Academia de Studii EconomiceProgram Master: Administrarea afacerilor comerciale (Facultatea de Comert)

Analiza riscului pe piata clientilor Studiu de caz la firma SC Shorley Restaurant S.R.L

Bucuresti 2011

1.1 Introducere

In afaceri, ca si in alte domenii ale activitatii umane, riscul si castigul sunt inseparabile. Cum toate deciziile sunt legate de viitor, incertitudinea este singurul cert dinspre viitor. Unele pot fi anticipate, in baza unor statistici sau a unor estimari personale sau in baza unui ciclu repetitiv de evenimente insa fara a exista o siguranta absoluta ca realitatea va corespunde intocmai supozitiilor.

Chiar daca imaginea unei lumi relativ omogene, din punct de vedere al nevoilor si gusturilor, se fundamenteaza, totusi, pe o oarecare realitate, poate miza o intreprindere, in dorinta sa de a actiona la nivel global, pe convergenta gusturilor si preferintelor consumatorilor? Se poate vorbi despre consumatori ca de o masa nediferentiata- indivizi asemenatori intr-o piata atat de diversificata?

In ultimele decenii, una din problemele esentiale ale firmelor producatoare o constituie cunoasterea manierei in care vor raspunde consumatorii la diversi stimuli pe care le vor folosi ele in vederea atingerii telului lor final - profitul cat mai mare.

Studierea comportamentului consumatorului a devenit o preocupare a specialistilor in marketing, intrucat ei pot afla cum isi aleg cumparatorii bunurile si serviciile necesare satisfacerii multiplelor nevoi, care sunt stimulii, factorii care le influenteaza alegerea.

Pentru societatea contemporana, in care progresul tehnico- stiintific tinde in multe domenii sa inlocuiasca producatorul om cu producatorul masina, devine foarte importanta si semnificativa studierea comportamentului de consum, cu atat mai mult cu cat resursele rare cu intrebuintari alternative pe care societatea umana le are la dispozitie impun producerea, numai a acelor bunuri si servicii care satisfac nevoile in cantitatile necesare. De aceea, cunoasterea si explicarea comportamentului de consum si cumparare a devenit o necesitate stringenta, ignorarea modului de manifestare a acestuia, producand grave dezechilibre.

De asemenea, in conditiile diversificarii considerabile a ofertei, consumatorilor li se deschid largi posibilitati de alegere. Pe de alta parte, cresterea puterii de cumparare, concomitent cu ridicarea nivelului de educatie si cultura, ii da posibilitatea cumparatorului sa-si satisfaca mai multe nevoi, mai sofisticate, de nivel calitativ mai ridicat, aspecte de care este absolut obligatoriu sa tina seama producatorul, pentru a putea veni in intampinarea dorintelor consumatorului.

Densitatea populatiei, distributia geografica a acesteia, varsta si nivelul de instruire, normele si valorile sociale asumate sunt variabile care nu pot fi neglijate de catre nici o firma in stabilirea strategiei. Cu atat mai mult, cu cat structura demografica de astazi reprezinta forta de munca si consumatorul de maine.

1.2.Analiza factorilor de risc pe plan global Criza globala si impactul acesteia asupra umanitatii

Criza globala a furnizat dovezi dureroase din punctele slabe ale prezentului sistem. Problemele legate de schimbarile climatice si schimbarile demografice cere si mai mare coerenta intre sferele de guvernare la nivel mondial, precum si intre procesele decizionale la nivel global si national. Oricare ar fi forma sa, fundatia urmeaza sa fie stabilita pentru coordonarea

2

internationala bazata pe principii comune si mecanisme transparente fiind mai urgent ca niciodata.

Lumea nu este in nici o pozitie de a face fata  unor noi socuri majore. Criza financiara a redus rezistenta economica globala, in timp ce cresterea tensiunii geopolitice si ingrijorarile sociale sporite sugereaza ca atat guvernele, cat si societatile sunt mai putin capabile sa faca fata provocarilor globale. 

Doua riscuri sunt deosebit de importante avand in vedere gradul lor de impact ridicat si interconexiunea -  esecurile guvernarii la nivel mondial si diferenta economica - ambeleinfluenteaza evolutia multor altor riscuri globale si inhiba capacitatea noastra de a raspunde in mod eficient pentru a le indeparta.

In acest fel, in contextul riscului global in 2011 este definit de un paradox al secolului 21: pe masura ce lumea creste impreuna, in acelasi timp, ea se destrama.

