Contabilitatea clientilor

CONTABILITATEA CLIENTILOR

CONTABILITATEA CLIENTILOR 1


CUPRINS

1.Prezentarea firmei…………………………..………….…………………2

2.Obiectul şi metoda contabilităţi………………………………….……….3

2.1Obiectul de studiu al contabilităţi…………………….…………………4

2.2.Metoda contabilităţi ……………………………………………………5

2.3.Documente contabile şi justificative …………………………………...6

3.Introducere în contabilitatea Clienţilor……………………………………7

3.1.Structura creanţelor……………………………………………………...9

4.Contabilitatea decontărilor cu clienţi …………………………………….12

4.1.Contul 411 „Clienţi”……………………………………………………12

4.2. Contul 418 „ Clienţi – facturi de întocmit „……………………………18

4.3. 4.3.Contul 413 „Efecte de primit”……………………………………...20

4.4. Contul 416 „ Clienţi incerţi ” …………………………………….…….22

4.5.Contul 419 „ Clienţi – creditori”……………………..…………….……24

5. Monografia contabilă……………………………………………………...27

6. CONCLUZII………………………………………………………………30

7. BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………..31



1.Perzentarea firmei

SC DUMITRASCU SRL a fost a luat naştere în 25.12.1998, ca urmare a asocierii a două persoane DUMITRESCU MARIUS şi Ştefănescu Mihai. Fiecare acţionar vărsându-şi aportul subscris atât în numerar cât şi în natură.

Unitatea are ca principale activităţi prelucrarea materiilor prime în vederea comercializării acestora pe piaţă, creşterea de animale şi păsări în scopul valorificări lor, precum şi comercializarea diferitelor mărfuri achiziţionate la un preţ mai mic de la diferiţi furnizori. Adaosul comercial practicat fiind de 10%.

În anul 2014, societatea şi-a mărit capitalul social cu încă 5.000 lei prin aportul în natură şi numerar al celor doi asociaţi. Prin urmare, gama de servicii oferite clienţilor s-au diversificat, urmată fiind de creşterea cifrei de afaceri şi ocuparea unor noi segmente ale pieţei, care au dus la creşterea profitului şi a importanţei firmei.

Unitatea promovează produsele de calitate superioară deservind o masă mai pretenţioasă de clienţi.

Principalele date referitoare la societate

SC DUMITRASCU SRL, Strada N.BALCESCU Nr.88Numărul de înregistrare la registrul comerţului J40/286596/1998Numărul de înregistrare fiscală R 1234567Telefon / Fax : 056/ 20 63 15

Atenţie datele referitoare la firmă din monografia contabila aferentă lucrări sunt ireale şi au fost inventate de către autorul acestei lucrări.



2.Obiectul si metoda contabilităţii

Obiectul şi metoda contabilităţii. Contabilitatea face parte din evidenţa economică. Evidenţa economică reprezintă un sistem de înregistrare, de urmărire cantitativă, calitativă şi valorică a activităţii şi fenomenelor social economice ce se produc intr-un anumit timp şi loc. Ea ocupă un loc central în sistemul informaţional şi constituie o pârghie deosebit de importantă în conducerea activităţii economice. Pentru a-şi îndeplini rolul, ea trebuie să fie clară, precisă, simplă şi ţinută la zi.

Evidenţa economică cuprinde trei forme: Evidenţa operativă Evidenţa statistică Evidenţa contabilă

a) Evidenţa operativă se înregistrează la locul şi în momentul în care se produc procesele ce se desfăşoară în cadrul unităţilor patrimoniale şi furnizează informaţiile necesare contabilităţii şi statisticii.

b) Statistica realizează o informare postoperativă a rezultatelor activităţii de ansamblu a unităţilor patrimoniale, pe baza datelor furnizate de evidenţa operativă, contabilă sau culese direct.

c) Contabilitatea furnizează cele mai multe şi importante informaţii ale activităţii manageriale şi constituie principalul instrument de cunoaştere, gestiune şi control al patrimoniului unităţii şi activităţii desfăşurate, ocupând locul central în cadrul evidenţei economice.

Contabilitatea are două funcţii importante:

- Funcţia de reflectare, oglindire fidelă a patrimoniului şi proceselor economice care au loc, de gestiune şi control al patrimoniului unităţilor şi al rezultatelor obţinute de către acestea.

- Funcţia de informare cu date certe, a conducerii unităţii patrimoniale, cât şi a asociaţilor, acţionarilor, băncilor, organelor fiscale, clienţilor , furnizorilor, altor persoane juridice sau fizice.

În condiţiile economiei de piaţă, o parte din informaţiile contabile devin transparente. Ele privesc situaţia patrimonială, rezultatele şi situaţia financiară, relaţiile unităţi cu terţi şi sunt produsul contabilităţii financiare. Cealaltă parte a informaţiilor contabile sunt confidenţiale , privesc numai conducerea unităţii şi



sunt produsul contabilităţii de gestiune. Separarea celor două categorii de informaţii contabile generează dualismul în contabilitate.

Pentru a-şi îndeplini funcţiile contabilitatea trebuie să satisfacă anumite cerinţe: să fie organizată şi condusă în mod corespunzător normelor legale, să fie ţinută la zi, să fie clară şi precisă să cuprindă date complete care să fie furnizate la timp conducerii unităţii şi celor interesaţi în cunoaşterea rezultatelor obţinute şi gestionarea patrimoniului.

