Download pdf - Curs Economie Inginerie

8/18/2019 Curs Economie Inginerie

1/139

ECONOMIE ŞI MARKETING- suport de curs -


2/139


3/139

INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA ECONOMIEI

GENERALE/ECONOMIEI POLITICE/ECONOMIEI

I. Sistemul nevoilor umane şi resursele economice

II. Bunurile economice – mijloc de satisfacere a nevoilor economice

III. Terminologie. Definirea şi obiectul economiei

Nevoile umane (trebuinţe)

Nevoile economice ale societăţii nevoile de consum ale!" #o#ulaţiei

" #roducţiei$#restării

Interesele economice nevoi economice transformate de oameni %n mobiluri

directe ale activităţii economice.

Resursele ecoo!"ce

Bunurile economice

Nevoile economice şi

bunurile economice

dependenţă reciprocă

constituind

scopurile activităţii economicemijloacele

I# $"ste!ul e%o"lor u!&e '" resursele ecoo!"ce

&rice activitate umană are ca puct de plec&re' ca motivaţie' nevoile$trebuinţele. le

re#reintă "!pulsul care %i determină #e oameni să acţionee asu#ra lumii e*terioare

#entru a crea bunurile necesare %ntreţinerii lor.

+n sensul cel mai larg' nevoile re#reintă tre(u")ele o("ect"% eces&re &le %"e)""

u!&e* &le existenţei '" dezvoltării purt+tor"lor e" (oameni, gru#uri sociale, colectivităţi

locale' regionale' naţional – statale, societatea' %n ansamblul ei).

-evoile (trebuinţele) re#reintă relaţiile cu mediul ambiant #rin care omul serealieaă ca ,"")+ – biologică – #siologică – socială.

Caracterul obiectiv:

/


4/139

- nevoile e*istă independent de voinţa şi conştiinţa omului, nevoile e*istă indiferent

dacă sunt sau nu conştientizate şi dacă această conştientiare este ,"del+ cu re&l"t&te& sau

este de&tur&t+.

-evoile au o tr"pl+ deter!"&re – biofiziologică (012-2)

– social-istorică (&132-I4212 S&5I267)

– psiho-socială (STI87' 295:I;-).

2. 8aslo< – a structurat nevoile fundamentale ale omului %n = categorii!

/. 9iiologice (9)

>. De Securitate (S)

?. De 2#artenenţă (2)

@. De Stimă (S)

=. De +m#linire de sine (+.S.)

Ne%o"le ecoo!"ce ansamblul trebuinţelor oamenilor de a avea* a consuma '" utiliza

bunuri materiale şi servicii' care devin nevoi efective %n funcţie

de condiţiile de #roducţie$#restare e*istente la un moment dat.

Condiţii #entru ca e%o"le să devină e%o" ecoo!"ce

/. Să e*iste bunuri materiale$servicii susce#tibile să le satisfacă. Dacă nu e*istă un

bun disponibil şi accesibil ' nevoia nu este economică.

>. Bunurile materiale$serviciile să fie relativ rare' ceea ce conduce la e*istenţa unei

pieţe #rin care!

• individul care are o nevoie este dis#us să aciiţionee bunurile A 5 (cerere),

• individul care le #osedă (dis#us să le cedee) A & (ofertă).

*#resia e*terioară a nevoilor economice #e #iaţă CEREREA (5 forma concretă de

manifestare a nevoilor #e #iaţă).

CARACTERI$TICILE NE.OILOR ECONOMICE

/. 8ulti#licarea şi diversificarea nevoilor

>. Intensitatea şi ierariarea lor

?. Stabilitatea sau limitarea %n ca#acitate

@. Interde#endenţa nevoilor.

>

=

@

?

>

/


5/139

# MULTIPLICAREA ŞI DI.ER$I0ICAREA NE.OILOR ECONOMICE

Nu!+rul e%o"lor este el"!"t&t# 5ontinuu a#ar noi nevoi şi se %mbogăţeşte

conţinutul calitativ al acestora.

*#ansiunea nevoilor are dre#t condiţie şi cauză' devoltarea economică.

Condiţie! nevoile latente devin efective numai dacă e*istă mijlocul de a le satisface.

Cauză! mutaţiile tenico"#roductive creeaă noi nevoi.

(# Ne%o"le de lu1 sau e%o"le &rt","c"&le ale unei clase sociale se #ro#agă la alte

clase (categorii sociale) prin imitaţie#

c# Ne%o"le sut reproduct"("le# Satisfacerea uneia dă naştere altor categorii de

nevoi.

2# INTEN$ITATEA ŞI IERAR3I4AREA NE.OILOR ECONOMICE

Nu toate nevoile au aceeaşi intensitate. ;nele sunt mai #resante dect altele.

(# 9iecare individ reonabil #oate realia o ierarhizare a nevoilor sale.

3ossenlegea com#arabilităţii subiective a nevoilor.

Ierarhizarea diferă de la un individ la altul şi ciar la acelaşi individ' de la o

#erioadă la alta.

Dacă nevoile sunt concurente datorită unor posibilităţi limitate de satisfacere (bani'

ofertă) fiecare individ #oate stabili combinări diferite de satisfacere.

5# $TABILITATEA $AU LIMITAREA ÎN CAPACITATE

Centru nevoile fiiologice (e*. rană) – o anumită cantitate de bunuri este

suficientă #entru a le satisface.

5a urmare' intensitatea acestor nevoi descreşte #e măsură ce sunt satisfăcute şi

sfrşesc #rin a se stinge.

(# *istă totuşi nevoi care nu descresc' ci cresc pe măsura satisfacerii lor (e*.

nevoia de literatură' de muică).

Totuşi' #entru un individ – satisfacţia este maximă atunci cnd resursele de care el

dis#une sunt astfel re#artiate %nct satisfacerea nevoilor sale să fie aceeaşi peste tot (a >"a

lege a lui 3ossen).

6# INTERDEPENDEN7A NE.OILOR

;nele nevoi sunt complementare: " nevoia de foame," nevoia de trans#ort a alimentelor,

?


6/139

" nevoia de #regătire,

" nevoia de conservare.

(# 2lte nevoi sunt substituibile " o nevoie de rang su#erior #oate fi substituită

cu o nevoie de rang inferior,

" o nevoie viitoare #oate fi substituită cu una

#reentă.

*istă ? ti#uri de relaţii interde#endente! " indiferenţă,

" asociere (com#lementaritate),

" substituire.

TIPOLOGIA NE.OILOR ECONOMICE

/) Du#ă rolul îndeplinit în viaţa societăţii!

" nevoi de consum ale #o#ulaţiei,

" nevoi de consum ale #roducţiei (unităţi economice' ale instituţiilor).

>) Du#ă subiectul purtător al nevoilor !

" individuale,

" de gru# (familie' %ntre#rindere' oraş),

" generale (ale cetăţenilor dintr"o ţară).

?) Du#ă #eriodicitatea lor!

" ilnice,

" să#tămnale,

" lunare,

" trimestriale,

" anuale.

@) Du#ă locul ocupat în ansamblul relaţiilor dintre om şi mediul ambiant !

" nevoi #rimare (rană' %mbrăcăminte' locuinţă) – asigură realiarea

omului ca ,"")+ ("olo8"c+9

" nevoi secundare (instrucţie' cultură' religie) – asigură realiarea

omului ca ,"")+ ps":olo8"c+9

" nevoi terţiare (#artici#area la viaţa #olitică' a#ărarea ţării'

#rotejarea mediului ambiant) – omul se afirmă ca ,"")+ soc"&l+#

=) -evoi – solvabile,

– nesolvabile.

) -evoi – obligaţii, – as#iraţii.

E) -evoi – #reente,

– viitoare.

F) -evoi – de rang su#erior, – de rang inferior.

@


7/139

G) -evoi – naturale (fiiologice),

– sociale,

– s#irituale.

Ne%o"le ecoo!"ce %nţelese şi transformate de oameni %n !o("lur" d"recte ale activităţii

devin interese economice.

+n societate trebuie realiată unitatea intereselor economice – #osibilă numai #rin

crearea unui cadru democratic de e*ercitare a tuturor categoriilor de interese.

Sistemul nevoilor economice trebuie corelat!

cantitativ

calitativ

structural

cu sistemul resurselor economice.

+n structura resurselor economice regăsim!

I. Resurse u!&e! " #rimare (#o#ulaţia)

" derivate (stocul de %nvăţături şi cunoştinţe ştiinţifice'

inovaţii' abilitatea managerului' lucrătorului etc.).

II. Resurse !&ter"&le " #rimare (resurse naturale)

" derivate (eci#amente şi tenologii de #roducţie'

infrastructurile materiale' baa materială din

%nvăţămnt' sănătate etc.).

III. Resurse ,"&c"&re " e*istente la dis#oiţia agenţilor economici.

IH. Resurse ",or!&)"o&le (date' informaţii' sisteme informatice #entru

conducere' modele etc.).

1esursele economice sunt relativ limitate. De aceea' se im#une ut"l";&re& lor

r&)"o&l+ '" e,"c"et+' %n sco#ul obţinerii unui maximum de efecte utile' cu un consum

minim de resurse.

II# Buur"le ecoo!"ce < !"=loc de s&t"s,&cere & e%o"lor ecoo!"ce

-evoile şi interese economice sunt satisfăcute cu ajutorul bunurilor.

;n bun economic #oate fi! " un obiect (material )'" un serviciu (nematerial)'" o informaţie

loc&l";&("l>+? @ t"!p '" sp&)"u* c&re pr" propr"et+)"le s&le s&t"s,&ce o e%o"e#

Nu toate bunurile sunt bunuri economice. *istă bunuri neeconomice (libere).

=


8/139

U (u ecoo!"c este condiţionat de!

/. e*istenţa unei nevoi care trebuie satisfăcută,

>. #ro#rietăţi cor#orale şi acor#orale (nume' marcă' servicii),

?. dis#onibilitatea şi accesibilitatea,

@. raritatea (volumul dis#onibil să fie mai limitat faţă de volumul

nevoilor).

5ele @ condiţii conferă unui bun ut"l"t&te >%&lo&re de @tre(u")&re < %#@#?.

.#@# capacitatea unui bun de a satisface o nevoie

" e*#rimă ra#ortul dintre nevoie şi bun #rin #risma a#recierii individule a

deţinătorului.

CLA$I0ICAREA BUNURILOR ECONOMICE

/. Du#ă materialitatea lor! " bunuri materiale (#roduse' mărfuri)

" bunuri nemateriale (servicii' informaţii)

>. Du#ă originea lor! " bunuri naturale rare (ăcăminte' minereuri' bancuri de

#eşti)

" bunuri #roduse #rin munca omului

?. Du#ă destinaţia !utilizarea" lor " bunuri de consum final (Bc sau bunuri directe)

" bunuri de consum intermediar (obiecte ale

muncii)

" bunuri de eci#ament (mijloace de muncă) –

unelte' mijloace de #ăstrare şi de circulaţie a

obiectelor muncii' elemente care asigură

condiţiile materiale ale #roducţiei.

&biectele muncii 8ijloacele de muncă bunurile indirecte (mijloacele de #roducţie).@. Du#ă substituibilitatea lor! " substituibile

" nesubstituibile.

=. Du#ă com#lementaritatea lor! " com#lementare (autoturismul şi benina)

" necom#lementare.

