Rata autonomiei financiare (Raf), arat cât din utiliz rile firmei sunt finan ate dinresursele proprii:

Raf = (Capitaluri proprii/Total resurse) x 100

- Rata autonomiei financiare la termen (Raft), eviden iaz ponderea resurselorproprii ale întreprinderii în utiliz rile stabile:

Raft = (Capitaluri proprii/Capital angajat) x 100

- Rata capitalurilor proprii (Rcp), scoate în eviden raportul între capitalurileproprii ale întreprinderii i totalul datoriilor:

Rcp = (Capitaluri proprii/Total datorii) x 100

42

- Rata îndator rii (Rî) scoate în eviden ponderea datoriilor firmei în totalulresurselor:

Rî = (Datorii totale/Resurse totale) x 100

- Ponderea datoriilor totale în capitalurile proprii (Rdc), eviden iaz starea de solvabilitatea întreprinderii:

Rdc = (Datorii totale/Capitaluri proprii) x 100

Pe baza informa iilor furnizate de bilan ul contabil se pot calcula principalele rate destructur ale activelor, datoriilor i capitalului propriu pe cei doi ani lua i în analiz , astfel:

- procente-Nr.crt

Indicatori Anul N-1 Anul N

I. RATE DE STRUCTUR ALEACTIVELOR

1. Rata activelor imobilizate (Ri) 48,1 42,32. Rata activelor curente (Rc) 51,9 57,72.1 Rata stocurilor (Rs) 65,2 65,22.2 Rata crean elor (Rcr) 33,2 26,62.3 Rata inv. fin. pe termen scurt i

disponibilit ilor b ne ti (Rd)1,6 8,2

II. RATE DE STUCTUR ALEDATORIILOR

1. Rata stabilit ii financiare (Rsf) 77,5 62,62. Rata datoriilor curente (Rdc) 22,5 37,43. Ponderea res. curente în resurse

stabile (Pr)29,0 59,8

4. Rata autonomiei financiare (Raf) 71,3 56,85. Rata îndator rii (Rî) 28,7 43,26. Ponderea datoriilor totale în capitalul

propriu (Rdc)40,3 75,9

Din informa iile furnizate de tabelul de mai sus se pot desprinde unele concluziiprivitoare la evolu ia structurii financiare a întreprinderii.

43

1. În ce prive te structura activelor, în perioada analizat se constat o reducere agradului de imobilizare a activelor, concomitent cu majorarea gradului de lichiditate alacestora. Astfel, ponderea activelor imobilizate în total active s-a redus de la 48,1 % în anulN-1 la 42,3 % în anul N, încadrându-se în nivelul maxim acceptat, pe seama cre terii ponderiiactivelor circulante.

Din analiza structurii activelor circulante, se constat o pondere relativ ridicat astocurilor (aproximativ 65%), mult peste nivelul maxim acceptat, pe seama diminu riiponderii crean elor i disponibilit ilor b ne ti, ceea ce înseamn c întreprinderea de ineimportante stocuri ce nu au fost eliberate în consum sau valorificate. Aceast situa ie are ca iconsecin e sc derea gradului de lichiditate i implicit imposibilitatea de a- i onora înîntregime i la termen obliga iile de plat fa de ter i.

2. Nivelul înregistrat de datorii i capitalul propriu în perioada analizat , apreciem c esteîn general corespunz tor. Astfel, constat m c în perioada analizat , întreprinderea are ostabilitate i o autonomie financiar relativ ridicate, mai ales în anul N-1, an în carecapitalul angajat i cel propriu ale firmei finan au utiliz rile în propor ie de 77,5%,respectiv 71,3%. Nivelul celor doi indicatori înregistreaz o sc dere în anul N, urmare înprincipal lipsei de lichidit i cu care se confrunt întreprinderea, ceea ce a condus lamajorarea ponderii datoriilor curente în totalul resurselor de finan are (de la 22,5% în anulN-1 la 39,7% în anul N). Aceast situa ie se reflect în mod nefavorabil asupra major riigradului de îndatorare i a ponderii datoriilor în capitalul propriu.

3.2. Analiza situa iei financiare a entit ii economice

Investitorii prezen i i poten iali, personalul angajat, creditorii, furnizorii, clien ii i al iutilizatori ai informa iilor furnizate de situa iile financiare anuale iau decizii în urmaevalu rii credibilit ii întreprinderii, respectiv capacit ii acesteia de a genera numerar sauechivalente ale numerarului necesare achit rii angaja ilor i furnizorilor, ramburs riicreditelor i pl ii dobânzilor precum i remuner rii proprietarilor acesteia. Evaluareacapacit ii întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului de c tre ter ise poate realiza numai dac acestora le sunt oferite informa ii relevante i credibile privindpozi ia financiar , performan ele i modific rile produse în pozi ia financiar aîntreprinderii.Indicatorii utiliza i în analiza situa iei financiare a întreprinderii i prelua i din situa iilefinanciare anuale, pot fi clasifica i pe urm toarele categorii: lichiditate, solvabilitate,profitabilitate, activitate, gradul de îndatorare i rezultatul pe ac iune.

Lichiditatea, comensureaz posibilit ile întreprinderii de a- i transforma activele înnumerar, necesar acoperirii datoriilor i se exprim prin indicatorul rata lichidit ii. Se distingdou forme ale acestui indicator, respectiv:

Rata lichidit ii curente, calculat ca raport între active curente i datoriicurente:

Rlc = Active curente/Datorii curente

44

Reflect gradul de acoperire a datoriilor curente din activele curente. Se recomand cavaloarea indicatorului s se situeze în jurul cifrei 2.

b) Rata lichidit ii imediate (testul acid), calculat ca raport între active curente(minus stocuri) i datorii curente:

Rli = (Active curente Stocuri) / Datorii curente

Solvabilitatea reflect capacitatea întreprinderii de a face fa obliga iilor de platîndeosebi din resurse proprii. Se exprim prin indicatorul rata solvabilit ii, ce poate ficalculat prin dou modalit i:

Rata solvabilit ii patrimoniale, calculat ca raport între capitaluri proprii itotal resurse:

Rsp = (Capitaluri proprii / Total resurse) x 100

Solvabilitatea general este considerat bun când rezultatul ob inut dep te 30 %,indicând ponderea resurselor proprii în totalul resurselor întreprinderii.

Rata general a solvabilit ii, calculat ca raport între capitalul str in icapitalul propriu:

Rgs = (Capital str in / Capital propriu) x 100

Cu cât raportul este mai mic, cu atât gradul de dependen financiar al întreprinderii fade creditorii s i este mai sc zut.

Indicatorii de profitabilitate reflect eficien a activit ii desf urate de întreprindereîn sensul capacit ii acesteia de a ob ine profit din resursele disponibile. Îmbrac urm toareleforme:

Rata rentabilit ii capitalului social, calculat ca raport între profitul brut icapitalul social:

Rcs = (Profit brut/Capital social) x 100

Exprim gradul în care capitalul social este utilizat în scopul ob inerii unui profitcorespunz tor.

45

Rata rentabilit ii capitalului propriu, eviden iaz eficien a cu careîntreprinderea utilizeaz capitalul propriu i se calculeaz ca raport întreprofitul brut i capitalul propriu.

Rcp = (Profit brut /Capital propriu) x 100

Rata rentabilit ii capitalului angajat, reflect aportul resurselor permanente(capital propriu + datorii pe termen lung) la ob inerea profitului i secalculeaz ca raport între profitul brut i capitalul angajat:

Rca = (Profit brut /Capital angajat) x 100

d) Marja brut din vânz ri, eviden iaz capacitatea întreprinderii de a- icontrola costurile de produc ie sau s ob in pre ul de vânzare optim. Secalculeaz ca raport între profitul brut din vânz ri (marja comercial ) i cifrade afaceri:

Mb = (Profit brut din vânz ri/Cifra de afaceri) x 100

4.Indicatorii de activitate (gestiune) furnizeaz informa ii privind viteza de intrare sau deie ire a fluxurilor de numerar ale întreprinderii precum i capacitatea întreprinderii de acontrola capitalul circulant i activit ile comerciale de baz ale întreprinderii. Se exprimprin urm torii indicatori:

Viteza de rota ie a stocurilor, ofer informa ii privind num rul de rota ii alestocurilor (sau num rul de zile în care bunurile sunt stocate în întreprindere)pe parcursul exerci iului financiar:

Num r rota ii = Costul vânz rilor/Stoc mediusau

Num r zile de stocare = (Stoc mediu /Costul vânz rilor) x 365

Viteza de rota ie a debitelor clien i eviden iaz eficacitatea întreprinderii înîncasarea crean elor sale i se calculeaz astfel:

Vrc = Sold mediu clien i /Cifra de afaceri) x 365

46

Viteza de rota ie a creditelor-furnizor, aproximeaz num rul de zile decreditare pe care întreprinderea le ob ine de la furnizorii s i:

Vrf = (Sold mediu furnizori /Cifra de afaceri) x 365

Viteza de rota ie a activelor imobilizate eviden iaz aportul adus de activeleimobilizate la realizarea cifrei de afaceri:

Vra = Cifra de afaceri/Active imobilizate

Viteza de rota ie a activelor totale, comensureaz aportul activelor totale larealizarea cifrei de afaceri:

Vrat = Cifra de afaceri/Total active

5. Gradul de îndatorare eviden iaz politica de finan are a întreprinderii, respectivmodul în care aceasta atrage resurse pentru a- i acoperi necesit ile. Se exprim prinindicatorul grad de îndatorare care se calculeaz astfel:

Gî = (Capital împrumutat/Capital propriu) x 100sau

Gî = (Capital împrumutat /Capital angajat) x 100

Indicatorul trebuie s fie subunitar. Cu cât raportul este mai mic (sub 30%) cu atât estemai redus i gradul de îndatorare al întreprinderii.

6. Indicatori privind rezultatul pe ac iune (prev zu i de IAS 33 )a) Rezultatul pe ac iune calculat ca raport între profitul net atribuibilac iunilor comune i num rul de ac iuni comune luate în calcul:

Ra = Profit net atribuibil ac iunilor comune/Num r de ac iuni

b) Raportul între pre ul pe pia al ac iunii i rezultatul pe ac iune:

Rpp = Pre ul pe pia al ac iunii/Profitul pe ac iune

47

Informa iile necesare calculului i analizei indicatorilor mai sus prezenta i se preiau dinbilan ul contabil i contul de profit i pierdere încheiate de întreprindere la finele anilor N-1 i N. Datele suplimentare necesare calculului indicatorilor sunt redate în tabelul urm tor:

- lei-Nr.crt.

Indicatori Anul N-1 N

1. Cifra de afaceri 22.716.424 17.683.3252. Costul vânz rilor 19.893.493 15.833.2523. Profit brut din vânz ri 2.822.931 1.850.0734. Profit brut total 2.049.342 860.0435. Stocuri medii totale 5.394.375 7.713.7676. Sold mediu clien i 2.742.597 3.152.6427. Sold mediu furnizori 2.214.415 4.948.5078. Cheltuieli cu dobânzile 1.013.432 293.780

Indicatorii privind analiza situa iei financiare a întreprinderii pe anii N-1 i N suntcalcula i în tabelul de mai jos:

48

Nr.crt.