Dat fiind importanţa contabilităţii, atât pentru conducerea activităţii unităţilor patrimoniale cât şi pentru îndeplinirea datoriilor faţă către bugetul de stat şi a altor obligaţii, ea trebuind să fie condusă şi organizată după principii unitare pe întreaga economie naţională. La noi în ţară, prin Legea contabilităţii nr. 82 din 24 Decembrie din anul 1991, prin regulamentul de aplicare al acestei legi şi alte acte normative elaborate de Ministerul Finanţelor, sunt stabilite normele generale şi unitare de organizare şi conducere a contabilităţii generale, obligatorii pentru toţi agenţii economici, persoane fizice sau juridice care au calitatea de comerciant.

2.1.Obiectul de studiu al contabilităţii

Obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile şi imobile, a disponibilităţilor băneşti, a titlurilor de valoare, a drepturilor şi obligaţiilor unităţilor patrimoniale, precum şi mişcările şi modificările intervenite, cheltuielile, veniturile şi rezultatele obţinute, în urma operaţiunilor patrimoniale efectuate.

Unitatea patrimonială este o colectivitate care dispune de un patrimoniu şi desfăşoară o activitate specifică ei. Patrimoniul este format din totalitatea bunurilor materiale şi băneşti exprimate valoric precum şi relaţiile determinate de formarea şi micşorarea permanentă a acestora; care dă naştere la drepturi şi obligaţii.

Din punct de vedere al componenţei elementele patrimoniale se împart în:- Elemente patrimoniale de tipul activelor imobilizate: imobilizările ne

corporale ( cheltuieli de constituire şi de cercetare, concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori asimilate), de tipul imobilizărilor corporale (terenuri, clădiri şi construcţii speciale, maşini şi utilaje, alte bunuri imobiliare), imobilizări financiare (titluri de participaţie, creanţe imobilizate).

- Elemente patrimoniale de tipul activelor circulante formate din: stocuri (materii şi materiale, obiecte de inventar, mărfuri etc.); mijloace băneşti; creanţe (clienţi, debitori..) şi alte elemente de tipul bunurilor şi relaţiilor care se găsesc în activul posedat la unităţi;



- Elementele patrimoniale de tipul relaţiilor de pasiv: ale capitalurilor proprii (capital social şi individual, prime legate de capital, fond de rezervă, fond de dezvoltare, rezultatul exerciţiului, alte fonduri) şi ale datoriilor ( împrumuturi şi credite, furnizori, creditori, obligaţi de plată către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, către salariaţi, acţionari sau asociaţi şi alte persoane fizice sau juridice) care formează pasivul unităţii exceptând sursele de provenienţă ale elementelor de activ.

2.2.Metoda contabilităţi

Metoda contabilităţi cuprinde ansamblul de procedee şi tehnici de lucru, folosite pentru reflectarea şi urmărirea în mod sistematic , exact şi neântrerupt a patrimoniului unităţi, a proceselor economice care au loc şi a rezultatelor activităţi desfăşurate.

Unele procedee sunt specifice contabilităţi: bilanţul contabil, contul, dubla înregistrare, inventarul, balanţa de verificare, tehnicile de înregistrare, iar altele sunt comune altor ştiinţe: documentele, evaluarea, calculaţia, autocontrolul. Ele prezintă unele trăsături caracteristice şi servesc la realizarea obiectivelor contabilităţii, astfel:

Documentele sunt actele scrise , întocmite în momentul efectuări operaţiunilor economice cu scopul de a servi ca dovadă a înfăptuiri lor. După ce documentele au fost întocmite, potrivit anumitor reguli, după ce au fost verificate şi prelucrate, ele servesc ca bază de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale şi poartă numele de documente justificative.

Dubla înregistrare constă în înregistrarea concomitentă a fiecărei operaţiuni economice patrimoniale, în două sau mai multe conturi diferite, între care se stabileşte o legătură reciprocă. Ea derivă din faptul că orice operaţiune economică produce o dublă modificare în situaţia patrimoniului unităţi. De aici provine şi numele de contabilitate în partidă dublă sau dublă înregistrare.

Contul ţine evidenţa scrisă a fiecărui element patrimonial reflectând existenţa şi mişcarea lui în mod continuu. Contul are o anumită formă care permite înregistrarea în expresie bănească, în coloane distincte a existenţei şi mişcări elementelor patrimoniale.

Evaluarea constituie un element de bază a metodei contabilităţi, deoarece nici o operaţiune economică patrimonială nu poate fi introdusă în circuitul informaţional contabil, decât după ce s-a făcut exprimarea ei în unităţi valorice.



Calculaţia reprezintă procedeul folosit în contabilitate pentru stabilirea costului produselor, lucrărilor executate şi serviciilor prestate, costului de achiziţie, cheltuielilor pe activităţi, veniturilor şi rezultatelor financiare.

Inventarierea patrimoniului este procedeul folosit în contabilitate pentru constatarea existenţei, cantităţii, calităţii şi a valori elementelor patrimoniale aflate în gestiunea unităţi, atât cele proprii cât şi cele aparţinând terţilor personale, deţinute cu orice titlu la un moment dat. Prin inventariere, contabilitatea îşi pune mereu în acord datele din conturi cu realitatea din teren. Inventarierea are ca scop stabilirea situaţiei reale a patrimoniului unităţi, care se referă şi la evaluarea lor la nivelul valori curente.

Balanţa de verificare serveşte pentru verificarea corectitudini înregistrărilor în contabilitate, se întocmeşte la sfârşitul unei perioade, de regulă lunar şi precede obligatoriu întocmirea bilanţului contabil şi rapoartele financiar-contabile.

