Analiza Situatiei Financiar - Patrimoniale a Intreprinderii2

8/2/2019 Analiza Situatiei Financiar - Patrimoniale a Intreprinderii2

1/64

UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU DIN BUCURESTTI

FACULTATEA DE TIIN E ECONOMICESpecializarea:Finante Banci

LUCRARE DE LICENTA

ANALIZA SITUATIEI FINANCIAR-PATRIMONIALE A INTREPRINDERII

Coordonator stiintific:Prof. Univ. dr. Stoica Emilia Cornelia

Student:Balan Alexandra


2/64

2010

CUPRINS

CAP.I. Analiza corelatiei FR NFR TN1.1. Analiza fondului de rulment

1.2. Analiza nevoii de fond de rulment

1.3. Analiza trezoreriei nete

1.4. Studiu de caz

CAP.II. Analiza structurii patrimoniale a intreprinderii

2.1. Analiza ratelor privind structura activului2.2. Analiza ratelor privind structura pasivului

CAP.III. Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei

3.1. Analiza lichiditatii si a ratelor de lichiditate

3.2. Analiza solvabilitatii si a ratelor de solvabilitate

3.3. Studiu de caz

CAP.IV. Analiza echilibrului economico-financiar pe baza de indicatori

4.1. Analiza

4.2. Studiu de caz

CAP.V. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante

CONCLUZII SI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

2


3/64

CAPITOLUL I

RULMENT TREZORERIA NETA

1.1. ANALIZA SITUATIEI FINANCIARE PATRIMONIALE A INTREPRINDERII

PE BAZA BILANTULUI

Studiul financiar al bilan ului constituie aspectul esen ial al "analizei

financiare statice", i se bazeaz pe examinarea unei situa ii contabile (bilan ul)

ntocmit n principal pe baza unei reglement ri. Aceast reglementare, care e

de origine na ional sau interna ional implic constrngeri formale care

afecteaz uneori semnifica ia economic i financiar a bilan ului, dar prezint

n schimb avantajul c furnizeaz un material informativ relativ uniform, astfel

c analitii financiari pot s foloseasc principiile generale de analiz i pot s

fac unele compara ii semnificative.

O prim metod de analiz a bilan ului const n gruparea posturilor

bilan iere n subansambluri semnificative, care duce la o reprezentare sintetic

a bilan ului i permite s se exprime i s se calculeze no iunile fundamentale

de fond de rulment, nevoie de fond de rulmenti trezorerie.

Confruntarea ntre grup rile bilan ului permite, s se formuleze rela iile

fundamentale de trezorerie, pe care se sprijin func ionarea ntreprinderii, att pe termen scurt, ct i pe termen mijlociu i lung.

n sfrit, metoda ratelor aplicat la studiul bilan ului aduce informa ii

complementare, mai analitice, care permit s se aprofundeze i s se precizeze

aspectele relevate de aprecierea sintetic a bilan ului.

Forma de prezentare a bilan ului difer de la ar la ar i de la perioad

la perioad . Totui, oricare ar fi prezentarea, aceast situa ie contabil se supune principiilor generale de construc ie, care-1 fac un suport privilegiat al

analizei financiare a ntreprinderii.

Abordarea juridic i abordarea financiar a bilan ului

Bilan ul constituie reprezentarea patrimoniului unui agent economic: ntreprindere, individ, societate, asocia ie, cooperativ ... n acest sens, el

3


4/64

constituie totdeauna, modelarea conceptului juridic de patrimoniu, oricare ar fi

conven iile formale care direc ioneaz prezentarea sa. Dar aceast modelare se

preteaz unei abord ri analitice care permite s se desprind caracteristicile

principale ale structurii financiare.

Bilan ul i conceptul juridic de patrimoniu (bilantul functional)

Pentru orice ntreprindere,patrimoniul constituie un ansamblu de drepturi

i angajamente scadente la o anumit dat . n exprimarea contabil a

patrimoniului, bilan ul prezint drepturile n activ i angajamentele n pasiv.

a) Drepturile patrimoniale confer beneficiarului lor o putere asupra

lucrurilor (drepturile de proprietate) sau posibilitatea ob inerii unor presta ii din

partea altor persoane (drepturile de crean ). Bilan ul prezint n activ, pe baza

evalu rii monetare, aceste componente ale drepturilor patrimoniale.

Drepturile de proprietate confer titularilor lor posibilitatea de a utiliza un

obiect n scopul consumului sau produc iei, permi nd astfel s se ob in un

venit i posibilitatea de a transmite acel obiect altei persoane.

n general o ntreprindere de ine asemenea drepturi de proprietate asupra

unui ansamblu variat de obiecte. Unele sunt bunuri materiale cum ar fiterenurile, construc iile, stocurile de m rfuri, de materiale sau de produse finite.

Dar i unele bunuri imateriale pot reprezenta drepturi de proprietate cum ar fi:

brevetele, licen ele, concesiunile, programele informatice i alte elemente

incorporale.

n al doilea rnd, drepturile patrimoniale nglobeaz drepturile de crean ,

adic drepturile asupra ter ilor. Ele corespund angajamentelor contractate cu

diferi i parteneri (debitori) n interesul ntreprinderii. Astfel, clien ii c rora le-a fost acordat un termen de plat i-au luat angajamentul de a pl i suma stabilit

la o dat convenit dinainte. De asemenea, beneficiarii unui mprumut sunt

debitori ai ntreprinderii i se angajeaz s restituie n viitor suma i s pl teasc

dobnzile prev zute. Conturile de clien i i de debitori din activul bilan ului,

nregistreaz asemenea crean e, existente la data nchiderii bilan ului.

b) Angajamentele patrimoniale corespund obliga iilor pe care ntreprinderea le are la o anumit dat . Ele sunt eviden iate n pasivul bilan ului.

Aceste angajamente pot fi diferen iate dup originea lor. Unele constituie 4


5/64

consecin a unei decizii voluntare, n timp ce altele corespund obliga iilor impuse

ntreprinderii. Astfel, atunci cnd ntreprinderea contracteaz un mprumut sau

cnd solicit amnarea obliga iei de plat fa de un furnizor, ea i ia

angajamente n mod liber, care se eviden iaz prin nscrierea acestor datorii n

pasiv. n schimb, cnd ntreprinderea este supus impozit rii, datoria fiscal

care apare n pasivul s u nu rezult dintr-un angajament voluntar, ci dintr-o

prelevare obligatorie care-i este impus .

Angajamentele nscrise n pasiv pot fi diferen iate de asemenea, dup

efectele lor.

Unele corespund datoriilor i implic n general pentru ntreprindere

obliga ia de a efectua o plat (mai ales sub form de dobnzi) i de a proceda la

o rambursare, dup modalit i i la scaden e convenite dinainte.

Alte angajamente corespund capitalurilor proprii sau elementelor asimilate

acestora. Aceste angajamente sunt contractate fa de proprietarii

ntreprinderii, n contrapartid cu aporturile pe care acetia le-au consim it, fie

cu ocazia constituirii i major rii capitalului, fie acceptnd ca ntreprinderea s

men in beneficii nedistribuite. Capitalurile proprii m soar deci, valoarea

dreptului pe care proprietarii l de in asupra ntreprinderii. Ele nu exprim pentru

ntreprindere nici o obliga ie de rambursare. Proprietarii nu beneficiaz de nici o

garan ie ferm care s -i asigure de recuperarea acestor capitaluri proprii, de nici o certitudine cu privire la data eventualei recuper ri. De asemenea,

ntreprinderea nu contracteaz nici o obliga ie cu privire la remunerarea

proprietarilor s i.

Angajamentele de remunerare i de rambursare luate fa de proprietari

sunt vagi, neclare. Riscul care decurge din aceast indeterminare este uneori

compensat prin trei avantaje majore. n primul rnd, proprietarii nu au nici o

remunerare garantat dar, dac ntreprinderea ob ine rezultate bune, dividendele lor nu sunt supuse unei limite superioare. n compensarea riscului

de nedistribuire din ipoteza n care s-ar ob ine rezultate slabe, ei pot spera s

primeasc f r restric ie ctigurile ntreprinderii, dac evolu ia acesteia este

favorabil . n al doilea rnd, prosperitatea ntreprinderii crete valoarea

capitalurilor proprii, deci valoarea pe care proprietarii o de in n ntreprindere,

chiar dac nici o dat exact nu poate fi precizat pentru recuperarea lor. n al

treilea rnd, proprietarii beneficiaz de dreptul de a participa la deciziile importante referitoare la via a ntreprinderii i mai ales cele relative la

desemnarea conduc torilor efectivi.5


6/64

Structura bilantului functional

NEVOI = ACTIV RESURSE = PASIVNevoi aciclice ( stabile) Surse aciclice (durabile)- Active imobilizate brute - CPR capitaluri proprii

- Amortizari si provizioane- Datorii financiareNevoi ciclice Surse ciclice- ACR de exploatare ( la valoareabruta)

- DEX datorii de exploatare

- ACR in afara exploatarii ( la val.bruta) - Datorii inafara exploatarii- Activele de trezorerie - Pasivele de trezorerie

Abordarea financiar a bilan ului

Abordarea juridic a bilan ului permite s se insiste asupra opozi iei dintre

drepturi i obliga ii, care sus ine opozi ia dintre activ i pasiv. Abordarea

financiar permite referirea la rela ia ntre sursele fondurilor (resursele) de inute

de ntreprindere i ntrebuin rile pentru care aceste fonduri sunt alocate.

a) Pasivul bilan ului - angajamente patrimoniale i surse de finan are. Din

perspectiva juridic am relevat c bilan ul eviden iaz n pasiv, angajamentele

contractate de ntreprindere. Dar, n majoritatea cazurilor, aceste angajamentenu sunt dect expresia aporturilor primite, fie n numerar, fie n natur . n acest

sens, pasivul apare n acelai timp ca o prezentare a angajamentelor

contractate (n optica juridic ) i ca un inventar al aporturilor de fonduri sau al

surselor de finan are ob inute de ntreprindere (n optica financiar ).

Astfel, cnd un furnizor accept s efectueze o livrare de m rfuri sau de

materii prime pentru suma de 60.000 lei acordnd un termen de plat , putem

considera c este un angajament nou care apare ca o cheltuial a ntreprinderii (optica juridic ), sau un aport de resurse pentru activitatea ntreprinderii (optica

financiar ).