Indicatori Mod de calcul AnulN-1 N

I. LICHIDITATEA1. Rata lichidit ii curente Rlc = Active curente/Datorii curente 2,28 1,502. Rata lichidit ii imediate (testul acid) Rli = (Active curente Stocuri)/ Datorii

curente0,80 0,52

II. SOLVABILITATEA1. Rata solvabilit ii patrimoniale (%) Rsp = (Capitaluri proprii / Total resurse) x 100 71,3 56,8

2. Rata general a solvabilit ii (%) Rgs = (Capital str in / Capital propriu) x 100 40,3 75,9

III. PROFITABILITATEA1. Rata rentabilit ii capitalului social

(%)Rcs = (Profit brut/Capital social) x 100 20,2 8,5

2. Rata rentabilit ii capitalului propriu(%)

Rcp = (Profit brut /Capital propriu) x 100 17,9 7,2

3. Rata rentabilit ii capitalului angajat(%)

Rca = (Profit brut /Capital angajat)* x 100 16,4 6,5

4. Marja brut din vânz ri (%) Mb = (Profit brut din vânz ri/Cifra de afaceri)x 100

12,4 10,5

49

5. Acoperirea dobânzii din profit (Ad) Ad = (Cheltuieli cu dobânzile/Profit brut) x 100 49,5 34,2IV. INDICATORII DE ACTIVITATE

(GESTIUNE)1. Viteza de rota ie1.1. -a activelor curente Cifra de afaceri/Active curente 2,7 1,51.1.1 - a stocurilor Num r rota ii = Costul vânz rilor/Stoc mediu 3,7 2,1

Num r zile de stocare = (Stoc mediu /Costulvânz rilor) x 365

98,9 177,8

1.1.2 - a debitelor clien i Vrc = (Sold mediu clien i /Cifra de afaceri) x365

44,1 65,1

1.2 - a creditelor-furnizori Vrf = (Sold mediu furnizori /Cifra de afaceri) x365

35,5 102,1

1.3 - a activelor imobilizate Vra = Cifra de afaceri /Active imobilizate 2,9 2,01.4 - a activelor totale Vrat = Cifra de afaceri/Active totale 1,4 0,9V. GRADUL DE ÎNDATORARE

Gî = (Capital împrumutat** /Capital angajat) x100

8,1 9,2

Gî = (Capital împrumutat/Capital propriu) x100

8,8 10,1

*Capitalul angajat este format din capital propriu + capital împrumutat.** Capital împrumutat = datorii ce trebuie pl tite într-o perioad mai mare de un an.

52

1. Lichiditatea curent a întreprinderii, de i în sc dere de la un an la altul, poate fiapreciat corespunz toare, nivelul indicatorului fiind supraunitar în cei doi ani supu i analizei.De inerea de c tre întreprindere a unui volum ridicat de stocuri, conduce la înregistrarea unuinivel necorespunz tor al lichidit ii imediate. Astfel, pe termen scurt, în cei doi ani analiza iîntreprinderea nu avea posibilitatea s fac fa datoriilor scadente decât într-o propor ierelativ redus .

2. Solvabilitatea înregistrat în anul N-1 poate fi apreciat corespunz tor,întreprinderea având posibilitatea s i finan eze în propor ie de 71,3% obliga iile de plat dinresurse proprii. Indicatorul înregistreaz o evolu ie necorespunz toare în anul N, când asist mla reducerea cu aproape 14% a ponderii capitalului propriu în total resurse, pe seama cre teriiponderii capitalului str in cu 43,2%.

3. Profitabilitatea poate fi apreciat c înregistreaz limite normale doar în anulN-1, întrucât în anul N, asist m la o majorare a stocurilor pe seama reducerii vânz rilor, cuconsecin e nefavorabile asupra dimensiunii masei profitului i implicit asupra indicatorilor deprofitabilitate.

4. Viteza de rota ie a stocurilor apreciem c este sc zut în cei doi ani,înregistrându-se un num r redus de rota ii (3,7 în anul N-1 i 2,1 în anul N) în condi iilecre terii num rului de zile de stocare de la 98,9 în anul N-1 la 177,8 în anul N. În ce prive teviteza de rota ie a debitelor clien i i creditelor - furnizori, apreciem c este redus ,întreprinderea reu ind s i încaseze clien ii în anul N-1 în medie la 44,1 zile i s achitefurnizorii în medie la 35,5 zile. În anul N, situa ia s-a înr ut it, în sensul c debitele-clien isunt încasate în medie la 65,1 zile iar furnizorii sunt achita i în medie la 102,1 zile.

5. Rota ia activelor de i în sc dere de la un an la altul, poate fi consideratnormal pentru o întreprindere cu activitate productiv .

6.Gradul de îndatorare al întreprinderii este sc zut în cei doi ani analiza i, ceea cedemonstreaz ponderea mic de inut de datoriile pe termen lung în resursele proprii,predominând îns datoriile curente care cu greu sunt onorate de întreprindere din lipsde lichidit i.

Întreb ri recapitulative1. Prezenta i semnifica ia indicatorilor privind structura activelor, datoriilor i

capitalurilor proprii.2. Defini i indicatorii prin care se exprim situa ia financiar a unei entit i

economice.3. Explica i starea de echilbru financiar a unei entit i economice.4. Prezenta i conceptul de pozi ie financiar i identifica i posibilit i de îmbun ta ire

a pozi iei financiare a unei entit i economice.

53

Capitolul IV. Analiza i diagnosticul echilibrului financiar

Obiective:- cunoa terea modalit ii de întocmire a bilan ului financiar- în elegerea conceptului de echilibru financiar- cunoa terea modalit ilor de calcul i analiz a indicatorilor prin care se exprimechilibrul financiar- în elegerea semnifica iei analizei func ionale a bilan ului

Cuvinte cheie:- bilan financiar- bilan func ional- echilibru financiar- rate de echilibru financiar

Rezumat:

Abordarea financiar a bilan ului are ca scop stabilirea de egalit i corela iiîntre necesit i i posibilit ile de finan are ale întreprinderii. În acest sens, posturile bilan ieresunt grupate în categorii omogene, dup gradul lor de lichiditate (posturile din activulbilan ier) i dup gradul de exigibilitate (posturile din pasivul bilan ier).

Con inut:

4.1 Aspecte privind echilibrul financiar. Bilan ul financiar instrument de analiz ast rii de echilibru a întreprinderii.

Modelul19 bilan ului financiar poate fi redat astfel:

ACTIV (UTILIZ RI) PASIV (RESURSE)I. ACTIVE REALE NETE CU

LICHIDITATE MAI MARE DE 1AN

1. Active imobilizate nete2. Active circulante cu lichiditate

mai mare de 1 an3. Conturi de regularizare i

asimilate cu lichiditate mai marede 1 an

I. PASIVE REALE CU EXIGIBILITATE MAIMARE DE 1 AN

1. Capitaluri proprii2. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli cu

exigibilitate mai mare de 1 an3. Conturi de regularizare i asimilate cu

exigibilitate mai mare de 1 an

II. ACTIVE REALE NETE CULICHIDITATE MAI MIC DE 1AN

1. Stocuri i produc ie în curs de

II. PASIVE REALE CU EXIGIBILITATE MAIMIC DE 1 AN

1. Datorii financiare cu exigibilitate mai mic de1 an

19 Grandguillot B., Grandguillot F. Analyse financiere , Editura Gaulino, Paris, 1998, pag.92.

54

execu ie2. Crean e cu lichiditate mai mic

de 1 an3. Investi ii financiare pe termen

scurt, casa i conturi la b nci

2. Datorii de exploatare cu exigibilitate mai micde 1 an

3. Datorii în afara exploat rii cu exigibilitate maimic de 1 an

4. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli cuexigibilitate mai mic de 1 an

Bilan ul financiar poate fi analizat pe orizontal , din punct de vedere al celor doui care îl compun, respectiv::

- partea de sus, format din resurse permanente i utiliz ri permanente, reflectstructura financiar prin stabilitatea elementelor care-o compun, respectivechilibrul financiar pe termen lung;

- partea de jos, format din resurse temporare, necesare finan rii utiliz rilortemporare, reflectând echilibrul financiar pe termen scurt.

Pornind de la un anumit echilibru între resurse i utiliz ri, bilan ul financiar pune îneviden dou principii ale finan rii: utiliz rile permanente s fie acoperite din resursepermanente iar utiliz rile temporare s fie finan ate din resurse temporare. Nerespectareaacestor dou reguli de finan are va determina o situa ie de dezechilibru financiar.

4.2. Analiza echilibrului financiar pe baza corela iei fondul de rulment-necesar defond de rulment -trezorerie net

În cadrul analizei echilibrului financiar al întreprinderii, una dintre corela iileimportante o constituie cea dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment i trezorerianet .

Fondul de rulment reprezint un concept des utilizat de c tre anali tii financiariîntrucât permite aprecierea condi iilor echilibrului financiar. Echilibrul financiar rezult dincompara ia între lichidit i (perioada necesar transform rii activelor în bani) i exigibilitatearesurselor, respectiv, respectarea regulii tradi ionale a echilibrului financiar potrivit c reiautiliz rile trebuie s fie finan ate din resursele r mase la dispozi ia întreprinderii o perioad detimp egal cu durata de via a acestor utiliz ri. Aceast regul de pruden poate fiîndeplinit atunci când se constituie o marj de securitate (siguran ) denumit fond derulment, reprezentat de excedentul capitalurilor permanente fa de totalul imobiliz rilor însum brut sau excedentul activelor circulante în raport cu datoriile pe termen scurt.

Modelul de calcul al fondului de rulment (FR) este urm torul:FR = Capitaluri permanente Active imobilizate

Pe parcursul mai multor exerci ii financiare, fondul de rulment poate înregistraurm toarele evolu ii:

55

VARIA IE PROVENIEN EFECTECRE TEREAFONDULUI DERULMENT

+ RESURSE STABILE- UTILIZ RI STABILE

Îmbun irea situa iei financiare aîntreprinderii cu condi ia ca majorareafondului de rulment s nu provin numaidintr-o datorie pe termen lung

DIMINUAREAFONDULUI DERULMENT

+ UTILIZ RI STABILE- RESURSE DURABILE

Reducerea marjei de siguran aîntreprinderii care poate fi îns consecin afinan rii unor investi ii rentabile

FOND DERULMENTCONSTANT

STABILITATEARESURSELORDURABILE I AUTILIZ RILORDURABILE

Men inerea temporar la aceea i parametriia activit ii întreprinderii

Necesarul de fond de rulment

Ciclul de exploatare al întreprinderii cuprinde opera iuni de achizi ii, produc ie ivânz ri care creeaz dou categorii de fluxuri:

- fluxuri reale: materii prime i materiale, produse finite, m rfuri, etc;- fluxuri financiare: pl i i încas ri.Perioada între cump ri, produc ie i vânz ri antreneaz constituirea de stocuri iar

decalajul în timp dintre fluxurile reale i fluxurile financiare d na tere datoriilor i crean elor:- durata între cump ri i pl i creeaz datorii;- durata între vânz ri i încas ri creeaz crean e.Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezint partea din necesarul de exploatare care

nu este asigurat din resursele de exploatare:

NFR = Necesarul de finan are a exploat rii Resursele de finan are ale exploat rii(Active de exploatare-minus disponibilit i) - (Datorii de exploatare)

sauNFR = Active circulante (minus disponibilit i b ne ti) Datorii curente

Acest indicator este expresia realiz rii echilibrului financiar pe termen scurt, dintrenecesarul i resursele curente.

