Hernia de disc lombarAcumularea cunotinelor despre patologia discului intervertebral lombar s-a fcut lent, de-a lungul a 400 de ani.Prima descriere cunoscut a discului intervertebral aparine lui Vesalius,n 1555 Domenico Cotugno este cel care, n 1764, descrie sciatica, nurnit de el ischias.Hernia de disc lombar, prin frecvena i implicaiile lor medicale, tind s devin o problem social.Studiile pe piese anatomice au evideniat c nu s-au produs hernii de disc prin simpla mrire a presiunii exercitate asupra discului intervertebral, dar s-au produs fisuri n structura inelului fibros, dac mrimea presiunii a fost nsoit de o micare de inflexiune vertebral, indiferent de sensul acesteia.Segment complex, de o mare importan funcional, coloana vertebral este alcatuit din 33 sau 34 de segmente osoase (vertebre), 344 de suprafee articulare, 23 de discuri intervertebrale i 365 de ligamente cu 730 de puncte de inserie. Asupra coloanei vertebrale acioneaz nu mai puin de 730 de muchi cu aciune direct. La toate acestea trebuind adugate formaiunile nervoase (somatice i vegetative), vasculare, etc.Hernia de disc lombar este o boal care afecteaz mai ales persoane tinere in plin activitate.Studii repetate au artat c exist o puternic predispoziie familial pentru degenerarea discal. Defectul genetic poate avea ca efect diferite perturbari in segmentarea coloanei vertebrale, ca de exemplu: blocul de dissegmentaie, vertebra fluture, hemivertebre sau modificari ale discului intervertebral care insoesc malformaii mai intinse ale coloanei vertebrale.In cazul blocului vertebral clasic se mai gsesc resturi ale nucleului pulpos intre vertebrele interesate. Cel mai frecvent sunt intalnii noduli Schmorf resturi notocordale la nivelul defectului de obstrucie al canalului notocordal, cu aspect de hernie de nucleu pulpos intraspongioas. Caracteristic pentru resturile notocordale este localizarea in treimea posterioara a placilor cartilaginoase si prezena in mai multe vertebre.Constatarea existenei deteriorrilor discale foarte precoce,fr etiologie evident, pune problema existenei unei fragiliti constituionale a esutului discal la unii subieci.Nu trebuie ins s se ajung la o "refugiere in constituie" ca o modalitate de acoperire a actualelor insuficiene in recunoasterea etiopatogeniei suferinei discale.Forma si funcia discului intervertebral reprezint doua entiti inseparabile, atat din punct de vedere descriptiv cat si terapeutic.Desi numeroase alte esuturi pot fi implicate, afectarea discului intervertebral lombar rmane o cauz important. Pentru durerea lombar joas si radiculopatie la nivelul membrului inferior.In ultimii 60 de ani, dup publicarea unui articol de mare important in literatura de specialitate de catre Mixter si Barr, s-a publicat un numr foarte mare de cercetri referitoare la legtura dintre degenerarea discului lombar, anomaliile mecanice si sindroamele dureroase de la nivelul regiunii lombare inferioare. Date noi referitoare la proprietile histo-chimice, comportamentul mecanic si factori care predispun la disfuncia discului intervertebral apar frecvent si duc la dezbateri aprinse asupra rolului real al disc intervertebral.Unul dintre cele mai importante progrese in evaluarea patologiei discului intervertebral il reprezint imaginile in vivo de rezonan magnetic cu rezoluie inalt ale coloanei vertebrale lombare (IRM). Studii recente de IRM efectuate pe persoane cu sau fr durere lombar joas (LBP) au evideniat rezultate surprinztoare si i-au determinat pe muli autori s reevalueze condiiile prin care modificrile in morfologia discurilor produc simptome. Rolul discului intervertebral in durerea lombar joas siradiculopatie. Degenerarea discului interveretbral este caracterizat printr-o deshidratare a nucleului pulpos si uzura inelului fibros ca rezultat aunor multipli factori mecanici si biochimici. O serie de modificri degenerative pot fi descrise ca si procese de destabilizare urmate de procese de restabilizare. Un sumar al acestor evenimente este descris in continuare. Iniial leziunile inelului fibros duc la pierderea capacitii de contenie a nucleului pulpos. Modificrile interne concomitente ale