VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU

Spuneam, în editorialul de sãptãmâna trecutã, cã voi scrie,de-amu încolo, doar la comanda cititorilor obiºnuiþi. Astfel,dacã în sãptãmâna care a trecut am fost invitatã de un cetãþeansã vizitez satul Horea, pentru a descoperi tot ce s-a fãcut acoloîn ultimii patru ani, marþi a fost o zi dedicatã Cicirului.

ªi, vã pot spune cã la fel de impresionatã am rãmas. Fac pre-cizarea cã la Cicir am fost singurã, dar îndemnatã în prealabil decãtre unul din locuitorii acestui sat (cred totuºi cã termenul numai descrie prea bine localitatea!). Am umblat pe strãzi, am fostpe malul Mureºului, am vorbit cu unii dintre locuitori care erauîn faþa caselor… Într-un cuvânt, am descoperit ce s-a fãcut într-adevãr la Cicir.

S-a introdus apa curentã, a fost reabilitat iluminatul – astaoferind siguranþã cetãþenilor localitãþii –, s-au fãcut ºi se fac tro-tuarele. Vã daþi seama cã, de sãrbãtori, chiar de-o ploua, nimeninu se mai murdãreºte de noroi ca ºi în urmã cu patru ani. ªi laCicir Primãria a oferit ajutor pentru casa parohialã, ºi la CicirPrimãria a investit pentru a moderniza grupul social din incintaclãdirii ºcolii, ºi la Cicir s-au reparat toate strãzile… Aº puteacontinua aºa pânã mâine, sã tot înºirui ce s-a fãcut, însã, douãlucruri mai sunt foarte-foarte importante. A fost introdusã apacurentã la ºcoalã ºi a fost fãcutã o camerã specialã pentru pãs-trarea laptelui ºi a cornurilor. ªi, poate cel mai important lucru,Primãria a interzis accesul maºinilor de mare tonaj la balastieradin zonã, aceastã mãsurã fiind luatã pentru a proteja caselelocuitorilor.

Sãptãmâna viitoare voi continua, la fel, arãtând ce s-a fãcut laMândruloc. Doar cã, despre Mândruloc, vã spun de-acum cãmi-a vorbit chiar primarul Ioan Criºan, dumnealui însoþindu-mãla vizita în aceastã localitate a nostrã.

Aºadar, dragi prieteni, ne revedem sãptãmâna viitoare pen-tru un nou episod din cliclul: „ªi-n aceastã localitate s-au fãcutatâtea?”.

A.O.P.S. Trebuie neapãrat sã vã spun cã în numãrul viitor o sã vã

ofer o mare surprizã. Aºa cã, fiþi pe fazã!

E D I T O R I A L

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

Anul 3 Nr. 67 20 - 26 Aprilie 2008 8 pagini Tiraj: 3.500 ex. Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 -

ªi laCicir?

Invitaþie... la distracþie!

„Zilele Comunei Vladimirescu” – care vor avea loc în zilelede vineri, 6 ºi sâmbãtã, 7 iunie 2008 a ajuns la cea de-a 3-aediþie! Invitãm pe toþi aceia care doresc sã se bucure de dis-tracþie ºi de multã voie bunã sã se înscrie la concursul

«Fete versus Bãieþi», care constã într-o serie de probe dis-tractive ºi de culturã generalã. De asemenea, vã aºteptãm sã vãînscrieþi la «Parada costumelor de carnaval».

Detalii suplimentare despre modul în care vã puteþi înscrie leputeþi primi în fiecare zi, la Cãminul Cultural Vladimirescu

(etajul 1), între orele 8-16 sau la tel. 514.014, pânã la data de 20 aprilie 2008.