Trezoreria net sau trezoreria la un moment dat permite determinarea echilibruluifinanciar între fondul de rulment i necesarul de fond de rulment:

Trezoreria net = FR NFRsau

FR = NFR + Trezoreria net

56

Dac :- FR este superior NFR, înseamn c întreprinderea dispune de o trezorerie pozitiv

(excedent de trezorerie), adic dispune de lichidit i care îi permit atât rambursareadatoriilor, acordarea de împrumuturi ter ilor i/sau efectuarea de plasamente pepia a financiar-monetar ;

- FR este inferior NFR, înseamn c întreprinderea are o trezorerie negativ (deficitde trezorerie), fiind nevoit s apeleze la împrumuturi i credite bancare pentrufinan area în întregime a necesarului de fond de rulment.

Trezoreria net mai poate fi determinat ca diferen între valorile disponibile idatoriile bancare pe termen scurt, astfel:

Trezoreria net = Disponibilit i b ne ti i investi ii financiare pe termen scurt Credite detrezorerie

Pentru exemplificarea modului de calcul a celor trei indicatori, presupunem c bilan ulsimplificat al întreprinderii la 31 decembrie anul N se prezint astfel:

57

1. Active imobilizate total, din care:

8.667.225 1. Resurse stabile 13.163.457

-Imobiliz rinecorporale

9.816 - Capitaluri proprii 11.957.221

-Imobiliz ricorporale

8.400.904 - Datorii financiarepe termen lung

1.206.236

-Imobiliz ri financiare 256.505

2. Activecirculante deexploatare, din care:

10.866.409 2. Datorii deexploatare

6.888.907

- Stocuri 7.713.767 - Crean e 3.152.642

3. Casa i conturi lanci

971.929 3. Datorii în afaraexploat rii

390.886

4. Datorii detrezorerie

62.313

TOTAL 20.505.563 TOTAL 20.505.563

FR= Resurse stabile Active imobilizateFR = 13.163.457 8.667.225 = 4.496.232 mii leiNFR = Active circulante (minus disponibilit i b ne ti) Datorii curenteNFR = 10.866.409 7.342.106 = 3.524.303 mii leiTrezoreria net = FR NFRTrezoreria net = 4.496.232 3.524.303 = 971.929 mii lei

Se constat c întreprinderea înregistreaz la finele exerci iului financiar N excedent detrezorerie în sum de 971.929 mii lei ceea ce înseamn c dispune de lichidit i pentrurambursarea datoriilor, acordarea de împrumuturi ter ilor i/sau efectuarea de plasamente.

4.3. Analiza crean elor i datoriilor în sistemul echilibrului financiar

În vederea realiz rii echilibrului financiar întreprinderea trebuie s urm reascevolu ia raportului crean e-obliga ii i modific rile pe care varia ia nivelului activit ii leaduce acestui raport.

Condi iile actuale impun ca derularea contractelor economice s implice rela ii decredit comercial i nu decont ri imediate. Din acest considerent, unul dintre obiectivele

58

analizei financiare este de a urm ri evolu ia raportului crean e-datorii în scopul de a constataîn ce m sur întreprinderea are posibilitatea ca din crean ele pe care le înregistreaz s iacopere datoriile pe termen scurt.

Pentru a reflecta influen a nivelului activit ii asupra evolu iei raportului crean e-datorii,acesta se analizeaz prin referire la cifra de afaceri.

- lei-Indicatori Anul N-1 Anul N Abateri )(± %

Cifra de afaceri 22.716.424 17.683.325 - 5.033.099 77,8Crean e 2.742.587 3.152.642 + 410.055 114,9

Datoriicurente

3.623.266 7.874.407 + 4.251.141 217,3

Raportulcrean e/datorii

0,76 0,40 - 0,36 52,6

Se constat c în cei doi ani supu i analizei, raportul crean e-obliga ii este subunitar,ceea ce atest c întreprinderea nu a avut posibilitatea s i acopere în întregime datoriile dincrean ele pe care le avea de încasat (numai în propor ie de 76% în anul N 1 i respectiv de40% în anul N). Aceasta se explic pe de o parte prin faptul c indicele de cre tere aldatoriilor este superior celui înregistrat de crean e (217,3% fa de 114, 9%) iar pe de altparte, prin aceea c nivelul ambilor indici de cre tere este net superior celui înregistrat de cifrade afaceri în perioada analizat .

Corela ia crean e-datorii poate fi analizat i prin prisma duratei de recuperare a crean elori respectiv duratei de achitare a datoriilor prin intermediul cifrei de afaceri. Cei doi

indicatori se calculeaz astfel:

- Perioada de recuperare a crean elor (Di) = (Crean e/Cifra de afaceri) x 365

- Perioada de folosire a resurselor atrase (Df) == (Datorii curente/Cifra de afaceri) x 365

Pe baza informa iilor din tabelul de mai jos se poate determina nivelul celor doiindicatori.

Indicatori Anul N-1 Anul N Diferen e ( ± )Perioada de recuperare acrean elor (zile)

44,1 65,1 + 21

Perioada de folosire a resurseloratrase (zile)

58,2 162,5 + 104,3

59

Nivelul celor doi indicatori înregistreaz cre teri de la anul N-1 la anul N, ceea ceînseamn o încetinire a timpului de recuperare a crean elor în medie cu 21 zile pe fondulcre terii perioadei de folosire a resurselor atrase în medie cu 104,3 zile. De i situa ia nupoate fi considerat normal , pe perioada analizat se constat c durata de imobilizare acrean elor este mai mic decât durata de achitare a obliga iilor, ceea ce constituie un aspectfavorabil asupra echilibrului financiar al întreprinderii realizat prin prisma raportuluicrean e-datorii.

4.4. Analiza ratelor de echilibru financiar

Ratele de echilibru financiar sunt expresia realiz rii echilibrului financiar pe termen lung iscurt al întreprinderii, eviden iind existen a sau insuficien a fondului de rulment,necesarului de fond de rulment i a trezoreriei nete. În practica de specialitate se utilizeazcu prec dere urm toarele rate:

a) Rata de finan are a activelor imobilizate (Rfi) sau rata fondului de rulment,eviden iaz condi iile de finan are ale imobiliz rilor, exprimând în termenirelativi un indicator echivalent celui de fond de rulment în valoare absolut :

Rfi = Capital angajat/Active imobilizate

O valoare supraunitar a indicatorului semnific faptul c ansamblulimobiliz rilor este finan at din resursele durabile. Cre terea valorii raportului indic oameliorare a structurii de finan are în timp ce diminuarea raportului exprim o deteriorare astructurii de finan are a întreprinderii.

De asemenea, poate fi determinat o rat referitoare la finan area proprie aimobiliz rilor denumit rata de finan are a capitalurilor proprii sau rata fondului de rulmentpropriu (Rfcp):

Rfcp = Capitaluri proprii/Active imobilizate

Indicatorul trebuie s înregistreze m rimi supraunitare.

b) Rata de finan are a activelor curente (Rfac), reflect propor ia în care fondul derulment contribuie la finan area activelor curente:

Rfac = Fond de rulment /Active curente

În mod similar poate fi determinat i rata de finan are a stocurilor (Rfs) carereflect propor ia în care fondul de rulment contribuie la finan area stocurilor:

60

Rfs = Fond de rulment/Stocuri

Dac fondul de rulment reprezint circa 2/3 din totalul stocurilor, se poate aprecia c existo acoperire normal a acestora.

c) Rata autonomiei financiare (Raf) eviden iaz gradul de dependen financiar aîntreprinderii fa de ter i:

Raf = Capitaluri proprii/Capitaluri angajate

Se apreciaz c pentru asigurarea autonomiei financiare a întreprinderii, capitalurileproprii trebuie s reprezinte cel pu in jum tate din capitalul angajat (capital propriu + datoriice trebuie pl tite într-o perioad mai mare de un an).

Ratele de echilibru financiar calculate pentru întreprindere sunt redate în tabelulurm tor:

Nr.crt.

Indicatori AnulN 1

AnulN

1. Rata de finan are a activelor imobilizate 1,6 1,52. Rata de finan are a capitalurilor proprii 1,5 1,43. Rata de finan are a activelor curente* - 0,44. Rata de finan are a stocurilor* - 0,65. Rata autonomiei financiare 0,92 0,91

* s-au calculat numai pentru anul N

Se constat c în cei doi ani supu i analizei este asigurat echilibrul pe termen lung, atâtrata de finan are a activelor imobilizate cât i cea a capitalurilor proprii fiind supraunitare.

În anul N activele curente sunt finan ate în propor ie de 40% iar stocurile în propor iede 60% pe seama fondului de rulment, situa ie considerat ca fiind corespunz toare.

În ce prive te rata autonomiei financiare, aceasta înregistreaz valori ridicate peparcursul perioadei analizate, situându-se mult peste limita considerat normal (0,5), ceea ceînseamn c întreprinderea dispune de o autonomie financiar ridicat .

4.5. Analiza func ional a situa iei financiare

Analiza se realizeaz pe baza bilan ului func ional ob inut în urma clasific riiposturilor bilan iere în grupe omogene dup destina ia lor (resurse i utiliz ri), inându-seseama de cele trei activitati de baz ale întreprinderii: finan are, investi ii i exploatare. Resursele se grupeaz în:

61

- resurse stabile, cu rol de finan are a întreprinderii: capitaluri proprii, amortiz ri iprovizioane pentru deprecierea elementelor de activ, provizioane pentru riscuri icheltuieli, datorii financiare.

- pasive circulante, reprezentate de diverse datorii legate de ciclul de exploatare.Aceste resurse servesc pentru finan area urm toarelor utiliz ri:- active stabile (investi ii);- active circulante (bunuri i crean e legate de activitatea de exploatare).Bilan ul func ional se întocme te pe baza bilan ului contabil înainte de repartizarearezultatului i are rolul de a:a) aprecia structura financiar a firmei;b) evalua necesit ile financiare i tipul de resurse de care dispune întreprinderea;c) determina echilibrele între resurse i utiliz ri;d) calcula marja securit ii financiare a întreprinderii;e) permite luarea de decizii privind strategia de viitor a întreprinderii.

Structura bilan ului func ional se prezint astfel:

ACTIVE (UTILIZ RI) PASIVE ( RESURSE)I. ACTIVE STABILE

* Imobiliz ri necorporale* Imobiliz ri corporale* Imobiliz ri financiare

I. RESURSE STABILE* Capitaluri proprii* Amortiz ri i provizioane pentrudeprecieri* Provizioane pentru riscuri icheltuieli* Datorii financiare

II. ACTIVE CIRCULANTE* Active circulante deexploatare* Active circulante în afaraexploat rii* Active de trezorerie

II. PASIVE CIRCULANTE* Datorii de exploatare* Datorii în afara exploat rii* Pasive de trezorerie

Pe baza bilan ului func ional se poate determina fondul de rulment func ional, calculat cadiferen între resursele stabile i utiliz rile stabile.