Impactul deplin al crizei economice mondiale asupra umanitatii devine clar la nivel mondial daca observam situatia actuala globala : pierderi de locuri de munca imense, o crestere a numarului de persoane afectate de subnutritiei cronice, si "pretul extraordinar", fiind achitate de catre copii si alte persoane vulnerabile grupuri ca programele de austeritate masa strange lumea in curs de dezvoltare.

Figura nr 1: Tendinte divergente in reducerea saraciei

Sursa: ,,Report on the World Social Situation: Rethimking Poverty’’*Saracia este masurata ca numar absolut de persoane care traiesc cu mai putin de 1,25 $ pe zi

3

World Report Disaster, publicat de Federatia Internationala de Cruce Rosie si Semiluna Rosie, a concluzionat ca numarul de persoane din lumea intreaga care sufera de subnutritie trebuie safie de cel putin 1 miliard. Dintre acestea, aproximativ 60% sunt femei.

Se pare ca un total de 178 milioane de copii sub cinci ani au deficit de crestere, ca urmare a lipsei de hrana. Factorii, care in acest an se concentreaza asupra foametei si a malnutritiei, arata ca cresterea preturilor la produsele alimentare de baza, impactul schimbarilor climatice si o crestere a populatiei au condus la cresterea foametei.

Previziunile FMI legate de cheltuielile - in timp ce majoritatea guvernelor au introdus stimulente fiscale pentru a tampona efectele crizei in timpul 2008-2009 asupra populatiei, contractia prematura a cheltuielilor a devenit larg raspandita incepand din 2010, in ciuda nevoilor unor populatii vulnerabile.

Analiza a aratat ca domeniul de aplicare al austeritatii a fost sever si raspandit rapid. Dintre cele 128 de tari, 70 au redus cheltuielile cu aproape trei puncte procentuale din PIB in cursul anului 2010 si 91 au reducerile planificate in 2012.

Studiul a constatat guvernele s-au bazat pe cinci modalitati principale de a salva din numerar: de taiere sau plafonarea salariilor (56 tari), programe de rationalizare sau mijloace de testare sociale (34; eliminarea treptata sau eliminarea subventiilor, in special de carburant, si de asemenea, privind energia electrica si produse alimentare (56 tari); reformarea pensiilor (28 tari) si impozitele pe cresterea consumului de bunuri de baza (53 tari).

Politicile actuale de austeritate ar putea avea efecte majore asupra cheltuielilor sociale si alte cheltuieli care favorizeaza cererea agregata, si, prin urmare, de recuperare. Prin urmare, este imperativ ca factorii de decizie revizuiasca cu atentie impactul de distributie, precum si posibil optiuni strategice alternative, pentru redresarea economica si sociala.

1.3 Schimbarile demografice

Un alt risc il reprezinta schimbarile demografice ce au loc si vor avea loc in continuare in urmatorii ani, ce va influenta puternic interdependenta globala in crestere in deceniile urmatoare. In fiecare an populatia globului creste cu mai mult de 70 de milioane de oameni . Acest lucru inseamna ca, pana in 2050, economia globala ar trebui sa fie in masura sa ofere un trai decent pentru mai mult de 9 miliarde de oameni, dintre care 85 la suta vor fi care traiesc in tarile in curs de dezvoltare. Progresele inregistrate in dezvoltarea traiului uman la nivel mondial a a ajutat la reducerea drastica a ratelor de mortalitate si de a permite oamenilor sa traiasca mai mult. 

Fig nr 2: O Populatie in curs de imbatranire

%

4

Ani

Sursa: Date preluate din ,,World population prospects The 2008 Revision Population’’

Ca rezultat, populatia mondiala imbatraneste rapid. Pana in 2050, 1 din 4 persoane care traiesc in tarile dezvoltate, si 1 din 7 in tarile in curs de dezvoltare, va fi de peste 65 de ani. Acest lucru va pune presiune asupra sistemelor de sanatate si de pensii. Mai mult, prezenta de scadere si imbatranire a populatiilor din regiunile dezvoltate, poate duce la fluxurilor de migratie mult mai mari decat sa apara astazi.