Cu prilejul sãrbãtorii de Florii, primarul comunei Vladimirescu,

Ioan Criºan, împreunã cu întreg personalulPrimãriei ureazã tuturor cetãþenilor care-ºianiverseazã ziua numelui multã sãnãtate,

împlinirea tuturor dorinþelor, fericire în viaþã ºi tradiþionalul «La Mulþi ani!»

pag. 4 pag. 5

Parteneriat român-francezUn meci fãrã istoric

Intrarea lui Isus

Hristos în Ierusalium

Sãrbãtoriþii sãptãmânii

pag. 2

20 - 26 Aprile 2008 INFORMAÞII UTILE

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 2

* Mihalcovici Mihai s-a nãscut la 12 febru-arie 1931, la Mândruloc, unde a absolvirªcoala primarã, apoi s-a angajat la CFR, deunde a ieºit la pensie.

* Mihalcovici Draghina s-a nãscut la 20ianuarie 1935, în Mândruloc, unde a fãcutpatru clase primare, apoi un curs de 6 luni laªcoala de Infirmiere. S-a angajat la Spitalul dePsihiatrie din Arad, de unde a ieºit la pensie.

* Cei doi s-au cãsãtorit în 18 februarie1951, anul acesta sãrbãtorind 57 de ani decãsnicie. Nu au avut niciodatã copii, dar îisfãtuiesc pe cei care doresc sã-ºi întemeiezeo familie sã se iubeascã unul pe altul, sã-ºiplanifice foarte bine viaþa de familie ºi sã fieînþelegãtori.

Doina Grozav

Sãrbãtoriþii sãptãmânii

««AAmm îînncceeppuutt ddee llaa zzeerroo,,ddaarr aamm rreeuuººiitt îînn vviiaaþþãã»»

CÃSÃTORIIIovanovici Petre & Frãsina Mirela

Curta Ioan & Iovanovici Cristina-Vasilica

Tudor Gheorghe & Novac Lucia

Diaconu Ioan & Gavril Mariana

NAªTERIStadniciuc David

DECESEPârvu Floare (1952)

Dila Brânduºa (1925)

S-a întâmplat în ultima perioadã…* Piaþa din Vladimirescu a fost

asfaltatã aproape în întregime. ªicoºurile de baschet ºi mesele detenis de masã sunt aduse ºi vor fimontate. Atenþie copii pãstraþi-le cã aveþi nevoie. Folosiþi-vãenergia fãcând sport. Nu aveþidecât de câºtigat.

* Constructorii sãlii de sportau turnat primele ºarje de betonla fundaþia pilonilor care susþinstructura acesteia. Doamneajutã.

* Pe strada Progresului aufost vãruiþi pomii. Rog cetãþeniisã facã curat în faþa caselor. VinSfintele Paºti.

* În conformitate cu sumeleaprobate de Consiliul Local, pri-marul a dispus ca sprijin pentrutoate cultele din comunã urmã-toarele sume: La Horia, parohiaortodoxã: 2.000 lei, cultul penti-costal: 1.000 lei, cultul baptist:500 lei. La Vladimirescu: parohiaortodoxã 3.000 lei, parohiaromano-catolicã 1.500 lei, paro-hia greco-catolicã 2.000 lei, cul-tul penticostal 1.000 lei, cultul

baptist 1.000 lei. La Mândrulocparohia ortodoxã 2.500 lei, cul-tul penticostal 500 lei. La Cicirparohia ortodoxã 2.500 lei, cul-tul baptist 1.000 lei.

ªtiu cã necesitãþile sunt multmai mari la fiecare dintreDumneavoastrã dar acestea suntposibilitãþile. ªi mai ºtiu cã maisunt culte religioase în comuni-tate dar nu s-a solicitat de cãtrealþii afarã de cei nominalizaþi.

* A fost asfaltatã strada 22decembrie ºi se continuã legã-tura cu strada Gãrii. Au fostremediate de cãtre constructordeficienþele semnalate la lucrarepe strada Vasile Milea. Acumcapacele sunt la nivel iar acolounde au existat denivelãri s-adecapat ºi s-a turnat asfalt. În ccatrei sãptãmâni se va aplica untratament la suprafaþã. Atenþiepãrinþi la copii cu role! Atenþiaºoferi cu boala vitezei!