Obiectivele principale ale analizei financiare a patrimoniului sunt:

1. Stabilirea patrimoniului net, respectiv a valorii contabile a averii

actionarilor;

6


7/64

2. Determinarea sanatatii financiare a intreprinderii, respectiv deterctarea

unor eventuale situatii de dezechilibru financiar care pot periclita continuitatea

exploatarii;

3. Stabilirea lichiditatii si solvabilitatii firmei

4. Determinarea flexibilitatii financiare a intreprinderii pe baza tabloului

fluxurilor de trezorerie;

5. Caracterizarea eficientei elementelor patrimoniale ale intreprinderii;

6. Intocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli si a planurilor de finantare;

7. Evaluarea performantelor firmei.

Structura bilantului financiar

NEVOI = ACTIV RESURSE = PASIVA.I. net ( > 1 an) Capitaluri permanente

- I necorporale - capital social- I corporale - reserve- I financiare (> 1 an) - subventii- creante ( > 1 an ) - rezultatul neraportat

- provizioane > 1 an- datorii pe termen mediu si lung > 1an

A.C.R. net ( < 1 an ) Datorii pe termen scurt (< 1 an)

- stocuri - datorii fiananciare CBC creditebancare curente

- creante clienti ( < 1 an) - datorii financiare- DPB - provizioane ( < 1 an)- imobilizari fiannciare (< 1 an)

STRUCTURA BILANTULUI7


8/64

a. ACTIVE IMOBILIZATE

1. Imobilizari necorporale2. Imobilizari corporale3. Imobilizari financiareb. ACTIVE CIRCULANTE

1. Stocuri2. Creante3. Investitii financiare pe termen scurt4. Casa si conturi la bancic. CHELTUIELI IN AVANS

d. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA 1 AN

e. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE

f. TOTAL ACTIVE DATORII CURENTE

g. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE 1 AN

h. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

i. VENITURI IN AVANS

j. CAPITALURI SI REZERVE

1. Capital subscris2. Prime de capital3. Rezerve din reevaluare4. Rezerve5. Rezultatul reportat6. Rezultatul exercitiului financiar

1.2. ANALIZA CORELATIEI FR- NFR TN

8


9/64

1.2.1. ANALIZA FONDULUI DE RULMENT

1. Determinarea fondului de rulment

No iunea de fond de rulment a dat loc la multiple formul ri. Totui, dou

din aceste formul ri prezint un interes particular i apar drept concepte

fundamentale ale gestiunii i analizei financiare. E vorba de no iunea de fond de

rulment net sau permanent, pe de o parte i de no iunea de fond de rulment

propriu, pe de alt parte.

Fondul de rulment net sau permanent (FRN)

a) Reducerea bilan ului la p r ile mari ale acestuia. Pentru a

permite formularea i calcularea FRN, bilan ul trebuie s fie organizat n p r i

mari regrupnd elementele de activ i de pasiv pe baza criteriului duratei

activelor i pasivelor.

n acest scop s-a convenit s se repartizeze activele n active imobilizate,

lichide peste mai mult de un an i active circulante, susceptibile de a fi

transformate n bani, n condi ii normale, n mai pu in de un an.

Cu privire la elementele de pasiv, ele sunt mp r ite n capitaluri

permanente i datorii pe termen scurt. Capitalurile permanente regrupeaz

capitalurile proprii, datoriile i alte resurse care sunt exigibile peste mai mult de

un an i prezint deci un caracter de stabilitate n timp pentru ntreprindere.

Datoriile pe termen scurt corespund resurselor instabile, pentru c sunt exigibile

n mai pu in de un an i impun deci o rambursare (sau o rennoire) a lor la

scaden , punndu-se la ncercare solvabilitatea ntreprinderii.

b) Determinarea FRN. No iunea de FRN poate fi definit prin dou

formul ri echivalente, exprimnd, fie o abordare a p r ii de sus a bilan ului, fie o

abordare a p r ii de jos a bilan ului.

FRN = Capitaluri permanente - Active imobilizate

FRN = Active circulante - Datorii pe termen scurtSchema care urmeaz permite s se exprime vizual m rimea FRN pornind

de la reprezentarea bilan ului prin marile lui p r i. 9


10/64

Prin datele furnizate de schema de mai nainte se verific echivalen a

celor dou formul ri ale fondului de rulment net sau permanent.

Fondul de rulment propriu (FRP)

a) Determinarea fondului de rulment propriu. Fondul de rulment

propriu prezint o utilitate mai limitat dect fondul de rulment net. Se

calculeaz cnd se dorete s se aprecieze autonomia financiar a unei

ntreprinderi.

Se poate defini prin formula urm toare:

FRP = Capitaluri proprii - Active imobilizate

b) Evaluarea capitalurilor proprii. Principala problem tehnic

ridicat de aceast formul vizeaz determinarea capitalurilor proprii. Acestea

trebuie s includ situa ia net dup afectarea rezultatului, corespunznd

fondurilor conferite ntreprinderii de proprietarii s i f r limit de durat . Dar

anumi i analiti consider c subven iile pentru investi ii i provizioanele pentru

riscuri i cheltuieli trebuie s fie considerate quasifonduri proprii i deci s fie

luate n calcul n formula de determinare a fondului de rulment propriu.

Pentru provizioane, aceast solu ie pare justificat cnd stabilitatea lor permite s se considere c au un caracter de rezerv i pot fi asimilate

capitalurilor proprii. Totui, provizioanele care nu acoper un risc real i viitor,

dar constituie quasirezerve trebuie s suporte ulterior un impozit. Vor fi

reintegrate n masa beneficiului impozabil provizioanele constituite n exces n

raport cu riscurile efective. ntreprinderea va suporta o datorie fiscal . Dar

scaden a acesteia va fi n toate cazurile peste un an. Se poate deci considera c

provizioanele care nu acoper strict riscuri reale i viitoare (i nu sunt deci destinate a fi consumate pe termen scurt) pot fi tratate drept capitaluri

permanente. Dac aceste principii pot face obiectul unor simple recomand ri,

aplicarea lor ridic probleme delicate de apreciere pentru analistul financiar,

care trebuie s -i pun urm toarele ntreb ri:

- Provizioanele sunt suficiente ? Iau n calcul toate riscurile ? Dac

r spunsul la aceste dou ntreb ri este negativ, conturile ntreprinderii dau o

estimare prea optimist patrimoniului i rezultatelor i trebuie deci s fie corectate.

10


11/64

- Provizioanele nu sunt supraevaluate n raport cu riscurile reale i viitoare

pentru ntreprindere ? n acest caz o parte din aceste provizioane prezint un

caracter de rezerv i pot fi considerate ca o resurs permanent . Acestea

nglobeaz deci, pe de o parte datorii fiscale latente (date de impozitarea

viitoare a relu rilor asupra provizioanelor) si, pe de alt parte, o rezerv latent

(m rimea dup impozitare a excesului de provizioane).

n practic analistul financiar din afara ntreprinderii poate ntmpina

dificult i n tratarea ntr-un mod exact a ansamblului provizioanelor i trebuie

s adopte solu ii care-i sunt accesibile, chiar dac ele sunt aproximative sau

simpliste.

O solu ie deseori practicat const n a aplica ntr-un mod radical

principiul pruden ei i a considera c toate provizioanele acoper riscuri reale i

viitoare i sunt nglobate n datorii pe termen scurt.

O a doua solu ie, mai satisf c toare, pornete de la observa ia c

majoritatea ntreprinderilor reconstituie de la un an la altul o m rime

cresc toare a provizioanelor. Aceast cretere apare ca o resurs permanent ,

chiar dac diferite compon ente ale sale sunt destinate a fi conservate pe termen

scurt.

O a treia solu ie este una intermediar . Ea const n a adopta o cheie de

repartizare aprioric , o parte a provizioanelor fiind asimilabile resurselor permanente (de exemplu 40% sau 50%), cealalt parte fiind asimilabil

resurselor pe termen scurt. Aceast solu ie prezint un caracter arbitrar.

Subven iile pentru echipamente pot fi n general considerate capitaluri

permanente. Trebuie totui s observ m c legisla ia unor ri le supune la

impozit nscriindu-le n contul de rezultate ca venituri, prin trane succesive.

Aceste subven ii comport deci datorii fiscale latente a c ror scaden va

interveni pe termen mediu i lung.Pentru calculul FRN, se poate ngloba ansamblul acestor subven ii n

capitalurile permanente. Pentru calculul FRP, n schimb, numai partea

corespunz toare rezervelor latente trebuie s fie inclus n capitalurile proprii.

Partea corespunz toare datoriilor fiscale trebuie s fie exclus .

Fondul de rulment mprumutat

11


12/64

Aceast m rime se calculeaz ca diferen ntre fondul de rulment net sau

permanent i fondul de rulment propriu.

FR = FRN - FRP

Fondul de rulment mprumutat exprim m rimea resurselor mprumutate

pe termen lung, destinate s finan eze activele pe termen scurt (circulante).

2. Interpretarea fondului de rulment

Interpretarea fondului de rulment net

FRN are dou exprim ri echivalente care permit s se defineasc aceast

no iune din dou unghiuri distincte.

a) Compara ia ntre capitalurile permanente i activele imobilizate.

Dup o prim formulare, FRN este definit astfel:

FRN = Capitaluri permanente - Active imobilizate

Aceast formulare pune accentul pe compara ia ntre capitalurile

permanente i activele imobilizate aa cum sugereaz schema urm toare

ntocmit cu datele cifrice utilizate mai nainte.

Din aceast perspectiv , FRN corespunde excedentului capitalurilor permanente asupra activelor imobilizate. Compara ia ntre cele dou m rimi

corespunde uneia din urm toarele trei situa ii:

(1) Capitaluri permanente > Active imobilizate FRN>0

Dac FRN e pozitiv, capitalurile permanente permit s se finan eze

integral activele imobilizate i o parte din activele circulante, aa cum sugereaz

schema urm toare :FRN corespunde m rimii capitalurilor permanente care permite s se

finan eze activele circulante, dup finan area n totalitate a imobiliz rilor.

(2) Capitaluri permanente < Active imobilizate FRN < 0

12


13/64

Dac FRN e negativ, capitalurile permanente nu reprezint o sum suficient

pentru a finan a integral imobiliz rile. Acestea trebuie deci s fie par ial

finan ate prin resurse pe termen scurt.

(3) Capitaluri permanente = Active imobilizate FRN = 0

Aceast a treia situa ie, pu in probabil , exprim o armonizare total a

structurii resurselor cu utilizarea acestora.

b) Compara ia ntre activele circulante i datoriile pe termen scurt.