Bilanţul contabil este documentul contabil de sinteză oficial, în care sunt oglindite, la un moment dat în expresie bănească elementele patrimoniale ale unităţi, sub un dublu aspect, al componenţei şi al surselor de provenienţă.

2.3.Documente contabile şi justificative

Datele şi informaţiile proprii circuitului economic al patrimoniului sunt consemnate în documentele contabile. După modul de întocmire şi rolul lor în cadrul sistemului informaţional, decizional, documentele contabile se clasifică în:

- Documente justificative- Documente de evidenţă contabilă- Documente de sinteză şi raportări



3.Introducere în contabilitatea Clienţilor

Relaţiile unităţilor patrimoniale cu alte persoane juridice şi fizice, conduc la creanţe şi datori. Cea mai mare parte a creanţelor agenţilor economici sunt legate direct de exploatare, adică din acel domeniu care face obiectul principal al funcţionării lor. Creanţele faţă de clienţi rezultă ca urmare a vânzării producţiei, respectiv realizări lucrărilor şi a serviciilor şi au în contrapartidă venituri din exploatare.

Creanţele inteprinderi faţă de clienţi ei îşi au izvorul în schimbul de consimţământ concretizat într-o comandă fermă din partea clientului şi acceptată de către producător sau având ca bază contractele încheiate. Creanţele devin certe, sigure, în momentul transferului de proprietate pentru vânzări şi în momentul realizării lor pentru lucrări şi servicii. Transferul de proprietate se produce, deci, în momentul livrări bunurilor, respectiv în momentul realizări lucrărilor sau prestaţiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea.

Pe baza facturii, creanţele se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare în patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominală, adică cu totalul de plată adică valoarea sau preţul negociat plus TVA care se va aplica doar operaţiilor supuse impozitări. In cazul în care se acordă reduceri comerciale, valoarea nominală este dată de netul comercial, la care se va adăuga şi TVA. În situaţia în care se acordă clienţilor şi reduceri financiare, valoarea nominală a creanţei este dată tot de netul comercial, scontul acordat înregistrându-se separat ca şi o cheltuială financiară. Scontul va reduce valoarea creanţei iniţiale printr-o înregistrare ulterioară, cel mai adesea sconturile de decontare se acordă a posterior printr-o factură de reducere.

Creanţele în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuări operaţiunilor. Diferenţele de curs valutar, între data înregistrări creanţelor în devize şi data încasări lor, se înregistrează ca şi venituri sau cheltuieli financiare, după cum diferenţele sunt favorabile sau nefavorabile.

După perioada de timp la care se referă, creanţele şi datoriile se împart în: creanţe şi datori pe termen scurt , cu perioadă de decontare mai mică de un

an; creanţe şi datori pe termen mijlociu, cu o perioadă de decontare între 1-5

Ani; creanţe şi datori pe termen lung, cu o perioadă de decontare mai mare de 5

ani.Creanţele şi datoriile pe termen lung şi mijlociu se încadrează în categoria

imobilizărilor financiare (titluri de participare, titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu, creanţe legate de participaţii, împrumuturi acordate pe termen lung).



Creanţele pe termen scurt sunt generate de desfăşurarea activităţi de exploatare şi creanţele asimilate, care au în contrapartidă veniturile din exploatare şi conturile fără incidenţă asupra contului de rezultate şi cuprind: creanţe comercial; creanţe din gestiunea titlurilor de plasament şi alte titluri de valori reprezentând componente ale trezoreriei; creanţe din decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii, care mai sunt denumite şi creanţe în afara grupului de exploatare.

Pentru înregistrarea creanţelor se folosesc conturi din clasa 4 „ Conturi de terţi” din care face parte şi grupa de conturi: 41 „Clienţi şi conturi asimilate”.

Pentru evaluarea creanţelor şi a datoriilor se folosesc trei metode sau reguli în funcţie de factorul timp la care se referă.: valoarea de înscriere cu ocazia intrări în patrimoniu a creanţei sau a datoriei la valoarea curentă sau contabilă; valoarea de inventar sau valoarea bilanţieră.

Evaluarea curentă, prin aplicarea principiului nominalismului, după care creanţele sunt înscrise în contabilitate la valoarea lor nominală de rambursare, iar datoria la intrarea în patrimoniu la valoarea ei normală de rambursare. Eventualele diferenţe ce apar în timpul încasări creanţelor respectiv plăţilor datoriilor , vor fi evidenţiate în contabilitate în conturile de cheltuieli pentru diferenţele nefavorabile, respectiv în conturile de venituri pentru diferenţele favorabile.

Evaluarea de inventar presupune evaluarea creanţelor şi a datoriilor la valoarea care se stabileşte după valoarea de utilitate, în funcţie de loc şi de preţurile actualizate. Valoarea de inventar a creanţelor tine seama de posibilităţile concrete de încasare şi pot exista clienţi în litigiu, debitori incerţi, ale căror posibilităţi de încasare sunt incerte.

Dacă comparăm valoarea de inventar cu valoarea contabilă, putem avea trei situaţi:

- Egalitate- Valoarea de inventar depăşeşte valoarea contabilă, dar potrivit

principiului prudenţei deşi putem încasa mai mult această diferenţă nu o vom înregistra

- Valoarea de inventar este sub valoarea contabilă Suntem nevoiţi să crem un provizion pentru depreciere.

Evaluarea bilanţieră se face cu respectarea principiului fidelităţi. Creanţele sunt înregistrate în contabilitate la valoarea lor nominală şi din prudenţă se constituie un provizion pentru depreciere, atunci când apare o pierdere probabilă. Dacă sa constituit provizionul la valoarea curentă atunci se va deduce provizionul.