nucleului pulpos duc la pensarea spaiului articular si la o capacitate redus de incrcare a respectivului segment vertebral. Materialul nuclear nu mai este ferm coninut in interiorul discului intervertebral si va migra in direcia rezistenei minime, aceasta fiind de obicei inspre posterior sau postero-lateral. Aceasta migrare conduce la o proeminensau hernie incapsulatinelului fibros inspre gaura vertebral. sau canalul radicular. Dac mijloacele de contentie inelara isi pierd stabilitatea, materialul nuclear poate hernia. Aceasta este asa-numita hernie adevrat sau hernie capsulata.Este important de observat ca ambele tipuri de hernie sunt rezultatul unui proces degenerativ. Intr-un disc care nu a suferit in urma proceselor degenerative , ruptura in urma unui traumatism se produce tipic la nivelul plcii cartilaginoase vertebrale; un disc intervertebral normal, care este traumatizat, va hernia rar.Dupa disjuncia intern a discului intervertebral, pierderea inalimii discului si totodat reducerea capacitii de stabilizare a inelului fibros reprezint principalele mecanisme prin care esteafectat stabilitatea segmentului de mobilitate (instabilitate segmentar.) Ca urmare a acestei situaii, la nivelul marginilor corpului vertebral si la nivelul arcului vertebral exist un proces de formare osoas reactiv, care duce la aspectul radiologic clasic de osteofitoz si scleroz subcondral.Procesul degenerativ este definit prin modificri structurale dar, modul in care modific.rile produc simptome este mai puin evident. Se pot emite teorii asupra modului in care apare durereaBiomecanica normal se refer la studiul micrilor coloanei care sunt extrem de complexe i depind de elementele structurale ale acesteia: corpurile vertebrale, discurile intervertebrale care trebuie sa fie integre, alte articulatii si ligamente. Se remarc importana integritii nucleului pulpos care trebuie s aib consisten, form, aezare normale. Micrile vertebrale se execut pe nucleul pulpos ca pe un ax, acesta jucnd rolul unei adevarate bile mecanice (rulment) i fiind condiionat de tensiunea lichidului ce se afl ntre elementele sale componente (Baciu C., 1981). De aici rezult o proprietate fundamental a nucleului pulpos elasticitatea.Principalele miscari ale coloanei vertebrale sunt: flexia extensia, inclinarile laterale, rotatia si ca o rezultanta a acestora circumductia (Baciu C., 1981; Burnei Gh., 2004).Forele care atenueaz presiunile mari asupra discului sunt:- funcia de amortizare a discului: trecerea din clino n ortostatism provoac o suprapresiune de 45.5 kg la nivelul nucleului pulpos al discului intervertebral L5. Ridicarea unei greuti (10 kg) din ghemuit, determin asupra apofizelor spinoase ale coloanei lombare, o for de traciune de 141 kg; dac este ridicat cu genunchii extini. fora de traciune devine de 255 kg; iar dac greutatea este dus i nainte, fora devine de 363 kg.Nucleul pulpos reprezint punctul de sprijin al acestor prghii.- presa abdomino-toracic: n momentul ncrcrii discului, 2/3 sau 3/4 din fora exercitat este absorbit de eforturile ce dilat discul; n plus, contracia simultan a muchilor abdominali, toracici i diafragmatici formeaz o pres muscular cu punct de sprijin pe bazin, descrcnd coloana de cel puin 1/3 din ncrctura sa.Conform studiilor lui Farfan, 65% din efortul mecanic este suportat de segmentul motor posterior, 35% funcii e preluat de ctre sectorul anterior. Din studierea forelor ce apar la solicitarea n torsiune a segmentului-motor rezult c modificrile patologice apar precoce la nivelul articulaiei interapofizare, ceea ce poate explica degenerescena interapofizar.Se caracterizeaza prin ruperea inelului fibros de la marginea discului , permitand hernierea materilalului nucleului pulpos , care va interesa radacinile nervoase.Debutul HDl este brutal, legat de un factor declansator (efort fizic mare , frig etc) sau insidios, progresiv.Orice pacient cu hernie de disc lombara prezinta clinic cinci sindroame:1.) rahidian = vertebral ( durere , contractura musculara paravertebrala, tulburari de statica vertebrala scolioza , cifoza - si tulburari de dinamica vertebrala limitarea miscarilor de flexie , extensie , inflexiuni laterale);2.) radicular = suma semnelor si simptomelor ce exprima suferinta a una sau mai multor eadacini (durere radiculara , tulburari de sensibilitate si neuromotorii);3.) dural = semne cu expresie clinica reziltate din cresterea presiunii la care este supus lichidul cefalorahidian;4.) miofascial = dureri localizate in tesutul moale , identificate la palmare;5.) neuropsihic = totalitatea modificarilor comportamentae si de reactivitate neuropsihica a bolnavului.Principalele traicete radiculare la nivelul membrului inferior sunt:L 2, L 3 fata laterala si anterioara a coapsei , pana in treimea ei inferioara;L4 fata antero-externa sold, coapsa anterior (de-a lungul muschiului croitor), fata interna a genunchiului; este corelata cu reflexul osteotendinos rotulian;L5 fesa, fata posterioara a coapseipana la capul peronelui, loja antero-externa a gambei , in jurul maleolei externe , fata dorsala a piciorului pana la haluce si spatiul interdigital I;S1 fesa, fata posterioara a coapsei pana in spatiu popliteu , fata posterioara a gambei pana la nivelul tendonului achilian si calcaului , externa a plantei , ultimele trei degete.Suferinele coloanei lombare sunt reprezentate de un grup de afeciuni cu caracteristici clinice care iau permis lui De Scze cu mai multi ani n urm s alcatuiasc o clasificare pe faze i stadii a aa numitei hernii de disc lombare, clasificare care este si astazi de un mare interes practic:Faza I: este faza de instabilitate discal cu uoar laxitate a nucleului pulpos n inelul fibros, determinnd dureri lombare cronice intermitente, de tip postural.Faza a II-a: este faza de leziune a discului, cu ruperea inelului fibros i cu protruzia postero-central a nucleului pulpos, determinnd un lumbago acut sau supraacut de tip discogen, Faza a III-a: se mai numete i faza radicular i apare prin protruzia postero-lateral a discului herniat, care va intercepta n calea sa o rdcin nervoas. Din acest motiv simptomatologia va apare unilateral. Aceasta faz are trei stadii: stadiul 1 iritativ, stadiul 2 compresiv, stadiul 3 - de ntrerupere.Faza a IV-a: este faza modificarilor de tip degenerativ, cu apariia discartrozei si a artrozei interapofizare, dupa vrsta de 40 de ani.Examinarea bolnavului cu durere lombar, de ctre specialist,urmeaz 12 pasi:1. observarea bolnavului n timp ce se misc merge, se aseaz (observarea coloanei si feselor)2. mersul pe distan scurt, mersul pe varfuri si pe clcaie3. mobilitatea coloanei: flexia, extensia, inclinaia lateral si rotaia trunchiului. Mobilitatea nu se exprim in grade la alte articulaii, ci mai degrab in termeni ca: normal, usor limitat. (se mobilizeaz aproximativ din amplitudinea maxim), moderat limitat. (aproximativ din amplitudinea normal.), sever limitat. (aproximativ. din amplitudine)4. asezarea bolnavului pe vine , prin flexia complet a genunchilor si soldurilor si se noteaz eventualele dureri aprute in coloan, genunchi sau solduri5. testarea reflexelor de tendon, la genunchi si glezn, comparativ in dreapta si stanga, pentru a identifica eventualele leziuni nervoase6. msurarea lungimii membrelor inferioare pentru a identifica un posibil dezechilibru al coloanei, cauzat de inegalitate a membrelor inferioare7. testarea sensibilitii la membrele inferioare8. testarea forei musculare analitic la membrele inferioare, m.surarea circumferin.ei coapsei si gambei, comparativ9. probe de elongaiea sciaticului la ambele membre inferioare (Lasegue etc.). acest test pune in eviden si scurtarea sau spasmul ischiogambierilor.10. mobilizarea articulaiilor coxofemurale, mai ales rotaiile si probe de provocare a durerii sacroiliace, pentru a exclude o afectare la acest nivel11. examinarea coloanei presiunea la nivelul proceselor spinoase, pentru a identifica arii de sensibilitate local si reproducerea durerii sciatice (semnul soneriei)12. aprecierea pulsului la arterele pedioase, poplitee si inghinale Obiectivele pe care trebuie sa si le propuna orice program de kinetoterapie sunt: relaxarea musculaturii contracturate si asuplizarea trunchiului inferior. pentru relaxarea musculaturii lombare cu reduicerea concomitenta a lombo-sacralgiei , Sbenghe