Dup o a doua formulare, FRN poate fi definit prin expresia urm toare:

FRN = Active circulante - Datorii pe termen scurt

Aceast a doua expresie a FRN, chiar dac e echivalent cu prima, atrage

aten ia asupra compara iei ntre p r ile de jos ale bilan ului. Din aceast

perspectiv , FRN corespunde excedentului activelor circulante (acelea care sunt

cele mai lichide, adic transformabile n bani n mai pu in de un an) asupra

datoriilor pe termen scurt (acelea care sunt cele mai exigibile, adic acelea care

trebuie s fie rambursate n mai pu in de un an).

Compara iile posibile corespund urm toarelor trei situa ii:

Active circulante = Datorii pe termen scurt(1) Capitaluri permanente = Active imobilizate

FRN = 0

n aceast prim ipotez , foarte pu in probabil , activele circulante sunt

acoperite strict de datoriile pe termen scurt.

Active circulante > Datorii pe termen scurt

(2) Capitaluri permanente > Active imobilizate

FRN > 0Aceast a doua situa ie semnific faptul c activele circulante permit s se

spere ncas ri b neti pe termen scurt care vor permite, nu numai rambursarea

integral a datoriilor exigibile pe termen scurt, dar i s se ob in lichidit i

excedentare. Aceast situa ie apare ca o situa ie favorabil n ceea ce privete

solvabilitatea, pentru c se sugereaz c ntreprinderea beneficiaz de

perspective favorabile n ceea ce privete capacitatea sa de rambursare

Active circulante > Datorii pe termen scurt(3) Capitaluri permanente < Active imobilizate

FRN < 013


14/64

n aceast a treia situa ie, suma activelor circulante las s se prevad

ncas ri viitoare pe termen scurt insuficiente pentru a rambursa ansamblul

datoriilor pe termen scurt. Aceast constatare pare la o prim analiz

defavorabil pentru solvabilitate. Dar aprecierea precis a perspectivelor

solvabilit ii ntreprinderii cere luarea n calcul a structurii la termen a activelor

circulante i a datoriilor pe termen scurt.

n fapt, dac scaden a medie a activelor circulante e mai apropiat dect

cea a datoriilor pe termen scurt, echilibrul financiar poate fi asigurat cu un fond

de rulment net foarte mic i chiar negativ. n schimb dac activele circulante au

o scaden medie mai ndep rtat dect a datoriilor pe termen scurt,

men inerea solvabilit ii cere un fond de rulment net relativ ridicat.

n cazul 1, activele circulante foarte lichide, comparativ cu exigibilitatea

datoriilor, permit ntreprinderii s -i asigure echilibrul s u financiar previzional i

chiar abunden a lichidit ilor pe termen scurt n pofida unui FRN negativ.

n cazul 2, datoriile sunt, din contr , foarte rapid exigibile (la 2 luni)

comparativ cu activele care devin lichide n medie peste 3 luni, ceea ce face ca

echilibrul financiar s nu poat fi asigurat dect ntr-un mod mai strns, n

pofida unui fond de rulment net foarte ridicat.

Similitudinea ntre un FRN negativ i o situa ie de insolvabilitate la termen

nu poate fi deci stabilit ntr-un mod simplist ci necesit o analiz atent a ritmului n care activele circulante se transform n lichidit i i n care datoriile

pe termen scurt devin scadente.

Pentru calcularea FRN, utilizarea formulei care pune n eviden partea de

sus a bilan ului (capitaluri permanente i active imobilizate) sau utilizarea

formulei care pune n eviden partea de jos a bilan ului (active circulante i

datorii pe termen scurt) nu prezint importan , ele fiind echivalente.

n interpretarea FRN, cele dou formule utilizate atrag n schimb aten ia asupra unor aspecte diferite i complementare ale acestei no iuni.

Formula care utilizeaz partea de jos a bilan ului prezint interes pentru

c pune n termeni foarte concre i problema solvabilit ii viitoare a

ntreprinderii. ntruct ea permite confruntarea direct a lichidit ilor previzibile

pe termen scurt (activele circulante) cu ramburs rile imperative avnd scaden a

apropiat (datorii pe termen scurt), aceast formulare a FRN pune pe primul

plan problema capacit ii ntreprinderii de a face fa datoriilor sale. Din aceast perspectiv , semnifica ia FRN ca excedent de lichidit i poten iale, apare ca o

marj de securitate pentru ntreprindere.14


15/64

Formularea pe baza p r ii de sus a bilan ului prezint interes pentru c

subliniaz influen a structurii finan rii asupra constituirii FRN.

Un FRN pozitiv arat c sursele de finan are ale ntreprinderii cuprind

suficiente resurse stabile pentru a finan a n acelai timp integralitatea

imobiliz rilor i o frac iune din activele circulante.

Invers, un FRN negativ semnific faptul c ntreprinderea vizeaz

finan area unei p r i a investi iilor sale prin resurse pe termen scurt.

Deci, FRN permite s se cunoasc structura financiar global a bilan ului.

Un FRN pozitiv semnific faptul c ntreprinderea are capitaluri

permanente ntr-o sum destul de ridicat pentru a putea finan a integral

imobiliz rile sale i are lichidit i excedentare care-i permit s fac fa riscurilor

diverse pe termen scurt.

Un FRN negativ semnific , din contr , faptul c ntreprinderea a afectat

datoriile pe termen scurt finan rii unei p r i a investi iilor n imobiliz ri. Ea nu

dispune de o marj de securitate pe termen scurt, reprezentat de active lichide

excedentare. Dar echilibrul financiar poate fi totui men inut n acest caz, cu

condi ia ca activele circulante s fie foarte lichide i/sau ca datoriile pe termen

scurt s fie pu in exigibile.

Interpretarea fondului de rulment propriuFondul de rulment propriu prezint o semnifica ie mult mai limitat dect

FRN. Reflect totui un aspect important al situa iei financiare pentru c

exprim autonomia pe care ntreprinderea o dovedete n finan area investi iilor

n imobiliz ri.

Un fond de rulment propriu pozitiv semnific faptul c imobiliz rile sunt

integral finan ate din resurse proprii, deci exist autonomie.

FRP > 0 Capitaluri proprii > Active imobilizateUn fond de rulment propriu negativ semnific faptul c imobiliz rile nu

sunt finan ate dect par ial din resurse proprii. ntreprinderea trebuie s fac

apel la ndatorare pentru a finan a o parte din imobiliz rile sale.

FRP < 0 Active imobilizate > Capitaluri proprii

1.3.2. ANALIZA NEVOII DE FOND DE RULMENT

No iunea de nevoie de fond de rulment (NFR)15


16/64

a) Ciclul de exploatare. In cadrul activit ilor sale curente, o

ntreprindere efectueaz opera iuni repetitive a c ror reluare e definit prin

no iunea de ciclu de exploatare.

Pentru o ntreprindere cu activitate de produc ie, acest ciclu de exploatare

comport trei etape fundamentale care se deruleaz de fiecare dat cnd

ntreprinderea lanseaz n produc ie o nou comand .

Pentru o ntreprindere cu activitate de comer , care achizi ioneaz m rfuri

pentru a le revinde ca atare, f r a le transforma, ciclul comport dou etape

fundamentale.

b) Nevoia de fond de rulment. Opera iile de exploatare antreneaz

formarea nevoii de finan are care conduce la constituirea mijloacelor de

finan are. Confruntarea global a acestor nevoi i a acestor mijloace de

finan are face s se degaje o nevoie de finan are indus de ciclul de exploatare

sau nevoie de fond de rulment.

Nevoile de finan are determinate de ciclul de exploatare, sau utiliz rile

ciclice, corespund avans rilor de fonduri pe care ntreprinderea e constrns s

le afecteze pentru constituirea stocurilor sale (materii prime i materiale,

produc ie n curs de fabrica ie, produse finite n depozit i altele) i pentru a

acorda termene de plat partenerilor s i comerciali (clien ilor), c rora le-a livrat produse finite, le-a executat lucr ri, sau le-a prestat servicii.

n leg tur cu stocurile, ntreprinderea trebuie s achizi ioneze m rfuri

pentru a le pune la dispozi ia clien ilor s i, dac exercit o activitate de

distribuire, de comer . Dac exercit o activitate de produc ie, ea trebuie s

achizi ioneze materii prime, semifabricate, produse finite. n toate cazurile

ntreprinderea efectueaz o avansare de fonduri, consum lichidit i pentru a-i

constitui stocuri, e confruntat cu o nevoie de finan are a stocurilor. De asemenea, dac acord termene de plat diferi ilor s i parteneri

comerciali (clien ilor), ntreprinderea acumuleaz crean e.

Acestea constituie un venit viitor cert, dar momentan ele reprezint o

nghe are a lichidit ilor care vor reveni n casieria ntreprinderii doar peste mai

multe s pt mni sau luni. Aceast acumulare de crean e suscit , de asemenea,

lichidit i i deci o nevoie de finan are pentru ntreprindere.

n schimb, activitatea ntreprinderii produce mijloace de finan are legate de ciclul de exploatare, numite resurse ciclice, de fiecare dat cnd

ntreprinderea ob ine de la furnizorii s i termene de plat . Aceste termene 16


17/64

constituie angajamente pentru ntreprindere. Dar ele permit ntreprinderii s

beneficieze de aportul partenerilor s i f r a face pl i imediate i apar ca surse

de

fonduri sau ca mijloace de finan are. Sunt de asemenea resurse ciclice datoriile

fa de stat, fa de salaria i i fa de ac ionari.

Creditul acordat de furnizori apare ca form reprezentativ a resurselor

ciclice.

Se poate formula nevoia de finan are, indus de ciclul de exploatare, sau

nevoia de fond de rulment NFR:

NFR = Utilizri ciclice - Resurse ciclice

Aceast NFR este determinat prin luarea n calcul a elementelor pe

termen scurt ale activului i pasivului. Dei fiecare dintre aceste elemente

r mne n ntreprindere o perioad scurt de timp, ele se rennoiesc permanent.

Astfel, un lot de m rfuri care intr n stocul de m rfuri al unei ntreprinderi de

distribu ie, poate fi considerat ca o utilizare pe termen scurt. Dar stocul, n

ansamblul s u, face obiectul unei rennoiri permanente. n consecin ,

rennoirea utiliz rilor i a resurselor ciclice confer NFR caracterul unei nevoi de

finan are permanent , durabil , chiar dac fiecare din componentele sale apare

la prima vedere ca un element pe termen scurt al bilan ului.

c) Nevoia de fond de rulment pentru exploatare i nevoia de fondde rulment n afara exploat rii. n definirea de mai nainte, NFR e

determinat pornind de la compara ia ntre "utiliz ri ciclice" i "resurse ciclice".