-H&I6 JI B;-;1I6 5&-&8I5 sunt %ntr"o de#endenţă reci#rocăconstituind – scopur"le

şi – !"=lo&cele activităţilor economice.


9/139

Toate aceste activităţi care #rivesc 5s (cercetarea ştiinţifică)' C (#roducţia)' 1

(re#artiţia)' S (scimbul)' 5 (consumul)' %n interde#endenţa lor' formeaă ecoo!"&

soc"et+)"". +n reluarea lor ne%ntreru#tă şi %n unitatea lor' aceste activităţi constituie #rocesul

reproduc)"e" soc"&le.

#d$ncirea diviziunii muncii accentuarea dependenţelor şi interdependenţelor #e

#lan intern şi internaţional #recum şi necesitatea de a coordona dezvoltarea economică au

im#us structurarea economiei %

/) în plan orizontal #e! " sfere

" sectoare

" ramuri

" subramuri

>) în plan vertical ' #e niveluri!

a) M"croecoo!"& – cu#rinde totalitatea #roceselor şi fenomenelor

economice' relaţiilor şi legăturilor cauale' funcţionale care se formeaă

la nivelul unităţii economice (%ntre#rinderi' firme' societăţi economice'

regii autonome),

b) Me;oecoo!"& – #riveşte viaţa economică a ramurilor şi regiunilor din

interiorul economiei naţionale,

c) M&croecoo!"& – vieaă ansamblul vieţii economice la nivelul

relaţiilor dintre sferele re#roducţiei sociale (5ş – C – 1 – S – 5)' al

economiei naţionale,

d) Modoecoo!"& (economia mondială ) – cu#rinde economiile

naţionale %n interde#endenţele lor şi relaţiile economice stabilite %ntre

ele. 5a subiecţi mondoeconomici (agenţi economici) regăsim!

" state naţionale

" organiaţii transnaţionale

" instituţii şi organisme internaţionale.

Deşi activităţile economice şi res#ectiv viaţa economică au %nce#ut odată cu

societatea omenească' teoria economică a a#ărut mai triu (sec. KHI – KHII)' iar

%nce#uturile economiei ca şi ştiinţă abia %n sec. KHII – KHIII. Ar8u!etele #entru acest

decalaj!

E


10/139

/. necesitatea des#rinderii economicului ca şi domeniu distinct al cercetării

societăţii,

>. găsirea unor metode de cercetare #ro#rii ştiinţei economice.

+n acest #roces obiectiv' obiectul economiei #olitice a fost definit foarte diferit.

III# Ter!"olo8"e# De,""re& '" o("ectul ecoo!"e"

&conomia politică a a#ărut şi a fiinţat mult tim# sub denumirea de economie'

denumire #rovenită de la cuvntul grecesc Lo"oo!"&M (o"os! casă' gos#odărie şi

o!os! #rinci#iu' regulă' legeecoo!"e 8ospod+r"re& dup+ &u!"te le8").

+n anul //=' 2ntoine de 8ontcrestien foloseşte #entru #rima dată termenul de

economie politică %n al său LTratat de conomie Colitică dedicat regelui şi regineiM.

Lconomie #oliticăM #rovine de la cuvintele de origine grecească Loi'onomia

politeiaM (pol"te"& – organiare socială).

Ecoo!"& pol"t"c+ 't"")+ & %"e)"" soc"&le#

Din această #ers#ectivă' o("ectul ecoo!"e" pol"t"ce este acela de a explica modul

în care oamenii organizează administrarea gospodăriei a cetăţii. 2utorul tratatului de

conomie #olitică a sur#rins fa#tul că economia ca şi ştiinţă a evoluat de la economia

individuală la cea socială.

1eiese că' denumirea de conomie #olitică nu indică o orientare şi %ngemănare cu

#olitica. Ecoo!"& pol"t"c+ 't"")& ecoo!"e" soc"&le.

De"a lungul tim#ului' diferiţi autori au a#elat şi la &lte deu!"r"! ştiinţa

economică' economie generală sau teoretică.

Istoria gndirii economice a #us %n evidenţă' %n #rinci#al' tre" t"pur" de de,"")""

care e*#rimă realităţi diferite. 5aracteristica lor comună este aceea că sunt incomplete.

Ecoo!"& Şt"")& (o8+)"e" – mercantiliştii (metale #reţioase) – comerţul era

#lasat %n centrul activităţii economice,

– fiiocraţii (reultatele #roducţiei agricole),

– economiştii clasici (sec. KHIII – KIK

reultatele #roducţiei manufacturiere' trans#ort'

comerţ) – au #us baele liberalismului

economic.

Ecoo!"& Şt"")& sc:"!(ulu" de !+r,ur" – şcoala neoclasică (revoluţia

marginalistă).

F


11/139

Ecoo!"& Şt"")& &le8er"lor e,"c&ce (ştiinţa o#ţiunilor raţionale şi eficiente).

Resursele Ne%o"le● limitate (rare) ● nelimitate● folosinţe alternative

concurente S5&C;1IProduc+torul Cosu!&torul● caută să"şi ma*imiee

profitul ● caută să"şi ma*imieeutilitatea

Pro(le!& pr"c"p&l+ & ecoo!"e" ajustarea mi(loacelor la scopurinecesitatea

unei alocări optimale.

Activităţile economice obiect de studiu al !tiinţei economice Centru satisfacerea nevoilor economice' societatea organieaă şi devoltă

multi#le activităţi structurate #e sectoare' ramuri ' subramuri etc.

2ctivităţile #rin care se asigură bunurile materiale şi serviciile necesare

satisfacerii nevoilor de ordin economic sunt activităţi economice.

Act"%"t&te& ecoo!"c+ proces complex ' constnd din ansamblul

comportamentelor oamenilor ' al reacţiilor şi deciziilor lor variate #entru a

produce/prest&* rep&rt";& şi sc:"!(& bunuri %n funcţie de nevoile şi interesele oamenilor'şi #entru a le cosu!& %n vederea satisfacerii trebuinţelor umane.

Bunurile create %n sfera producţiei sunt re#artiate (sau distribuite) %n ra#ort cu

nevoile societăţii. le #arcurg a#oi sfera scimbului sau circulaţiei #entru ca' %n final' să

devină obiect al consumului.

+n sco#ul satisfacerii nevoilor economice s"au constituit şi devoltata şi alte

activităţi! ●cercetare ştiinţifică' ● #roiectare' ● #ros#ectarea #ieţei' ●servicii financiar"

bancare' ●de credit' ●asigurare' ●%nvăţămnt' ●a#ărarea sănătăţii' ●asistenţă socială'●gos#odărie comunală' ●servicii recreative' ●s#ortive' ●turistice' ●cultural"educative'

●de #rotecţie şi refacere a mediului natural etc.

2ctivitatea economică – %n cadrul societăţii #resu#une!

● #unerea la #unct a unor #roceduri de luare a deciiilor,

●desemnarea celor investiţi cu res#onsabilitate şi #utere.

5u alte cuvinte ⇒ nevoia organizării economice a societăţii.

5oncidem! economia politică studiaă activităţile oamenilor care' #e baa unuicalcul economic produc' rep&rt";e&;+ şi sc:"!(+ bunurile economice ce le #ermit să"şi

G


12/139

satisfacă ct mai de#lin nevoile' cu ajutorul resurselor rare de care dis#un modificnd %n

avantajul lor instituţiile care servesc dre#t cadru acestei activităţi.

"roblemele fundamentale ale #conomiei (Caul Samuelson)!

• ce bunuri se vor #roduceN

• cu!N

• petru c"eN

/O


13/139

CAPITALUL < 0ACTOR DERI.AT DE PRODUC7IE

I 5once#tul de ca#ital şi formele sale

II 9lu*ul circular al ca#italului

III 9ormarea' utiliarea şi %nlocuirea ca#italului fi*

IH. 5a#italul circulant şi căile folosirii lui raţionale

De;%olt&re& soc"et+)"" are ca su#ort activitatea economică' im#unndu"se utiliarea

Praţională' Peficientă' a factorilor de #roducţie.

D9I-I:I! $actorul de producţie resursa u!&+ sau !&ter"&l+ Patrasă sau Putilizată

efectiv %ntr"o activitate economică %n vederea

#roducerii de noi bunuri economice.

Centru a derula o activitate economică trebuie asociaţi tre" ,&ctor" tradiţionali !

Pmunca) *natura) *capitalul%

8unca şi natura factori primari' fundamentali.

5a#italul factor instrumental (derivat)↓

se formeaă %n tim#' #rin acţiunea inteligentă a oamenilor.

5elor trei factori tradiţionali li se adaugă aşa"numiţii neofactori !

– %ntre#rinderea

– abilitatea %ntre#rinătorului

– informaţia

– invenţia

– #rogresul ştiinţifico"tenic etc.

//

9actori de #roducţie

tradiţionali

neofactori

munca

ca#italul

naturaf.#. #rimari (fundamentali)

" f.#. derivat (instrumental)

%ntre#rinderea

abilitatea %ntre#rinătorului

informaţia

invenţia

#rogresul ştiinţifico"tenic etc


14/139

I# Coceptul de c&p"t&l '" ,or!ele s&le

D9I-I:I! Capitalul re#reintă bunurile economice P&cu!ul&te şi Preproduct"("le

care' #rin asociere cu ceilalţi factori de #roducţie' participă la #roducerea de

noi bunuri economice' %n sco#ul satisfacerii nevoilor sale şi a obţinerii unui

#rofit.

-oţiunea de ca#ital (Q) are mai multe sensuri şi' im#licit' ,or!e.

# K re&l

;n #rim ungi de abordare %l constituie co)"utul s+u !&ter"&l ansamblu de

bunuri utilizate pentru a produce alte bunuri.

2#reciat %n LnaturăM' ciar dacă ulterior este evaluat şi valoric' Q #oartă denumirea

de K re&l.

%.%. & tehnic

5om#onenta #rinci#ală a Q real o constituie K te:"c totalitatea bunurilor

re#roductibile ca#abile să – conducă la creşterea eficienţei muncii

– asigure un #rofit #ro#rietarului.

+n structura Q tenic regăsim următoarele bunuri !

a. bunurile de echipament (mijloace de muncă)! Punelte' Pmaşini' Pdis#oitive'

Pagregate' Putilaje' Pclădiri de #roducţie' Pconstrucţii s#eciale etc.

b. bunurile de consum intermediar (obiectele muncii)! Pmaterii #rime' Pmateriale'

Pcombustibili' Psemifabricate' Penergie' Pa#ă etc.

5a#italul tenic a#are ca un tim# %ncor#orat (%ncor#oreaă o muncă consumată %ntr"

o #erioadă anterioară ⇒încorporează munca trecută, re#reintă munca materialiată).

/>

nominal(conţinut valoric)

Q fi*

Q

real(conţinut natural"material)

Q. tenic

Q. natural (bunurile şiforţele naturii

Q circulant


15/139

ernd cu o serie de criterii cumulate (*' R' ) capitalul tehnic include %n structura sa

următoarele componente!

a. ca#ital fi* (Qf),

b. ca#ital circulant (Qc).

5ele trei criterii cumulate invocate sunt!

* – durata utiliării ca#italului,

R – calculul costului de #roducţie,

– modul de %nlocuire.

K ,"1

De #e #oiţia criteriilor menţionate' Q fi* este format din bunurile de producţie

durabile care!