Tarile in curs de dezvoltare vor trebui sa se adapteze la populatiile in crestere urbana. In2050, 70 la suta din populatia lumii este proiectata sa traiasca in zonele urbane si metropole si in curs de crestere ceea ce va crea probleme asupra nevoilor lor propriile. Acest lucru va face crearea unui numar suficient de locuri de munca decente mai greu de realizat si, in cazul in care nu se realizeaza aceasta provocare, ea va lasa loc saraciei nesolutionate, persistenta pe scara larga si inegalitatea interurban- locuitorii vor fi surse de instabilitate sociala si politica. Faptul ca populatiile urbane mai mari vor schimba, de asemenea, tiparul de produse alimentare si de utilizare a terenurilor are implicatii  vaste.In plus fata de declinul in terenuri agricole, va exista o crestere puternica in consumul de carne si produse lactate, care, in conditii de productie existente, ar duce la utilizarea terenurilor si a defrisarilor, in continuare, consumul de energie ar fi mai mare, cresterea preturilor la alimente si produse alimentare regionale deficitare.

Fig nr 3: Populatia in crestere –anii 1950-2050

5

Sursa UN/DESA, publicatia ,,World population prospects :The 2008 Revision Population Database’’

De asemenea, populatia lumii in crestere a fost sustinuta in parte de degradarea mediului nostru natural. Aproximativ o jumatate din paduri care acopereau pe Pamant sunt distruse, sursele de apa subterana sunt rapid epuizate, reduceri enorme biodiversitatii au avut deja loc si, prin arderea combustibililor fosili, aproximativ 30 de miliarde de tone dede dioxid de carbon sunt in curs de emisie in fiecare an. Astfel, o mai mare prosperitate pentru umanitate, a venit cu costuri enorme de mediu avand consecintela nivel mondial.

Cap 2. Analiza riscurilor pe piata clientilor din Romania

Consumatorii romani, in contextul situatiei actuale in tarii, se confrunta cu criza economica, care a dus la un nivel de trai scazut, evidentiat printr-un salariu mediu scazut, comparativ cu alte tari din UE, o rata a inflatiei si a somajului ridicate.Toti acestia reprezinta factori de decizie ai comportamentului consumatorului in Romania.In continuare, am analizat fiecare factor factor in parte, pentru a putea arata impactul acestora asupra pietei.

2.1 Situatia populatiei romane

6

La 1 iulie 2010 populatia Romaniei a fost de 21431298 locuitori, din care 10,4 milioane barbati (48,7%) si 11,0 milioane femei (51,3%). Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migratiei externe, au facut ca populatia tarii sa se diminueze, in perioada 2007-2010, cu aproape 106,3 mii persoane.

Structura pe varste a populatiei poarta amprenta specifica unui proces de imbatranire demografica, marcat, in principal, de scaderea natalitatii, care a determinat reducerea absoluta si relativa a populatiei tinere (0-14 ani), si de cresterea ponderii populatiei varstnice (de 60 ani si peste). Comparativ cu 1 iulie 2007, in anul 2010 se remarca reducerea ponderii populatiei tinere (de 0-14 ani) de la 15,3% la 15,1% si cresterea ponderii celei varstnice (de 60 ani si peste), de la 19,4% la 20,3%.

In anul 2010, in mediul urban locuiau 11,8 milioane persoane, reprezentand peste jumatate din populatia tarii. La 1 iulie 2010, din cele 320 municipii si orase, 86,3% aveau o populatie sub 50 mii locuitori, reprezentand 18,4 % din populatia tarii si 33,3% din populatia urbana. Orasele mari detin 29,9% din populatia tarii si 54,3% din populatia urbana. La 1 iulie 2010, in mediul rural locuiau 9,6 milioane persoane, reprezentand 44,9% din populatia tarii. Comunele cu populatia cuprinsa intre 1000 si 5000 locuitori au reprezentat 81,2% din numarul total al comunelor.

In contextul procesului de tranzitie economica, piata muncii din Romania a suferit transformari semnificative sub aspectul volumului si structurii principalilor indicatori de forta de munca. Acest proces s-a caracterizat prin reducerea populatiei active si a populatiei ocupate, prin mentinerea la valori relativ constante a ratei somajului.

Criza financiara insa, debutata incepand, mai ales, din a doua jumatate a anului 2008, a avut efecte asupra structurii fortei de munca, aducand concomitent cu reducerea populatiei ocupate o accentuare a fenomenului de somaj.