O analiz mai aprofundat conduce la identificarea elementelor strict legate de

exploatare i a celor care nu sunt legate de exploatare.

Elementele strict legate de exploatare corespund m rimii activelor i

pasivelor puse n micare de opera iile de aprovizionare, de produc ie i de

vnzare. n activ, aceste m rimi nglobeaz n principal, stocurile, crean ele asupra clien ilor i avansurile v rsate de ntreprindere cu ocazia unor comenzi

f cute furnizorilor. Aceste elemente constituie utiliz ri de exploatare sau utiliz ri

ciclice n sens strict. n pasiv, aceste elemente nglobeaz n principal, datorii

contractate de ntreprindere fa de furnizorii s i, i anumi i clien i care au

acordat avansuri pentru comenzile lor n curs. Aceste elemente constituie

resurse de exploatare sau resurse ciclice n sens strict. Se poate formula astfel,

nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE).

NFRE = Utiliz ri pentru exploatare - Resurse din exploatare17


18/64

Elementele mai pu in legate de exploatare corespund componentelor

activului i pasivului care sunt influen ate de activitatea curent a ntreprinderii,

f r a fi strict nscrise n ciclul de exploatare. Este cazul, n activ de exemplu, al

posturilor de debitori diveri, asupra c rora ntreprinderea a dobndit crean e cu

ocazia opera iunilor curente, altele dect obiectul principal al activit ii sale. n

pasiv, astfel de posturi corespund datoriilor contractate cu ocazia opera iunilor

din afara exploat rii. Aceste resurse din afara exploat rii nglobeaz de exemplu

datorii fiscale legate de impozitul pe beneficii, ntruct plata acestui impozit nu

poate fi considerat ca fiind legat strict de exploatare. De asemenea, resursele

din afara exploat rii pot include datoriile fa de furnizorii de echipamente, care

au acordat un credit comercial ntreprinderii cu ocazia unei investi ii nelegat de

exploatare. Se poate scrie:

NFRAE = Utiliz ri n afara exploat rii - Resurse din afara exploat rii

NFRAE = UAE - RAE

Prin urmare, nevoia de fond de rulment global va putea fi definit ca sum

a NFRE i NFRAE.

NFR=NFRE+NFRAE

Distinc ia ntre NFRE i NFRAE este f cut ast zi de literatura financiar .

NFRE eviden iaz nevoia de finan are determinat de ciclul de exploatare i reprezint suma pe care activitatea ntreprinderii o solicit ca o nevoie continu ,

permanent , de finan are.

n schimb no iunea de NFRAE e legat de opera iuni diverse ale

ntreprinderii, altele dect cele care constituie activitatea de baz .

1.3.3. ANALIZA TREZORERIEI NETE

No iunea de trezorerie i situa ia trezoreriei

18


19/64

n timp ce componentele NFR sunt legate de activitatea curent i n

special de activitatea de exploatare, cele ale trezoreriei sunt legate de

opera iuni financiare pe termen scurt realizate de ntreprindere.

Pe de o parte, ntreprinderea se vede constrns s caute mijloace de

finan are pe termen scurt pe care le solicit b ncilor i altor parteneri financiari.

Este vorba de resurse pe termen scurt prezentnd caracter financiar, sau mai

simplu spus, resurse de trezorerie. Spre deosebire de resursele ciclice ob inute

spontan n cadrul activit ii economice curente, resursele de trezorerie se ob in

de la parteneri financiari specifici.

Pe de alt parte, cnd ntreprinderea are excedente monetare, pentru o

perioad mai mic sau mai mare de timp, ea are posibilitatea s efectueze

plasamente financiare diverse, realiznd astfel utiliz ri ale trezoreriei, mai mult

sau mai pu in diversificate. n timp ce resursele utilizate pentru imobiliz ri sau

pentru active circulante sunt larg influen ate de activitatea curent i de

exigen e tehnice sau economice, aceste plasamente corespund utiliz rilor de

natur strict financiar .

Confruntarea ntre utiliz rile trezoreriei i resursele de trezorerie permite

s se caracterizeze situa ia trezoreriei sau trezoreria net .

T = UT - RT

innd cont de elementele sale de definire, trezoreria exprim pozi ia

global pe care ntreprinderea o are asupra opera iunilor sale financiare pe

termen scurt.

1) T > 0 UT > RT

O trezorerie pozitiv semnific faptul c ntreprinderea constituie plasamente

financiare fa de partenerii financiari pentru o sum care o dep ete pe cea a

resurselor pe termen scurt ob inute de la partenerii financiari. n acest caz, situa ia exprim o trezorerie ndestul toare, pentru c ntreprinderea dispune de

lichidit i abundente care s -i permit s ramburseze datoriile financiare pe

termen scurt. Se poate vorbi de o real autonomie financiar pe termen scurt.

2) T < 0 UT < RT

O trezorerie negativ semnific , din contr , faptul c ntreprinderea e dependent de resursele sale financiare pe termen scurt. Aceast situa ie de

dependen , sau de tensiune asupra trezoreriei, eviden iaz faptul c 19


20/64

lichidit ile sau quasilichidit ile sunt insuficiente pentru a permite rambursarea

datoriilor pe termen scurt. Men inerea resurselor de trezorerie apare ca o

constrngere impus ntreprinderii i limiteaz autonomia sa financiar pe

termen scurt. Dar, dac o situa ie de trezorerie negativ (T < 0) exprim o cert

dependen financiar , ea nu trebuie s fie interpretat imediat ca un simptom

de insolvabilitate. Numeroase ntreprinderi supravie uiesc i chiar prosper cu o

asemenea situa ie.

Formularea rela iei de trezorerie

Analizele care urmeaz permit de acum nainte a se identifica n bilan

ase mari p r i fundamentale a le acestuia.

Pe de alt parte, trei no iuni au fost definite datorit acestei prezent ri:

FRN = CP - Al NFR = UC - RC T = UT - RT

n sfrit, bilan ul fiind echilibrat, se pot scrie egalit ile urm toare:

Activ = Pasiv AI + UC + UT = CP + RC + RT

Ultima rela ie se mai poate scrie:

UC+UT-RC-RT = CP-AI

Regrupnd termenii avem:

(UC-RC) + (UT-RT) = CP-AI

Se pot formula urm toarele trei rela ii echivalente:

NFR+T = FRN FRN-NFR-T = 0

T = FRN-NFR

Ultima formul este cea mai des utilizat ca expresie a rela iei de trezorerie.

Interpretarea rela iei de trezorerie

Interpretarea rela iei de trezorerie poate fi f cut , att din perspectiv

static , ct i dinperspectiva analizei cronologice.

a) Interpretarea static . Din perspectiva static rela ia trezoreriei pune

pe primul plan problema finan rii NFR. Cu toate c rezult din compara ia ntre

elemente pe termen scurt ale bilan ului, NFR constituie o nevoie de finan are

rennoit constant i deci permanent . Aceast nevoie trebuie s fie acoperit prin mijloace de finan are de asemenea, permanente. FRN reprezint capitaluri

20


21/64

permanente susceptibile s finan eze utiliz ri pe termen scurt i deci

componente ale NFR.

Dac FRN permite s se finan eze integralitatea NFR (FRN > NFR) spunem

c NFR se finan eaz integral din resurse stabile i ntreprinderea poate s evite

orice dependen fa de resursele de trezorerie. Dac FRN > NFR

ntreprinderea se g sete ntr-o situa ie favorabil n ceea ce privete

solvabilitatea la scaden e apropiate, resursele permanente fiind suficiente

pentru a finan a n acelai timp:

- imobiliz rile; -NFR;

- o parte a utiliz rilor de trezorerie.

Dac FRN nu permite s se finan eze integralitatea NFR, (FRN < NFR ),

intreprinderea se vede constrns s fac apel la resurse de trezorerie pentru a

finan a o parte a NFR. Dar NFR constituie o nevoie permanent . Dependen a

fa de resursele de trezorerie prezint un caracter permanent. O asemenea

situa ie poate totui fi viabil dac ntre-prinderea beneficiaz de concursul

partenerilor financiari.

b) Interpretarea rela iei de trezorerie din perspectiva cronologic .

Recurgerea la rela ia trezoreriei se dovedete extrem de pre ioas de fiecare dat cnd se analizeaz evolu ia unei ntreprinderi pentru a se g si

transform rile care au afectat echilibrele sale financiare. Aceast evolu ie

exercit adesea o influen contrastant asupra termenilor rela iei de trezorerie.

CAPITOLUL II

ANALIZA STRUCTURI PATRIMONIALE A INTREPRINDERII

Are ca obiectiv stabilirea si urmarirea evolutiei ponerii diferitelor elemente

patrimoniale (de activ si de pasiv).

21


22/64

Ratele de structura patrimoniala ofera posibilitatea exprimarii bilantului in

procente si permite identificarea caracteristicilor majore ale structurii bilantului,

putandu-se efectua analiza comparative in timp si spatiu.

2.1. ANALIZA RATELOR PRIVIND STRUCTURA ACTIVULUI

Ratele privind structura activului reflecta apartenenta

intreprinderii la un anumit sector si depind de natura activitatii firmei.

1. RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE

*100AI

AIR

TA= unde TA total activ

Masoara importanta relativa a activelor pe termen lung in totalul

activelor intreprinderii.

Acest indicator permite aprecierea flexibilitatii financiare a firmei in

masura in care evidentiaza componenta de capital investit in active fixe.

Dimensiunea acestei rate este influentata atat de factorii generali

care afecteaza structura activului ( factori tehnici, economici, juridici) catsi de politicile contabile ale intreprinderii.

a. Rata imobilizarilor necorporale

*100ININ

RTA

=

Marimea indicatorului reflecta ponderea unor active, precu, brevetele,

licente, marci comerciale in cadrul patrimoniului intreprinderii.

Rata depinde in mod esential de specificul activitatii si de dimensiunea

intreprinderii.

b. Rata imobilizarilor corporale

*100ICIC

RTA

=

22


23/64

Indicatorul masoara ponderea capitalurilor fixe (terenuri, cladiri, masini,

echipamente) in cadrul activelor imobilizate.