recomanda aplicarea exercitiului hold-relax, modificat , cu rezistenta moderata spre minima. contractia unui grup muscular este urmata de relaxarea muschilor activati si ciclul se repeta. abordarea grupelor musculare se face de la distanta spre zona afectata. se utilizeaza pozitiile finale ale diagonalelor Kabat pentru membre in scopul influentarii musculaturii trunchiului. diagonalele membrelor superioare vor influenta musculatura abdominala superioara si cea exetnsoara superioara a trunchiului. diagonalele membrelor inferioare vor influentza musculatura abdominala inferioara si pe cea a trunchiului. pentru asuplizarea trunchiului inferior prin exercitii de remobilizare a coloanei vertebrale lombare , basculari ale bazinului , intinderea musculaturii paravertebrale si muschiului psoas-iliac , cel mai frecvent se utilizeaza programul Williams.Mijloace de tratamentTratament igieno-posturalRepaosul absolut se recomanda n suferintele acute, fiind suficiente de obicei 2-4 zile.n formele comune se recomanda repaos relativ, pe pat tare, n asa-numitele posturi delordozante: decubit dorsal sau lateral cu membrele inferioare flectate.Alimentatia va cuprinde toate principiile alimentare, recomandndu-se regim hipocaloric la bolnavii cu plus ponderal.n cazul folosirii medicatiei antiinflamatorii, se indica regim hiposodat.Tratament medicamentos de baza se face cu antiinflamatorii nesteroidiene (AINS):-indometacin drg 75 mg/zi sau supozitoare 100-150 mg/zi, diclofenac drg sau supozitoare 50-100 mg/zi, piroxicam tb sau supozitoare 20 mg/zi, aspirina 2-4 g/zi, fenilbutazona supozitoare 400-600 mg/zi, ketoprofen tb 100-150 mg/ziTratament fizical1. Electroterapian herniile de disc lombare, electroterapia are doar efect adjuvant, fara a putea nlocui celelalte forme de tratament.Principalele efecte favorabile ale diferitelor forme de curenti electrici n discopatiile lombare sunt: antialgic, antiinflamator, hiperemiant, decontracturant.Curentul galvanic este foarte mult folosit n sciatalgii sub forma galvanizarilor simple longitudinale sau a ionogalvanizarilor cu CaCl2 cu polul pozitiv paralombar si polul negativ pe laba piciorului. n formele cu tulburari de sensibilitate exista risc de arsur local.Curentii diadinamici (CDD) au efecte spectaculoase n lumbago nediscogen, dar efectul lor n formele discogene este moderat.Ultrasunetul se folosete n formele subacute sau cronice recidivante, cu suferine musculo-tendinoase, miofasciale sau cu manifestri vasculo-vegetative.Curentul Trbert, aplicat cu polul negativ pe punctul dureros, are un efect antialgic comparabil cu al curentilor diadinamici. Media frecvent sub forma curenilor interfereniali este mai puin eficient n acut. Are un bun efect decontracturant.Efectele fiziologice alecurentului continuu 1.Actiunea curentului continuu asupra fibrelor nervoase sensitive Receptori senzitivi din tegument nregistreaza la aplicarea curentului continuu o senzatie de furnicatura ce creste proportional cu intensitatea catre ntepaturi fine, la arsura si durere. Dupa cateva sedinte creste pragul sensibilitati tactile si dureroase obtinndu-se actiunea analgetica, ea se produce la polul pozitiv si se numeste anelectrotonus. La polul negativ se produce catelectrotonus--realizat prin depolarizarea si cresterea sensibilitati n timp ce la anelectrotonus membrana celulara se hiperpolarizeaza scaznd excitabilitatea. La intensitatile mici se produce catelectrotonus, iar la intensitatile mari se produce anelectrotonusuri, iar la intensitate medie se produce echilibrarea anelectrotonusului.2.Actiunea curentului continuu asupra fibrelor nervoase motorii Se produce o scadere a pragului de excitatie a fibrelor motori cnd folosim polul negativ ca electrod activ. Cresterea brusca a intensitati curentului ca si scaderea intensitati curentului determina o contractie musculara prompta. Aceasta actiune este utilizata n tratamentul musculaturii.3. Actiunea curentului asupra sistemului nervos central-Curentul continuu produce: Diminuarea reflexelor la aplicarea curentului descendent, cresterea excitabilitati la aplicarea curentului ascendent. La nivelul organelor de simt: reactii