1 – participă la mai multe cicluri de producţie şi %şi păstrează forma natural-

materială,

– valoarea sa se recuperează treptat ' #rin includerea unor cote de amortiare %n

costul de #roducţie (%n tim# ce o #arte din valoare se transferă asu#ra noilor #roduse create

%n mai multe #rocese de #roducţie' altă #arte rămne fi*ată %n mijlocul de muncă),

D.#.d.v. valoric' Q fi* %l regăsim %n #rodusul final' d.#.d.v. material nu intră %n

structura noului #rodus

; – se înlocuieşte material ' de cele mai multe ori' după expirarea timpului normal

de funcţionare' #e seama fondului de amortiare constituit.

Derulnd logic et&pele şi procesele #e care le #resu#une existenţa' funcţionarea şi

înlocuirea Q fi* des#rindem următoarele concluzii !

/) Q fi* #artici#ă la mai multe #rocese de #roducţie,

>) %n fiecare #roces' Q fi* suferă o uură fiică şi morală,

?) recu#erarea valorii Q fi* #ierdută #rin uură se realieaă #rin intermediul

amortiării (amortiarea e*#resia bănească a uurii),

@) amortiarea se include %n costul de #roducţie (5#) al fiecărui #rodus creat,

=) %n tim#' #rin vnarea #roduselor create' se recu#ereaă fondul de amortiare

(9a),

) din 9a se asigură %nlocuirea Q fi*.

(# K c"rcul&t5a#italul circulant bunuri de consum intermediar utiliate %n #roducţie.

/?


16/139

2bordat #rin #risma aceloraşi criterii (*' R' )' ca#italul circulant!

1 – participă la un singur ciclu de producţie(se distrug sau se transformă %ntr"un

singur ciclu de #roducţie) + deci' %şi schimbă forma natural-materială,

– valoarea sa se transferă integral %n costul noului #rodus creat,

; – se înlocuieşte material ' după fiecare ciclu de producţie%

Centru cele > com#onente ale Q tenic (Q fi* şi Q circulant) se mai im#une cte o

subliniere!

– K ,"1* fiind s#ecialiat' dis#une de un număr limitat de folosinţe alternative' ceea

ce conferă a#aratului #roductiv o anumită rigiditate,

– K c"rcul&t #reintă o anumită mobilitate' #ermiţnd mai multe utiliări (număr

mare de folosinţe alternative).

%.'. & natural

5ea de"a doua com#onentă a Q real o re#reintă K &tur&l – P#ămntul' Pcăderile

de a#ă eci#ate (tot muncă %ncor#orată anterior).

2# K o!"&l

Dar' Q re#reintă nu numai un instrument tehnic sau natural de #roducţie ci'

totodată' şi o surs+ de %e"tur" #entru #osesorul său.

*#rimat %n bani' la #reţul #robabil de vnare' totalul valoric al acestor bunuri

re#reintă ca#italul nominal (valoric).

Heniturile #osibile de obţinut re#reintă ansamblul tuturor serviciilor (veniturilor)

succesive cu ajutorul ca#italului %n decursul unei #erioade determinate sub formă de!

" venituri %n bani,

" venituri %n natură.

I. 9iser sublinia că dacă!

" un capital evocă un stoc," venitul reprezintă un ,lu1.

Alte ,or!e &le c&p"t&lulu"

C&p"t&l =ur"d"c totalitatea bunurilor' inclusiv ansamblul valorilor negociabile' care

aduc sau sunt susce#tibile de a aduce un venit #eriodic #ro#rietarului lor.

/@


17/139

5a#italul juridic im#lică o serie de dreptur". Crinci#alul dre#t dreptul de

propr"et&te. +n baa acestui dre#t' titularul său #oate dis#une de toate veniturile (%n bani

sau natură) furniate de obiectul asu#ra căruia se e*ercită dre#tul.

5a#italul juridic este mai cu#rinător dect ca#italul tenic' inclund şi veniturile

viitoare furniate de ca#italul tenic.

2tunci cnd dre#tul de #ro#rietate asu#ra bunurilor se e*ercită de către mai mulţi

co#ro#rietari sau coasociaţi' dre#tul' a#ortul fiecăruia se concretieaă %n titluri de valoare

sub formă de!

– acţiuni,

– obligaţiuni,

– #ărţi de fondator,

– titluri de credite.

Ac)"ue& rtie de valoare care atestă dre#tul de #ro#rietate al celui ce o deţine asu#ra

unei #ărţi din ca#italul firmei organiată ca S.2. (societate #e acţiuni).

• 2cţiunile şi obligaţiunile sunt – sursă #eriodică de venituri,

– negociabile #e o #iaţă s#ecialiată (bursa de

valori).

• Acţiunile se #ot @str+"& #rin moştenire' donaţie' v$nzare.

• Creţul la care se vnd acţiunile curs$cotaţie.

• 5ursul variaă %n tim# (e*. TO – >OOO unităţi monetare' T/ – >=OO u.m.).

• Haloarea acţiunilor nu reflectă nea#ărat valoarea la i a ca#italului tenic.

+n condiţiile %n care se a#eleaă la un credit' se va ajunge la un dre#t indirect al

creditorului asu#ra bunurilor debitorului.

2ctul de origine contractuală care conferă creditorului acest dre#t cre&)+.

Totalitatea – acţiunilor – obligaţiilor %&lor" !o("l"&re

– titlurilor de credit

– creanţelor etc.

Halorile mobiliare sunt sursă #eriodică de venituri şi sunt negociabile la bursa de

valori.

le formeaă c&p"t&lul lucr&t"%.

C&p"t&l cot&("l ansamblul valorilor monetare care a#ar %n pasivul bilanţului unei%ntre#rinderi.

/=


18/139

Bilanţul are > #ărţi!

– Stnga – 25TIH

– Drea#ta – C2SIH.

+n ACTI. sunt cu#rinse mi(loacele economice' e*#rimate %n bani (deci' bunurile

#osedate). le se gru#eaă du#ă ●com#onenţa şi ●rolul lor %n #rocesul economic. 2ctivul

reflectă deci utiliările care au fost date resurselor.

+n PA$I. regăsim totalitatea resurselor economice' e*#rimate %n bani' %n ordinea

formării şi #rovenienţei lor (ca#ital social' %m#rumuturi etc.) l indică originea juridică a

resurselor.

5a#italul contabil este inde#endent de regimul de #ro#rietate. l nu se confundă

nici cu Q juridic' nici cu Q tenic.

Alte ,or!e de K

– %n funcţie de domeniul de acţiune! – Q industrial

– Q comercial

– Q bancar etc.

– din #unctul de vedere al #rovenienţei! – Q #ro#riu

– Q %m#rumutat.

II# 0lu1ul c"rcul&r &l K @ @trepr"der"le "dustr"&le

5a#italul investit %n orice ramură de #roducţie industrială #arcurge %n mişcarea lui ?

stadii distincte!

," #rocurarea de factori de #roducţie

" #roducţie sfera producţiei sfera circulaţiei

." vnare (realiarea mărfii)

/

– %ntre#rinderea

Q b

– Q #

Q f

Q c

UU C U.. 8V – QV #

S – 9

m

I II III

QV b

W Q b

QV b

Q b

Cr (#rofitul)


19/139

D9I-I:I! /recerea succesivă a capitalului prin stadiul aprovizionării producţiei şi

v$nzării cu revenirea în final în forma iniţială !0 b " se numeşte circuitul

capitalului .

+n cadrul circuitului' ca#italul %mbracă trei forme funcţionale!

– forma B&" (ca#ital bănesc – Q b)

– forma Buur" – ca#ital (ca#ital #roductiv – Q #)

– forma M&r,+ (ca#ital marfă – 8V).

8işcarea ca#italului nu se %ntreru#e odată cu efectuarea unui circuit.

D9I-I:I! 1ircuitul privit ca un proces continuu neîntrerupt ' se numeşte rotaţia

capitalului.

&rice agent economic este interesat să obţină un timp de rotaţie c(t mai mic (adică'

să obţină o creştere a vitezei de rotaţie). 5u ct vitea de rotaţie are valori mai mari' cu att

eficienţa capitalului cre!te.

T"!pul de rot&)"e cu#rinde!

/) timp de producţie!

a) #erioada de muncă,

b) #erioada %ntreru#erilor %n #rocesul muncii (▪re#araţii curente' ▪re#araţii

ca#itale' ▪stagnări datorate acţiunii unor factori obiectivi sau subiectivi),

c) #erioada de reervă #roductivă (stoc),

d) tim# #entru trans#ort intern,

>) timp de circulaţie!

a) #erioada de #rocurare a factorilor de #roducţie, b) #erioada de vnare a mărfii.

III# 0or!&re&* ut"l";&re& '" @locu"re& c&p"t&lulu" ,"1

A. $ormarea !i re)nnoirea &f im#lică utiliarea noţiunilor! stoc' flux%

$tocul 2 ca#italul evaluat (fiic sau valoric) la un moment dat .

0lu1ur"le mişcarea în timp a volumului ca#italului' %n formă natural"materialăsau monetară.

/E


20/139

*tocul de capital – sporeşte #rin "%est")"e (rut+

– se diminuează #rin cre'tere& &!ort";+r"".

0 t3, + 0 t 2 Investiţie + #mortizare 2 Investiţia variaţia (brută) (netă) stocului de Q

5oeficientul intrărilor sau coeficientul #unerilor %n funcţ. a Q fi*' (Qi) se calculeaă

cu relaţia!

t p f f i 0 0 0 =

p f 0 – valoarea Q f #us %n funcţiune

– t f 0 – valoarea stocului de Q f %n #erioada res#ectivă

+. ,tilizarea &f – ecivaleaă cu consumul acestuia

de#recierea bunurilor de Qf ca urmare a uurii morale şi a uurii fiice.

De"a lungul ciclului său de viaţă' Qf este su#us uurii fiice şi uurii morale.

a) ,zura fizică – constă %n pierderea treptată a proprietăţilor tehnico-productive ca

urmare a!/) folosirii #roductive,

>) acţiunii diferiţilor agenţi naturali.

2re loc – #ierderea valorii pr" #ierderea utilităţii (valorii de %ntrebuinţare).

? ;ura fiică cauată de folosirea 0f per!"te recuper&re& %&lor""' datorită "cluder""

&!ort";+r"" @ costul de produc)"e a #roduselor fabricate.

2? ;ura fiică #rodusă %n condiţiile nefolosirii 0f repre;"t+ o p"erdere petru &8etul

ecoo!"c. Includerea valorii #ierdute se face #e seama profitului .

Centru reducerea uurii fiice – im#ortanţă majoră #reintă!

• calitatea mijloacelor de muncă (#arametrii tenico"funcţionali),

• utiliarea corectă a acestora,

• efectuarea lucrărilor de %ntreţinere' reviiilor tenice' re#araţiilor curente şi

ca#itale.

b) ,zura morală – este reultatul #rogresului tenic – are > forme!

/F


21/139

Pr"!& ,or!+ constă %n deprecierea valorică a mijloacelor de muncă de

aceeaşi construcţie tehnică%

TO

;tilajul LjM

T/

;tilajul LjM(@?.=OO.OOO 1&-) (@?.OOO.OOO 1&-)

&xplicaţia! creşterea #roductivităţii muncii %n ramurile #roducătoare de mijloace de

muncă.