De regula rata inregistreaza valori rificate in cadrul acelor firmei ce

necesita o infrastructura importanta sau echipamente costisitoare cum ar fi:

- productia si distributia de energie;

- transporturile feroviare;

- firmele din domeniul hotelier, etc.

Observatie: Nivelul indicatorului este influentat de politica de amortizare,

politica de investitii sau de obtiunea contabila intre cost istoric si valoarea justa

pentru imobilizarile corporale.

c. Rata imobilizarilor financiare

*100IFIF

RTA

=

Indicatorul evidentiaza dimensiunea legaturilor si relatiilor strategice si

financiare pe care o anumita intreprindere le are cu alte entitati economice(intreprinderi).

In mod firesc indicatorul inregsitreaza valori ridicate in cazul holding-urilor

al caror obiect de activitate il reprezinta gestionarea unui portofoliu de

participatii.

2. RATA ACTIVELOR CIRCULANTE

*100ACRACR

RTA

=

23


24/64

Aceasta rata reflecta ponderea ACR in totalul activului, fiind un indicator al

flexibilitatii financiare, in masura in care evidentiaza importanta activelor usor

de transformat in bani.

a. Rata stocurilor

*100SStocuri

RTA

=

Acest indicator inregistreaza in mod normal valori ridicate in cazul

intreprinderilor cu avtivitate de productie si ciclu lung de fabricatie, precum si

in cazul firmelor de distributie care prin specificul activitatii inregsitreaza un

nivel ridicat al stocurilor.

b. Rata creantelor comerciale

*100CCCC

RTA

=

Acest indicator evidentiaza impoartanta portofoliului de creantecomerciale in patrimoniul intreprinderii.

Rata este influentata de specificul activitatii, puterea de negociere a

intreprinderii cu partenerii comerciali dar si de managementului intreprinderii.

c. Rata disponibilitatilor

*100DPB DPBRTA=

Se mai numeste rata neta de asigurare cu disponibil si reprezinta o

masura a lichiditatii interne a intreprinderii.

Observatie: Analistii sustin ca nivelul normal al indicatorului ar trebui sa

fie intre 1% si 2%, dar puterea informativa a ratei trebuie privita cu indoiala

(circumspectie) deoarece variabilitatea disponibilului poate fi uneori mai

ridicata de la perioada la alta.

24


25/64

2.2. ANALIZA RATELOR PRIVIND STRUCTURA PASIVULUI

Ratele privind structura pasivului reflecta structura finantarilor

firmei, gradul de autonomie si gradul de stabilitate .

1. Rata stabilitatii financiare

*100STCPM

RTP

=

Este un indicator global al stabilitatii financiare si reflecta ponderea

surselor pe care le are firma pentru o perioada mai mare de 1 an in totalul

surselor de acoperire a mijloacelor economice.

2. Rata autonomiei financiare

*100AFCP

RCPM

=

Reflecta gradul de independenta financiara a intreprinderii, iar valoarea

optima a ratei trebuie sa fie peste nivelul de 50%.

3. Rata datoriilor totale ( Rata indatorarii globale)*100DT

DTR

TP=

Reflecta ponderea datoriilor totale ale firmei in totalul pasivului.

4. Rata datoriilor pe termen scurt

. . .

*100DtsDat t s

R TP=

Reflecta ponderea datoriilor cu termen de exigibilitate mai mic de 1 an in

totalul surselor firmei.

CAPITOLUL III

ANALIZA LICHIDITATII SI SOLVABILITATII FIRMEI

3.1. ANALIZA LICHIDITATII SI A RATELOR DE LICHIDITATE

25


26/64

LICHIDITATEA defineste capacitatea elementelor patrimoniale de

a fi

mobilizate si transformate in bani.

Existenta unei activitati economice depinde in mare masura de potentialul

de lichiditate al activului patrimonial, de proportia si rapiditatea cu care

elementele de activ pot fi tranformate in bani.

In general, activele imobilizate au o lichiditate slaba in functie de

particularitatile lor:

- imobilizarile corporale si necorporale supuse amortizarii au o lichiditate

direct proportionala cu gradul de amortizare;

- numai sistemul financiar al intreprinderii poate determina

transformarea fortata a acestora in bani in afara criteriilor de

rentabilitate.

- activele circulante au un potential sporit de lichiditate, variabil, atat ca

proportie cat si ca durata de transformare in bani;

- stocurile sunt mai mult sau mai putin lichide in functie de elementele

care le compun (materii prime, produse in curs de fabricatie, produ se

finite, marfuri), elemnete care au o anumita utilitate, respectiv valoare

la un moment dat pe piata;- creantele devin lichide in mod natural conform uzantelor comerciale pe

care intreprinderea le accepta in relatiile cu clientii;

- disponibilitatile au gradul absolut de lichiditate.

Ratele de lichiditate sunt utilizate frecvent in studiile de bonitate efectuate

de bancile comerciale in vederea acordarii de credite.

Principalul obiectiv este masurarea capacitatii intreprinderii de a face fataangajamentelor finnaciare pe termen scurt.

Acest tip de analiza urmareste reliefarea gradului in care intreprinderea isi

poate acoperii obligatiile curente din resursele curente.

Principalele rate de lichiditate sunt:

1. Rata lichiditatii curente

26


27/64

.*100

.LC

Active curenteR

Pasive cutente=

Rata reflecta gradul de acoperire a datoriilor curente (datorii cu scadenta

sub un an), pe baza activelor curente.

Valoarea minima a acestei rate trebuie sa fie 100%, iar daca scade subacest prag apare riscul de incapacitate de plata.

Observatii:

- Active curente = ACR nete - Stocuri

- Pasive curente = Datorii curente (Obligatii de plata fata de furnizori,

obligatii fiscale si salariale, credite pe termen scurt, precum si partea din

imprumuturi pe termen mediu si lung a caror scadenta este in cadrul exercitiuluifinanciar curent)

2. Rata lichiditatii rapide

*100. ( )

LR

ACRR

Datorii curente DEX=

Rata reflecta gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt pe baza

creantelor si disponibilitatilor banestgi, iar valoarea acestei rate trebuie sa se

incadrese in intervalul 0,65 1 sau 65% - 100%.

3. Rata lichiditatii imediate

*100LI DPBRDEX

=

Rata (capacitatea de plata imediata) reflecta gradul de acoperire a

datoriilor exigibile pe termen scurt pe baza celor mai lichide active

(disponibilitatile).

Valoarea minima a ratei cuprinsa intre 0,2 0,35 reflecta o garantie de

lichiditate, fiind asigurata achitarea obligatiilor pe termen scurt.

4. Rata lichiditatii la vedere

27


28/64

*100LVDPB

RCRT

=

Rata reflecta gradul de acoperire a creditelor bancare pe termen scurt pe

baza disponibilitatilor banesti, valoarea recomandata a ratei fiind de 0,85 sau85%.

3.2. ANALIZA SOLVABILITATII SI A RATELOR DE SOLVABILITATE

SOLVABILITATEA reprezint capacitatea ntreprinderii de a face fa

obliga iilor scadente care rezult fie din angajamente anterioare contractate, fie

din opera ii curente a c ror realizare condi ioneaz continuarea activit ii, fie din prelev ri obligatorii.

Analiza aptitudinii ntreprinderii de a fi solvabil i de a nvinge riscul de

faliment ocup un loc central n cadrul analizei financiare i controlului de

gestiune. Men inerea solvabilit ii este o restric ie ce se impune ntreprinderii n

mod curent, fiind un imperativ permanent.

Orice dereglare privind achitarea obliga iilor genereaz prejudicii. n

practic , o ntreprindere care cunoate o perioad mai dificil poate s renun e provizoriu la unele obiective de cretere, dar nu poate renun a la asigurarea

obiectivului de solvabilitate care constituie condi ia financiar de supravie uire.

ntreprinderea poate cunoate dificult i financiare periodice, ca de

exemplu ntrzierea pl ilor n anumite momente ale anului sau n perioade de

accelerare a creterii. Chiar dac viabilitatea ntreprinderii nu este pus n

pericol, imaginea sa se poate degrada datorit perturb rilor periodice. Astfel, o

reputa ie de r u platnic sau o anumit suspiciune asupra solidit ii sale financiare poate genera cel pu in dou efecte. Pe de o parte, anumi i furnizori

pot refuza continuitatea livr rilor, iar pe de alt parte, ntreprinderea este

nevoit s solicite credite de urgen i s accepte condi ii neavantajoase de

creditare.

Permanen a unor dificult i n achitarea obliga iilor este expresia unei

fragilit i economice i financiare. Ele pot genera restrngerea activit ii,

reducerea efectivului de salaria i, restructurarea sistemului de gestiune sau, n cazuri foarte grave, falimentul ntreprinderii.

28


29/64

n vederea evalu rii riscului de faliment se pot utiliza ratele de

solvabilitate care realizeaz o raportare a activelor realizabile la datoriile

exigibile.

Ratele de solvabilitate cel mai frecvent utilizate sunt:

a) Rata solvabilit ii generale (RSG) care compar ansamblul

lichidit ilor poten iale asociate activelor circulante cu ansamblul datoriilor

scadente n termen de sub un an.

Acest indicator permite aprecierea gradului de acoperire a datoriilor pe

termen scurt de c tre activul circulant. O valoare unitar arat o coresponden

deplin ntre activele circulante i resursele corespunz toare, iar o valoare

supraunitar indic existen a unor active circulante mai mari dect datoriile pe

termen scurt.

b) Rata solvabilit ii par iale (RSP) care exclude stocurile din activele

circulante deoarece acestea constituie elementul cel mai incert din punct de

vedere al valorii i lichidit ii lor.

Acest indicator exprim capacitatea ntreprinderii de a-i onora datoriile

pe termen scurt din crean e i disponibilit i. Analizarea i interpretarea acestui indicator trebuie f cut prin luarea n calcul a unor aspecte de detaliu privind

structura crean elor cum ar fi num rul de clien i, ponderea lor n totalul

crean elor, etc. Se consider c o rat cuprins ntre 0,8 i 1 ar reprezenta o

situa ie optim n ceea ce privete solvabilitatea.

c) Rata solvabilit ii imediate (RSI) care pune n coresponden

elementele cele mai lichide ale activului cu datoriile pe termen scurt.Se apreciaz c valoarea acestei rate trebuie s fie mai mare de 0,3. Dei,

n mod teoretic, o valoare ridicat a acestei rate indic o solvabilitate ridicat , n

mod practic poate avea i alte semnifica ii cum ar fi o folosire mai pu in

performant a resurselor disponibile.

d) Rata autonomiei financiare (RAF)care, n vederea evalu rii riscului

financiar, pune n coresponden datoriile pe termen mediu i lung cu capitalul propriu.