vizuale-senzatii luminoase sub forma de puncte, bastonase sau cercuri colorate n galben., reactii auditive-zgomote n urechi, ameteli, rotirea capului spre dreapta sau stnga, reactiile gustative-un gust metalic corespunzator la polul negativ, un gust acru la polul pozitiv.4. Sistemul vegetativ vazomotor Curentul continuu are o actiune hiper-emianta. Initial este o scurta perioada de vazoconstrictie urmata de o hiperemie determinata de vazodilatatie reactiva, astfel se obtine eritem cutanat si cresterea moderata a temperaturi cutanate. Aceste fenomene se produc la nivelul vaselor superficiale cutanate ct si la celor musculare profunde si dureaza cteva ore dupa ntreruperea aplicari. Se realizeaza astfel o nbunatatire a vascularizatiei n regiunile de aplicare a curentului continuu. Circulatia superficiala creste sub 500% iar cea profunda cu 300%. Asfel rezulta rolul biotrofic al curentului continuu prin nbunatatirea nutritiei tisulare precum si actiunea rezorbtiva a edemului local.

5. Actiunea asupra sistemului vegetativ Sistemul nervos vegetativ reactioneaza n constant si individual n aplicarea curentului continuu. Regiunea cervicala si dorsala superioara este zona specifica pentru influentarea sistemului nervos vegetativ la aplicarea curentului continuu si se numeste gulerul scerback.6. Actiunea asupra sistemului circulator. Curentul galvanic descendent-accelereaza afluxul sancvin din mica circulatie spre inima. Aceasta reprezinta circulatia de ntoarcere a sangelui venos din plamni si membrele superioare spre inima, transporta snge arterial catre postal. Curentul galvanic ascendent-accelereaza circulatia venoasa de la extremitatea membrelor inferioare si organele interne catre inima, favorizeaza transportul sngelui arterial catre plamani si extremitatile superioare accelereaza viteza sngelui venos de la inima la plamani.2. Masajuln formele subacute se poate efectua masaj sedativ sacro-fesier i de-a lungul membrului inferior. n formele hiperalgice se evit folosirea tehnicilor de masaj. n formele cu hipotrofii i tulburri vasculo-vegetative este rezervat masajul trofic.Presopunctura reprezint un procedeu terapeutic derivat de la acupunctur.Acest procedeu are ca efect reducerea fenomenelor dureroase, micsorarea tonusului muscular, realizarea relaxarii musculare.Presopunctura se foloseste n: afectiuni musculare - ex. miozitele de effort; n contracturile musculare din artroze, n afectiuni ale sistemului nervos periferic - ex. nevralgiile; n afectiuni ale tendoanelor - ex. tendinitele si entesztele.Hidromasajul const n asocierea n acelai timp a manevrelor de masaj cu o procedur de hidroterapie. Exist dou metode de aplicare a hidromasajului si anume: dus-masajul si dusul subacval.Masaj local cu gheata este un procedeu care mbin una din manevrele fundamentale de masaj, netezirea, cu crioterapia. Aceasta consta n folosirea cuburilor de gheata cu care se face efleuraj pe zona de tratat timp de 3-7 minute, manevra care se repeta la interval de 2 ore. Efectele procedurii constau n:producerea unei vasoconstricii locale cu scderea consumului de oxigen i a metabolismului;diminuarea extensibilitii colagenului cu prevenirea formrii edemului;realizarea unei miorelaxri cu reducerea contracturii;diminuarea conducerii nervoase;aciune analgezic.Se utilizeaz poziiile finale ale diagonalelor Kabat pentru membre n scopul influenrii musculaturii trunchiului.Diagonalele membrelor superioare vor influena musculatura abdominal superioar i cea extensoare superioar a trunchiului.Diagonalele membrelor inferioare vor influena musculatura abdominal inferioar i pe cea a trunchiului.3. Kinetoterapia PROGRAMUL WILLIAMS FAZA IExercitiul 1 - Decubit dorsal: se flecteaz i se extind genunchii.Exercitiul 2 - Decubit dorsal: se trage un genunchi cu amndou minile la piept, ncercnd atingerea lui cu fruntea; se procedeaz apoi la fel cu cellalt.Exercitiul 3 - Ca la exerciiul 2, dar concomitent cu ambii genunchi.Exercitiul 4 - Decubit dorsal, cu minile sub cap: se trage un genunchi la piept ct mai mult, apoi cellalt, apoi ambii.Exercitiul 5 - Decubit dorsal cu braele ridicate pe lng cap n sus, genunchii flectai la 