La creanţele şi datoriile exprimate în valută, evaluarea de bilanţ se face la cursul valutar existent. Diferenţele de curs valutar se vor înregistra folosind conturile de diferenţe de conversie de activ şi de pasiv. Aceste diferenţe la începutului exerciţiului următor se vor relua.



3.1.Structura creanţelor

Creanţele comerciale sunt determinate de vânzările de bunuri (produse, mărfuri, materiale), de prestări de servicii şi de executarea de lucrării către terţi. Aici se încadrează clienţii şi conturile asimilate:

- 411 „Clienţi”- 413 „Efecte de primit”- 416 „Clienţi incerţi sau în litigiu”- 418 „Clienţi – facturi de întocmit”- 409 „Avansuri acordate furnizorilor”

Efectele comerciale de primit reprezintă drepturile de creanţă stabilite pe bază de cambii, bilete la ordin, trate , waranturi, cec-uri şi alte efecte comerciale primite de la clienţi în contul creanţelor. Ele reprezintă forme de credit comercial acordat de unităţile patrimoniale terţilor şi instrumente de plată.

Cambia este titlul de credit în temeiul căruia o persoană (emitentul) se obligă să plătească necondiţionat sau dispune să se plătească necondiţionat de către o altă persoană, la data şi locul indicat, o sumă de bani, aceluia pe care cambia îl desemnează. Cambia este de două feluri:

1) Biletul la ordin este o cambie eliberată de către un debitor (tras) unui creditor (trăgătorul) prin care debitorul (trasul) se obligă să plătească necondiţionat creditorului (trăgătorului) intr-un anumit loc şi la o anumită dată o sumă de bani.

se obligăDebitorul (trasul) -----------------> Creditorului(trăgătorului)

să plăteascănecondiţionat

2) Trata este o cambie prin care o persoană fizică sau juridică în calitate de creditor (trăgător), dispune unui debitor al său (tras) să plătească o sumă de bani unei alte persoane ( a treia) în calitate de beneficiar, la data şi în locul stabilit o sumă de bani .

Cecul este un înscris solemn prin care o persoană numită trăgător (plătitor) în baza unui depozit de bani constituit în prealabil la bancă devenită astfel tras, dă ordin să se plătească la o anumită dată sau la prezentare o sumă determinată unei


CreditorulTrăgătorul

Dispune DebitoruluiTrasul

Beneficiarului Să plătească o sumă de bani


terţe persoane, în calitate de beneficiar, intervenind astfel trei părţi. Sunt cecuri ca efecte comerciale, cecuri din carnetele cu limită de sumă ca instrument de decontare, cecuri de decontare în numerar a banilor de la bancă, cecuri de călătorie si altele. În acest caz: trăgătorul este persoana care dispune plata, trasul este acela care efectuează plata iar beneficiarul este persoana în favoarea căreia se efectuează plata.

Ca şi în cazul celorlalte două instrumente de plată, alături de biletul la ordin şi trată, cecul cuprinde următoarele elemente: denumirea de CEC, înscrisă în textul titlului; ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată inclusă în textul tipărit al formularului de CEC; numele aceluia care trebuie să plătească prin denumirea bănci pe fiecare CEC, indicarea locului unde se efectuează plata – locul desemnat alături de numele trasului; indicarea datei şi a locului unde a fost emis cecul; semnătura aceluia care emite cecul, trăgătorul fiind acela care garantează plata.

Warantul este recipisa primita de către posesorul unei mărfi depusă într-un depozit, prin care garantează efectuarea unei plăţi. Dacă nu efectuează plata nu poate ridica marfa. Până la scadenţa efectelor comerciale putând interveni operaţiuni de andosare şi avalizare, legate de circulaţia lor.

Andosarea sau girarea reprezintă scrierea pe versoul titlului de valoare, a documentului a obligaţiei de plată a noului debitor, faţă de creditor. Dacă un client emite un bilet la ordin în care se stabileşte „ Plătiţi suma de la data de persoanei”. Dacă acesta are nevoie de bani mai repede decât data stabilită prin ordinul de plată îl va putea folosi ca instrument de plată dacă face andosarea ordinului de plată. Dar pentru aceasta este necesar să existe o garanţie a plăţii datoriei noului debitor către creditor şi se face avalizarea.

Avalizarea reprezintă garanţia înscrisă pe cambie sau în afara acesteia de către o persoană fizică sau juridică care se angajază să achite contravaloarea tranzacţiei în cazul în care nici unul din ceilalţi debitori nu o face. Deci persoana care a avalizat cambia garantează până la scadenţă . Avalizarea se poate face o singură dată iar andosarea de câte ori este posibil.

Pentru tras datoria înregistrată în conturile Furnizori Efecte de plată nu poate fi modificată prin andosări şi nici o înregistrare nu se face înaintea decontări la scadenţă sau anulări efectelor. Trăgătorul , beneficiarul iniţial contabilizează andosarea.

Decontarea efectelor comerciale se poate face prin încasarea contravalori lor de către beneficiar direct de la client sau prin intermediul unei bănci, în care caz se suportă o taxă de scont pentru serviciile bancare. În acest caz bancherul



cumpără efectele remitentului şi plăteşte acestuia imediat suma cuvenită valoarea scontată, reţinând scontul după relaţia:Valoarea scontată = Valoarea nominală- AigoUnde Aigo = Scont + Comisionul variabil admisibil scontuluiÎn cadrul decontări efectelor comerciale poate interveni şi situaţia în care clientul plăteşte datoria înainte de scadenţă, iar furnizorul îi acordă un comision pentru încasarea mai devreme a creanţei.