Creditorii impun ca aceast rat s fie subunitar . 29


30/64

Deoarece nu exist rate de referin n acest sens, concluziile unei astfel

de analize sunt mai semnificative n cazul unei compara ii ntre ntreprinderi din

acelai sector de activitate sau ntre ratele cronologice realizate de aceeai

ntreprindere.

CAPITOLUL IV

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA DE INDICATORI

30


31/64

Echilibrul financiar al firmei reprezinta un sistem de corelatii prin care se

stabilesc anumite proportionalitati in cadrul si intre diferitele fluxuri financiare.

Pentru exprimarea sintetica a corelatiilor implicate de echilibrul finnaciar,

in practica economica se utilizeaza urmatorii indicatori:

I. RATELE DE INDATORARE

O proportie ridicata a datoriilor purtatoare de dobanzi in comparatie cu

capitalurile proprii, implica cresterea probabilitatii ca firma sa nu isi poata onora

obligatiile de plata la scadenta.

Astfel, cu cat rata de indatorare este mai ridicata cu atat riscul financiar

este mai mare.

1. Rata de indatorare a capitalului propriu

. . . .*100

.ICPR

Total datorii pe termen lungR

Capital propriu=

2. Rata globala de indatorare

.*100

.GI

Total datoriiR

Total active=

II. Ratele bazate pe chas-flow

Cu cat este mai ridicat fluxul de lichiditati, fata de cheltuieli financiare cu

dobanzile, cu atat este mai redus riscul financiar.

1. Rata de acoperire a dobanzilor

Pr . int . . . . .*100

. .AD

ofitul ina e de impozitare si a dobanziiR

Cheltuieli cu dobanzile=

Daca rata este mai mare decat 1, riscul financiar este foarte mare pentru

ca intreprinderea nu reuseste sa degaje un profit din exploatare care sa acopere

cheltuielile cu dobanzile.

Daca rate este mai mare decat 4, bancile apreciaza ca riscul financiar este

forate redus.

31


32/64

2. Rata de acoperire a cheltuielilor fixe

Pr . int . . . . . . . sin*100

. . . . sinACF

ofit ina e de scaderea impozitului si dobanzii Plati pentru lea gR

Cheltuieli cu dobanzile Plati pentru lea g

+=

+

III. Alte rate ale echilibrului economico-financiar


*100l.im

AF

CPR

CP Capita prumutat =

+

2. Rata de finantare a stocurilor

FSFRR

Stocuri=

3. Rata de autofinantare a activelor

*100.

AA

CPR

ACtive totale=

4. Rata de finantare a imobilizarilor prin capitaluri proprii

*100.Im

FI

CPR

Active obilizate=

CAPITOLUL V

ANALIZA VITEZEI DE ROTATIE A ACTIVELOR CIRCULANTE

32


33/64

Viteza de rotatie a activelor circulante reprezinta un indicator de eficienta

care reflecta schimbarile intervenite in activitatea intreprinderii in special in

activitatea de exploatare.

Volumul activelor circulante depinde de doi factori, si anume:

- cifra de afaceri

- viteaza de rotatie a activelor circulante

Cu cat ACR cor parcvurge mai repede fiecare stadium al ratatiei

capitalului, cu atat viteaza de rotatie va fi mai mare iar NFR mai mica pentru

un volum dat al produyctiei sau al cifrei de afaceri.

Viteza de rotatie a ACR poate fi exprimata in :

a. Numar de rotatii

CAN

ACR=

Acest indicator se poate calcula pe fiecare element de active circulante.

Cu toate acestea are o putere informstiva redusa dpdv al continutului deoarece

este o marime abstracta care nu reda in termini concreti realitatea economica.

b. Durata in zile

*ACR

Dz T CA

=

T perioada de timp expusa analizei ( ex. Trimestru = 90 zile)

b.1. Durata de rotatie a stocurilor de materii prime si materiale

. . . . . .*

. .

Stocul mediu de materii prime si materiale Dr T

Cheltuieli cu materialele=

b.2. Durata de ratatie a stocurilor de productie in curs de

executie

33


34/64

. . . . . . .*

Pr .exp . .cos ( . . . )

Stocul mediu de productie in curs de executoe Dr T

oductia rimata in turi chelt aferente prod exercitiului=

b.3. Durata de rotatie a stocurilor de produse finite si

semifabricate

. . . . . .*

. . . .exp

Stocul mediu de productie finita si semifabricate Dr T

Chelt aferente veniturilor de loatare=

b.4. Durata de rotatie a creantelor (durata de incasare a

creantelor)

. . . *. . exp

Soldul mediu al creantelor Dr T Venituri de loatare

=

CAPITOLUL VI

34


35/64

STUDIU DE CAZ

6.1.PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE S.C. VADEMECUMCOMSERV S.R.L. BV

Identitate

Identitatea S.C. VADEMECUM COMSERV S.R.L. Brasov se regaseste la

inceputul anului 1996, plecand la drum cu o echipa tanara si dinamica, dar

experimentata, ce si-a propus sa ofere servicii de inalta calitate clientilor

sai. Din dorinta de a acoperi o gama cat mai larga de produse, compania

si-a diversificat constant oferta, in momentul actual fiind un furnizor aptpentru a utila un birou modern, luand in calcul preferintele si bugetul

clientilor.

Cadrul juridic

S.C. VADEMECUM COMSERV S.R.L. Brasov a fost infiintata in 1996

fiind o companie cu capital integral romanesc.

In prezent , capitalul social este de 20.000 lei .

Amplasament

S.C. VADEMECUM COMSERV S.R.L. are sediul in Brasov , Str.

Bisericii Romane Nr. 78 .

Activitatea societatii se desfasoara prin cele cinci magazine de

profil situate in orasele Sibiu, Pitesti si Brasov, precum si in cele opt filiale

aflate in tara.

Obiectul de activitate

VADEMECUM COMSERV are ca principal obiect de activitate

35


36/64


37/64

rapid, toate acestea contribuie la o colaborare inedita si chiar unica cu

partenerii firmei.

Structura organizatorica

La inceputul anului 2010 structura firmei Vademecum se prezenta

astfel:

peste 100 de angajati;

cinci magazine de profil in orasele Brasov, Pitesti si Sibiu;

opt filiale proprii in orasele Bucuresti, Ploiesti, Cluj, Oradea, Pitesti, Sibiu,

Timisoara;

prezenta in marile lanturi de hypermarket-uri: Selgross, Carrefour, Metro,

Cora, Billa;

prezenta in toate judetele tarii prin distribuitori locali;

Organizarea si conducerea contabilitatii

Organizarea contabilitatii din cadrul S.C. VADEMECUM COMSERV SRL

BV este in concordanta cu prevederile legii in vigoare.

Conducerea contabilitatii urmareste respectarea prevederilor legii

pentru atingerea obiectivului fundamental al contabilitatii, acela de a

furniza o imagine fidela asupra situatiei patrimoniului si a rezultatului

exercitiului.

Contabilitatea este organizata pe doua paliere intercorelate:contabilitatea financiara sau generala si contabilitatea interna de gestiune

sau analitica.

Contabilitatea financiara are ca obiect circuitul patrimonial al

societatii luat in totalitatea si structuralitatea sa ca entitate gestionara.

Scopul sau este acela de a determina periodic, de regula la incheierea

exercitului financiar, situatia patrimoniului. Contabilitatea financiara

asigura si gestioneaza informatiile necesare completarii bilantului contabil,contului de profit si pierdere si anexelor la bilant.

37


38/64

Contabilitatea interna de gestiune are ca obiect evidenta, calculul,

analiza si controlul costurilor si rezultatelor analitice. Obiectul si scopul

contabilitatii interne de gestiune se identifica cu:

- gestiunea analitica a stocurilor

- calcularea costurilor produselor, serviciilor;- determinarea rezultatelor analitice prin compararea costului

produselor cu pretul lor de vanzare

- previziunea cheltuielilor si veniturilor prin intocmirea retelei de

bugete interne.

Metoda de evidenta contabila este metoda inventarului permanent,metoda pe jurnale si Cartea Mare.

Registrele ce se folosesc in contabilitate sunt: Registrul-jurnal,

Registrul inventar, Cartea Mare.

Registrele de contabilitate sunt utilizate in stricta concordanta cu

destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat completate, permitand in

orice moment identificarea si controlul operatiilor patrimoniale efectuate.Cartea Mare serveste, in cadrul formei de inregistrare pe jurnale, la

stabilirea relajelor lunare si a soldurilor pe conturi sintetice, intocmindu-se

la sfarsitul lunii pe baza jurnalelor.

Departamentul economic este condus de un Director

economic , care are in subordine urmatoarele compartimente :

serviciul contabilitate ;

serviciul financiar ;

serviciul preturi , analiza economica si BVC ;

serviciul de control financiar preventiv .

a ) Serviciul contabilitate, condus de un sef serviciu , asigura

evidentierea operatiunilor economice efectuate de societate , stabilirea

rezultatelor ; este organizat conform Legii 82 /1991.Serviciul contabilitate se ocupa de evidenta:

38


39/64

- stocurilor ( materiale , produse finite , obiecte de inventar ,

marfuri)

- furnizorilor

- mijloacelor fixe

- contabilit ii de gestiune

- veniturilor si a cheltuielilor .

Evidenta contabila utilizeaza metoda pe jurnale cartea mare .

Conform art. 68 din Legea contabilitatii 82 /1991 , la iesirea din

patrimoniu, pentru evaluarea bunurilor materiale , societatea utilizeaza

metoda FIFO .

b ) Serviciul financiar, condus de un sef serviciu aflat in

subordinea directorului economic , asigura prin subordonatii sai ,

evidenta :

- incasarilor si platilor in lei si devize ;

- calculul , contabilizarea drepturilor salariale ale angajatilor ;

- calculul , contabilizarea si plata impozitelor si taxelor datorate

bugetului de stat , bugetelor locale si bugetului asigurarilor sociale ;

- evidenta contabila si urmarirea clientilor societatii .

Contabilizarea tertilor , trezoreriei se face conform normelor stabilite

de Legea 82 / 1991 , precum si legislatiei in vigoare , referitoare la

impozite si taxe datorate .

c ) Serviciul preturi , analiza economica si BVC , este condus

de un sef serviciu care asigura , alaturi de angajatii sai , calculul

preturilor produselor efectuate , negociaza cu partenerii interni si

externi valoarea produselor contractate .