Daca pe parcursul ultimei jumatati a anilor ’90, populatia activa se mentinuse la valori ridicate(de peste 11 milioane persoane), noul mileniu a debutat cu o scadere importanta a valorii indicatorului.Ulterior anului 2002, populatia activa a oscilat in jurul valorii de 10 milioane. In anul 2010, populatia activa numara 9965 mii persoane, din care 95,8% apartin grupei in varsta de munca (15-64 ani).

Fig nr 4:Stuctura populatiei ocupate, dupa statutul profesional, in anul 2010

7

Sursa: Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO)

2.2 Castigul salarial

In general, la conditii de munca egale, salariile de incadrare ale femeilor si barbatilor sunt aceleasi.Disparitatile dintre salariile realizate de femei si de barbati pe diferite activitati economice sunt determinate de diferentele de nivel de calificare si de pozitia ierarhica la locul de munca. Raportul de salarizare femei-barbati a inregistrat fluctuatii determinate, in principal, de eficienþa activitatilor economice din diferite ramuri, respectiv de proportia femeilor care sunt incadrate in functii de conducere sau cu studii superioare. Ecartul dintre salariul mediu brut al femeilor si cel al barbatilor s-a diminuat de la 24% in anul 1996, la 17,6% in anul 2003 si, respectiv la 8,4% in anul 2009. In anul 2010, ecartul dintre salariul mediu brut al femeilor si cel al barbatilor a inregistrat o crestere fata de anul precedent cu 4,2 puncte procentuale, ajungand la 12,6%.

Fig nr.5 :Indicii castigului salariului real in anii 1991-2010

Sursa: www.insse.ro

Castigul salarial real a inregistrat scaderi severe in prima decada a tranzitiei (1991-1999), atingand in 1997 si 1999 valorile minime de 56,2% ºi respectiv 57,0% din nivelul anului 1990. Incepand cu anul 2003, se observa un reviriment al valorii reale a castigului salarial, reflectat de nivelul atins in anul 2008, care l-a depasit pe cel din anul 1991 cu 48,8 puncte procentuale (130,3%). In anul 2009, indicele castigului salarial real fata de anul 1990 a fost de 128,3%, in scadere cu 2,0 puncte procentuale fata de anul 2008. Tendinta de scadere a continuat si in anul 2010 fiind de 125,0% .

Fig nr 6: Evolutia indicilor preturilor de consum, castigurilor salariale realesi ai cursului de schimb mediu anual

8

Sursa: www.insse.ro

2.3 Puterea de cumparare

In perioada 2007-2010, principala sursa de formare a veniturilor totale ale gospodariilor a reprezentat-o veniturile banesti, in crestere de la 81,1% in anul 2007, la 83,9% in anul 2010. Veniturile in natura inregistreaza in aceeasi perioada o tendinta descrescatoare, ajungand in anul 2010 la 16,1% pe seama, in principal, a contravalorii consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (in scadere cu 1,6 puncte procentuale fata de anul 2007).

Fig nr 7 Veniturile totale ale gospodariilor

Sursa: Cercetare statistica asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO)

2.4 Rata somajului

Nivelul cererii pe piata bunurilor de consum nu este independent de numarul de someri existenti in economie. Prin pierderea locului de munca, in urma reducerii de activitate dintr-o anumita ramura, indivizii isi vor diminua consumul, ceea ce reduce pietele de desfacere pentru alte intreprinderi care la randul lor, fac concedieri, si astfel survine o agravare a dezechilibrului, o generalizare a crizei, o amplificare a potentialului de risc.

Rata somajului BIM (proportia somerilor BIM in populatia activa) a inregistrat la nivelul tarii valoarea de 7,3% in anul 2010 - in crestere fata de anii precedenti (cu 0,9 puncte procentuale fata de anul 2007 si 1,5 puncte procentuale fata de anul 2008, cand s-au inregistrat, de fapt, cele mai mici rate ale somajului din ultimii 4 ani analizati) si cu 0,4 puncte procentuale fata de anul 2009.Pentru femei s-a inregistrat o rata a somajului de 6,5%, mai mica decat cea pentru barbati, (7,9%), ambele in crestere fata de anii precedenti.Rata somajului in mediul urban depaseste semnificativ rata inregistrata in mediul rural

9

(in anul 2010: 9,1% fata de 5,0%).Tinerii de 15-24 ani sunt persoanele cel mai grav afectate de fenomenul somajului. Astfel, in anul 2010, rata somajului a fost de 22,1% in randul tinerilor (15-24 ani), cu diferente accentuate pe medii (30,5% in mediul urban, fata de 15,3% in mediul rural).Valoarea acestui indicator a fost de 5,8% pentru somerii in varsta de 25 de ani si peste.