Avansurile acordate furnizorilor reprezintă sumele plătite acestora de către clienţi înainte de derularea tranzacţiilor pentru livrări de bunuri, executări de lucrări şi prestări de servicii.

Creanţele din reclamaţii, pagube materiale create de terţi şi alte creanţe de orice fel nelegate de activitatea de exploatare propriu – zisă sunt asimilate activităţilor financiare sau extraordinare şi sunt înregistrate în contabilitate în categoria „ Debitorilor diverşi”



4.Contabilitatea decontărilor cu clienţi

Evidenţa sumelor datorate de clienţi interni şi externi pentru livrări de produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc ,lucrări executate sau prestări de servicii, sumele plătite de aceştia ca acont sau decontate şi cele rămase de plată, se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate”

Grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate”

411. CLIENŢI4111. Împrumuturi acordate membrilor asociaţiilor (la cooperativele

de credit)413. EFECTE DE PRIMIT 416. CLIENŢI INCERŢI418. CLIENŢI – FACTURI DE ÎNTOCMIT419. CLIENŢI - CREDITORI

4191. Clienţi – creditori din operaţiuni de mandat (la cooperativele de credit)

4.1.Contul 411 „Clienţi”

Contul 411este un cont activ.

Contul 411 „Clienţi” ţine evidenţa decontărilor cu clienţi interni şi externi pentru produsele, semifabricatele , materialelor mărfurilor etc, vândute, lucrări executate şi servicii prestate pe bază de facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea la preţ de vânzare a bunurilor livrate şi serviciilor prestate, precum şi taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi. Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele datorate de clienţi.

În debitul contului 411 „Clienţi” se înregistrează:

- preţul de vânzare al mărfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate, la care se adaugă TVA colectată aferentă prin creditul conturilor :

701 ”Venituri din vânzarea produselor finite”;702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”; 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”; 704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”705 „ Venituri din studii şi cercetări”



706 „ Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune, chiri”707 „ Venituri din vânzarea de mărfuri”708 „ Venituri din activităţi anexe”4427 „ TVA colectată”4428 „TVA neexigibilă” pentru livrările cu plata în rate.

- valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate anterior şi care abia acum se facturează, prin creditul contului 418 „ Clienţi – facturi de întocmit ”

- la deschiderea exerciţiului cu reluarea sumelor înregistrate la sfârşitul exerciţiului precedent ca diferenţe nefavorabile de curs valutar, prin creditul contului 476 „ Diferenţe de conversie – cont de activ „

- la sfârşitul exerciţiului, cu diferenţe favorabile de curs valutar, rezultate in urma creşteri cursului valutar, aferent creanţelor exprimate în devize, prin creditul contului 477 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv”

- contravaloarea creanţelor reactivate, prin creditul contului 754 „ Venituri din creanţe recuperate”

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor, prin creditul contului 419 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv ”

În creditul contului 411 „ Clienţi ”se înregistrează:

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor , prin creditul conturilor: 512 „ Conturi curente la bănci „531 „ Casa „

- contravaloarea efectelor comerciale acceptate şi preluate în contul livrărilor sau prestaţiilor făcute, prin debitul contului 413 „ Efecte de primit „

- sume datorate de clienţi rău platnici , dubioşi sau cu care unitatea se află în litigiu, prin debitul contului 416 „ Clienţi incerţi „

- contravaloarea bunurilor livrate, a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate, decontate pe seama avansurilor primite de la clienţi prin debitul contului 419 „Clienţi – creditori „

- diferenţe nefavorabile de curs valutar stabilite la închiderea exerciţiului, aferente creanţelor exprimate în devize, prin debitul contului 476 „ Diferenţe de conversie – cont de activ ”

- reluarea la începutul exerciţiului a sumelor înregistrate în exerciţiul precedent ca diferenţe favorabile de curs valutar , prin debitul contului 477 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv „

- diferenţe nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia încasări creanţelor exprimate în devize, prin debitul contului 665 „ Cheltuieli din diferenţe de curs valutar„

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire , primite de la clienţi , prin debitul contului 419 „ Clienţi – creditori „



- valoarea sconturilor acordate clienţilor, prin debitul contului 667 „ Cheltuieli privind sconturile acordate „

Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele datorate de clienţi, deci creanţe faţă de aceştia neâncasate încă.

În , mod obişnuit livrarea este însoţită de factură, dar nu este tot timpul aşa fiind şi unele excepţii. De acea , trebuiesc făcute eventualele regularizări care să ţină cont între decalajele existente între livrări şi facturări. Livrările efectuate sau lucrările executate si serviciile prestate , inclusiv TVA aferentă , pentru care nu s-au întocmit facturi , dar a căror valoare este bine determinată, reprezintă venituri ale perioadei în care s-au făcut aceste livrări şi trebuie înregistrate la creanţe într-un cont distinct 418 „ Clienţi – facturi de întocmit” care este un cont de activ.