Prin biroul de analiza economica si BVC asigura analizarea

profitabilitatii pentru fiecare produs realizat , ia masuri in vederea

nerealizarii de produse neprofitabile si asigura bugetarea veniturilor

si cheltuielilor la nivel de fiecare sectie de productie .

d ) Serviciul CFP asigura efectuarea controlului preventiv

pentru operatiunile efectuate de societate . Controlul propriu este

realizat si organizat conform HG 720 / 1991 , att prin serviciul de

39


40/64

CFP , ct si prin cel de CFI , care urmareste evidentierea si

gestionarea bunurilor materiale ale societatii .

Societatea tine toate registrele contabile si intocmeste bilant

conform Legii 82 /1991, respectand principiile contabile si legislatia in

vigoare, privind impozitele si taxele datorate.

40


41/64

6.2. ANALIZA CORELATIEI FR- NFR TN

Structura bilantului financiar (patrimonial):

NEVOI = ACTIV 31.12.2008 31.12.200

9A.I. net ( > 1 an) 35.492 36.392

- I necorporale 0 0- I corporale 35.492 36.392- I financiare (> 1 an) 0 0- creante ( > 1 an ) 0 0

A.C.R. net ( < 1 an ) 88.428 228.993- stocuri 60.108 34.009- creante clienti ( < 1 an) 2.960 8.587- DPB 25.360 186.397

- imobilizari financiare (< 1 an) 0 0TOTAL ACTIV 123.920 265.385RESURSE = PASIV

Capitaluri permanente 42.984 159.650- capital social 20.000 20.000- rezerve 13.830 18.830- subventii 0 0- rezultatul neraportat 9.154 20.820- provizioane > 1 an 0 0- datorii pe termen mediu si lung > 1 an 0 100.000Datorii pe termen scurt (< 1 an) 80.936 105.735

- datorii financiare CBC credite bancarecurente 80.936 105.735- datorii financiare 0 0- provizioane ( < 1 an) 0 0

TOTAL PASIV 123.920 265.385

41


42/64

Structura bilantului functional:

NEVOI = ACTIV 31.12.2008

31.12.2009

Nevoi aciclice ( stabile) 46.942 51.942

- Active imobilizate brute AI 46.942 51.942Nevoi ciclice 88.428 229.593- ACR de exploatare ( la valoarea bruta) ACE 58.532 42.809- ACR in afara exploatarii ( la val.bruta) ACAE 4.536 387- Activele de trezorerie DPB 25.360 186.397

TOTAL ACTIV 135.370 281.535RESURSE = PASIV

Surse aciclice (durabile) 54.434 175.800- CPR capitaluri proprii 42.984 60.250- Amortizari si provizioane 11.450 15.550

- Datorii financiare 0 100.000Surse ciclice 80.936 105.735- DEX datorii de exploatare DE 77.564 102.363- Datorii inafara exploatarii DAE 3.372 3.372- Pasivele de trezorerie 0 0

TOTAL PASIV 135.370 281.535

6.2.1. ANALIZA FONDULUI DE RULMENT

a. Conform conceptiei patrimoniale (financiare)

FR = CPM AI

FR 2008= 42.984 35.492 = 7.492

RF 2009 = 159.650 36.392 = 123.258

Fondul de rulment poate fi descompus in fond de rulment propriu si fond

de rulment imprumutat (strain) ;

FR = FRP + FRI

FRP = CP AI

FNI = Datorii pe termen mediu + Datorii pe termen lung

FRP 2008 = 42.984 35.492 = 7.492

FRP 2009 = 59.650 36.392 = 23.258

42


43/64

FRI 2008 = 0

FRI 2009 = 100.000

FR 2008 = 7.492 + 0 = 7.492

RF 2009 = 100.000 + 23.258 = 123.258

b. Conform conceptiei functionale :

FRNG = Surse aciclice Active aciclice

FRNG 2008 = 54.438 - 46.942 =7.492

FRNG 2009 = 175.800 -51.942 = 123.858

Fondul de rulment net global se mai poate determina astfel:

FRNG=(Nevoi ciclice+Nevoi de trezorerie)(Resurse cicliceResurse de

trezorerie) =

= (ACE + ACAE+DPB) ( DE +DAE + CRT )

FRNG 2008 = (58.532 + 4.536 +25.360) - (77.564 + 3.372 + 0)= 7.492

FRNG 2009 = (42.809 + 387 +186.397) (102.363 +3.372 + 0) =

123.858

Deoarece fondul de rulment este pozitiv rezulta ca firma are lichiditati,

nefiind obligata sa angajeze noi credite pentru finantarea nevoilor de

exploatare.

6.2.2. ANALIZA NEVOII DE FOND DE RULMENT

a. Pe baza bilantului patrimonial (financiar)

NFR = ( ACR DPB) ( Datorii pe termen scurt Credite pe termen

scurt)== ( ACR DPB ) Obligatii pe termen scurt

43


44/64

NFR 2008 = 63.068 80.936 = -17.868

NFR 2009 = 42.596 105.735 = -63.139

sau

NFR = Stocuri + creante credite pe termen scurt

NFR 2008 = (60.108 + 2.960 ) 80.936 = - 17.868

NFR 2009 = (34.009 + 8.587) 105.735 = -63.139

b. Pe baza bilantului functional

NFR = Nevoi ciclice Resurse ciclice

NFR 2008 = 63.068 80.936 = - 17.868

NFR 2009 = 43.196 105.735 = -62 .539

sau

NFR = NFRE + NFRAE

unde:

NFRE = Active ciclice aferente axploatarii Surse ciclice din afara exploatariiNFRE 2008 = 58.532 77.564 = -19.032

NFRE 2009 = 42.809 102.363 = -59.554

NFRAE = Active ciclice din afara exploatarii surse ciclice din afara exploatarii

NFRAE 2008 = 4.536 3.372 = 1.164

NFRAE 2009 = 387 3.372 = -2.985

NFR 2008 = -19.032 + 1.164 = -17.868

NFR 2009 = -59.554 2.985 = -62.539

NRF este negativa, ccea ce inseamna un decalaj nefavorabil intre

lichiditatea stocurilor si restul elementelor patrimoniale.

6.2.3. ANALIZA TREZORERIEI NETE

a. Pe baza bilantului patrimonial44


45/64

TN = FR NFR

TN 2008 = FR 2008 NFR 2008 = 7.492 + 17.868 = 25.360

TN 2009 = FR 2009 NFR 2009 = 123.258 + 63.139 = 186.997

b. Pe baza bilantului functional

TN = FRNG NFR

TN 2008 = 7.492 + 17.868 = 25.360

TN 2009 = 123.858 + 62.539 = 186.397

Trezoria neta este pozitiva, ccea ce semnifica un excedent monetar al

exercitiului financiar.

6.3. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA

ANALIZA RATELOR PRIVIND STRUCTURA ACTIVULUI

1. RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE

*100AIAI

RTA

=

RAI2008=AI/TA*100=35.492/123.920*100=28,64%

RAI2009=AI/TA*100=36.392/265.385*100=13,71%

Acest indicator permite aprecierea flexibilitatii financiare a firmei inmasura in care evidentiaza componenta de capital investit in active fixe.

Rata imobilizarilor necorporale

*100ININ

RTA

=

RIN2008=IN/TA*100=0

RIN2009=IN/TA*100=0

45


46/64

Marimea indicatorului reflecta ponderea unor active, precum, brevetele,

licente, marci comerciale in cadrul patrimoniului intreprinderii.

a. Rata imobilizarilor corporale

*100ICIC

RTA

=

RIC2008=IC/TA*100=35.492/123.920*100=28,64%

RIC2009=IC/TA*100=36.392/265.385*100=13,71%

b. Rata imobilizarilor financiare

*100IFIF

RTA

=

RIF2008=IF/TA*100=0RIF2009=IF/TA*100=0

2. RATA ACTIVELOR CIRCULANTE

*100ACRACR

RTA

=

RACR2008=ACR/TA*100=88.428/123.920*100=71.36%

RACR2009=ACR/TA*100=2289.93/265.385*100=86.29%

a. Rata stocurilor

*100SStocuri

RTA

=

RS2008=stocuri/TA*100=60.108/123.920*100=48,51%

RS2009=stocuri/TA*100=34.009/265.385*100=12,81%

b. Rata creantelor comerciale

46


47/64

*100CCCC

RTA

=

RCC2008=CC/TA*100=2.960/123.920*100=2,39%

RCC2008=CC/TA*100=8.587/265.385*100=3.24%

Acest indicator evidentiaza impoartanta portofoliului de creantecomerciale in patrimoniul intreprinderii.

Rata este influentata de specificul activitatii, puterea de negociere a

intreprinderii cu partenerii comerciali dar si de managementului intreprinderii.

c. Rata disponibilitatilor

*100DPBDPBR

TA=

Analistii sustin ca nivelul normal al indicatorului ar trebui sa fie intre 1% si

2%, dar puterea informativa a ratei trebuie privita cu indoiala deoarece

variabilitatea disponibilului poate fi uneori mai ridicata de la perioada la alta.

ANALIZA RATELOR PRIVIND STRUCTURA PASIVULUI

1. Rata stabilitatii financiare

*100STCPM

RTP

=

RST2008=CMP/TP*100=42.984/123.920*100=34,69%

RST2009=CMP/TP*100=159.650/265.385*100=60,16%


*100AFCPR

CPM=

RAF2008=CP/CMP*100=42.984/42.984*100=100%47


48/64

RAF2009=CP/CMP*100=59.650/159.650*100=37.36%

Reflecta gradul de independenta financiara a intreprinderii,valoarea trebuie sa

fie peste 50%.

3. Rata datoriilor totale ( Rata indatorarii globale)

*100DT

DTR

TP=

Reflecta ponderea datoriilor totale ale firmei in totalul pasivului.

4. Rata datoriilor pe termen scurt

. . .*100Dts

Dat t sR

TP=

Aprecierea precis a perspectivelor solvabilit ii ntreprinderii cere luarea

n calcul a structurii la termen a activelor circulante i a datoriilor pe termen

scurt.

n fapt, dac scaden a medie a activ elor circulante e mai apropiat

dect cea a datoriilor pe termen scurt, echilibrul financiar poate fi asigurat

cu un fond de rulment net foarte mic i chiar negativ.