Fig nr 8: Numarul somerilor inregistati si rata somajului

Sursa: www.insse.ro

2.5 Inflatia

Cresterea preturilor cu 0,23% in luna august 2010, au condus la o rata anuala a inflatiei de 7,58%, valoare ce reprezinta maximul ultimilor doi ani, potrivit Institutului National de Statistica.

Principalele componente care au contribuit la acest record ar fi majorarea TVa in luna iulie 2010, ce a condus la o scumpire cu 2,58% a produselor (in special tigari, fructe, legume si transport CFR), dar si cresterea preturilor in august 2010 cu 2,58%, o crestere totusi nesemnificativa comparativ cu cea precedenta.

Cresterea medie a preturilor in ultimele 12 luni (septembrie 2009 - august 2010) fata de precedentele 12 luni (septembrie 2008 - august 2009) a indicat un procent de 5% in luna august a acestui an.

Marfurile alimentare au inregistrat cresteri ale pretului de peste un punct procentual la legume si conserve de legume, care s-au scumpit cu 1,95%, la citrice si fructe meridionale, unde preturile au fost cu 1,7% mai mari si la oua, care s-au scumpit cu 1,3% fata de iulie. La polul opus, scaderi de peste un punct procentual au fost inregistrate la fructe proaspete, care s-au ieftinit cu 1,27%.

Pe aria serviciilor, modificari mai importante ale preturilor au avut loc la preturile pentru apa, canal si salubritate, care au crescut cu 2,51%, dar si pentru transportul urban, care s-a scumpit

10

cu 1,2%. In categoria marfurilor nealimentare au avut loc modificari de preturi nesemnificative, in limita unui punct procentual.

BNR a revizuit pronosticul de inflatie pentru 2011, de la 2,8% la 3,1%, dupa o majorare a estimarii pe acest an de la 3,7% la 7,8%, dupa cresterea TVA din iulie 2010.

Cap. 3 Analiza riscului pe piata clientilor cu studiu de caz la firma Shorley Restaurant S.R.L

3.1 Analiza pietei restaurantelor in Bucuresti

Cifrele de afaceri ale companiilor specializate in baruri si restaurante s-au diminuat in 2009 cu 26%. In primele sase luni ale lui 2009, cifra de afaceri a restaurantelor, a barurilor si a cafenelelor din Romania s-a situat la nivelul de 958,8 milioane de euro. Investitorii din domeniu spun ca in acest an se asteapta la redresarea pietei, anuntand chiar continuarea investitiilor in noi locatii.

In Romania existau anul trecut un numar de 34.233 de unitati specializate pe segmentul de F&B (baruri si restaurante), din care 38% restaurante, 25% baruri si cluburi, 17% unitati specializate pe catering. In acelasi timp, in tara mai sunt 1.712 unitati de tip fast-food, la care se adauga alte 5.135 de cafenele.

Cifra de afaceri cumulata la nivel national a unitatilor specializate pe segmentul baruri si re-staurante a fost, in 2007, de 2,042 miliarde de euro, in crestere cu 11% fata de 2006.Anul 2007 a fost cel mai bun pentru restaurantele din Romania, dupa ce cifra de afaceri s-a majorat per ansamblu cu 28%, pana la 1,26 miliarde de euro. In 2008 insa, cifra de afaceri cumulata a barurilor, a restaurantelor si a cafenelelor din tara s-a diminuat, per ansamblu, cu 15% fata de nivelul din 2008, pana la 1,48 miliarde de euro. Scaderea cea mai accentuata a fost pe segmentul restaurantelor, care a consemnat o diminuare a cifrei de afaceri de 23% in 2008 fata de 2007, pana la  889,4 milioane de euro. Regresul afacerilor F&B s-a accentuat in prima jumatate a anului trecut, cand s-a consemnat, pe fondul accentuarii efectelor crizei, o scadere de 26%, pana la 958,8 milioane de euro.