Exemple de operaţiuni cu contul 411 „Clienţi”:1. Creşterea ( naşterea ) creanţelor

a) la livrarea produselor, cu facturi

411 = %7014427

b) la livrarea produselor fãrã facturi

418 = %7014428

Şi ulterior la întocmirea facturii

411 = 418 118.000

Pentru alte livrări am exemplificat la clasa a 3-a şi voi mai da exemple la clasa a 7-a

4428 = 4427

c) diferenţele favorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului

411 = 477



d) reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului

411 = 476

e) valoarea creanţelor reactive

411 = 754

f) valoare care circulã în regim de restituire, facturate clienţilor

411 = 419

2. Scăderea ( micşorare ) creanţelor

a) cu sumele încasate prin contul curent şi prin casã

5121 = 4115311 = 411

b) diferenţa nefavorabilã de curs valutar la încheierea exerciţiului

476 = 411

c) diferenţe de curs valutar aferente creanţelor, exprimatã în devize

665 = 411

d) valoarea cecurilor cu limitã de sume acceptate

5112 = 411

e) valoarea efectelor comerciale (cambii ) acceptate

413 = 411

f) valoarea sconturilor acordate clienţilor cu ocazia încasării clienţilor

667 = 441

g) valoarea clienţilor incerţi, insolvabili, dubioşi şi în litigii



416 = 411

h) reluare diferenţelor favorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului

477 = 411

i) valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primite de la clienţi

419 = 411

j) decontarea avansurilor încasate de la clienţi

419 = 411

Alte operaţii cu codul 411- „Clienţi”:

1. Evidenţierea unor vânzări de mărfuri, pe credit comercial, cu facturã, pe piaţa internã sau externã.

411 = %7074427

2. Evidenţierea diferenţei dintre valoarea CIF şi FOB a mărfurilor exportate, respectiv cheltuielile de asigurare şi cele de transport extern.

411 = 708

3. Dobânda calculatã de încasat la mărfurile exportate pe credit comercial pe termen scurt sau / şi mediu.

411 = 766

4. Comisionul cuvenit întreprinderii de comerţ exterior, la facturarea mărfurilor exportate în comision.

411 = 704

5. Valoarea cuvenitã unităţilor producătoare din ţarã, înscrise în facturile pentru exportul de mărfuri în comision.



411 = 401

6. Reflectarea în contabilitatea furnizorului de bunuri la export a comisionului reţinut de intermediar -Facturarea bunurilor.

411 = %7044427

-La încasarea creanţei comision 10%

% = 4115121622

7. Evidenţierea unor reduceri comerciale de preţuri acordate ulterior facturării (rabaturi, risturnuri, bonificaţii, remize) la servicii, lucrări, livrările de produse finite, semifabricate, mărfuri.

% = 4117044427

% = 4117024427

% = 4117074427

8. Sconturi acordate clienţilor.

667 = 411

9. La agentul economic care a efectuat conversia creanţelor în acţiuni sau pãrţi sociale cu valoarea acestor titluri obţinute în urma conversiei (OG 10/97 pentru blocajul financiar).

% = 411261262503



10. Pentru diferenţele între valoarea negociatã a creanţei şi valoarea contabilã a acestora

-când diferenţa este negativã

668 = 411

-când diferenţa este pozitivã

5121 = 768

11.Taxa forfetarã reţinutã din valoarea creanţei vândute

668 = 411

4.2. Contul 418 „ Clienţi – facturi de întocmit „ cont de activ

Contul 418 Clienţi facturi de întocmit evidenţiază livrările de bunuri, prestările de servicii sau executările de lucrări, inclusiv taxa pe valoare adăugată, pentru care nu s-au întocmit facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea livrărilor către clienţi, aferente exerciţiului financiar în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu valoarea facturilor întocmite către clienţi. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate, pentru care nu s-au întocmit facturi.

Contul 418 de debitează cu:

- contravaloarea bunurilor livrate , a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate către clienţi aferente exerciţiului în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi , inclusiv TVA aferentă , prin creditul conturilor 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708 şi 4428 „ TVA neexigibilă „

- diferenţele favorabile de curs valutar constatate la închiderea exerciţiului, aferente creanţelor în devize pentru care nu s-au întocmit facturi, prin creditul contului 477 „ Diferenţe de conversie - cont de pasiv „

- reluarea la începutul anului a diferenţelor nefavorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului precedent, prin creditul contului 476 „ Diferenţe de conversie - cont de activ „ .

Contul 418 se creditează în momentul facturării bunurilor livrate anterior sau a lucrărilor executate şi serviciilor prestate anterior, prin debitul contului 411 „ Clienţi” precum şi cu următoarele conturi:



- diferenţe nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia facturări, prin debitul contului 665 „ Cheltuieli di diferenţe de curs valutar „

- diferenţe nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize, ne facturate până la închiderea exerciţiului financiar, prin debitul contului 476 „ Diferenţe de conversie” cont de activ

- reluarea la începutul anului a diferenţelor favorabile de curs valutar înregistrate la finele anului precedent, prin debitul contului 477 „ Diferenţe de conversie „ cont de pasiv

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea bunurilor livrate , a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate pentru care nu s-au întocmit facturi.

Dacă se constată la sfârşitul; exerciţiului că anumite creanţe faţă de anumiţi clienţi devin dubioase sau incerte, adică încasarea lor în parte sau în totalitate este îndoielnică, ţinând cont de situaţia financiară nesatisfăcătoare a debitorului, acestea se vor transfera din contul 411 „Clienţi ” în contul 416 „ Clienţi incerţi ” . Creanţa se va transfera cu nivelul ei total, deci inclusiv cu cota ei de TVA.

Exemple de operaţiuni cu contul 418 „ Clienţi facturi de întocmit”

a) Creşterea creanţelor

1. Reluare diferenţelor de curs valutar, aferente creanţelor în devize, pentru care nu s-au întocmit facturi la închiderea exerciţiului.