4bservaţie! #rima formă de uură morală afecteaă valoarea' d&r u '" valoarea de

%ntrebuinţare (utilitatea).

A dou& ,or!+ constă %n deprecierea valorică şi tehnico-productivă caurmare a a#ariţiei unor mijloace de muncă moderne' cu performanţe

tehnico-economice superioare%

&xplicaţia! a#ariţia unor maşini şi utilaje moderne' cu randamente su#erioare.

4bservaţie! a doua formă de uură morală afecteaă att valoarea ct '" valoarea de

%ntrebuinţare (utilitatea).

ăsurile ce se impun pentru cele două forme de uzură morală:/. ree%&lu&re& Qf %n funcţiune,

>. @locu"re& celor veci cu altele noi ciar %nainte de a se ua fiic. Haloarea

neamortiată #ierdere.

D&r* şi menţinerea lor %n funcţiune genereaă #ierderi (ciar mai mari) ca urmare a!

• frnării #rocesului de creştere a productivităţii muncii şi de reducere a

costului de producţie)

• s#oririi celtuielilor de %ntreţinere.1oncluzie! tre(u"e &les !o!etul sco&ter"" d" ,uc)"ue astfel %nct pierderile

totale să fie c$t mai mici şi să fie compensate într-o perioadă c$t mai scurtă din

economiile aduse #rin introducerea noului mijloc de muncă.

5oeficientul scoaterilor din funcţiune a Qf (Qe)

t

s

f

f

0

0 0e =

s f 0 – valoarea Q f scos din funcţiune,

/G


22/139

– t f 0 – valoarea stocului de Q f %n #erioada res#ectivă.

+nlocuirea se va face tre#tat' %n funcţie de #osibilităţile economico"financiare.

Centru a diminua #ierderile generate de funcţionarea unor utilaje uate moral se

#oate a#ela la!

– intensificarea utiliării lor,

– moderniarea lor.

C. nlocuirea &f – #resu#une recu#erarea valorii sale #rin intermediul amortiării.

D9I-I:I! Amortizarea procesul ecoo!"co-,"&c"&r' obiectiv şi conştient ' prin

care se recuperează în formă bănească partea din valoarea

0f care se transmite treptat produselor nou create% #mortizarea e*#resia bănească a uurii Qf (se include %n costul de #roducţie).

Sumele recu#erate #rin amortiare se acumuleaă %n fondul de amortiare

destinat' %n #rinci#al' re#roducţiei sim#le şi lărgite a Qf.

9a – fondul de amortiare 5a 2 6i 3 d + 6r Hi – valoarea iniţială

d – celtuieli de demontare"demolare Hr – valoarea reiduală

Qf are o anumită durată normată de funcţionare (T).

Cot& &u&l+ de &!ort";&re (2)

/

6r d 6i

/

5a #

−+==

Ce baa mărimii medii anuale a amortiării se stabileşte r&t& &!ort";+r"" (2V

sau 1a) numită şi or!& &!ort";+r"".

/OO×= 6i #

7a 6i 7a # ×=⇒

8odalităţi de amortiare!

• lineară (#ro#orţională),

• #rogresivă,

• regresivă.

&BS1H2:I! Stabilirea corectă a ratei amortiării #reintă o im#ortanţă majoră

deoarece!

>O


23/139

– asigură recu#erarea integrală şi la tim# a valorii Qf utiliat,

– asigură %ncărcarea normală a costului de #roducţie astfel %nct să nu fie

#rejudiciată rentabilitatea %ntre#rinderii.

/. ,tilizarea eficientă a &f – se #oate realia #e două căi! e1tes"%+ şi "tes"%+ (trebuie

%mbinate armonios.

C&le& e1tes"%+

2genţii economici #ot acţiona %n această direcţie #rin!

– reducerea şi %nlăturarea #ierderilor de tim#,

– creşterea coeficientului de scimburi ş.a.

C&le& "tes"%+

Direcţii de acţiune!

– #erfecţionarea tenică a Qf (utilaje' eci#amente etc.),

– creşterea gradului de %ncărcare şi utiliare a ca#acităţilor de #roducţie,

– utiliarea unor tenologii moderne de fabricaţie.

Centru e*#rimarea eficienţei utiliării Qf se utilieaă un $I$TEM DE INDICATORI!

"entru utilizarea extensivă!

/. gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil (3 ma*)

ma*

/ma*/

/ 8 =

// – fondul de tim# efectiv lucrat

ma*/ – fondul de tim# ma*im dis#onibil

>. coeficientul schimburilor (5s)

/

?>/

N

N N N 1s

++= număr de utilaje #e scimburi

/

?>/

/

/ / / 1s

++= tim# de lucru #e scimburi

"entru utilizare intensivă!

Indicele de utilizare intensivă

/ 0

9 In

⋅= X – volumul efectiv al #roducţiei

Q – mărimea caracteristicii utilajului

T – tim#ul de funcţionare

Indicatori sintetici /. indicatori ai eficienţei globale (eg)

>/


24/139

• Croducţia globală la /OOO lei a Qf

/OOO⋅= 0f

:g e g :g – celtuieli materiale #roducţie netă

>. indicatori ai eficienţei nete (en)/OOO⋅=

0f

:nen #roducţia netă la /OOO lei Qf

/OOO⋅= 0f

pr en #rofitul la /OOO lei Qf

I.# C&p"t&lul c"rcul&t '" c+"le ,olos"r"" lu" r&)"o&le

Co)"ut – bunuri de consum intermediar utiliate %n #roducţie (*' R'

⇒caracteristici)

+n structur& sa regăsim!

– stocuri pentru producţie – materii #rime' materiale' combustibili' ambalaje'

#iese de scimb' eci#amente şi materiale de

#rotecţie,

– produse aflate în curs de fabricaţie – semifabricate' #roducţie neterminată.

Sub as#ectul pro%e"e)e" deosebim!

– Qc #ro#riu, – Qc %m#rumutat.

Pr"c"p&lele pro(le!e ce vieaă Qc sunt!

a) folosirea ct mai judicioasă a materiilor #rime şi materialelor,

b) accelerarea viteei de rotaţie a Qc.

&? +n vederea folosirii (udicioase a materiilor #rime şi materialelor se im#une!

– reducerea consumurilor de materii #rime' materiale' combustibili' energie,

– valorificarea su#erioară a materiilor #rime şi materialelor, – recu#erarea şi refolosirea materialelor reultate din #roducţie şi consum.

(? #ccelerarea vitezei de rotaţie a 0c va avea ca efect!

– fie creşterea #roducţiei anuale cu acelaşi volum de Qc,

– fie obţinerea aceleiaşi #roducţii cu un volum mai mic de Qc.

Hitea de rotaţie a Qc se #oate e*#rima cu ajutorul a trei indicatori !

# coe,"c"etul %"te;e" de rot&)"e (nr. de rotaţii)

>>


25/139

0c

ivm : N

...= C.m.v.%. – #roducţia marfă vndută şi %ncasată

(e*#rimată %n #reţ de #roducţie) 0c – soldul mediu al Qc2# dur&t& !ed"e & ue" rot&)""

N

Nzpd = -# – numărul de ile ale #erioadei analiate

(?O ile – / an)5# %olu!ul Kc l& FFF de le" produc)"e !&r,+

/OOO/OOO ⋅= :mvi

0clei:mf 0c

Centru accelerarea viteei de rotaţie a Qc se #oate acţiona %n toate cele ? stadii ale

circuitului ca#italului (a#roviionare' #roducţie' vnare)!

– îmbunătăţirea aprovizionării #rin! aciiţionarea de materii #rime şimateriale %n cantităţile şi calităţile #revăute %n standarde' de la furniorii

cei mai a#ro#iaţi şi convenabili' la intervale o#time de tim#,

– perfecţionarea producţiei #rin! ridicarea nivelului tenic şi calitativ al

#roduselor, asigurarea ritmicităţii #roducţiei, automatiarea' cibernetiarea

#roceselor de muncă,

– livrarea ritmică a produselor şi accelerarea decontărilor .

>?


26/139

CO$TUL DE PRODUC7IE

I. 5onţinutul şi ti#ologia costului

II. Structura costului

III. Im#ortanţa şi căile reducerii (minimiării) costurilor %n industrie

I# Co)"utul '" t"polo8"& costulu"

5eltuielile cores#unătoare consumului de factori de #roducţie #e care agenţii

economici le efectueaă #entru #roducerea bunurilor #oartă denumirea de cost de

produc)"e (5).

D9I-I:I! /otalitatea cheltuielilor de muncă vie !1;" şi materializată !1


27/139

Costul e1pl"c"t celtuielile #entru factorii de #roducţie consumaţi (reflectate %n

contabilitate)

Costul "!pl"c"t estimaţie a %ntre#rinătorului #entru contribuţia factorilor #ro#rii de

#roducţie.

• costul de oportu"t&te valoarea şansei sacrificate,

Costul de oportu"t&te evaluarea cantităţilor de bunuri care nu vor #utea fi #roduse

atunci cnd %ntre#rinătorul o#teaă #entru #roducerea unui bun' renunţnd la alte soluţii

(alternative sacrificate).

• costul soc"&l costul unei activităţi economice #entru %ntreaga societate,

Costul soc"&l costul #rivat (individual) al firmei deeconomiile e*terne – economiile

e*terne.

+n #rocesul #roducţiei şi circulaţiei mărfurilor' o #arte a valorii mărfii se autonomieaă

%mbrăcnd forma costului (5).

X# 58 5S Cr

5 58 5S

X# 5 Cr

X# – valoarea #roducţiei (valoarea

mărfii),

58 – costuri materiale,

5S – costuri salariale,

Cr – #rofit.

Autoo!";&re& C re#reintă un #roces determinant de factori obiectivi' res#ectiv!

a) reluarea #rocesului de #roducţie necesită %nlocuirea factorilor materiali

consumaţi şi noi sume #entru a #lăti salariaţii,

b) organizarea unităţilor #e #rinci#iile autonomiei' gestiunii economice im#une

se#ararea 5 de #rofit,

c) exporturile sunt eficiente dacă asigură recu#erarea costurilor şi obţinerea

#rofitului.

5 este legat de valoarea mărfii (X#)' fără a fi identic cu aceasta!

a) din punct de vedere cantitativ – 5 nu cu#rinde #lus#rodusul (%n #ractică %nsă'

din considerente economice' %n cost se includ şi unele elemente ale

#lus#rodusului – e*. 5.2.S' celtuieli #entru şcolariare etc.).

>=


28/139

Haloarea mărfii şi 5 se află %n ra#ort ca de la %ntreg la #arte. Deosebirea dintre

valoare şi cost a#are şi atunci cnd marfa nu se vinde (valoarea mărfii nu se realieaă,

munca vie şi materialiată consumată re#reintă o #ierdere #entru societate).

b) din punct de vedere calitativ 5 se deosebeşte da valoarea mărfii (X#) – cele

> elemente ale 5 (58 şi 5S) nu se reflectă direct %n cost' ci indirect #rin

intermediul!

– #reţurilor de vnare a mijloacelor de #roducţie

– salariului (#reţul 9m)

Creţurile #ot să nu e*#rime e*act valoarea lor.

TIPOLOGIA CO$TULUI

2. CO$TUL GLOBAL ansamblul costurilor cores#unătoare unui volum de #roducţie dat.

/. 1osturile fixe (59) celtuielile făcute de firmă inde#endent de volumul

#roducţiei (cirii' dobni' amortiarea' salariile #ersonalului administrativ'

celtuieli de %ntreţinere etc.).