4.5.1. Aplica ie privind analiza func ional a situa iei financiare

Presupunem c bilan ul contabil simplificat înainte de repartizarea profitului se prezintastfel:

62

- lei-ACTIV Sume PASIV Sume1. Active imobilizate- imobiliz rinecorporale- imobiliz ri corporale- imobiliz ri financiare2. Stocuri3. Crean e4. Casa i conturi la

nci

8.667.225 9.816

8.400.904 256.505 7.713.767

64229

1. Capital socialsubscris v rsat

2. Rezerve3. Rezultatul net

al exerci iului4. Datorii

financiare totaldin care:pe termen lung

5. Datorii fa defurnizorii debunuri

6. Datorii fa defurnizorii deimobiliz ri

7. Datorii detrezorerie

10.116.685

1 .840.536 1.543.583

3.512.061

1.206.236 2.712.886

390.886

388.926

TOTAL 20.505.563 TOTAL 20.505.563

Bilan ul func ional al întreprinderii la 31 decembrie anul N se prezint astfel:

63

UTILIZ RI STABILEActive

imobilizate total, dincare:- imobiliz ri

necorporale- imobiliz ri corporale- imobiliz ri financiare

ACTIVECIRCULANTE DEEXPLOATARE, dincare:

- Stocuri- Crean e- Casa i conturi la

nci

8.667.225

9.816

8.400.904 256.505

11.838.338

7.713.7673.152.642 971.929

RESURSESTABILE

-Capitaluri proprii- Datorii

financiare petermen lung

2. Datorii deexploatare

3. Datorii în afaraexploat rii

4. Datorii detrezorerie

13.163.457

11.957.221

1.206.236

6.888.907

390.886

62.313

TOTAL 20.505.563 20.505.563

Pe baza bilan ului întocmit determin m fondul de rulment func ional (FRF) dupurm toarea rela ie:

FRF = Resurse stabile Utiliz ri stabileFRF = 13.163.457 8.667.225 = 4.496.232 lei.

Se constat c întreprinderea dispune de suficiente resurse pe termen lung necesarefinan rii imobiliz rilor.

Întreb ri recapitulative:1. Prezenta i con inutul bilan ului financiar i motiva i necesitatea întocmirii i

analizei acestuia.2. Interpreta i semnifica ia indicatorilor: fond de rulment; necesar de fond de

rulment; trezorerie net .3. Preciza i obiectivele analizei crean elor i datoriilor în sistemul echilibrului

financiar.4. Prezenta i con inutul bilan ului func ional i motiva i necesitatea întocmirii i

analizei acestuia.

64

Capitolul V. Analiza modific rilor pozi iei financiare a entit ii economice pe bazasitua iei fluxurilor de trezorerie

Obiective:- însu irea cuno tin elor legate de fluxurile de numerar degajate din activit ile

desf urate de entitatea economic- cunoa terea modalit ilor de determinare a fluxurilor de numerar prin metoda

direct i indirect- interpretarea rezultatelor ob inute privind capacitatea firmei de a degaja numerar

din activitatea pe care o desf oar

Cuvinte cheie:- flux de numerar din activitatea de exploatare- flux de numerar din activitatea de finan are- flux de numerar din activitatea de investi ii

Rezumat:

Standardul Interna ional de Contabilitate IAS 7 prevede obligativitatea întreprinderilorde a întocmi situa ia fluxurilor de numerar ca parte integrat a situa iilor financiare care oferutilizatorilor de situa ii financiare informa ii necesare pentru evaluarea capacit iiîntreprinderii de a genera numerar (disponibilit i b ne ti i depozite bancare la vedere) iechivalente de numerar (investi ii financiare pe termen scurt u or convertibile într-o sumprestabilit în numerar) precum i necesit ile întreprinderii de a utiliza acele fluxuri denumerar.

Situa ia fluxurilor de numerar împreun cu restul situa iilor financiare oferutilizatorilor informa ii privind modificarea activului net al unei întreprinderi i structura safinanciar , inclusiv lichiditatea i solvabilitatea sa.

Con inut: Fluxurile de numerar se clasific pe trei categorii de activit i: exploatare; investi ii;

finan are.Fluxurile de numerar rezultate din activitatea de exploatare reprezint un indicator

important în aprecierea întreprinderii de a genera suficient numerar necesar ramburs riiîmprumuturilor i a celorlalte datorii, men inerii capacit ii de func ionare a întreprinderiipentru a pl ti dividende i a face noi investi ii, f a recurge la surse externe de finan are.

Fluxurile de numerar din activit i de investi ii ofer informa ii privind cheltuielileefectuate de întreprindere în vederea procur rii de resurse menite a genera venituri i fluxuride numerar în viitor.

Fluxurile de numerar din activit i de finan are ofer informa ii privind estimareaviitoare de fluxuri de numerar din partea finan atorilor întreprinderii.

IAS 7 i OMFP 1752/2005 prev d c fluxurile de numerar degajate din activitateade exploatare a întreprinderii pot fi determinate prin dou metode:

65

a) metoda direct , prin care sunt prezentate încas rile i pl ile în numerar legate deactivitatea de exploatare;

b) metoda indirect , pornindu-se de la rezultatul net al exerci iului, ajustat cuefectele modific rilor capitalului circulant i a altor elemente nemonetare(amortiz ri, provizioane, impozite amânate, etc.).

Modelul situa iei fluxurilor de numerar oferit de IAS 7 i OMFP 1752/2005 la fineleexerci iului financiar este urm torul:

Situa ia fluxurilor de trezorerie la data de 31 decembrie an N

A. Metoda directFluxuri de numerar din activit i de exploatare:

încas ri în numerar din vânzarea de bunuri i prestarea de servicii;încas rile în numerar provenite din încasarea de redeven e, onorarii,

comisioane i alte venituri;pl ile în numerar c tre furnizorii de bunuri i servicii;pl ile în numerar c tre i în numele angaja ilor;încas rile i pl ile în numerar ale unei societ i de asigurare pentru

prime i desp gubiri, anuit i i alte beneficii din poli e de asigurare;pl ile în numerar sau restituiri de impozite pe profit doar dac nu pot fi

identificate în mod specific cu activit ile de investi ii i de finan are;încas rile i pl ile în numerar provenite din contracte încheiate în

scopuri de plasament sau de tranzac ionare.

Fluxuri de numerar din activit i de investi ii:pl ile în numerar pentru achizi ionarea de terenuri i alte active

corporale, necorporale i alte active pe termen lung;încas rile de numerar din vânzarea de terenuri i cl diri, instala ii i

echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;pl ile în numerar pentru achizi ia de instrumente de capital propriu i de

crean ale altor întreprinderi i interesele în asocierile înparticipa ie;

încas rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu i decrean ale altor întreprinderi i interesele în asocierile înparticipa ie;

avansurile în numerar i împrumuturile efectuate c tre alte p i; încas rile în numerar din rambursarea avansurilor i împrumuturilor

efectuate c tre alte p i.

Fluxuri de numerar din activit i de finan are:

66

a) venituri în numerar din emisiunea de ac iuni i alte instrumente decapital propriu;

b) pl ile în numerar c tre ac ionari pentru achizi ia sau r scump rareaac iunilor proprii;

c) veniturile în numerar din emisiunea de obliga iuni, bonuri de tezaur,credite, ipoteci i alte împrumuturi;

d) ramburs rile în numerar ale unor sume împrumutate;e) pl ile în numerar ale locatorului pentru reducerea obliga iilor legate

de o opera iune de leasing financiar.Fluxuri de numerar totalNumerar la începutul perioadeiNumerar la finele perioadei

Metoda indirectFluxuri de numerar din activit i de exploatare

rezultat net;modific rile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;ajust ri pentru elementele nemonetare i alte elemente incluse la

activit ile de investi ii sau de finan are.

Fluxuri de numerar din activit i de investi ii:pl ile în numerar pentru achizi ionarea de terenuri i alte active

corporale, necorporale i alte active pe termen lung;încas rile de numerar din vânzarea de terenuri i cl diri, instala ii i

echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;pl ile în numerar pentru achizi ia de instrumente de capital propriu i

de crean ale altor întreprinderi i interesele în asocierile înparticipa ie;

încas rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu ide crean ale altor întreprinderi i interesele în asocierile înparticipa ie;

avansurile în numerar i împrumuturile efectuate c tre alte p i;încas rile în numerar din rambursarea avansurilor i împrumuturilor

efectuate c tre alte p i.

Fluxuri de numerar din activit i de finan are:a) venituri în numerar din emisiunea de ac iuni i alte instrumente de

capital propriu;

67

b) pl ile în numerar c tre ac ionari pentru achizi ia sau r scump rareaac iunilor proprii;

c) veniturile în numerar din emisiunea de obliga iuni, bonuri detezaur, credite, ipoteci i alte împrumuturi;

d) ramburs rile în numerar ale unor sume împrumutate;e) pl ile în numerar ale locatorului pentru reducerea obliga iilor

legate de o opera iune de leasing financiar.Fluxuri de numerar totalNumerar la începutul perioadeiNumerar la finele perioadei

Pentru exemplificarea modului de determinare a fluxurilor de numerar degajate dinactivit ile de exploatare, investi ii i finan are, pornim de la bilan ul diferen ial i contulde profit i pierdere al întreprinderii, astfel:

.Bilan

încheiat la data de 31 decembrie .........

- lei-Nr.rd.