6.4. ANALIZA LICHIDITATII SI SOLVABILITATII FIRMEI

ANALIZA LICHIDITATII SI A RATELOR DE LICHIDITATE

1. Rata lichiditatii curente

48


49/64

.*100

.LC

Active curenteR

Pasive cutente=

- Active curente = ACR nete - Stocuri

- Pasive curente = Datorii curente

Valoarea minima a aceste rate trebuie sa fie100%,iar daca scade

apare riscul de incapacitate de plata.

2. Rata lichiditatii rapide

*100. ( )

LR

ACRR

Datorii curente DEX=

Rata reflecta gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt.3. Rata lichiditatii imediate

*100LIDPB

RDEX

=

Rata reflecta gradul de acoperire a datoriilor exigibile pe termen scurt

pe baza celor mai lichide active.

4. Rata lichiditatii la vedere

*100LVDPB

RCRT

=

49


50/64


51/64

*100. . .

SG

CAFR

Datorii pe termen lung=

3. Rata indatorarii totale

.*100IT

Datorii totaleR

CP=

4. Rata indatorarii pe termen lung

. . . .1.*100ITL

Datorii mai mari de anR

CP

=

Cu cat rata de indatorare este mai ridicata cu atat riscul financiar este mai

mare.

5. Capacitatea de indatorare

*100DCP

CCPM

=

51


52/64

6. Capacitatea de rambursare

*100.

R

CAFC

Datorii totale=

7. Rata cheltuielilor financiare

*100CF CFRRE=

6.5. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA DE INDICATORI

RATELE DE INDATORARE

1. Rata de indatorare a capitalului propriu

. . . .*100

.ICPR

Total datorii pe termen lungR

Capital propriu=

2. Rata globala de indatorare

52


53/64

.*100

.GI

Total datoriiR

Total active=

Ratele bazate pe cash-flow

1. Rata de acoperire a dobanzilor

Pr . int . . . . .*100

. .AD

ofitul ina e de impozitare si a dobanziiR

Cheltuieli cu dobanzile=

Societatea nu are credite bancare.

2. Rata de acoperire a cheltuielilor fixe

Pr . int . . . . . . . sin*100

. . . . sinACF

ofit ina e de scaderea impozitului si dobanzii Plati pentru lea gR

Cheltuieli cu dobanzile Plati pentru lea g

+=

+

Alte rate ale echilibrului economico-financiar


*100l.im

AFCPR

CP Capita prumutat =

+

53


54/64

Echilibrul economic-financiar este stabil.

2. Rata de finantare a stocurilor

FS

FRR

Stocuri=

Stocurile au scazut foarte mult din anul 2008 pana in anul 2009 ceea ce

inseamna ca nu este o situatie favorabila societatii.

3. Rata de autofinantare a activelor

*100.

AA

CPR

ACtive totale=

4. Rata de finnatare a imobilizarilor prin capitaluri proprii

*100.Im

FI

CPR

Active obilizate=

54


55/64

6.6. ANALIZA VITEZEI DE ROTATIE A ACTIVELOR CIRCULANTE

Viteza de rotatie a ACR poate fi exprimata in :

a. Numar de rotatii

CAN

ACR=

Acest indicator are o putere informativa redusa din punct de vedereal continutului deoarece este o marime abstracta care nu reda in

termini concreti realitatea economica.

b. Durata in zile

*ACR

Dz T CA

=

T-perioada de timp expusa analizei

Analiza factoriala a vitezei de rotatie a ACR

*

ACR

Dz T CA=

55


56/64

Schema de analiza:

1 2 332, 49 233,14 99,35 Dz Dz Dz = = =

1. Influenta modificarii cifrei de afaceri

0 0

1 0

88.428 88.428* *360 104, 40

247.936 136.546

ACR ACRCA T

CA CA

= = =

2. Influenta modificarii activelor circulante

01

1 1

228.993 88.428* *360 203, 75

247.936 247.936

ACRACR ACR T

CA CA

= = =

VERIFICARE : 104, 40 203,75 99,35 Dz CA ACR = + = + =

2.1. Influenta modificarii stocurilor

1 1

(1) (0) 34.009 60.108(1) * * *360 37,89

247.936 247.936

ACR ACR ACR T T

CA CA

= = =

2.2. Influenta modificarii creantelor

01

1 1

8.587 2.960(2) * * *360 8,18

247.936 247.936

ACRACR ACR T T

CA CA

= = =

1.3. Influenta modificarii disponibilitatilor

01

1 1

186.397 25.360(3) * * *360 233, 46

247.936 247.936

ACRACR ACR T T

CA CA

= = =

VERIFICARE : 1 2 3 37,89 8,18 233, 46 203, 75 ACR ACR ACR ACR = + + = + + =

56

Dz

CA

ACR

(1 )A C R(2)ACR

(3)ACR


57/64

CONCLUZII SI POPUNERI:

S.C. VADEMECUM COMSERV S.R.L. Brasov a fost infiintata la inceputul anului

1996, plecand la drum cu o echipa tanara si dinamica, experimentata, ce si-apropus sa ofere servicii de inalta calitate clientilor sai avand ca principal obiect

de activitate vanzarea produselor de papetarie si birotica.

A fost infiintata in anul 1996,avand in prezent un capital de 20.000 lei si peste

100 de angajati.

Sediul societatii se afla in Bucuresti pe strada Bisericii Romane nr.78,insa

activitatea societatii se desfasoara prin cele 5 magazine situate in orasele

Sibiu,Pitesti,Brasov,dar si in cele opt filiale aflate in tara.S.C. VADEMECUM COMSERV S.R.L. ofera clientilor sai peste 4000 de produse

de papetarie si birotica,reflectandu-se prin calitate si diversitate,prin preturi

competitive si deschidere fata de propunerile clientilor.Preturile sunt

negociabile,livrarea gratuita in 4 ore,termenele de plata,stocuri nelimitate,toate

acestea contribuind la o colaborare inedita si chiar unica cu partenerii firmei.

Contabilitatea este organizata astfel:

1.Contabilitatea financiara: asigura si gestioneaza informatiile necesare

completarii bilantului contabil,contului de profit si pierdere si anexelor la bilant.

2.Contabilitatea interna de gestiune: are ca obiect evident,calculul,analiza si

controlul costurilor si rezultatelor analitice.

Metoda de evidenta contabila este metoda inventarului permanent,

metoda pe jurnale si Cartea Mare.

Registrele ce se folosesc in contabilitate sunt: Registrul-jurnal,

Registrul inventar, Cartea Mare.

Registrele de contabilitate sunt utilizate in stricta concordanta cu

destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat completate, permitand in

orice moment identificarea si controlul operatiilor patrimoniale efectuate.

Cartea Mare serveste, in cadrul formei de inregistrare pe jurnale, la

stabilirea relajelor lunare si a soldurilor pe conturi sintetice, intocmindu-se

la sfarsitul lunii pe baza jurnalelor.

Departamentul economic este condus de un Director

economic , care are in subordine urmatoarele compartimente :57


58/64

serviciul contabilitate ;

serviciul financiar ;

serviciul preturi , analiza economica si BVC ;

serviciul de control financiar preventiv .

Dedicatia,profesionalismul,dinamismul,ambitia de a satisface provocare sunt

principalele atuuri ale firmei.Firma Vademecum este adepta unei colaborari pe

termen lung si al ideii de dezvoltare ei,se solidifica impreuna cu clientii.

Ratele privind structura activului reflecta apartenenta intreprinderii la un

anumit sector si depind de natura activitatii firmei.

Ratele privind structura pasivului,reflecta structura finantarilor firmei,gradul

de autonomie si gradul de stabilitate.

Lichiditatea defineste capacitatea elementelor patrimoniale de a fi mobilizte

si treansformate in bani.

Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor

scadente care rezulta din angajamente anterioare contractate,fie din operatii

curente a caror realizare conditioneaza continuarea activitatii.

Echilibrul financiar al firmei reprezinta un sistem de corelatii prin care se

stabilesc anumite proportionalitati in cadrul si intre diferitele fluxuri financiare.

O proportie ridicata a datoriilor purtatoare de dobanzi in comparatie cu

capitalurile proprii, implica cresterea probabilitatii ca firma sa nu isi poata onora

obligatiile de plata la scadenta.

Astfel, cu cat rata de indatorare este mai ridicata cu atat riscul financiar este

mai mare.

Viteza de rotatie a activelor circulante reprezinta un indicator de eficienta

care reflecta schimbarile intervenite in activitatea intreprinderii in special in

activitatea de exploatare.

58


59/64

BIBLIOGRAFIE

1. I. Batrancea Analiza economica si financiara a societatilor comerciale.

Editura ETA, Cluj-Napoca, 1996

2. I. Cainap Analiza economica si financiara a firmelor de turism si comert,

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Cluj-Napoca,1998

3. V. Ilie Gestiunea financiara a intreprinderii, ASE, CIG, ANUL III, 2006

4. A. Isfanescu (coordonator) Ghid practic de analiza economico-financiara,Ed. Tribuna Economica Bucuresti 1999

5. A. Istefanescu, V.Robu, A. Tutu Evaluarea intreprinderii, Editura Tribuna

Economica Editia a II a, Bucuresti, 1999

6. D. Margulescu ( coordonator ) Analiza economico-financiara a

intreprinderii, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1994

7. D. Robu Bilantul contabil, Bucuresti

8. L. Salagean Note de curs : Analiza economico financiara, Anul III, UGB

9. P. Serban Analiza activitatii economico-financiare, Manual pentru profil

economic, Editura Didactica si Pedagogica, Buc., 1995

59


60/64

Judetul: 08--BRASOVPersoana juridica: S.C. VADEMECUM COMSERV S.R.L.Adresa: localitatea BRASOV, str. BISERICII ROMANE, nr. 78

Numar din registrul comertului: J/708/1996Forma de proprietate: 35--Societati comerciale cu raspundere limitataActivitatea preponderenta (cod si denumire clasa CAEN): 5147--Comert cu ridicata al altor bunuri de

consum nealimentare n.c.a.

Cod de identificare fiscala: 8243960 Tipul sit.financiare: MI - Microintreprindere

BILANTla data de 31.12.2008-31.12.2009

Formularul 10 - lei -______________________________________________________________________________________| Denumirea indicatorului |Nr.| SOLD LA || |rd.|_______________________________|| | | 31.12.2008 | 31.12.2009 ||__________________________________________________|___|_______________________________|| A | B | 1 | 2 ||_______

Documents

Analiza Situatiei Financiar - Patrimoniale a Intreprinderii2