>. 1osturile variabile (5H) celtuielile care se modifică %n funcţie de

cantităţile #roduse (consumurile de materii #rime' materiale' combustibil'

energie' a#ă' salariile #ersonalului direct #roductiv).?. 1ostul total (5T) – suma 59 şi a 5H.

5T 59 5H 59 f(X)

B. CO$TUL MEDIU (58) denumit şi costul u"t&r (5;)

9

1/ 1


29/139

5m a#are ca o derivată a funcţiei costului total.

( )9 f d9

d1/ 1m ′==

5m com#arativ cu 58 (5;) #oate fi! a) mai mic,

b) egal,

c) mai mare.

&? Dacă 1m Y1= – mărirea X cu o unitate su#limentară contribuie la scăderea

costului unitar (mediu).

E1e!plu influenţa unui cost marginal mai mic dec$t costul unitar asupra costului

mediu unitar%

& %ntre#rindere #roduce /O OOO bucăţi dintr"un #rodus cu un cost unitar de /OO

unităţi monetare. Centru realiarea unui lot su#limentar de / OOO bucăţi' celtuielile

adiţionale ar fi de EO OOO unităţi monetare.

Re;ol%&re

5;O /OO unităţi monetare,

EO/OOO

EOOOO ==∆

∆=9

1/ 1m unităţi monetare$bucată

5mY5;O, EOY/OO,

( ) /F'GE//OOO/OEOOOO

/OOO/OOOOEOOOO/OO/OOOO/ ==+ +⋅=

1= unităţi monetare$bucată.

c? Dacă 1m W1= – orice devoltare a #roducţiei determină creşterea costului

unitar (mediu).

E1e!plu influenţa unui cost marginal mai mare dec$t costul unitar asupra

costului unitar%

& %ntre#rindere #roduce /O OOO bucăţi dintr"un #rodus cu un cost unitar de /OO

unităţi monetare. Centru realiarea unui lot su#limentar de / OOO bucăţi' celtuielile

adiţionale sunt de /?O OOO unităţi monetare.

Re;ol%&re

5;O /OO unităţi monetare,

/?OOOO./

OOO./?O ==∆

∆=9

1/ 1m unităţi monetare$bucată

5mW5;O, /?OW/OO,

( )E>'/O>

//OOO

//?OOOO

/OOO/OOOO

/?OOOO/OO/OOOO/ ==

+

+⋅=1= unităţi monetare$bucată.

>E


30/139

Concluzie: 5m are un rol deosebit %n fundamentarea deciiilor #rivind creşterea

#roducţiei (ma*imiarea #rofitului #resu#une ca realiarea fiecărei unităţi su#limentare de

#rodus să necesite un s#or de cost ct mai mic).

+n ca contrar' 5m s#oreşte şi astfel se diminueaă eficienţa.

II# $tructur& costulu" metode #entru determinarea structurii 5!

/. #e articole de calculaţie,

>. #e elemente #rimare.

# *tructura pe articole de calculaţie

3ru#area se face %n funcţie de localiarea costurilor şi a răs#underilor #e #roduse'

secţii' %ntre#rindere.

Deosebim!

a) c:eltu"el" d"recte (se #ot nominalia #e fiecare #rodus) – se re#artieaă direct

#e unitatea de #rodus (●materii #rime' ●materiale directe' ●combustibil tenologic'

●salarii directe' ●im#oit şi 52S #entru salariile directe etc.).

b) c:eltu"el" "d"recte (nu se #ot nominalia #e #rodus) – se re#artieaă indirect

#e unitatea de #rodus' #rin metode de calcul convenţional.

+n această categorie se includ! Zcheltuieli cu )ntreţinerea !i funcţionarea utilajului ,

Zcheltuieli comune ale secţiilor (celtuieli cu iluminatul'

#entru %ncălit' salariile #ersonalului administrativ al

secţiilor),

Zcheltuieli 0enerale ale )ntreprinderii (salariile

#ersonalului administrativ, #enaliări, dobni, de#lasări, #oştă, telefon, amortiarea clădirilor etc.).

c) c:eltu"el" de d"str"(u)"e s&u de co!erc"&l";&re – ambalare' sortare' de#oitare'

trans#ort' cercetarea #ieţei ş.a. c:eltu"el" pro!o)"o&le.

;tiliarea acestei metode #ermite obţinerea a trei categorii de costuri!

– 5 #e secţie (5s)

– 5 #e %ntre#rindere (5 u.)

– 5 com#let al %ntre#rinderii (#reţul de revenire) – 5c.5 s. c. d. c. %ntreţ. şi fcţ. utilaj c. c. s.

>F


31/139

5 u. 5. s. c. g. %.

5 c. 5. u. c. distribuţie şi #romovare

2# *tructura pe elemente primare < gru#eaă celtuielile du#ă conţinutul lor

economic.

5eltuielile se gru#eaă %n!

• materii #rime şi materiale,

• combustibil' energie' a#ă,

• amortiarea Qf,

• salarii,• im#oit #e salarii,

• 52S (contribuţie #entru asigurări sociale),

• contribuţie #entru sănătate,

• contribuţie la fondul #entru tenică nouă,

• contribuţie #entru şomaj.

A%&t&=ele acestei metode! – este sim#lă,

– #ermite cunoaşterea structurii 5 #e fiecare ramură şi

com#ararea %ntre ramuri.

III# I!port&)& '" c+"le reducer"" >!""!";+r""? costur"lor @ "dustr"e

8inimiarea 5 #roces obiectiv al activităţii economice

– vieaă reducerea celtuielilor #e unitatea de efect util.

&rice #roducător individual' şi societatea %n ansamblul ei' urmăresc!

– fie ma*imiarea #roducţiei #entru un cost dat,

– fie minimiarea costului #entru o #roducţie dată.

I!port&)& reducerii 5 reiese din efectele #e care acest #roces le genereaă' res#ectiv!

,% >etermină sporirea eficienţei activităţii

X# 5 Cr

6a un anumit nivel al #reţului de vnare' reducerea 5 A creşterea #rofitului.

% 1u aceleaşi resurse materiale %n condiţiile reducerii consumurilor materiale

este posibilă sporirea volumului producţiei%

>G


32/139

.% 7educerea sistematică a 1 constituie baa obiectivă a micşorării preţului de

v$nzare (im#licit a creşterii veniturilor reale ale #o#ulaţiei).

?% 1reşterea competitivităţii produselor rom$neşti pe piaţa internaţională şi a

eficienţei comerţului exterior%

C+"le de reducere & C sunt foarte diverse' #urtnd am#renta condiţiilor concrete din

diverse ramuri şi unităţi economice. Cot fi conturate totuşi cteva căi generale (valabile

#entru toate ramurile)!

C CM C$

>CM? A# Reducere& c:eltu"el"lor !&ter"&le >cre'tere& e,"c"e)e" co!poetelor

!&ter"&le?

/. reducerea celtuielilor #entru materii #rime' materiale'

combustibil (Qc),

>. reducerea cotei de amortiare$unitate de #rodus (Qf),

?. reducerea altor celtuieli materiale.

>C$? B# Reducere& c:eltu"el"lor de !uc+ %"e >cre'tere& product"%"t+)"" !uc""?#

C# Reducere& c:eltu"el"lor de 8est"ue '" de d"str"(u)"e/co!erc"&l";&re#

A# 5a urmare a reducerii cheltuielilor materiale$unităţi de #rodus creşte valoarea

nou creată.

X# 58 5S Cr.' 5S Cr valoare nou creată.

Centru reducerea celtuielilor materiale se #oate acţiona %n următoarele direcţii!

&? Reducere& cosu!ur"lor de materii #rime' materiale' combustibil şi energie

#rin!

a%,%" proiectarea şi reproiectarea #roduselor,

a%%" perfecţionarea şi înnoirea tenologiilor de fabricaţie astfel %nct acestea să

asigure!

– creşterea gradului de valorificare a materiilor #rime şi materialelor,

– reducerea consumului energetic,

– #roduse cu valoare ridicată.

a%.%" îmbunătăţirea normelor de consum.

(? E1t"dere& ,olos"r"" @locu"tor"lor#

c? M"c'or&re& p"erder"lor d" re(utur" '" de'eur"#

d? Recuper&re& '" re,olos"re& materiilor #rime' materialelor şi ambalajelor.e? Recod")"o&re& şi refolosirea #ieselor şi subansamblelor.

?O


33/139

,? Î!(u+t+)"re& ,olos"r"" K, (#e cale e*tensivă şi intensivă).

B# 1reşterea productivităţii muncii !@" generează:

– reducerea celtuielilor cu salarii$unitatea de #rodus,

– reducerea celtuielilor indirecte$unitatea de #rodus.

2ceste efecte au loc %n condiţiile creşterii absolute a fondului de salariare deoarece

I< W Is.

C# 7educerea cheltuielilor de gestiune şi distribuţie vieaă reducerea celtuielilor

#entru!

• salariarea #ersonalului administrativ şi de conducere (restructurarea

#ersonalului),

• amortiarea clădirilor administrative,

• furnituri de birou,

• #oştă' telefon' 92K' de#lasări' locaţii,

•trans#ort' mani#ulare' ambalare' reclamă etc.

?/


34/139

PRO0ITUL CON7INUT* 0ORME

+n condiţiile economiei de #iaţă raţionalitatea vieţii economice este relevată de

profit (termenul este de origine latină, vine de la verbul proficere ce %nseamnă a progresa

a da rezultate şi care' tre#tat' a dobndit semnificaţia de a da sau a aduce #rofit). An sens foarte larg profitul reprezintă venitul c$ştigul realizat în formă bănească de către cei ce

iniţiază şi organizează o activitate economică% l este e*cedentul %ncasărilor realiate #este

costurile de #roducţie şi de comercialiare a bunurilor.

Crofitul este un conce#t de natură com#le*ă' căruia i se atribuie semnificaţii

diferite' uneori contradictorii. LCrobabil nici o altă noţiune sau conce#t nu este folosit %n

discuţiile economice cu o varietate uluitoare de %nţelesuri de sine"stătătoare mai mare ca

#rofitulM. Teoreticienii analieaă #roblematica economico"juridică a. naturii #rofitului' iar agenţii economici ra#ortul dintre #rofit şi celelalte venituri (salariu' dobndă' rentă)'

#recum şi modalităţile #rin care se #oate realia ma*imiarea lui. ;nităţile economice %l

urmăresc sistematic' constituind motivaţia obiectivă a #ro#rietarilor ca#italului'

acţionarilor şi societăţii.

+n ceea ce #riveşte conţinutul categoriei de #rofit au e*istat şi e*istă o diversitate de

o#inii. 5u toate acestea #utem distinge trei mari curente teoretice de a conce#e #rofitul!

/. #rofitul' reultat al acţiunii economice,

>. #rofitul' venit reidual,

?. #rofitul' recom#ensă (remuneraţie) a factorilor de #roducţie.

,% rofitul privit ca rezultat al acţiunii economice re#reintă #unctul de vedere

oficial"legislativ şi statistic. Cotrivit acestui curent de gndire economică' toate activităţile

lucrative au ca obiectiv #rinci#al obţinerea de #rofit' care se determină ca diferenţa

pozitivă între veniturile şi cheltuielile ce rezultă din activitatea unui agent economic%

2ceastă conce#ţie se regăseşte' cu mici deosebiri' %n legislaţia financiară şi statisticile

#rofiturilor #ublicate %n diferite ţări.