418 = 476

2. Valoarea livrărilor de mărfuri

418 = %7074428

şi la întocmirea facturii411 = 4184428 4427

3. Diferenţele favorabile de curs valutar, la închiderea exerciţiului

418 = 477

b) Micşorarea creanţelor



1. Cu valoarea facturilor întocmite (pct.2)

411 = 418

2. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor

665 = 418

3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize la închiderea exerciţiului

476 = 418

4. Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar, înregistrate la închiderea exerciţiului

477 = 418

4.3.Contul 413 „efecte de primit”

Contul 413 „Efecte de primit” ţine evidenţa drepturilor de creanţă stabilită pe bază de efecte comerciale. Este un cont de activ. Se debitează cu sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate. Se creditează cu valoarea efectelor comerciale primite de la clienţi şi cu sumele primite de la clienţi prin conturile curente. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.

Se debitează cu:- Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienţi la plată prin

creditul contului 403 „Efecte de plata- Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului - Reluarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile de la începutul

exerciţiuluiSe creditează cu:- Efectele comerciale primite de la clienţi ,respectiv la avalizarea cambiilor şi

a biletelor la ordin- Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar - Diferenţele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în

devize- Diferenţe nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului



- Sumele încasate de la clienţi prin contul curent

Exemple de operaţiuni cu contul 413 „ Efecte de primit”


1. Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienţi la platã

413 = 411

2. Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului

413 = 477

3. Reluarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile de la închiderea exerciţiului

413 = 476


1. Cu efectele comerciale primite de la clienţi, respectiv la avalizarea cambiilor şi biletelor de ordin.

5113 = 413

2. Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar

477 = 413

3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în devize

665 = 413

4. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului

476 = 413

5. Sumele încasate de la clienţi prin contul curent.

5121 = 413



4.4.Contul 416 „ Clienţi incerţi ”

Contul 416 „Clienţi incerţi” ţine evidenţa clienţilor incerţi, rău platnici dubioşi sau aflaţi în litigiu. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea bunurilor livrate, prestaţiilor efectuate sau a lucrărilor executate clienţilor care se dovedesc rău platnici, dubioşi, incerţi sau în litigiu.Se creditează cu sumele încasate de la clienţi incerţi sau în litigiu sau cu sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderi din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de clienţi incerţi sau în litigiu.

Contul 416 se debitează cu : - contravaloarea creanţelor faţă de clienţi care se dovedesc rău platnici ,

dubioşi , incerţi, sau cu care unitatea este în litigiu, preluate în acest cont prin creditul contului 411 ” Clienţi „ ;

- reluarea sumelor înregistrate ca diferenţe nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului anterior pentru creanţe incerte în valută , prin creditul contului 476 „ Diferenţe de conversie – cont de activ „

- diferenţe favorabile de curs valutar între valoarea de intrare şi cea de la sfârşitul exerciţiului , aferente creanţelor incerte în valută , prin creditul contului 477 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv ”

Contul 416 se creditează cu:

- sume recuperate încasate în conturile de disponibilităţi sau în numerar de la clienţi incerţi sau în litigiu, prin debitul conturilor :

o 5121 „ Conturi la bănci în lei” o 5124 „ Conturi la bănci în devize”o 531 „Casa”

- diferenţe nefavorabile de curs valutar, rezultate la închiderea exerciţiului, aferente creanţelor incerte sau în litigiu, exprimate în devize , prin creditul contului 476 „ Diferenţe de conversie - activ „

- reluarea la începutul anului a sumelor înregistrate ca diferenţe favorabile de curs valutar, la închiderea exerciţiului anterior, prin debitul contului 477 „ Diferenţe de conversie - cont de pasiv „

- creanţe ce se constată a fi definitiv nerecuperabile , scoase din activ prin debitul conturilor:

o 654 „ Pierderi din creanţe”



o 4427 „TVA colectată” deoarece TVA a fost înregistrată la 4427 în momentul facturări şi a fost decontată bugetului de stat în luna respectivă, la constatarea pierderi creanţei se va diminua obligaţia faţă de buget prin debitarea contului 4427

- diferenţe de curs valutar nefavorabile rezultate ca urmare a încasări unor creanţe în devize, ce figurau ca incerte sau litigioase, prin debitul contului 665 „ Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

Soldul debitor reprezintă sumele datorate de clienţi dubioşi, incerţi sau cu care unitatea patrimonială se află în litigiu.

Concomitent cu constatarea caracterului incert al creanţei şi transferarea ei în contul 416, aplicând principiul prudenţei, se va proceda la constituirea unui provizion pentru deprecierea creanţelor, cu suma probabilă a pierderilor. Nivelul acestui provizion se va stabili fără a lua în calcul TVA şi se va aprecia pentru fiecare creanţă în parte ţinând cont de circumstanţe, provizionul constituit se va reflecta în contabilitate cu ajutorul contului 491 „ Provizioane pentru deprecierea creanţelor – clienţi „

Exemple de operaţiuni cu contul 416 „ Clienţi incerţi”


1. Clienţi rãi platnici, dubioşi, etc.

416 = 411

2. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului

416 = 476


1. Diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului

477 = 416

2. Diferenţelor nefavorabile de curs valutar aferente clienţilor incerţi

665 = 416

3. Diferenţelor nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului



476 = 416

4. Sumele încasate prin contul curent şi prin casã

5121 = 4165311 = 416

5. Sumele trecute pe pierderi, inclusiv TVA aferentã

% = 4166544427

4.5.Contul 419 „ Clienţi – creditori”