Fig nr. 9 :Cifra de afaceri a restaurantelor, a cafenelor si a barurilor

SegmentAnul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Restaurante 942.600 1.259.400 889.400 573.900

Evolutia anuala - 28% -23% -26%Baruri, cantine, altele 662.500 772.400 596.700 284.900

Evolutia anuala 61% 11% -15% -26%

Total 1.601.500 2.042.800 1.496.100 958.800Sursa: date preluate din www.insse.ro

Una dintre cauzele caderii pietei de F&B autohtone este dimensiunea acestora. Astfel, ca dimensiuni, majoritatea unitatilor din alimentatie publica din Romania (36%) au intre 100 si 200 de metri patrati, urmate de locatiile intre 250 si 500 mp. In acelasi timp, 19% dintre unitati

11

au sub 100 mp, 11% au intre 500 si 1.000 mp si 10% isi desfasoara activitatea pe o suprafata care depaseste 1.000 mp.

Cat priveste capacitatea, majoritatea locatiilor din tara (36%) au intre 100 si 250 de scaune, in timp ce 29% isi asteapta clientii cu 50-100 de locuri, alte 11% au intre 250 si 500 de scaune si 5% au o capacitate de peste 500 de persoane. Trebuie amintit ca majoritatea companiilor proprietare de baruri, restaurante sau cafenele, respectiv 72%, nu opereaza decat intr-o singura locatie. In acelasi timp, numai 9% dintre companiile care activeaza pe acest segment detin mai mult de trei locatii, iar 6,4% opereaza sub franciza.

Locatia, principala „ancora” pentru unitatile F&B sunt hotelurile. Astfel, 38% dintre restaurante, baruri si cafenele sunt situate in apropierea hotelurilor sau chiar in interiorul acestora, 12% in apropierea sau in interiorul unor centre comerciale sau malluri, 13% in city center si 3% in business center.

In ceea ce priveste specificul restaurantelor autohtone, majoritatea acestora (32%) sunt specializate pe bucataria romaneasca, (28%) pe cea italieneasca, 9% sunt fast-fooduri, in timp ce 7% au meniu international. Bugetul mediu cheltuit de un roman anul trecut la un restaurant a fost de 30 de euro de persoana , acesta depaseste doar in 9% dintre cazuri. Majoritatea cli-entilor, respectiv 56%, cheltuiesc o suma medie, la o „vizita”, cuprinsa intre 5 si 15 euro. In acelasi timp, 20% dintre clienti nu achita o nota de plata mai mare de 5 euro, pe cand 15% obisnuiesc sa consume, la o singura vizita intre 15 si 30 euro.

Piata restaurantelor a scazut, in 2009, cu peste 25%, estimand insa pentru 2010 o redresare a acesteia. Piata a scazut in special din cauza diminuarii numarului de clienti si a mentinerii preturilor la nivelul anului 2008.

3.2 Metode si principii in evaluare riscului la SC Shorley Restaurant S.R.L

O problema pe care am identificat-o la firma SC. Shorley Restaurant a fost modul de promovare al restaurantului pentru a atrage clientii.

Riscul pe care firma si-l asuma prin nepromovarea restaurantului este acela de a isi pierde o buna parte din clienti, fapt foarte grav, care in cea mai nefavorabila situatie, poate duce la faliment deoarece fara clienti nu exista profit.

In anul 2009, firma nu avea site pe internet, mail sau telefon mobil cu care clientii sa poata lua contact in caz de intrebari, nu exista pe site-urile de socializare, nu era promovat la targurile speciale pentru restaurante sau nunti si nici prin reclame publicitare.Pe o piata cu o concurenta puternica, acest lucru poate dauna serios rezistentei pe piata a unei firme.

Pentru evaluarea riscurilor la firma SC SHORLEY RESTAURANT SRL am ales tehnica analogiilor.

Tehnica analogiilor implica compararea unor situatii istorice cu cele curente pentru a estima evolutiile viitoare. Conceptual, tehnica este simpla si usor de aplicat. Cea mai mare parte a datelor necesare sunt disponibile in cadrul firmei. Natura non-parametrica a tehnicii nu necesita estimari privind volatilitatea sau corelatiile dintre variabile. Volatilitate si corelatiile dintre parametri sunt deja reflectate in setul de date istorice utilizat. Estimarea valorii riscului nu este influentata de riscul indus de model.

