Afectiuni respiratorii

  • View
    138

  • Download
    8

Embed Size (px)

DESCRIPTION

hd

Transcript

11. Insuficienta respiratorieEficienta aparatului respirator depinde de starea de oxigenare a sangelui si decapacitatea deindepartarea CO2 rezultatin procesul metabolic.Insuficienta respiratorie se traduce prin hipoxie, care poate fi:-hipoxica, constand in insuficienta asigurare de O2, datorita bolilor tractusuluirespirator;-anemica, constand in insuficienta de hemoglobina (anemii) sau insuficientafunctionala a acesteia (hemoglobinopatii);-stagnanta, intalnita in insuficienta cardiaca congestiva, care determina stagnareasangelui in circulate;-toxica, tradusa prin doua aspecte contradictorii: sange complet oxigenat, dar O2 nupoate fi transferat in tesuturi (intoxicatia cu cianuri sau glicozizi cianogenetici) saublocarea oxigenarii sangelui (methemoglobinemie in intoxicatia cu nitriti si altesubstante oxidante, carboxihemoglobinemie in intoxicatia cu monooxid de carbons.a.).Principalele manifestari ale insuficientei respiratorii sunt tahipneea si dispneea. Bolile care determina dispnee sunt reprezentate de:-boli caracterizate prin umplerea alveolelor pulmonare: pneumonie, edem pulmonar,atelectazie;-comprimarea alveolelor pulmonare prin: pneumotorax, colectii lichide pleurale(pleurezie, hidrotorax, hemotorax), emfizem pulmonar,hernia diafragmatica;-dificultati in inspirafie prin: obstructii nazale, faringiene, laringiene, traheobronhice,bronhiolare;-boli cardiovasculare:insuficienta cardiaca acuta si cronica, deshidratare;-boli ale sangelui: anemia, methemoglobinemia, carboxihemoglobinemia;-boli ale sistemului nervos: paralizia muschilor respiratori (tetanos, botulism),paralizia centrului respirator (intoxicatia cu nicotina, narcotice), excitarea centrilorrespiratori (dispnee neurogena),in cazul unor leziuni de encefalita;-tulburari generale: durerea,febra, acidoza;-factori de mediu: scaderea presiunii O2 la altitudine sau in incendii; -toxiceexogene:metaldehida,denitrofenoli,organofosforice,carbamati,uree,nicotina,unele plante.2. Hemoragia nazalaEtiopatogeneza.Hemoragia se produce prin ruptura vaselor, in traumatisme dela exterior sau de la interior (sondaj brutal, corpi straini). congestia mucoasei,stranutul puternic in rinite, granuloame, tumori, ulceratii. iritatii prin praf, gazeiritante, alergeni.Sunt predispuse animalele cu stari hemoragipare sau cele care fac eforturi maripe timp calduros (cai, caini de vanatoare). La caii de curse apar hemoragii pulmonaredatorita efortului, insotite sau nu de epistaxis (detectabile endoscopic la 40 - 75 % dincai). Determina pierderi economice mari. La bovine apare epistaxis in intoxicatia cuferiga. Hemoragii simptomatice se intalnesc in unele viroze (febra catarala maligna,variola, gripa purceilor) bacterioze (antrax), parazitoze (oestroza la oaie). Se mai poateobserva in hipovitaminoze: A, C, K.Clinicse manifesta, prin eliminarea sangelui sub forma de picaturi (epistaxis)sau jet (rinoragie): unilateral, cand pro vine din cavitatea nazala si bilateral candhemoragia este posterioara faringelui (provine din laringe, trahee, bronhii, pulmoni).Sangele din cavitatea nazala are o culoare rosie inchisa (venos) iar cel provenit dinpulmoni este rosu, cu bule de gaz.Daca hemoragia este secundara rinitei, se asociaza semnele acesteia (stranut,sforait la cai) iar sangele este amestecat cu mucus, puroi sau pseudomembrane.Hemoragiile mari se asociaza cu semne de anemie posthemoragica: mucoase palide -portelanii, puls slab, tahicardie, astenie, adinamie.Diagnosticulse poate stabili usor clinic, fiind necesara diferentierea fata, dehemoptizie, hemoragii din caile aeriene posterioare, cand sangele este eliminat pe nassi pe gura. In caz de hematemeza, sangele este brun inchis, cu miros acru. Pentru caiide curse este obligatorie endoscopia cailor respiratorii, in vederea evidentieriihemoragiilor subclinice.Evolutianormala este de 1-2 ore. Se prelungeste in cazul starilor hemoragiparesau recidiveaza cu ocazia stranutului, in rinite.Tratamentulmedicamentos consta in administrarea de tranchilizante,comprese reci pe regiunea nazala, astrigente (instilatii): solutii de tanin 1 %,perclorura de fier 1 %, adrenalina 1/10.000 (are actiune scurta). Introducerea decomprese in cavitatea nazala este controversata. Uneori sunt necesare antihemoragicepe cale generala, ergotina 5-10 g la animalele mari, 2-5 g la animale mijlocii, 0,l-2g laa.m., adrenostazin 1-3 g administrat i.v. la animale mijlocii, 0,5 - 1 g la animalelemici, vit. C, saruri de calciu.Igienodietetic se recomanda adapostirea in adaposturi linistite, cu evitareaprafului, gazelor iritante etc.3 RiniteleRinita este inflamatia mucoasei nazale, mai frecventa la pasari, carnivore,cabaline, porcine, ovine, iepuri.Coriza este inflamatia tuturor mucoaselor capului, fiind mai frecventa lapasari.Etiopatogeneza.Rinitele primare au ca factori predispozanti: subnutritia,scaderea rezistentei organismului, particularitati anatomice. Factorii ocazionali suntfrigul, variatiile de temperatura, gazele