?>


35/139

Croblema esenţială constă %n modalitatea de calculare corectă a mărimii #rofitului

şi legalitatea lui. 5e remunereaă #rofitul' care"i motivaţia %nsuşirii lui etc.' sunt as#ecte

care rămn %n afara obiectivelor acestei conce#ţii' %ntruct nu #reintă interes deosebit.

Crofitul se calculeaă #otrivit unei metodologii oficiale' aşa cum reultă dinreglementările %n vigoare din fiecare ţară şi re#reintă o sumă globală care cu#rinde %n

structura sa două com#onente!

a) profitul legitim sau legal obţinut %n conte*tul res#ectării #revederilor legale' de"a

lungul %ntregii activităţi desfăşurate' inclusiv a #reciărilor referitoare la metodologia de

calcul. 2cesta este profitul normal şi orice #rofit' realiat %n alte condiţii dect cele legale'

nu se cuvine celui ce"/ dobndeşte. Crofitul normal' obişnuit sau ordinar este cel

considerat suficient de orice agent economic #entru a"şi continua activitatea %n mod

rentabil.

+n general' #rofitul legitim cu#rinde venituri %nsuşite ca urmare a #rogreselor

tenico"economice realiate de firmă #rin intermediul unor utilaje #erfecţionate şi mai

ieftine' #rin #roducerea unor bunuri creatoare de cerere' #rin organiarea su#erioară a

activităţii economice etc. 2cestea sunt servicii reale aduse de firmă nu numai #ro#riei sale

activităţi' ci şi societăţii care beneficiaă de ele. Dre#t urmare' e*istă o#inii care susţin că

#rofitul astfel dobndit ar trebui scutit de im#oit' #entru a stimula #rogresul ştiinţifico"

tenico"economic,

b) profitul nelegitim sau nelegal realiat %n condiţiile %ncălcării' deliberate sau nu' a

legalităţii! Lumflarea costurilorM, atingerea unor cote #rocentuale de #rofit #este cele

admise de lege, duble %nregistrări, sustragerea de la #lata im#oitelor şi ta*elor etc. 2cest

#rofit este obţinut fără contribuţia firmei la activitatea economică' %n consecinţă' sunt

sugestii ca asemenea #rofituri nemeritate să fie #reluate %n totalitate de societate.

Crofitul este im#oabil conform reglementărilor legale din fiecare ţară. 2vnd %n

vedere mărimea şi modul de stabilire a im#oitelor' care re#reintă de fa#t mijloacele #rin

care se determină #rofitul ce rămne efectiv la dis#oiţia subiectului economic care /"a

obţinut' a a#ărut conce#tul de profit admis% 2cesta evidenţiaă #unctul de vedere oficial

referitor la mărimea şi dinamica #rofitului' care este afirmat indirect' #rin reglementările

#rivind im#oitul. Crofitul admis ca formă a #rofitului net constituie instituţionaliarea

unei mărimi a #rofitului care se stabileşte nu att %n funcţie de factori economici' ct de

deciia autorităţilor şi de #olitica statului de a asigura sau nu un anumit nivel al #rofitului

#e ramuri şi subramuri' #e categorii de mărime a unităţilor economice etc.

??


36/139

5once#ţia oficial"legislativă' care consideră #rofitul ca reultat al acţiunii

economice' este cea mai răs#ndită şi uşor de rece#ţionat din #artea tuturor subiecţilor

economici. +n concordanţă cu această conce#ţie' Caul 0eRne afirma că profitul este

sinonim cu venitul net adică venitul total minus costul total%

Du#ă cum se observă' C. 0eRne şi alţi autori de #restigiu' 6. 2t[inson' \. 5raven'

au #uncte de vedere asemănătoare cu curentul de gndire oficial"legislativ' #entru că admit

calculul mărimii #rofitului ca diferenţă %ntre venitul total şi cost' dar' se deosebesc

deoarece ei susţin să se ia %n calcul costul total de opţiune sau de oportunitate şi nu costul

aşa cum reiese din reglementările în vigoare !sau costul contabil"%

1ostul de producţie total sau de opţiune !oportunitate" cu#rinde toate celtuielile

generate de obţinerea #roducţiei' res#ectiv celtuielile #entru factorii #rocuraţi de firmă'

inclusiv celtuielile de factori ce a#arţin #ro#rietarului firmei.

1ostul contabil include celtuielile de factori #rocuraţi de %ntre#rindere #entru care

#lăteşte către terţi' inclusiv acele celtuieli care re#reintă amortiarea ca#italului fi* care

a#arţine firmei. +n costul contabil nu se includ celtuielile de muncă ale #ro#rietarilor

firmei' care %n mod real desfăşoară activităţi %n cadrul acestora sau alte facilităţi #e care le

#un la dis#oiţie #ro#rietarii şi care nu necesită #lăţi către terţi (de e*em#lu' un calculator

ale cărui servicii nu sunt #lătite' aşa cum ar trebui de fa#t să fie dacă el ar fi fost %nciriat

de la altă firmă).

5ostul de #roducţie total (de o#ortunitate) este mai mare dect costul contabil

1orelaţia costuri + venit - profit

+ntre#rinătorul #oate #rimi #rofit din două motive!

" dacă el este #ro#rietarul unora din factorii de #roducţie (eci#amente'

#ămnt etc.) utiliaţi de %ntre#rindere' va obţine profitul normal)

" dacă vinde bunurile %ntre#rinderii la un #reţ mai mare dect costul de

o#ortunitate' va obţine şi profitul economic%

Crofitul total este format din profitul normal plus profitul economic% Dacă%ntre#rinătorul nu #osedă nici un factor de #roducţie (%nciriaă absolut tot)' el nu va

?@


37/139

realia #rofitul normal' iar dacă va vinde bunurile obţinute la un #reţ mai mic dect costul

de #roducţie total' atunci nu va obţine nici #rofit economic.

Crofitul economic' reultat ca diferenţă dintre venitul total şi costul de o#ortunitate'

este mai mic dect #rofitul contabil (legal). Crofitul legal are o valoare mai mare nu

datorită grijii #e care ar #urta"o autoritatea legală de a acorda anumite avantaje

%ntre#rinderilor' ci #entru că aceasta a decis să mărească materia im#oabilă şi de aceea din

costuri trebuie e*cluse dividendele sau #ărţile de beneficiu cuvenite #ro#rietarilor firmei.

;n #rofit legal mai mare avantajeaă autoritatea legală. Dacă #rofitul s"ar determina oficial

ca diferenţă dintre venitul total şi costul de o#ortunitate' %ntre#rinderea ar fi mai avantajată.

>. 2l doilea curent de gndire economică consideră #rofitul ca element final !al

acţionarilor" sau rezidual al diferenţei dintre venitul total şi costuri' res#ectiv ce rămne

din această diferenţă du#ă ce se scad unele sume care re#reintă aşa"numitul profit

necuvenit% 2ceastă conce#ţie nu e*clude #e #rima' #entru că se baeaă #e aceeaşi

modalitate de calcul al #rofitului' dar nu se o#reşte la această faă' ci continuă analia

surselor #rofitului a#reciind %n funcţie de acestea dacă #rofitul res#ectiv se cuvine sau nu

subiectului economic care a realiat activitatea lucrativă.

1e#reentanţii acestui curent de gndire economică %m#art diferenţa dintre venitul

total şi costuri %n venit cuvenit şi venit necuvenit #entru %ntre#rindere. 2ceastă gru#are se

deosebeşte de cea care %m#arte #rofitul %n legitim şi nelegitim' #entru că din diferenţa

res#ectivă se tot elimină elementele necuvenite firmei' profitul reprezent$nd în final

partea sau suma reziduală a proprietarilor şi acţionarilor% 1eultă că #rofitul ca venit

rezidual este %n acelaşi tim# profit cuvenit%

?. 1e#reentanţii celui de"al treilea curent de gndire economică' continuatori ai

teoriei #rofitului – venit reidual' consideră că profitul este un venit care rezultă din

aportul adus de unul sau mai mulţi factori de producţie care trebuie să le revină lor% i se

%ntreabă de unde #rovine şi %n ce constă acest venit reidual denumit #rofit. 1ăs#unnd laaceastă %ntrebare constatăm că #rofitul"venit reidual se descom#une %n funcţie de a#ortul

actorilor de #roducţie şi se distribuie %n favoarea celor ce deţin aceşti factori. +n consecinţă'

#rofitul se #ulverieaă' dis#are. Ji acesta este reultatul firesc la care se ajunge %n

conte*tul evoluţiei %n tim# a teoriilor referitoare la #rofit. Crintre susţinătorii ideii

ine*istenţei #rofitului' ci a unor venituri ce constituie salarii' dobni sau rentă' dar numite

%n alţi termeni' se află doi deţinători ai Cremiului -obel #entru economie – Caul

Samuelson şi ]illiam -ordaus.

?=


38/139

2lături de formele de #rofit #reentate' %n teoria şi #ractica economică a#ar şi alte

forme de #rofit şi anume!

+ profit de monopol cunoscut şi sub denumirea de su#ra#rofit de mono#ol sau

#rofit su#limentar' care se obţine' de obicei' de către firme ce dis#un de condiţii naturale

sau economice #e care celelalte unităţi nu le au şi le folosesc #entru a obţine su#ra#rofit

(#oiţie favorabilă faţă de #ieţele de a#roviionare şi de vnare, utiliarea unor realiări

tenice de e*ce#ţie, concentrarea unei #ărţi mari dintr"o activitate %ntr"o unitate economică

sau %n cteva), agentul economic care realieaă #rofit su#limentar %l obţine şi #e cel

normal – reci#roca nu este valabilă,

+ profit neaşteptat !indfall profit" (Caul 0eRne %l numeşte pro,"t c:"l"p"r* care

#resu#une o origine mai mult %n noroc dect %n merit. Crofitul cili#ir este nemeritat #entru

că nimeni nu munceşte #entru a merita norocul)' care a#are ca un cştig nes#erat' datorită

unor conjuncturi favorabile ale vieţii economice şi #olitice,

+ profit brut ce re#reintă diferenţa dintre %ncasările obţinute %ntr"o anumită

#erioadă din vnarea bunurilor economice şi celtuielile de #roducţie aferente acestora,

+ profit net acea #arte a #rofitului brut ce se obţine #rin scăderea #ierderilor

%nregistrate %n activitatea desfăşurată şi alte scăămiute #revăute de lege, acesta se

re#artieaă societarilor sub formă de dividende şi #entru alte destinaţii economice,

+ profit capitalizat o formă a #rofitului net utiliată %n sco#ul devoltării

#roducţiei,

+ profit marginal ce constituie diferenţa dintre %ncasarea marginală şi costul

marginal. +ncasarea marginală este obţinută din vnarea ultimului #rodus sau serie de

#roduse,

+ profit acumulat acea #arte din #rofit care se găseşte %n contul de #rofit şi #ierdere

şi care #oate fi transferat %n contabilitatea anului următor du#ă ce s"a efectuat #lata ta*elor'

dividendelor şi s"au constituit fondurile de reervă.