Contul 419 „ Clienţi – creditori” este un cont de pasiv care exprimă obligaţiile unităţilor patrimoniale faţa de clienţi lor pentru avansurile sau aconturile încasate de la aceştia. Aceştia se vor lichida apoi prin decontarea lor, pe seama facturări livrărilor sau prestaţiilor ulterioare, urmând a se încasa doar diferenţa între nivelul total al facturări şi avansul sau acontul deja primit. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi reprezentând avansurile pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări şi se debitează cu decontarea avansurilor încasate de la clienţi. Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate clienţilor

Contul 419 se creditează cu:

- sumele încasate de la clienţi, sub formă de avansuri sau de aconturi pentru livrări, executări sau prestări viitoare, prin debitul conturilor care arată modalitatea de încasare: 512 „Conturi curente la bănci” şi 531 „Casa”;

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor prin debitul contului 411 „Clienţi”;

- diferenţele nefavorabile de curs valutar, la închiderea exerciţiului, aferente avansurilor primite în devize şi nedecontate încă, prin debitul contului 476 „Diferenţe de conversie- activ”;

- la începutul anului următor, cu reluarea sumelor reprezentând diferenţele favorabile de curs valutar, înregistrate la sfârşitul anului precedent, prin debitul contului 477 „Diferenţe de conversie -pasiv”

Se debitează cu:



- valoarea avansurilor sau aconturilor primite, decontate clienţilor pe seama livrărilor de bunuri, a prestărilor de servicii sau executărilor de lucrări, facturate acestora, prin creditul contului 411 „Clienţi”;

- diferenţele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontării avansurilor în devize, prin contul 765 „Venituri din diferenţele de curs valutar”;

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire primite de la clienţi, prin creditul contului 411 „Clienţi”;

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de redistribuire nerestituite de clienţi, prin contul 708 „Venituri din activităţi diverse”;

- diferenţele favorabile de curs valutar aferente avansurilor primite în depozite, şi nedecontate până la sfârşitul anului, prin creditul contului 477 „Diferenţe de conversie -pasiv”;

- reluarea la începutul anului a sumelor reprezentând diferenţele nefavorabile de curs valutar înregistrate la sfârşitul exerciţiului precedent, prin creditul 476 „Diferenţe de conversie -activ”;

Soldul creditor al contului reprezintă datoriile unităţii faţă de clienţi pentru avansurile sau aconturile primite şi nedecontate încă.

Exemple de operaţiuni cu contul 419 „ Clienţi-creditori”:

a) Creşterea obligaţiilor ( datoriilor )

1. Sumele încasate de la clienţi (avans) prin contul curent sau prin casã

5121 = 4195311 419

2. Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, facturate clienţilor

411 = 419

3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansului în devize de la clienţi, la închiderea exerciţiului

476 = 419

4. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului

477 = 419

b) Scăderea obligaţiilor ( datoriilor )



1) Diferenţele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor în devize de la clienţi

419 = 765

2) Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului

419 = 477

3) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primire de la clienţi

419 = 411

4) Reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar

419 = 476

5) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire – nerestituite de clienţi.

419 = 708





6. CONCLUZII

Unitatea SC DUMITRASCU SRL are mai multe planuri pe care îşi desfăşoară activitatea. Are ca obiect de activitate atât achizţionarea de materii prime în vederea prelucrări, în urma acestui proces rezultând produsele finite pe care le desface atât prin magazinele proprii cât şi către alţi comercianţi precum şi creşterea de animale pe care le comercializează. Mai activează şi în comerţul de mărfuri asigurând şi transportul pentru acestea şi pentru alte unităţi contra cost. De asemenea mai prestează servicii diferiţilor terţi.

Calitatea produselor livrate şi a serviciilor au impus unitatea în faţa concurenţei, gama de produse oferite fiind corespunzătoare unor înalte standarde de calitate. Produsele comercializate adresânduse unei clientele mai pretenţioase, amplasarea firmei în acest sens fiind chiar în locul potrivit.

Din monografie se observă că:

- unitatea înregistrează profit;- societatea colaborează cu mai multe firme în vederea comerţului cu

acestea;- societatea deţine monopolul în zonă pentru anumite servicii şi produse;- unitatea are o ofertă vastă de produse şi servicii oferite clienţilor;-



7. BIBLIOGRAFIE

*** Legea contabilităţi 82/91.

*** Regulamentul de aplicare a

legi contabilităţii.

Dr. C.M. Drăgan Noua contabilitate

managerială.

Ed. Hercules, Bucureşti 1992

Dumitru Cotleţi Bilanţul contabil. Ed. Mirton, Timişoara 1998

Horia Cristea Costuri şi preţuri. Ed. Mirton, Timişoara 1995

I. Nicoară, C. Sabău Contabilitatea societăţilor

comerciale.

Ed. CCI Timişoara 1991

Prof. Ioan Morşan Contabilitatea generală a

economiei de piaţă. Vol 1 şi

2

Ed. EVCont Consulting SRL,

Suceava 1997

Mihai Ristea Noul sistem contabil al

agenţilor economici din

România.

CECCAR, Bucureşti 1993

Ministerul Finanţelor Sistemul contabil al agenţilor

economici.

Niculae Fefeagă, Ion Ionaşcu Contabilitatea financiară.

Vol.1

Ed. Economică, Bucureşti

1993

Univ. „Babeş Bolyai” Cluj, Contabilitatea financiară a Ed. De Vest, Timişoara



Fac. Şrtiinţe Economice agenţilor economici din

România.

V.Daria, E. Drehuţă, C-tin

Gurbănescu, dr.doc. Aristiţa

Manualul expertului contabil

şi contabil autorizat.

Ed. Agora, Bucureşti 1995


Documents

Contabilitatea clientilor