Sold laînceputul

anului

Sold lasfâr itulanului

A BACTIVE IMOBILIZATE LAVALOAREA BRUT

1 9.930.711 11.652.625

- Amortizarea imobiliz rilornecorporale i corporale

2 -2.255.400 -2.985.400

A. ACTIVE IMOBILIZATE LAVALOAREA NET

3 7.675.311 8.667.225

B. ACTIVE CIRCULANTE 4 8.278.681 11.838.338I. STOCURI 5 5.394.375 7.713.767II. CREAN E 6 2.742.597 3.152.642III. INVESTI II FINANCIARE PETEMEN SCURT

7 0 0

68

IV. CASA I CONTURI LANCI

8 141.709 971.929

ACTIVE CIRCULANTETOTAL

(rd. 05 la 08)

9 8.278.681 11.838.338

C. CHELTUIELI ÎN AVANS 10 262.140 657.949

D. DATORII CE TREBUIEPL TITE ÎNTR-O PERIOADDE PÂN LA 1 AN, din care:

11 3.623.266 7.874.407

D1. FURNIZORI 2.214.415 4.948.507

D2.SALARIA I I ALTE DATORII SOCIALE I

FISCALE

910.380 1.940.400

D3. ALTE DATORIICURENTE

498.471 985.500

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE,RESPECTIV DATORII CURENTENETE (B+C-D-I)

12 4.917.555 4.621.880

F. TOTAL ACTIVE MINUSDATORII CURENTE (A+E)

13 12.592.866 13.289.105

G.DATORII CE TREBUIE PL TITE ÎNTR-OPERIOAD

MAI MARE DE 1 AN

14 1.005.238 1.206.236

H. PROVIZIOANE PENTRURISCURI I CHELTUIELI

15 108.209 125.648

I. VENITURI ÎN AVANS (rd. 17+18), din care:

16 0 0

-subven ii pentru investi ii 17 0 0- venituri înregistrate în Avans

18 0 0

J. CAPITAL I REZERVEI. CAPITAL (rd.20 la 22), din care: 19 10.116.685 10.116.685 - capital subscris nev rsat 20 0 0 - capital subscris v rsat 21 10.116.685 10.116.685II. REZERVE 22 1.362.734 1.840.536TOTAL CAPITALURI 23 11.479.419 11.957.221

69

Contul de profit i pierdere la 31 decembrie anul N

- lei-INDICATORI SUME

1. Cifra de afaceri, din care: 17.683.325 - Produc ia vândut 17.557.962 - Venituri din vânzarea m rfurilor 125.3632.Varia ia stocurilor (sold C) 2.777.7783. Alte venituri din exploatare (penalit i încasate) 418.583VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL (1+2+3) 20.879.6865a. Cheltuieli cu materiile prime i materialeleconsumabile

11.778.542

5b. Alte cheltuieli materiale 1.280.9195c. Cheltuieli cu energia i apa 808.8775d. Cheltuieli privind m rfurile 113.9186. Cheltuieli cu personalul 3.523.4877. Ajustarea valorii imobiliz rilor necorporale icorporale (cheltuieli)

624.102

8. Alt cheltuieli de exploatare, din care: 1.492.7848a. Cheltuieli cu alte impozite, taxe i v rs minte

asimilate 1.469.423

8b. Cheltuieli cu desp gubiri, dona ii, active cedate 23.361CHELTUIELI DE EXPLOATARE TOTAL 19.622.629

REZULTATUL DIN EXPLOATARE 1.257.0579. Venituri din dobânzi 30310. Alte venituri financiare 491.099TOTAL VENITURI FINANCIARE (9+10) 491.40211. Ajustarea valorii imobiliz rilor financiare (venituri) 17.44012. Cheltuieli privind dobânzile 293.78013.Alte cheltuieli financiare 541.408TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE 852.62814. REZULTATUL FINANCIAR (361.226)15. REZULTATUL CURENT 513.59116.Venituri extraordinare 58817.Cheltuieli extraordinare 36.37618. REZULTATUL EXTRAORDINAR (35.788)19.VENITURI TOTALE 21.371.67620. CHELTUIELI TOTALE 20.511.63321. REZULTATUL BRUT (PROFIT) 860.043

70

22. Impozitul pe profit 364.80223. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar înelementele de mai sus

-

24. REZULTATUL NET AL EXERCI IULUI(PROFIT)

495.241

Profitul brut al exerci iului financiar N este de 860.043 mii lei iar impozitul pe profit de364.802 mii lei i a fost integral achitat în anul N.

Modific rile produse în structura elementelor bilan iere ale întreprinderii în exerci iulfinanciar N sunt redate în tabelul urm tor:

- lei-Elemente Modific ri

(+-)Intr ri de

fluxuriIe iri defluxuri

Imobiliz ri la valoarea brut +1.721.914 1.721.914Amortizarea imobiliz rilornecorporale i corporale

- 730.000 730.000

Stocuri + 2.319.392 2.319.392Crean e clien i + 410.045 410.045Trezorerie +830.220 830.220Cheltuieli în avans + 395.809 395.809Furnizori + 2.734.092 2.734.092Salaria i i alte datorii + 1.517.049 1.517.049Datorii pe termen lung + 200.998 200.998Provizioane pentru riscuri icheltuieli

+ 17.439 17.439

Capital social - -Rezerve + 477.802 477.802TOTAL 5.677.380 5.677.380

Tabloul fluxurilor de trezorerie pentru exerci iul financiar N:

Fluxuri de numerar din activit i de exploatare(metoda indirect )Rezultatul contabil înainte de impozitare + 860.043+ Amortizarea imobiliz rilor + 730.000

71

+- Varia ia stocurilor -2.319.392+-Varia ia crean elor clien i - 410.045+-Varia ia cheltuielilor în avans - 395.809+-Varia ia furnizorilor + 2.734.092+-Varia ia altor datorii din exploatare + 1.517.049- Pl i privind impozitul pe profit - 364.802= Flux net de numerar din activit i deexploatare (I)

+ 2.351.136

Fluxuri de numerar din activit i de investi ii- Pl i privind achizi ia de imobiliz ri - 1.721.914= Fluxuri de numerar din activit i deinvesti ii (II)

- 1.721.914

Fluxuri de numerar din activit i de finan are+ Încas ri din împrumuturi bancare + 200.998= Fluxuri de numerar din activit i definan are (III)

+ 200.998

Flux de numerar net total + 830.220+ Numerar la începutul exerci iului financiarN

+ 141.709

= Numerar la sfâr itul exerci iului financiar N + 971.929

Se constat majorarea disponibilit ilor b ne ti ale întreprinderii în anul N din cele treiactivit i cu 830.220 mii lei.

Tabloul fluxurilor de trezorerie pentru exerci iul financiar N

- lei-Fluxuri de numerar din activit i de exploatare

(metoda direct )(+) Încas rile de la clien i (a) + 20.633.112(-) Pl i furnizori (b) - 11.900.453(-) Pl i personal (c) - 3.523.487(-) Alte pl i - 1.888.593(+) Alte încas ri (d) + 418.583

72

(-) Pl i TVA (e) - 1.023.224(-) Pl i impozit pe profit (f) - 364.802= Flux net de numerar din activit i de exploatare(I)

+ 2.351.136

Fluxuri de numerar din activit i de investi ii- Pl i privind achizi ia de imobiliz ri - 1.721.914= Fluxuri de numerar din activit i de investi ii (II) - 1.721.914

Fluxuri de numerar din activit i de finan are+ Încas ri din împrumuturi bancare + 200.998= Fluxuri de numerar din activit i de finan are(III)

+ 200.998

Flux de numerar net total + 830.220+ Numerar la începutul exerci iului financiar N + 141.709= Numerar la sfâr itul exerci iului financiar N + 971.929

Sumele din tabelul de mai sus, referitoare la activitatea de exploatare, s-au determinatpe baza informa iilor furnizate de bilan ul contabil, contul de profit i pierdere i alteinforma ii suplimentare, astfel:

a) Încas rile de la clien i s-au determinat pe baza rela iei:Si clien i + Vânz ri Sf clien i, în care:Si clien i = 2.742.597 leiSf clien i = 3.152.642 leiVânz ri = Venituri din vânz ri + TVA = 17.683.325 + (17.683.325 x 19 % )= 21.043.157

leiÎncas ri de la clien i = 2.742.597 + 21.043.157 3.152.642 = 20.633.112 leib) Pl ile c tre furnizori s-au determinat astfel:Sf furnizori la sfâr itul exerci iului N-1 + Achizi ii de la furnizori în cursul exerci iului N

Sf furnizori la finele exerci iului N (din bilan ), în care:Sf furnizori anul N-1 = 2.214.415 leiAchizi ii de la furnizori f TVA = Stocuri finale anul N + Consumuri de stocuri în

cursul exerci iului N Stocuri finale exerci iul N-1= 7.713.767 + 9.978.545 5.394.375 =12.297.937 lei

Achizi ii de la furnizori cu TVA = 12.297.937 + (12.297.937 x 19%) = 14.634.545 leiPl ile c tre furnizori = 2.214.415 + 14.634.545 4.948.507 = 11.900.453 lei.c) Pl ile c tre personal (din contul de profit i pierdere) = 3.523.487 leid) Alte pl i cuprind: cheltuielile cu alte impozite i taxe + desp gubiri, dona ii + varia ia

cheltuielilor în avans destinate exploat rii:Alte pl i = 1.469.423 + 23.361 +( 657.949 262.140) = 1.888.593 lei

Alte încas ri cuprind: alte venituri din exploatare (penalit i) + subven ii de exploatare +venituri în avans destinate exploat rii:

73

Alte încas ri = 418.583 lei (penalit i).Pl ile privind TVA = TVA colectat TVA deductibil

Pl ile privind TVA = (17.683.325 x 19% ) (12.297.937 x 19%) =3.359.832 2.336.608 = 1.023.224 lei.

Pl ile privind impozitul pe profit se determin astfel:Sf impozit profit exerci iul N-1+ Cheltuielile cu impozitul pe profit exerci iul N Sf impozitpe profit exerci iul NPl i impozit profit = 364.802 lei.

Întreb ri recapitulativePrezenta i structura situa iei fluxurilor de trezorerie.Argumenta i necesitatea întocmirii unei astfel de situa ii de

tre entitatea economic .Prezenta i principalele activit i de exploatare, finan are i

investi ii ale unei entit i economice cu scop lucrativ.

74

Capitolul VI. Conceptul de risc i posibilit i de diminuare a riscului

Obiective:

- identificarea principalelor categorii de riscuri cu care se confrunt entitateaeconomic

- cunoa terea procedeelor de evaluare a riscului economic, financiar i de faliment

- interpretarea riscului de faliment determinat prin metoda scorurilor

Cuvinte cheie:

- levier opera ional

- levier financiar

- metoda scorurilor

- insolven

- faliment

Rezumat:

Pân în prezent, riscul în afaceri a fost privit ca fiind un concept negativ. Interpretareapozitiv a riscului reflect o nou în elegere a leg turii dintre riscul bine gestionat iperforman a îmbun it . Riscurile la care este expus firma sunt considerat a fi continue. Elepot fi evaluate în termenii hazardului, nesiguran ei i oportunit ii, cât i prin prisma influen eipe care o au asupra nivelului performan elor i atingerii obiectivelor strategice.

Pentru a atinge obiectivul maximiz rii valorii ac iunilor, managerul financiar trebuie s ia înconsiderare dou concepte: riscul i rata de rentabilitate20. Fiecare decizie financiar prezintriscuri i rate de rentabilitate caracteristice. Toate deciziile financiare majore trebuie abordateîn termenii riscului a teptat, a ratei de rentabilitate a teptate i a impactului lor asupra valoriifirmei.

Con inut:

Într-o accep iune sintetic , riscul semnific variabilitatea rezultatelor sub presiunea factorilordin mediul în care firma î i desf oar activitatea. Riscul poate fi privit prin prisma unorevenimente incerte care ar putea influen a atingerea obiectivelor strategice, opera ionale ifinanciare ale firmei. Riscul este inerent în orice afacere. Dac volumul activit ii sau naturaacesteia pot fi diferite, riscul exist atât într-o firm de dimensiuni reduse, cât i în marilecompanii multina ionale. O firm î i asum riscuri cu scopul de a identifica oportunit ile demaximizare a valorii pentru ac ionarii s i21.