12

Spre exemplu presupunand ca de-a lungul unei perioade de timp, T, castigul activului, i, a fost ri,t, ponderea activului in structura portofoliului a fost wi , iar portofoliul este format din n active, castigul mediu estimat al portofoliului este:

rep = ∑wiri,t (i=1;n)

Dincolo de avantajele oferite, tehnica analogiilor are propriile ei dezavantaje. Cel mai serios dezavantaj este dependenta completa de setul de date istorice utilizate. Ipoteza fundamentala ca evolutiile precedente, reflectate in setul de date utilizat, implica automat faptul ca riscurile viitoare vo fi similare cu cele din trecut. Daca ipoteza poate fi rezonabila in anumite situatii, in altele poate induce serioase distorsiuni. Spre exemplu, in cazurile in care datele disponibile sunt insuficiente sau irelevante, ceea ce poate conduce la estimarea unui grad de risc scazut, lipsit de veridicitate. Sau setul de date poate include evenimente rare, extreme, care s-ar putea sa nu se reproduca in viitor, ceea ce conduce, in acest caz la o supraestimare a gradului de expunere la risc si, pe cale de consecinta la eliminarea unor variante decizionale sau oportunitati investitionale cu un potential de risc mult mai mic, in realitate, decat cel estimat, prin urmare, dezavantajele tehnicii analogiilor sunt legate de setul de date ales, perioada aferenta a acestora.

Asadar, am ales aceasta tehnica deoarece riscul prezentat, nepromovarea restraurantului, poate fi comparat cu o situatie din trecut pentru a estima situatiile viitoare.

Cunoscand intreg istoricul firmei, de la infiintarea acesteia din anul 1991 pana in prezent, pot face o analiza a evenimentelor din trecut.

Societatea a fost printre primele restaurante deschise dupa Revolutie astfel a cunoscut un real succes la infiintare si in primii 7 ani de activitate, datorita unei slabe concurente pe piata si datorita popularitatii printre studentii din Politehnica (restaurantul este situat langa campusul facultatii Politehnicii).In urmatorii ani piata restaurantelor s-a dezvoltat rapid si astfel concurenta a devenit foarte stransa.

Situatia istorica la care ne referim este cea in care a inceput constructia podului Basarab, si datorita lucrarilor, s-a restrictionat accesul in zona in care restaurantul este amplasat.Impactul a fost grav daunator firmei, pierzandu-si clientele formata in toti acesti ani.

Greseala managerului, acesta obisnuit cu situatia anilor ‘90, a fost ca nu a intervenit sa isi promoveze afacerea cu diverse strategii cum ar: firma sa aiba propriul site pe internet, mail sau telefon mobil cu care clientii sa poata lua contact in caz de intrebari, nu exista pe site-urile de socializare, nu era promovat la targurile speciale pentru restaurante sau nunti si nici prin reclame publicitare.

Managerul a constientizat aceste riscuri in anul 2009 si astfel a conceput un plan strategic de atragere a clientilor prin intermediul publicitatii.Primul pas in indeplinirea obiectivelor a fost contactarea unei firme care se ocupa cu crearea site-urilor.Astfel, am investit in crearea unei pagine de internet http://www.shorleyrestaurant.ro, un lucru esential pentru crea existenta firmei online.

13

Pe pagina de internet exista oferta completa pentru evenimente, recomandari de la anumite personalitati, meniu de bar/bucatarie, date de contact si orar, precum i=si informatii de accesare a locatiei.

Urmatorii pasi au decurs firesc, am luat legatura cu site-urile de specialitate in domeniul nuntilor : www.ghidulmiresei.ro, www.restaurantenunti.ro, www.expomariage.ro si www.emariage.ro. Acestea au promovat restaurantul pe paginile lor, iar clientii interesati au putut intra pe site-ul firmei pentru a vedea oferta de nunti. Am putut observa o crestere semnificativa a traficului online si o crestere in vanzari prin contractarea unui numar de evenimente pentru anii 2011-2012 de 3 ori mare mare decat in anii precedenti (2008-2010).A fost necesara intrarea pe site-ul de socializare Facebook, esentiala in promovarea in randul tinerilor, pentru a atrage noi clienti.

De asemenea, o investitie majora, a fost participare la targurile de profil : Ghidul Miresei 2011, ExpoMariage 2011 si 2012, Emariage 2012. Ca rezultat, traficul online al paginii firmei de internet, a crescut semnificativ, si restaurantul a fost vizitat zilnic de noi cilenti in cautarea locatiei perfcte pentru evenimentul lor.

Managerul a reusit sa elimine cu succes riscul pe care si l-a asumat in trecut, prin investitii importante in publicitate si promovare a afacerii sale. Actiunile desfasurate in acest sens se oglindesc in agenda de evenimente pentru anul 2012, care este ocupata in proprtie de 70 %.

14

15