90, tlpile pe pat: se mpinge lomba spre pat, se contract abdominalii, se salta uor sacrul de pe pat; se revine, apoi se repet.Exercitiul 6 - n seznd pe scaun, cu genunchii mult deprtai: se apleac mult nainte, astfel nct s ating cu minile solul de sub scaun; se menine aceast poziie 4-5 secunde, se revine, apoi se repeta.Fiecare exercitiu al fazei I se executa de 3-5 ori, repetndu-se de 2-3 ori pe zi.Dupa dou sptmni, acestor exerciii li se adaug cele din faza a II-a.PROGRAMUL WILLIAMS FAZA A II-AExercitiul 7 - Decubit dorsal, cu genunchii flectai, tlpile pe pat: se apleac ambii genunchi spre dreapt, apoi spre stnga, pn ating patul.Exercitiul 8 - Decubit dorsal: calciul drept se aaz pe genunchiul stng; se execut o abducie ct mai intern a soldului drept, pn se atinge cu genunchiul drept planul patului, apoi se inverseaz.Exercitiul 9 - Decubit dorsal: se ridic alternativ ct mai sus cte un membru inferior extins.Exercitiul 10 - n ortostatism: genuflexii cu minile n sprijin pe spatarul scaunului, spatele perfect drept, calciele rmnnd pe sol.Exercitiul 11 - Poziia de cavaler servant, corpul aplecat pe coapsa ridicat la 900, sprijin i pe sol cu minile: se ntinde genunchiul de sprijin, executnd i o balansare care trebuie s ntind psoas-iliacul.n aceasta perioada se fac i exerciii din atrnat: cu faa sau cu spatele la spalier, ridicare de genunchi la piept, rotare genunchi stnga-dreapta, bascularea membrelor inferioare, cifozari lombare cu picioarele pe o bara.PROGRAMUL WILLIAMS FAZA A III-AExercitiul 12 - Decubit dorsal, genunchii flectati la 90, talpile pe pat: se mpinge lomba spre pat, se contracta abdominalii, se salta usor sacrul de pe pat; treptat se executa aceleasi miscari lombare si ale bazinului, dar cu genunchii tot mai putin flectati, pna ajung sa fie complet ntinsi.CONCLUZII1. Dintre domeniile investigate restricia de activitate s-a nregistrat la seciunile ridicare de greuti 65% i poziia seznd, mai mult de .2. Viaa social este redus la 1/2 la cazurile la care hernia de disc a fost sancionat chirurgical.3. Deficitul nregistrat de itemurile investigate cu ajutorul scorului Oswestry la cazurile cu hernie de disc care au urmat tratament conservator nu difer semnificativ statistic de cele nesancionate chirurgical.4. Afectarea mobilitaii intalnit in hernia de disc lombara a avutimpact funcional moderat asupra organismului ca intreg, infirmitatea depinde de tratamentul aplicat.5. Cazurile cu lombosacralgie discogena cu sau fara iradiere pe membrul inferior au restricie de activitate in medie cu 1/5, ce difera semnificativ statistic fata de subiecii cu lombosacralgie prin hernie de disc, dar care au necesitat intervenie chirurgical., care au pierdut aproape .6. Pacienii cu lombosacralgie fara radiculopatie au media impactului leziunii sub 1/5 fata de cazurile cu hernie de disc lombara care au afectare neurologica unde pierderea este de peste 1/5.7. Desi printre cazurile a caror hernie de disc nu au fost tratate chirurgical au existat unii subiecti cu lombosacralgie iar alii cu radiculopatie, care aveau valori mai crescute ale restriciei deactivitate, aceste cazuri nu au influenat semnificativ valoarea medie a disabilitaii.8. Raportarea disabilitatii investigat cu chestionarulSindromului dureros lombar Oswestry, scal de evaluare funcionala, cu infirmitatea evaluataprin criteriile Ghidului Asociaiei Medicale Americane(AMA), indice de evaluare a mobilitaii dovedeste o corelaie mica, dar semnificativ. 9. Corelaia variabilelor investigate cu scala Oswestry cu restric.ia de participare, obinut. prin prelucrarea criteriilor Ghidului AMA este diferita: ingrijirea personala, semnificativ statistic, mers, puternic semnificativ, somnsemnificativ statistic.10. Domeniul de investigare al functiei sociale al scorului SF36 se coreleaz puternic, foarte semnificativ cu indicatorii de disabilitate investigai cu criteriile AMA.11. Starea de bine mental nregistrat cu SF36 se coreleaz puternic, foarte semnificativ statistic cu infirmitatea depistat cu AMA.12. Limitrile datorate problemelor emoionale se coreleaz puternic, foarte semnificativ cu limitrile datorate tulburrilor de mobilitate (AMA )

1