>upă natura activităţii şi domeniului %n care se obţine #rofitul distingem! profit

industrial realiat de %ntre#rinătorii industriaşi, profit comercial %ncasat de comercianţi,

profit bancar obţinut de instituţiile bancare.

M&s& '" r&t& pro,"tulu"# M&1"!";&re& pro,"tulu"

Crofitul re#reintă un element variabil %n tim# şi s#aţiu. 8ărimea şi dinamica

#rofitului sunt relevate de mai mulţi indicatori' dintre care doi sunt esenţiali!

?


39/139

- masa profitului !r")

- rata profitului !prC"%


40/139

+n analia economică se folosesc şi formulele de calcul ale ratelor generale ale

#rofitului. 2cestea sunt!

/) rata #rofitului brut (CrVb)!

CrVb (Crb$Henit din vnări)^lOO, CrVb (Crb$5a#ital total)^/OO,

>) rata #rofitului net (CrVn)!

CrVn (Cm$Henit din vnări)^/OO, CrVn (Crn$5a#ital total)^/OO.

&xemplu:

& %ntre#rindere utilieaă un ca#ital de /OO milioane unităţi monetare' din care

O_ re#reintă ca#ital fi*' şi #lăteşte salarii de /= milioane unităţi monetare' obţinnd o

#roducţie anuală %n valoare de FO milioane unităţi monetare. 5a#italul fi* se amortieaă

%n = ani. Să se calculee masa #rofitului şi gradul de rentabilitate.

7ezolvare:

Q Qf Qc, 5 58 5S, X# 5 Cr' unde! Qf – ca#ital fi*, Qc – ca#ital

circulant, 58 – costuri materiale, 5S – costuri salariale, X# – valoarea #roducţiei.

Q. OOOOOOO Qc /OOOOOOOO;.8.

Qc @OOOOOOO;.8.

2mortiarea anuală a ca#italului fi* este egală cu!2 OOOOOOO$= ani />OOOOOO;.8.$an

2tunci!

5 />OOOOOO @OOOOOOO /=OOOOOO EOOOOOO;.8.

X# FOOOOOOO;.8.

Cr FOOOOOOO " EOOOOOO /?OOOOOO;.8.

#rV (/?OOOOOO$EOOOOOO) K /OO /G'@O_

#rV (/?OOOOOO$/OOOOOOOO) K /OO /?'OO_

Dacă #resu#unem că #roducţia a fost vndută şi %ncasată' vom avea!

X# 52 FOOOOOOO;.8

#rV (/?OOOOOO$FOOOOOOO) K /OO /'>=_

1ata #rofitului are im#ortanţă #entru orientarea structurii #roducţiei #e #roduse' #e

ramuri' #e subramuri' fiind căutate cele care oferă un grad de #rofitabilitate ct mai mare.

6a o masă egală a #rofitului' rata #oate să difere foarte mult' %n ra#ort cu mărimea

ca#italului' costurilor sau cifrei de afaceri' oferind informaţii su#limentare deciiei.8ărimea ratei #rofitului #oate să oscilee %ntre două limite! minimă şi maximă%

?F


41/139

Dimita minimă o constituie rata #rofitului marginal' adică cea care asigură o masă a

#rofitului considerată suficientă de %ntre#rinător sau #ro#rietar #entru a acce#ta

continuarea activităţii. 8ulţi autori consideră că limita minimă cores#unde venitului #e

care subiectul economic l"ar obţine dacă şi"ar vinde serviciile' dacă şi"ar %m#rumuta

ca#italul #e care"/ are sau dacă şi"ar %nciria %ntre#rinderea.

Dimita maximă este greu de calculat. Teoretic' re#reintă acea rată a #rofitului la

care se ajunge cnd volumul vnărilor %nce#e să scadă. 2re loc o saturare a #ieţei.

Dinamica masei #rofitului şi a ratei #rofitului se determină cu indici

cores#unători!

( ) /OOO/ ⋅= r r pr : : I ,

/OOO/ ⋅′′

=′ r r r p p p I ' unde!Cr O " #rofitul %n #erioada de baă,

Cr / " #rofitul %n #erioada curentă,

#r OV " rata #rofitului %n #erioada de baă,

#r /V" rata #rofitului %n #erioada curentă.

+n orice moment' rata #rofitului diferă #e #roduse' #e unităţi economice' #e ramuri'

#e regiuni şi #e ţări' fiind influenţată de numeroşi factori. Dacă #lecăm de la relaţia

#rV (Cr$Q) /OO' se des#rinde concluia că aceasta sintetieaă' direct sau indirect'reultatele a. tot ceea ce se %ntm#lă (bine sau rău) %ntr"o %ntre#rindere' inclusiv im#actul

(bun sau rău) al mediului ambiant %n care se acţioneaă şi la care trebuie să se ada#tee sau

să"/ transforme #entru a"i fi ct mai favorabil.

5el mai im#ortant factor care influenţeaă rata profitului este masa profitului% +ntre

cei doi indicatori e*istă o relaţie direct #ro#orţională. 6a rndul său masa #rofitului are o

condiţionare com#le*ă' %n care se remarcă următorii factori!

a. nivelul #roductivităţii factorilor de #roducţie, b. #reţul de vnare şi costul' %ntruct masa #rofitului este diferenţa dintre cele

două elemente care o determină,

c. volumul' structura şi calitatea activităţii economice' care acţioneaă asu#ra masei

#rofitului att se#arat' ct şi %n unitatea lor,

d. vitea de rotaţie a ca#italului, volumul #rofitului este direct #ro#orţional cu

vitea de rotaţie,

?G


42/139

e. modul cum se %m#arte valoarea #rodusului sau serviciului %ntre #osesorii

factorilor de #roducţie. 5u ct salariul şi$sau renta sunt mai mari' cu att este mai mic

#rofitul şi invers.

Du#ă cum am mai arătat' dacă teoreticienii au %n vedere' mai mult' conţinutul

#rofitului' #racticienii urmăresc maximizarea lui%

aximizarea profitului % Crocesul de ma*imiare vieaă urmărirea a două as#ecte

#ermanente legate de! evoluţia masei şi a ratei #rofitului. 2mbele tendinţe #rioritare se

referă la obiectivul imediat #entru orice agent economic de a maximiza profitul total% +n

#aragraful #recedent subliniam că #rofitul total este format din profitul normal şi profitul

economic% Crofitul normal a#are ca alternativă a %ntre#rinătorilor ce deţin factori de

#roducţie' faţă de situaţia dacă ar %nciria factorii res#ectivi. Dacă #lecăm de la #remisa că

nici unul dintre %ntre#rinători nu are #osibilitatea de a influenţa mărimea ciriei (#lăţii)

#entru nici unul dintre factorii de #roducţie' reultă că ei nu au nici o influenţă asupra

mărimii profitului normal% 7eiese că întreprinzătorul realizează maximizarea profitului

total ma(or$nd de fapt profitul economic%

Crofitul total (Crt) se calculeaă' att %n condiţiile concurenţei #erfecte ct şi

im#erfecte' ca diferenţă %ntre %ncasările totale (It) şi costurile totale (ceea ce se #lăteşte –

5t) %n activitatea economică!

t t t 1 I −=Cr ' unde!

It C ^ X

C " #reţul de vnare, X " cantitatea vndută. +nlocuind #e It obţinem!

t t 1 :9 −=Cr .

2nalind această relaţie constatăm că %ntre#rinătorul' #entru a"şi ma*imia

#rofitul' are trei #osibilităţi!

a. 5t constant, X ma*im, b. X constantă, 5t minim,

c. costul şi #roducţia variaă liber' %ntre#rinătorul %şi #oate ma*imia #rofitul fără

nici o restricţie.

a. 2gentul economic cerceteaă mai %nti' varianta avantajoasă de a #roduce ct

mai mult #osibil #entru un cost dat.


43/139

#rodus va adăuga mai mult la costul total dect la venitul total şi %n consecinţă #rofitul

economic va scădea.

b. +n acest ca #roducătorul caută să minimiee costul #entru un nivel constant al

#roducţiei. 2ltfel s#us' cu acelaşi cost să obţină o #roducţie mărită. Crofitul ma*im se

obţine atunci cnd raportul dintre productivităţile marginale şi preţul factorilor de

producţie sunt egale:


44/139

venitul' dar %n sens invers dect am văut mai sus. +n felul acesta' #rofitul firmelor care vor

rămne %n ramură va creşte şi ele vor continua să e*iste #nă ce #rofitul total al fiecărei

firme egaleaă #rofitul normal.

Intrarea şi ieşirea firmelor %n şi din ramură im#lică următoarele as#ecte! %n #erioada

lungă' #rofitul total al fiecărei firme egaleaă #rofitul normal, #rofitul economic este ero

şi costul mediu egaleaă venitul mediu.

0uc)""le pro,"tulu"

Crofitul constituie motivaţia obiectivă a %ntre#rinătorilor şi #ro#rietarilor unităţilor

economice. L8otivaţia #roducătorului " afirma \on Q. 3albrait " este #ers#ectiva

#rofitului' #e care caută %ntr"o #erioadă nes#ecificată de tim# să"/ ma*imieeM.

Crofitul are rol de p$rghie economică de instrument de conducere a

%ntre#rinderilor şi de stimulare materială a salariaţilor %n desfăşurarea unei activităţi

eficiente. l este' aşa cum sublinia 9ran`ois Cerrou*' Lmotorul esenţial al societăţiiM.

2tt %n teorie' ct şi %n #ractică s"a cristaliat ideea că #rofitul re#reintă dovada

utilităţii unei activităţi sau unităţi economice' iar mărimea lui este măsura acestei utilităţi%

5a formă de venit' #rofitul constituie şi o sursă de dezvoltare la toate nivelurile. &rice

%ntre#rinător %şi #une %ntrebarea firească ct a celtuit din ca#italul deţinut şi ct s"a

%ncasat ca sumă (venit). Diferenţa obţinută ne arată dacă am cştigat sau am #ierdut %n

sectorul res#ectiv. 2şadar' %n economia modernă de #iaţă' #rofitul fiind considerat un

reultat al acţiunii economice' un venit s#ecific reidual al incertitudinii sau recom#ensa

cuvenită factorilor de #roducţie' analia economico"juridică a lui trebuie să aibă %n vedere

următoarele trăsături!

a) profitul nu se programează

dinainte deoarece este e*cedentul de venit asu#ra costului total,

b) poate fi individual " dacă %ntre#rinătorul este o #ersoană fiică sau social

dacă iniţiatorul este o #ersoană juridică. (S.5.' 1.2.' societăţi naţionale' S.1.6.' asociaţii

etc.),

c) devine un venit specific eterogen al %ntre#rinderilor #rivate' #ublice' mi*te'

coo#eratiste' asociative etc. cu#rinnd! dobndă sau #rofit la ca#italul avansat' salarii de

conducere' recom#ense de iniţiativă şi economisire' gratificaţii' indemniaţii directoriale'

dividende' tantieme etc.,

d) se supune întotdeauna controlului statului #entru a fi declarat şi. im#oitat

#rin intermediul activităţii contului de #rofit şi #ierdere de la nivelul fiecărui agenteconomic.