20 Gitman, J. Lawrence Principles of Managerial Finance, Harper & Row, New York, 1988, p. 21121 *** Enhancing Shareholder Wealth by Better Managing Business Risk, study 9, International Federation ofAccountants (IFAC), Financial and Management Accounting Commitee (FMAC), PricewaterhouseCoopers,iunie 1999, http://www.ifac.org/Store/ p. 6

75

Adesea este f cut distinc ie între risc i incertitudine. Riscul poate fi aplicat unei situa ii încare pot ap rea mai multe efecte posibile i exist o experien trecut relevant care spermit ob inerea unor statistici pentru previzionarea efectelor. Incertitudinea apare acolounde sunt mai multe efecte posibile dar statisticile anterioare nu permit previzionarea lor22.

Riscul poate fi împ it în dou componente majore23:

Ø riscul sistematic, respectiv riscul care afecteaz majoritatea firmelor;Ø riscul nesistematic, adic acela care afecteaz o anumit firm sau un grup restrâns

de firme.

Incertitudinea privind condi iile economice generale, cum ar fi rata dobânzii sau infla ia, esteun exemplu de risc sistematic. Aceste condi ii afecteaz majoritatea firmelor. O cre terenea teptat a infla iei afecteaz pl ile i costurile firmei privind diversele achizi ii, valoareaactivelor de inute i pre urile de vânzare ale produselor fabricate. Aceste for la care toatefirmele reac ioneaz reprezint esen a riscului sistematic.

În partea opus , o grev a angaja ilor unei mici companii petroliere poate afecta doar aceacompanie sau un num r redus de alte entit i (în general clien ii principali). Se poate afirmacu siguran c este pu in probabil s fie generate efecte pentru întreaga pia a petrolului. Unastfel de risc este considerat a fi nesistematic.

Ac ionarii i creditorii încredin eaz capitalul de care dispun firmelor deoarece caut s ob inbeneficii mai mare decât cele pe care le-ar ob ine din plasamente în obliga iuni emise de stat,plasamente care pot fi considerate lipsite de risc. Astfel, investitorii se a teapt ca managerii

dea dovad de spirit întreprinz tor, inova ional i vizionar, de dinamism, într-un cuvânt si asume riscuri. Dar riscurile asumate vor trebui s fie bine analizate iar managerii au sarcina

de a stabili un profil al riscului de firm , astfel încât chiar i atunci când firma ac ioneaz încondi ii riscante s fie cunoscute limitele de ac iune

Primul pas în identificarea riscului de firm este recunoa terea sensurilor în care seutilizeaz no iunea de risc24:

Ø riscul ca oportunitate este legat de rela ia care exist între risc i rata de rentabilitateteptat . Cu cât riscul este mai ridicat, cu atât rata de rentabilitate a teptat este mai

mare dar i ansele de a pierde sunt mai evidente. În acest context, managementulriscului presupune utilizarea unor tehnici care s maximizeze oportunit ile încontextul schimb rilor i constrângerilor mediului în care ac ioneaz firma;

Ø riscul ca hazard sau amenin are reflect în fapt viziunea pe care o au cel mai adeseamanagerii asupra acestui termen. Se refer la poten iale evenimente negative cum arfi pierderile financiare, frauda, diminuarea reputa iei, procesele etc. În acest context,managementul riscului presupune adoptarea unor tehnici manageriale care sdiminueze probabilitatea apari iei acestor evenimente negative f a crea costuriexcesive sau a paraliza întreaga firm ;

22 Drury, Colin Management and Cost Accounting, Chapman & Hall, London, 1992,23 Ross, A. Stephen; Westerfield, W. Randolph; Jaffe, Jeffrey Corporate Finance, Irwin McGraw-Hill, Boston,1996, p. 293-29424 *** Enhancing Shareholder Wealth by Better Managing Business Risk, study 9, International Federation ofAccountants (IFAC), Financial and Management Accounting Commitee (FMAC), PricewaterhouseCoopers,iunie 1999, http://www.ifac.org/Store/ p. 13-14

76

Ø riscul ca incertitudine, este o viziune mai academic asupra acestui termen. Se referla distribu ia tuturor efectelor, atât pozitive cât i negative. În acest context,managementul riscului caut s reduc dezacordurile dintre efectele anticipate i celeexistente.

Este un adev r universal c existen a riscului implic existen a e ecului. Nu toate tipurile deriscuri sunt identice i nici e ecurile nu au aceea i amploare. În fapt, e ecul poate ap rea dinmai mult motive, fiecare dintre ele având o importan aparte în managementul riscului25:

Ø primul motiv se refer la insuccesul controlului managerial;Ø cea de a doua categorie de motive cuprinde cazurile în care managerii î i asum

inten ionat anumite riscuri i pierd. Spre exemplu, fra ii Hunt de ineau 200.000.000uncii de argint în 1974, chiar înainte de sc derea dramatic a pre ului;

Ø cea de a treia posibilitate poate fi considerat mai subtil : firma î i asum anumiteriscuri care, privat, sunt optime managementul în elege i accept dimensiunileexpunerii dar suma riscurilor asumate nu sunt optime din punct de vedere social.Exemplele cel mai relevante sunt considerate a fi cele ale represiunii anilor 30 i aleeconomiilor i crizelor împrumuturilor din anii 80.

Anumite e ecuri financiare apar atunci când managerii nu în eleg riscurile asumate. Altelesunt asociate pur i simplu ghinionului. Dar cele mai importante situa ii apar atunci cândriscurile private au un aspect social adi ional.

În concluzie, putem spune c riscul poate fi considerat ca fiind varia ia valorilor reale fa devalorile medii sau fa de cele a teptate, varia ii datorate îns unor cauze întâmpl toare. Ositua ie este caracterizat ca riscant când exist anumite dubii cu privire la ob inerea unuirezultat preconizat.

6.1. Riscurile firmei secolului XXI i metode de evaluare a acestora

Literatura de specialitate identific , în principal, urm toarele categorii de riscuri26:

Ø riscul intern este acea categorie de risc la care este expus o firm ce î i are cauzeleîn interior;

Ø riscul extern, categorie de risc la care este expus orice firm , prin ac iunea unorfactori din mediul extern;

Ø riscul de neexecutare, este o form a riscului comercial care decurge din situa ia încare cump torul numai dore te (sau nu mai poate) s ridice o partid de m rfurideja contractat ;

Ø riscul de insolvabilitate este riscul care apare atunci când clientul, dup primirearfii, nu procedeaz la achitarea ei;

Ø risc de pre , apare datorit neconcordan ei în timp între momentul încas rii i pl ii;Ø risc ce decurge din varia ia costurilor de produc ie, adic riscul care apare atunci

când, dup fixarea pre ului în contract, se înregistreaz cre teri mari în costurile deproduc ie i care, în mod normal, nu pot fi transferate asupra clientului;

25 Haubrich, G. Joseph în articolul Risk Management and Financial Crises, februarie 2001,http://econpapers.hhs.se/article/fipfedcec/y_3A2001_3Ai_3Afeb1.htm26 Jucan, N. Cornel Managementul riscului în economia de pia , Casa de Pres i Editur Tribuna, Sibiu,2000, p. 9-12

77

Ø risc al cursului de schimb, rezult ca urmare a oscila iilor cursurilor valutare;Ø risc de transfer, este acea form a riscului datorat unor condi ii cu caracter

economic, financiar, valutar sau politic care pot limita posibilit ile de transfer alecapitalurilor dintr-o ar în alta;

Ø risc natural, ce provine din fenomene naturale;Ø risc asigurabil, categorie pentru care societ ile de asigurare î i iau r spunderea

garan iei;Ø risc social, cum ar fi demotivarea personalului, cre teri salariale insuportabile,

cultur organiza ional antieconomic etc.;Ø risc juridic, precum pierderea sau distrugerea m rfii, neîncasarea crean elor,

pierderea propriet ii, blocarea afacerii etc.;Ø riscul de firm 27 este cauzat de ac iuni în justi ie, greve. Succesul sau insuccesul

programelor de marketing, plasamente inoportune, contractarea de creditedezavantajoase, pierderea unor contracte majore i alte evenimente care au loc încadrul firmei;

Ø riscul de pia se refer la r zboi, infla ie, recesiuni i varia ii ale ratei dobânzii.

În condi iile economiei de pia , bazat pe competitivitate, activitatea oric rei firme esteexpus riscurilor, fiind foarte important ca aceasta s cunoasc limitele în care î i desf oaractivitatea sub amenin area riscurilor, deoarece cunoa terea impactului lor are un rol deosebitîn asigurarea echilibrului financiar. În acest sens, diagnosticul financiar complet nu se poaterealiza decât în cuplul celor dou axe de analiz : rentabilitate-risc. În concordan cu formelepe care le implic riscul în aceast perspectiv , managementul financiar se va preocupa deriscul economic (de exploatare), riscul financiar, riscul de faliment i riscul de portofoliu.Prezent m în continuare câteva aspecte esen iale în ceea ce prive te aceste categoriifundamentale de riscuri.

6.2 Analiza i diagnosticul riscului economic: levierul opera ional

Riscul economic evalueaz capacitatea firmei de a se adapta la timp i cu cel mai mic costposibil la varia iile mediului în care activeaz , respectiv exprim flexibilitatea rezultatului deexploatare. Rezultatul ob inut de firm este condi ionat de trei factori: costul produc iei,cantit ile vândute i pre ul de vânzare. Conform naturii activit ii firmei i pozi iei sale înmediu, rezultatul acesteia este, mai mult sau mai pu in, sensibil la evenimente precumcre terea tarifelor la energia electric sau combustibili, majorarea salariilor i a pre urilor lamateriile prime i materiale, intensificarea concuren ei, reducerea puterii de cump rare aconsumatorilor. Acest grad de sensibilitate determin caracteristica de risc a firmei.

Analiza sensibilit ii face posibil determinarea efectului pe care îl are modificarea unuifactor sau a mai multora asupra unui rezultatul final. O simpl analiz a punctului de echilibrunu este suficient în toate cazurile, atunci când se modific un factor ce influen eaz rezultatulfinal, simultan se mai pot schimba i al i factori care au acela i efect. În cele mai multe cazurieste îns util i/sau necesar s se determine, pe de o parte, m sura în care o situa ie sau unrezultat final este influen at de modificarea unor variabile, iar pe de alt parte, care esteimportan a variabilelor în func ie de efectele lor asupra rezultatului final. Analizele privind

27 Halpern, Paul; Weston, J. Fred; Brigham, F. Eugene Finan a manageriale, traducere, Ed. Economic ,Bucure ti, 1998, p. 493

78

sensibilitatea unor variabile la modific rile altora furnizeaz managerilor informa iisuplimentare cu privire la factorii critici, determinând profunzimea studiului lor28.

În acest context, o deosebit importan cap analiza cost-volum-profit. Pentru evaluareariscului economic i a gradului de sensibilitate a factorilor, managerul financiar poate efectua:

Ø analiza sensibilit ii ratei profitului în raport cu varia ia gradului de utilizare acapacit ii de produc ie;

Ø analiza sensibilit ii ratei profitului în raport ci varia ia pre ului de vânzare aprodusului;

Ø analiza sensibilit ii ratei profitului în raport cu varia ia duratei de via economic afirmei;

Ø analiza sensibilit ii cu ajutorul pragului de rentabilitate sau a punctului de echilibru.