iritante, umiditatea scazuta si praful, stresul,traumatismele, reactiile alergice.Rinitele simptomatice apar la cai in gurma, anazarca, morva, la bovine in febracatarala maligna, boala mucoaselor, rinotraheite infectioase, la pore in rinita atrofica(produsa de Bordetella spp.) micoplasmoza, pesta, influenta, pasteureloza, la oi inectima contagioasa, oestroza, la caini in boala lui Carre, la pisici in influenta, la iepuriin pateureloza, coccidioza, la pasari in corizainfectioasa, pasteureloza, s.a.Rinitele secundare apar prin progresia inflamatiei din vecinatate. Congestia siinflamatia mucoasei determina stenoza (dispnee) cresterea sensibilitatii cu fenomenereflexe: stranut, prurit, astm.Clinic.Semnele predominante sunt stranutul,jetajulsicornajul.Jetajul poatefi unilateral sau bilateral, seros, sero-mucos, mucopurulent cu pseudomembrane, rargangrenos. Obstructia canalului lacrimonazal determina epifora. Pruritul nazaldetermina leziuni traumatice.Rinita acuta catarala evolueaza fara semne general e dar cu dispnee, maiintensa la pore, caine, pisica (respirane bucala). La rumegatoare jetajul poate lipsidatorita toaletei cu limba. Uscarea jetajului determina formarea de cruste cruste injurul narilor la toate speciile. Vindecarea este spontana in 5-15 zile, prin asigurareamasurilor igienice in rinitele primare. Altfel are loc complicarea cu faringita, tonsilita,laringita si chiar bronhopneumonie la pisica sau la animalele debilitate.Rinita pustuloasa se intalneste in gurma la cal. Se caracterizeaza prin pustulepe mucoasa nazala, care pot conflua sau se pot deschide lasand ulceratii.Jetajul poatefi purulent, bilateral.Frecvent se asociaza tumefactialimfonodurilor submandibulare.Rinita buloasa (pseudomorva) este o forma mai grava a gurmei, care apare lacaii cu stare proasta de intretinere. Pustulele sunt mai mari si lasa. ulcere profunde, iarjetajul este hemoragic.La carnivore apare rinita purulenta secundara paradontitelor netratate, localizata lanivelul caninilor superiori sau la maselele carnasiere, insotita uneori de fistulaoronazala.Rinita atrofica a purceilor este produsa de Bordetella bronchi septic asociata cu alti germeni conditionat patogeni (Micoplasma spp, Pasteurella spp.).Lainceput este catarala, cu jetaj redus, insotit de rinoragie si conjunctivita. Dupa 2-3 saptamani apare deformarea ratului si a oaselor fronto-nazale, cu cornaj.Morfopatologic se constats atrofia cornetilor nazali iar ulterior deformarea oaselornazale.Rinita necrotica este frecventa la purcei, fiind determinata de Fusobacteriumnecrophorum.Poate urma dupa forme mai usoare (crupala), la animale slabite,carentate, stresate. Se manifesta prin tulburari generale (slabire, inapetenta), cornajintens, dispnee, respiratie bucala, jetaj cu sfacele de mucoasa, miros de necroza,fistule ale pielii din regiune, necroze si ulcere ale pielii.Rinita iepurilor cel mai frecvent este simptomatica in pasteureloza si seasociaza cu pleurobronhopneumonii si abcese subcutanate. Se manifesta prin stranut siprurit intens, febra, inapetenta, jetaj seros apoi mucopurulent care murdareste trenulanterior, dispnee severa care releva complicatiile pleuropulmonare. Evolueaza cumortalitate mare, injur de 90%.Diagnosticul diferential trebuie facut fata de rinita coccidiana, prin examenmicroscopic al jetajului.Rinitele pasarilor sunt eel mai frecvent infectioase intalnindu-se in coriza (Haemophilus galinarum), micoplasmoza, difterovariola, bronsita infectioasa,pseudopesta.Rinitele primare apar pe fondul deficientelor igieno - alimentare: carentenutritionale, stres, frig si umezeala sau uscaciune, praf, gazeiritante. Se manifesta prinstranut, insotit de scuturarea capului.Jetajul este seros apoi serofibrinos si fibrino - purulent si determina obstructiiale narilor, cu respiratie bucala. Secundar apare glosita sau inflamatia se extinde lasinusuri (coriza) cu deformarea capului. Uneori mai apare conjunctivita si cheratita.Diagnosticul diferential se face fata de hipovitaminoza A, manifestata prinnoduli paracheratozici pe limbasi faringe careprecede rinita.Rinita cronica poate fi continuarea celei acute. Este simptomatica intuberculoza, gurma, morva, actinobaciloza, aspergiloza, oestroza, rinita atrofica aporcului, rinita atrofianta, tumori nazale, linguatuloza. La caine se mai poate intalnirinita secundara paradontitei netratate asociata cu abces la nivelul caninilor saumaselelor carnasiere superioare si fistula oronazala. In general, in rinitele cronicejetajul poate lipsi. In rinitele simptomatice apare cornaj si dispnee, indeosebi laeforturi asociindu-se semne ale bolii primare.Predomina leziunile mucoasei nazale, care este ingrosata, uneori proliferativasau granulomatoasa cu cicatrici, ulcere (evidente la endoscopie).Diagnosticul rinitelor se stabileste clinic si se confirma prin rinoscopie sauexamen radiologic. Examenul virusologic bacteriologic, citologic si biopsia suntfoarte utile pentru precizareaetiologiei.Profilaxia consta in masuri zooigienice, corectarea hranei, profilaxia bolilorinfectioase.Tratamentul rinit