@>


45/139

Din #ers#ectiva celor #reentate reultă că #rofitul genereaă anumite efecte ce #ot

fi sintetiate %n funcţiile #e care le %nde#lineşte %n societate. An general profitul are

următoarele funcţii principale:

,% 5uncţia de motivare a firmelor luate %n ansamblu' ca entităţi economice"

organiaţii' a %ntre#rinătorilor şi a #ro#rietarilor de ca#ital. Crofitul stimuleaă iniţiativa

economică att a #ro#rietarilor' ct şi a %ntre#rinătorilor %n vederea devoltării activităţii

lor. Crin acest mijloc' activitatea economică se orienteaă %ntr"un sens favorabil

consumatorilor' se realieaă ada#tarea #roducţiei tot mai mari la un consum %n creştere.

Cers#ectiva realiării #rofitului determină acce#tarea riscului de către

%ntre#rinători şi' #rin aceasta' contribuie la stimularea #roducţiei de bunuri materiale' şi de

servicii' la obţinerea unor #roduse creatoare de cerere.

% 5uncţia de creştere a activităţii economice relevă fa#tul că #rofitul stă la baa

devoltării #roducţiei' a firmelor' a a#ariţiei de noi %ntre#rinderi etc. l constituie sursa

#rinci#ală a acumulărilor' #e baa cărora se devoltă investiţiile. *istă o strnsă legătură

%ntre deciiile de investiţii şi e*istenţa resurselor #ro#rii (ca#italului #ro#riu). Se a#reciaă'

conform datelor statistice' că rata de autofinanţare #entru agenţii economici oscileaă %ntre

=_ şi /OO_ %n ţările devoltate. Cartea' de #rofit care alimenteaă autofinanţarea #are a fi

o condiţie fundamentală a evoluţiei societăţilor #e acţiuni.

?. 5uncţia de stimulare a iniţiativei economice% Du#ă efectuarea #relevărilor

#rioritare asu#ra #rofitului brut' ceea ce rămne serveşte la autofinanţare' la stimularea

acţionarilor şi a #ersonalului' #recum şi #entru acţiuni social"culturale. +n ţara noastră'

#otrivit legislaţiei %n vigoare' din #rofitul brut se scad următoarele elemente!

– salariile %ntre#rinătorului' dobnda la ca#italul investit' ciria #lătită #entru

construcţii' arenda #entru #ămnt' #artea destinată reervelor,

– #relevările şi donaţiile făcute %n sco# umanitar' #entru s#orirea activităţii

ştiinţifice' sociale' culturale şi s#ortive, – alocaţii #entru co#ii #lătite de acei agenţi economici care nu evidenţiaă aceste

sume %n costuri,

– celtuielile de #regătire #rofesională şi #ractica %n #roducţie.

@. 5uncţia de control al eficacităţii întreprinderii şi al muncii lucrătorilor%

Crofitul se #reintă ca un adevărat barometru #entru orice firmă' indicnd nu numai

eficienţa %n general' ci' #entru fiecare eta#ă din viaţa %ntre#rinderii' nivelul eficienţei'

#ermiţnd astfel efectuarea de com#araţii şi analie asu#ra rentabilităţii' #lecnd de lacunoaşterea #ragului de rentabilitate. *istenţa sau li#sa #rofitului indică o anumită

@?


46/139

eficienţă a %ntre#rinderii şi a muncii salariaţilor.

=. 5uncţia de indicator sintetic al activităţii economice şi de alocare a resurselor%

8ărimea şi dinamica #rofitului reflectă %n mod sintetic calitatea %ntregii activităţi a

unităţilor economice' constituind #rinci#alul indicator calitativ de orientare s#re acele

#roduse' cu o #rofitabilitate ridicată.

Ne%o"& – starea de conştientiare a li#sei unei satisfacţii.

Dor")& – as#iraţia către anumite lucruri care #ot satisface aceste nevoi.

CONCEPTUL DE MARKETING

+n literatura de s#ecialitate regăsim numeroase definiţii #entru Lmar[etingM.

Termenul – este de origine anglo"sa*onă,

– #rovine de la #artici#iul #reent al verbului Lto mar[etM (a desfăşura

tranacţii' a cum#ăra şi a vinde).& definire #ur tenică' #ornind de la termenul de origine' nu aco#eră bogăţia şi

varietatea de %nţelesuri a mar[etingului.

L821QTI-3M – s"a internaţionaliat.

Definiţia dată de şcoala de mar[eting de la 2S Bucureşti! L..%!a" o concepţie modernă

(un nou mod de gndire' o nouă o#tică) asu#ra orientării' organiării şi desfăşurării

organiaţiei' $!b" concretiată %ntr"un ansamblu coerent de activităţi practice (un modde acţiune #ractică)' $!c" #rogramate şi desfăşurate #rintr"un instrumentar de

mar1etin0 adecvat' $%n sco#ul s&t"s,&cer"" %n condiţii su#erioare a e%o"lor de cosu!

şi a !&1"!";+r"" pro,"tulu".

>&? 8ar[eting o concepţie modernă (o nouă o#tică).

un conce#t managerial modern' concretiat %n #lanificarea'

organiarea' e*ecutarea şi controlul tuturor activităţilor interne şi

e*terne ale %ntre#rinderii' din #ers#ectiva racordării la dinamica

@@


47/139

mediului' %n sco#ul satisfacerii %n condiţii su#erioare a

obiectivelor individuale şi organiaţionale.

Sfera consumului #unct de #lecare şi de %nceiere a activităţii de mar[eting (vei

figura de la cursul introductiv).

>(? 8ar[eting un ansamblu de activităţi practice!

&ct"%"t+)" tr&d")"o&le – conce#ute şi derulate %nsă din #ers#ectiva

racordării organiaţiei la cerinţele clienţilor,

&ct"%"t+)" o"* spec","ce (care sur#rind noile ra#orturi cu e*teriorul)!

cercetarea consumului, investigarea #ieţei s#ecifice, testarea acce#tabilităţii

noilor #roduse, #regătirea #ieţei #entru #rimirea acestora, urmărirea

com#ortării #roduselor %n consum.

>c? Desfăşurarea activităţii organiaţiei %n noua o#tică im#lică utiliarea unui

instrumentar adecvat de mar'eting #entru! ●cercetarea nevoilor de consum,

●investigarea #ieţei, ●fundamentarea ştiinţifică a deciiilor de mar[eting, ●o#timiarea

demersurilor #ractice.

Se a#eleaă la un ansamblu de #rocedee' metode şi tenici furniate de diverse

ştiinţe (economie' statistică' matematică' informatică' sociologie' #siologie ş.a.). 5a

urmare se justifică colective interdisciplinare.

M&ret"8 o nouă optică o filosofie o ştiinţă artă' ce im#lică cercetarea #ieţei

ca #unct de #lecare' urmată de orientarea' organiarea şi o#eraţionaliarea activităţilor

astfel %nct să asigure satisfacerea %n condiţii su#erioare a nevoilor de consum şi a

ma*imiării #rofitului.

5lientul este #lasat %n centrul #reocu#ărilor şi este %nconjurat cu cei @ C (#rodus' #reţ'

#romovare' #lasament mi*ul de mar[eting).

9;-5:II6 821QTI-3;6;I!

I. $uncţii parţiale' cores#unătoare activităţilor derulate!

/. studiul #ieţei,

>. alegerea #ieţelor"ţintă,

M&ret"8 ?. căutarea' evaluarea şi selectarea #roduselor #entru ofertare,

str&te8"c @. fi*area #reţurilor,

=. alegerea canalelor de distribuţie,

@=


48/139

. elaborarea unei strategii de comunicaţie"#romoţională.

9uncţiile /A preced produc)"& şi puere& @ %;&re.

M&ret"8 E. #unerea %n acţiune a cam#aniilor #romoţionale,

oper&)"o&l F. distribuirea #roduselor,

G. servicii #ost"vnare.

9uncţiile EAG sunt posterioare produc)"e".

II. $uncţii 0enerale!

/. investigarea #ieţei' a necesităţilor de consum ( funcţie + premisă),

>. conectarea dinamică a organiaţiei la mediul economico"social

( funcţie + mi(loc),

?. satisfacerea %n condiţii su#erioare a nevoilor de consum ( funcţie +

obiectiv),

@. ma*imiarea #rofitului ( funcţie + obiectiv).

@


49/139


50/139

ediul de mar1etin0 al )ntreprinderii ansamblul agenţilor' factorilor şi ti#urilor

de com#ortament care influenţeaă activitatea %ntre#rinderii.

Co!poetele !ed"ulu"!

A# mediul intern,

B# mediul e*tern!

/. micromediul'

>. macromediul,

C# mediul de legătură (relaţii) – totalitatea relaţiilor dintre %ntre#rindere şi

mediul e*tern.

A# Med"ul "ter include!

• resursele %ntre#rinderii (materiale' financiare' umane' informaţionale),

• structura organiatorică,

• cultura organiaţională.

8ediul intern al %ntre#rinderii este alcătuit din totalitatea elementelor ce asigură

realiarea obiectului de activitate al acesteia.

2nalia – diagnostic a mediului intern #ermite identificarea!

• #unctelor forte (atuurilor),

• #unctelor slabe (slăbiciunilor).

B# Med"ul e1ter include!

# micromediul întreprinderii vieaă relaţiile %ntre#rinderii cu!

a) clienţii,

b) concurenţii,

c) furniorii şi #restatorii de servicii,d) intermediarii (distribuitori' bănci' instituţii de asigurări),

e) organisme #ublice.

Dintre acestea' relaţiile cu a)' b)' c)' d)' sunt relaţii de #iaţă.

2# macromediul întreprinderii include următoarele com#onente!

a) mediul tenologic,

b) mediul demografic,

c) mediul natural,

d) mediul economic,

@F


51/139

e) mediul cultural,

f) mediul #olitic,

g) mediul instituţional.

II# P"&)& @ %";"ue& !&ret"8ulu"

Din #ers#ectiva mar[etingului' #iaţa trebuie %nţeleasă %n com#le*itatea sa şi nu

trunciat (e*. loc %n care se desfăşoară tranacţiile, ra#ort %ntre 5 – &, totalitatea relaţiilor

economice generate de actele de vnare – cum#ărare).

D9I-I:I! PIA7A re#reintă spaţiul economico-geografic în care la un moment dat se

confruntă 1 şi 4 produselor de un anumit tip împreună cu colectivităţile

care influenţează starea şi evoluţia lor%

Ciaţa ne a#are deci ca un sistem complex ce subsumeaă şi intercondiţioneaă o

serie de elemente şi as#ecte concrete' cu #articularităţile lor.

5oncret' avem %n vedere!

2. &biectul #ieţei.

B. 5adrul s#aţial de referinţă.

5. 5adrul tem#oral de referinţă.

D. & stare de confruntare %ntre 5 şi & #roduselor s#ecifice.

. ;n L#ublicM care e*ercită o influenţă asu#ra vnării #rodusului

considerat.

Ilustrare graduală

2. Ciaţa calculatoarelor .

B. Ciaţa internă a calculatoarelor.

5. Ciaţa internă a calculatoarelor' în anul EEF .

D. +n baa ra#ortului cantitativ şi structural calitativ' #iaţa se #oate găsi' la

un moment dat' %n una din următoarele situaţii!• penurie & Y 5 ⇒ #iaţa vnătorului,

• abundenţă & W 5 ⇒ #iaţa cum#ărătorului,

• echilibru & 5 (mai ales ca o medie a abaterilor de la starea de

ecilibru).

. Cublicul include!

• clientela finală – #ersoane fiice'

– #ersoane juridice,

@G


52/139

• cum#ăr