În literatura de specialitate analiza cost-volum-profit este cunoscut ca prag de rentabilitate(a fost prezentat într-un subcapitol anterior) i urm re te dependen a rezultatelor firmei denivelul cheltuielilor i volumul vânz rilor. Este necesar ca managerii financiari29 s controlezepermanent pozi ionarea cifrei de afaceri fa de pragul de rentabilitate deoarece cunoa tereaacestei pozi ion ri face ca managementul firmei s fie capabil a- i exercita atributele învirtutea unor informa ii absolut necesare, în special, cele privind: nivelul de activitate la carenu se ob ine profit, nivelul de activitate care poate asigura profitul dorit, nivelul de activitatecorespunz tor profitului maxim.

Diagnosticul riscului economic este analiza i interpretat, cel mai adesea, din punctul devedere al efectului de levier de exploatare

Efectul de levier de exploatare (opera ional) (ELo), numit în general coeficient deelasticitate, m soar variabilitatea rezultatului de exploatare în raport cu cifra de afaceri, fiinddeterminat pe baza rela iei:

unde:

CA0 = cifra de afaceri ini ial (sau anterioar cre terii înregistrate); RE0 = rezultatul din exploatare corespunz tor nivelului CA0;

CA = varia ia absolut a m rimii cifrei de afaceri;RE = varia ia absolut a rezultatului din exploatare ca efect al modific rii cifrei de

afaceri; CAPR = cifra de afaceri pentru care rezultatul din exploatare realizat de firm este nul.

Valoarea efectului de levier de exploatare eviden iaz cu câte procente variaz rezultatul dinexploatare la o modificare cu un procent a cifrei de afaceri. . Din studiile statistice s-a dedus

firma este într-o situa ie:

28 Dijm rescu, Ion Managementul inteligen ei economice, Ed. Lumina Lex, Bucure ti, 1998, p. 20829 Gheorghi , Maria; Gortolomei, Valentina în articolul Analiza flexibilit ii i prezicerea insolvabilit iiîntreprinderii, publicat în revista Contabilitate i audit , nr. 8/1997

PRCACACA

CACA

RERE

ELo−

=∆

∆

=0

0

0

0

79

Ø instabil , când cifra de afaceri dep te pragul de rentabilitate cu mai pu in de 10%;Ø stabil , când cifra de afaceri dep te cu 10-20% pragul de rentabilitate;Ø confortabil , când cifra de afaceri dep te cu peste 20% pragul de rentabilitate;

6.3. Analiza i diagnosticul riscului financiar: levierul financiar

Riscul financiar caracterizeaz variabilitatea indicatorilor de rezultate, sub influen astructurii financiare a firmei, respectiv a gradului de îndatorare. Întrebarea care se puneconst în a ti dac afacerea propus ofer un risc bun i dac beneficiile posibile justificvolumul capitalurile ce trebuie angajate. Capitalurile angajate includ capitalurile proprii icapitalurile împrumutate, deosebirea fundamental dintre cele dou fiind costul pe care îlgenereaz .

Analiza variabilit ii profitului net, generat de politica de finan are a firmei, reprezint unaspect primordial al riscului financiar care, prin implica iile sale, suscit interesul ac ionarilor.Evaluarea riscului financiar poate fi f cut prin metoda pragului de rentabilitate financiar iefectul de levier financiar.

Levierul financiar arat gradul în care sunt utilizate de c tre firm surse de finan are cucosturi fixe (împrumuturi, leasing i ac iuni preferen iale)30. El descrie influen a favorabilsau nefavorabil pe care o are utilizarea fondurilor împrumutate asupra rentabilit iicapitalurilor proprii ale firmei. Aceast influen este generat de faptul c cheltuielile cudobânda sunt fixe. Variabilele implicate în determinarea levierului financiar sunt: capitalulfinanciar, activul economic, rentabilitatea economic , costul împrumutului. Rata rentabilit iifinanciare va fi determinat conform urm toarei rela ii31:

CiDDCRreRrf ×−+×

=)( sau

CDiRreRreRrf )( −+=

unde: Rrf = rata rentabilit ii financiare; Rre = rata rentabilit ii economice; C = capitaluri proprii; D = volumul creditelor; i = rata dobânzii;

=CD levierul financiar;

=−CDi)(Re efectul de levier financiar.

În func ie de raportul care exist între rata rentabilit ii economice i rata dobânzii, efectul delevier financiar va fi pozitiv sau negativ, adic apelarea la credite bancare va conduce lacre terea sau diminuarea rentabilit ii financiare. Astfel:

30 Hoan , Nicolae Finan ele firmei, Ed. Economic , Bucure ti, 2003, p. 34231 Teulié, Jacques Analyse financière de l entreprise, Éditions Dalloz, 1996, p. 152

80

a) dac Rre > i, apelarea la capitaluri împrumutate va conduce la cre terea rentabilit iifinanciare deoarece efectul de levier financiar va fi pozitiv i va reveni ac ionarilor(Rrf > Rre). În acest caz, firma va avea interesul s utilizeze cât mai multeîmprumuturi pentru a beneficia de efectul de levier financiar îns pân în limitariscului de insolvabilitate;

b) dac Rre = i, apelarea la credite nu va avea nici un efect asupra rentabilit iifinanciare, nivelul fiind egal cu cel al rentabilit ii economice (Rrf = Rre);

c) dac Rre < i, contractarea unor împrumuturi noi va conduce la reducerea rateirentabilit ii financiare (Rrf < Rre), efectul de levier financiar fiind negativ. În acestcaz, activitatea firmei este ineficient i va conduce treptat la decapitalizarea sa.

Analiza efectului de levier financiar este similar cu cea a efectului de levier de exploatare,de aceast dat urm rindu-se cuantificarea rezultatului curent în raport cu evolu ia cifrei deafaceri. Rela ia de calcul este urm toarea:

unde:

CA0 = cifra de afaceri ini ial (sau anterioar cre terii înregistrate); RC0 = rezultatul curent corespunz tor nivelului CA0;

CA = varia ia absolut a m rimii cifrei de afaceri;RC = varia ia absolut a rezultatului curent ca efect al modific rii cifrei de afaceri;

PRAC ′ = cifra de afaceri pentru care rezultatul curent realizat de firm este nul,determinat potrivit rela iei (pragul de rentabilitate financiar ):

vDOBCFAC PR −

+=′

1

unde:

DOB = respectiv cheltuielile anuale cu dobânzile pe care firma le pl te te în contulcreditelor contractate pentru desf urarea procesului de produc ie (nu se face distinc ie întrecreditele curente i cele de investi ie).

6.4. Diagnosticul riscului de faliment: metoda scorurilor.

Predic ia riscului de faliment constituie piatra de încercare a oric rui analist financiar.Complexitatea aspectelor pe care le implic conceptul de risc de faliment explic i varietateametodelor i instrumentelor de diagnosticare, de analiz a acestuia, dintre care amintim:analiza lichiditate-exigibilitate, analiza func ional , analiza prin rate, analiza dinamic etc.Investigarea clasic prin aceste metode permite eviden ierea performan elor trecute ale firmei,chiar i a riscurilor de exploatare, financiare, de îndatorare etc., informând în mic m sur

PRACCACA

CACA

RCRC

Lf′−

=∆

∆

=0

0

0

0

81

asupra viitorului acesteia i neevaluând global riscul de faliment. Ca o reac ie la acesteneajunsuri, cercet torii i organismele financiare interna ionale s-au preocupat de elaborareaunei metode de predic ie a riscului de faliment, denumit metoda scorurilor. Idea central cea stat la baza construc iei acestui model a fost separarea firmelor solvabile de cele insolvabile,falimentare, pornind de la valorile înregistrate de diferi i indicatori financiari calcula i pentruacestea. Scorul (Z) apare ca o func ie liniar de mai multe variabile (rate, limitate ca num r),caracterizate de coeficien i de pondere determina i prin metoda celor mai mici p trate, înurma observa iilor asupra firmelor reprezentative i grupate de la început în s toase ideficitare. Coeficien ii pot fi pozitivi sau negativi, în cel din urm caz ei degradând scorul icontribuind deci la cre terea riscului de faliment. Indiferent de modelul func iei discriminante(cuprinzând cinci pân la opt rate selec ionate), se va reg si în general rata referitoare lafondul de rulment net global, la îndatorare, la solvabilitate pe termen scurt, la cheltuielifinanciare, la cheltuieli de personal.

Perioada pe care trebuie analizate aceste firme este destul de mare, 20-30 de ani. Din acestmotiv, verificarea bonit ii firmelor române ti folosind unul din modelele de scoring dejaconsacrate poate fi privit doar ca un exerci iu de calcul, rezultatele ob inute fiind departe deadev r.Diagnosticul situa iei financiare prin sistemul de rate ca i prin prisma echilibrului financiarpermite eviden ierea pozi iei i performan elor trecute ale întreprinderii, oferind în mic

sur informa ii asupra activit ii viitoare a acesteia. În activitatea practic a ap rut astfelnecesitatea folosirii unor instrumente care s permit evaluarea sintetic a situa ieieconomico-financiare a întreprinderii. Ca atare, speciali tii în domeniu s-au preocupat deelaborarea unei metode de predic ie a riscului de faliment, denumit metoda scorurilor.

Metoda scorurilor se bazeaz pe tehnicile statistice ale analizei discriminate acaracteristicilor financiare (calculate cu ajutorul ratelor) ale întreprinderilor cu func ionarenormal i a celor cu dificult i în gestiunea economic i financiar . Se constat apoi ceamai bun combina ie liniar a ratelor, care s diferen ieze cel mai bine întreprinderile cufunc ionare normal de cele falimentare, ob inându-se a a numitul scor , cu ajutorulfunc iei:

Z =a1x1 + a2x2 + a3x3 + + anxn, în care:

x - reprezint indicatorul implicat în analiz ;a coeficientul de ponderare al fiec rei rate.Scorul astfel calculat ofer o bun aproximare a riscului de faliment pentru o

anumit întreprindere.Literatura de specialitate recomand mai multe modele bazate pe metoda scorurilor,

cele mai utilizate fiind: modelul Altman, modelul Canon i Holder, Loeb i Portier, modelulncii Fran ei, modelul B ncii Comerciale Române etc.

6..4.1. Modelul Altman a fost elaborat în anul 1968 i reprezint una din primele func ii scor,fiind reprezentat de ecua ia:

Z = 3,3x1 + 1,4x2 + 1,2x3 +1,0x4 +0,6x5, în care:

X1 = Profit înainte de impozitare/Active totale;

82

X2 = Profit reinvestit/Active totale;X3 = Active curente/Active totale;X4 = Cifra de afaceri/Active totale;X5 = Capitaluri proprii/Datorii totaleScorul ob inut este interpretat astfel:Z starea8,1 ⇒≤ de faliment este iminent ;

1,8 < Z ≤ 3 ⇒ situa ia financiar a întreprinderii este deficitar , cu performan e vizibildiminuate, dar î i poate relansa activitatea adoptând o strategie corespunz toare; Z > 3 ⇒ situa ia financiar este bun i întreprinderea solvabil . Utilizând modelul Altman, pe baza informa iilor furnizate de situa iile financiare aleîntreprinderii din anul N, putem determina scorul , astfel:

Rate utilizateCoeficient de

ponderareValoare

X1 = Profit brut/Activ total =860.043/20.505.563= 0,0419

3,3 0,1384

X2 = Profit reinvestit / Active totale =477.803/20.505.563 = 0,0233

1,4 0,0326

X3 = Active curente /Active totale =11.838.338/20.505.563 = 0,5773

1,2 0,6928

X4 = Cifra de afaceri/Active totale =17.683.325/20.505.563 = 0,8624

1 0,8624

X5 = Capitaluri proprii/Datorii totale =11.957.221/9.080.643 = 1,3168

0,6 0,7901

Scorul x 2,5163

Se constat c înregistreaz o valoare de 2,5163, ceea ce atest o situa ie dificilpentru întreprindere. Este necesar ca întreprinderea s i relanseze activitatea, adoptândstrategii corespunz toare care s vizeze în primul rând reducerea stocurilor, cre terea cifrei deafaceri ceea ce va contribui la majorarea profitului ob inut din activitatea de exploatare cuconsecin e directe asupra îmbun irii situa iei financiare.6.4..2. Modelul Canon i Holder calculeaz tot o variabil a riscului de faliment pe bazaurm torilor indicatori:32

a) Rata lichidit ii intermediare (X1)

X1 = Crean e + Disponibilit i b ne ti/ Datorii curente

32 B trâncea I. i colaboratori Analiz financiar pe baz de bilan , Editura PresaUniversitar Clujean , Cluj Napoca, 2001, pg. 161

83

b) Rata stabilit ii financiare (X2)

X2 = Capital angajat /Total capitaluri

c) Acoperirea dobânzilor i altor cheltuieli financiare din cifra de afaceri (X3):

X3 = Cheltuieli financiare/Cifra de afaceri

d) Ponderea cheltuielilor cu angaja ii în valoarea ad ugat (X4)

X4 = Cheltuieli cu personalul/Valoarea ad ugat

e) Capacitatea brut de rambursare (X5):

X5 = Excedent brut de exploatare /Datorii totale

Func ie de ace ti indicatori, variabila se calculeaz pe baza urm toarei ecua ii:

Z =0, 16 *X1 + 0,22 *X2 0,87 *X3 0,10 *X4 + 0,24 * X5

Riscul de faliment depinde de valoarea scorului ob inut astfel33:

Valoarea scorului Situa ia întreprinderii Probabilitatea defaliment

Z > 0,16 Foarte bun sub 10 %0,1 < Z < 0,16 Favorabil 10%-30%0,04 < Z < 0,1 Incert 30%-65%

- 0,05 < Z < 0,04 Nefavorabil (pericol) 65%-90%Z < - 0,05 E ec peste 90%

Cu cât valoarea scorului este mai mic , cu atât întreprinderea este mai vulnerabil .

33 Eros Stark L., Pantea I. M. Analiza situa iei financiare a firmei , Editura Economic ,Bucure ti 2001, pg. 272.

84

Utilizând modelul Canon - Holder, pe baza informa iilor furnizate de situa iilefinanciare ale întreprinderii din anul N, putem determina scorul , astfel:

Rate utilizate Coeficient deponderare

Valoare

X1 = Crean e + Disp. b ne ti/ Datoriicurente = 4.124.571/7.874.407 = 0,5238

0,16 0,0838

X2 = Capital angajat /Total capitaluri =13.163.457/21.037.864 = 0,6252

0,22 0,1376

X3 = Cheltuieli financiare/Cifra de afaceri =852.628/17.683.325 = 0,0482

-0,87 -0,0419

X4 = Cheltuieli cu personalul/Valoareaad ugat * = 3.523.487/6.478.847 =0,5438

- 0,10 - 0,0544

X5 = Excedent brut de exploatare** /Datoriitotale = 1.485.937/9.080.643= 0,1636

0,24 0,0393

Scorul x 0,1644

Valoarea ad ugat (VA) se determin pe baza informa iilor furnizate de contul deprofit i pierdere, astfel:

VA = Produc ia exerci iului (PE)+ Marja comercial (MC) Consumuri provenite de later i (CT) = 20.335.740 + 11.445 13.868.338 = 6.478.847 mii lei, în care:

PE = Produc ia vândut ± Varia ia stocurilor = 17.557.962 + 2.777.778 = 20.335.740mii lei;

MC = Venituri din vânzarea m rfurilor Costul m rfurilor vândute = 125.363 113.918 =11.445 mii lei;

CT = Cheltuieli cu materii prime i materiale consumabile + alte cheltuieli materiale+cheltuieli cu energia i apa = 11.778.542 + 1.280.919 + 808.877 = 13.868.338 mii lei. ** Excedentul brut de exploatare (EBE) = Valoarea ad ugat +Subven ii pentruexploatare Impozite, taxe i v rs minte asimilate Cheltuieli cu personalul = 6.478.847 1.469.423 3.523.487 = 1.485.937 mii lei.

Utilizând acest model constat m stabilitatea financiar ridicat a întreprinderii în anulN, probabilitatea de faliment fiind foarte sc zut (sub 10%).

6..4.3. Modelul B ncii Comerciale Române34

34 Gheorghiu A., Anghel I., Vasilescu C. Metode de diagnostic global al firmei (IV) ,Tribuna Economic 27/3 iulie 2002.

85

Modelul aplicat de Banca Comercial Român împarte activitatea întreprinderii pe 18criterii iar fiecare criteriu este clasificat pe subcriterii, cu ajutorul unui punctaj care permiteîncadrarea întreprinderii în una din urm toarele categorii: - sub 20 puncte categoria E - 21-30 puncte categoria D - 31-40 puncte categoria C - 41-50 puncte categoria B - peste 50 puncte categoria A

Punctajul este acordat de banc i reprezint riscul asumat de aceasta la acordareacreditului. Subcriteriile solicitate de Banca Comercial Român , criteriul în care seîncadreaz întreprinderea analizat în anul N i punctajul ob inut sunt urm toarele:

Criteriu Subcriterii Num r puncteSubcriteriu Criteriu Total

1 2 3 4 5 = 3 x 4Forma deorganizare

Regie autonom ,Societate Na ionalSocietate comercialAl i agen i economici

3 2 1 2 1

Sector deactivitate

Produc ia industrial iagricolTransporturiTelecomunica iiAprovizionare-desfacereComer -turismPrest ri servicii Alte sectoare

3 1 3 2 2 2 2 2 2

Pozi iaîntreprinderiiîn ramur isubramur

De ine un loc primordialDe ine pozi ie medie Nu are importan înramur

3 2 1 2 1

Calitateaconducerii

Foarte bunBunSatisf toare

3 1 3 2 1

Personalulunit ii

Calificare superioarCalificare medieCalificare inferioar

3 2 1 2 1

Echipamentede produc ie

NormalMedie

3 2 1 2

86

existente cugrad de uzur :

Avansat 1

Tehnologie VecheMedieAvansat

1 2 1 2 3

Capacitatea deproduc ie igradul deutilizare

MaximMediuSc zut

3 2 1 2 1

Lichiditateacurent (Rlc)

Rlc < 0,80 0,81<Rlc< 1,001,01<Rlc<1,201,21<Rlc<1,501,51<Rlc<1,70Rlc> 1,71

-2 -1 1 2 1 2 3 4

Solvabilitatea(Rsp)

Rsp < 80%81%<Rsp<100%101%<Rsp<120%121%<Rsp<140%141%<Rsp<160%161%<Rsp<180%Rsp > 181%

0 1 0 1 2 3 4 5 6

Viteza derota ie aactivelor

curente (Rac)

Rac < 55,1<Rac<10Rac > 10,1

1 1 1 2 4

Rentabilitateacapitalurilorproprii (Rcp)

Rcp < 00 <Rcp<10%10,1Rcp<30%30,1 <Rcp<50%Rcp > 50%

0 1 1 1 3 4 2

Acoperireadobânzii dinprofit (Ad)

Ad < 30%30% Ad< 50%50% Ad< 80%80 % Ad <100%Ad > 100%

3 2 1 2 1 0 -1

Dependen a depie ele de

aprovizionarei desfacere*

At >50,1% i De >50,1%Ai >50,1% i De >50,1%

4 1 4 3 2 1

87

At >50,1% i Dt > 50,1%Ai > 50,1% i Dt >50,1%

Garan ii - garan iineguvernamentaleprimite de la GuvernulRomâniei-garan ii bancareirevocabile primite de la

nci române ti i str inede prin rang

- depozitulbancar

- ipoteca-gajul cu deposedare-gajul f deposedare-cesiunea de crean-fidejusiunea (cau iunea)-gajul general

4

4

4 3 1 3 2 2 1 1 0

Strategia dedezvoltare peurm torii 3-5

ani

-foarte bun-neconving toare-inexistent

3 1 3 2 1

Perspectivaîntreprinderii

-are i aplic cu bunerezultate programele derestructurare-are dar nu se aplic /seaplic cu slabe rezultateprogramele derestructurare-nu are programe derestructurare

3 1 3

2

1

Punctaj total alîntreprinderii 37 puncte

At = aprovizion ri din ar ; Ai = aprovizion ri din import în total aprovizion ri; Dt =desfaceri în ar în raport cu total vânz ri; De = desfaceri la export în raport cu totalvânz ri.Se constat c punctajul ob inut de întreprindere ( 37 puncte) o încadreaz în categoria C,ceea ce înseamn c are o situa ie financiar satisf toare (gradul de risc de situându-se în

88

parametrii acceptabili). În consecin întreprinderea va putea beneficia din partea b ncii decreditul solicitat.

Întreb ri recapitulative:1. Identifica i principalele categorii de riscuri cu care se poate confrunta o entitate

economic .2. Prezenta i importan a i semnifica ia indicatorului levierul opera ional.3. Prezenta i importan a i semnifica ia indicatorului levierul financiar.4. Identifica i modelele de predic ie a riscului de faliment i comenta i posibilitatea

aplic rii acestora la entit ile economice române ti.

89

BIBLIOGRAFIE SELECTIV

1. Balte Nicolae (coordonator) Analiza economico-financiar a întreprinderii, EdituraUniversit ii Lucian Blaga din Sibiu, 2004;

2. B trâncea I. i colaboratori- Analiz financiar pe baz de bilan , Editura Presa UniversitarClujean 2001;

3. Drury Colin - Management and Cost Accounting, Chapman & Hall, London, 1992; 4. Eros Stark L., Pantea I. M. Analiza situa iei financiare a firmei , Editura Economic ,Bucure ti 2001;

5. Griffin W. Ricky, Ebert J. Ronald -Business, Prentice Hall, 1998;6. Kuehl R. Charles, Lambing A. Peggy - Small Business Planning and Management, The DrydenPress, 1990;7. Trenca, I. Ioan -Managementul financiar al întreprinderii, Ed. Mesagerul 1997

8. Vintil Georgeta -Gestiunea financiar a întreprinderii, Ed. Didactic i Pedagogic , Bucure ti2002

9. Petrescu Silvia Analiz i diagnostic financiar-contabil, Editura CECCAR, Bucure ti, 2008.10. Vâlceanu Gheorghe, Robu Vasile, Georgescu Nicolae Analiz economico-financiar - edi ia a

II revizuit i ad ugit , Editura Economic , Bucure ti, 2005.