* Au apãrut primele refugiipentru cãlãtori amenajate înstaþiile de tramvai. Sunt nunumai frumoase dar ºi practice .Ce ziceþi? Deocamdatã, laVladimirescu dar în circa douãsãptãmâni vor fi montate în toatã

comuna. Vã plac culorilescaunelor? A la Cluj.

* ªi din nou sunt nevoit sã vãanunþ colectarea ambalajelor depe strada Progresului. „Recolta”,peste 20, douãzeci, de saci plini.E mult, este prea mult con-cetãþenii mei.

* În parcuri se face curãþenie.Apelãm la vecinii parcurilor sã-ºidea concursul . Avem marenevoie. Apelez ºi la pãrinþiibinevoitori sã ne ajute sãreparãm hintele ºi celelalte piesepentru joaca copiilor. S-au mairupt pentru cã sunt solicitate. ªiasta-i bine, avem mullþi urmaºi.Sã ne trãiascã ºi sã seînmulþeascã pentru cã copiii suntbogãþia comunitãþilor.

Se va întâmpla în perioada care urmeazã…* Lucrãrile la piaþã în

Vladimirescu vor continua. Sevor monta mesele pe primulrând, dupã care activitatea se vamuta pe acest nou rând demese. Se vor demonta meseledin beton, apoi vor fi montate ºiîn locul acestora mese din fibrã

de sticlã. În ce culori? Roºu ºialbastru. Piaþa va fi plãcutã, utilã.ªi chiar frumoasã.

* Se vor monta, pânã de Paºtitoate refugiile pentru cãlãtori, întoate staþiile de transport încomun. La Horia se va înfiinþa ostaþie nouã. Am mai spus-o, daro ºi construim.

* Echipa de consilieri ai orga-nizaþiei PSD Vladimirescu a cãruipreºedinte este Criºan Ioananunþã cã a pus mânã de la mânãºi va face în sãptãmâna mare osurprizã plãcutã oamenilor învârstã ºi nevoiaºi. Doamne ajutã.

ªi sigur se va întâmpla în perioada viitoare…* Pe ici pe colo pe la colþuri ºi

prin ziare au început laudele ºinu-i bai dacã se confirmã defapte Baiu-i altul. Minciunile pro-ferate, acuzele ne fondate ºi totharnaºamentul de scornelicalomnioase. Domnilor vãcomunic cã vã voi oferi flori înlocul minciunilor. Promit în faþacetãþenilor . O precizare . Undomn cu 2% în preferinþelecetãþenilor, spunea cã am termi-

nat muniþia. Rãspund : Nu mãprovocaþi cã existã muniþie îndepozitul faptelor dumneavoas-trã ºi cum am ºi eu cheia acestu-ia, mã veþi obliga sã folosescbrandurele, tunul de 120 mm,bazuka ºi nu în ultimul rândbateriile de rachete. Pentru cãunii au uitat cã tot adunând trotilîn pivniþa lor stau pe mai multebutoaie cu pulbere ºi nici nu ºtiucã au pierdut cheia….

Vã propun public sã spunemfiecare ce am fãcut, ce vom face,care ne sunt echipele cu carepornim la drum. Este bine ºi civ-ilizat.

* În sãptãmâna de dupã Paºtiva apare un numãr nou din supli-mentul „Jurnalului Arãdean”.Reporterii au venit au scris ºivãzând cã mai au subiecte multeºi interesante pentru cititori, ne-au solicitat sã revinã. Am accep-tat ºi le-am solicitat sã scrie cãmai avem încã multe realizãri ºiplanuri de realizat în viitor.Veniþi domnilor ºi sã ºi criticaþi,cã ºi de criticat sunt multe.

A consemnat pentruDumneavoastrã

Primar, Criºan Ioan

Emisiunea «Schimb de mame» a sosit ºi în localitatea ta! Cãutãm familii cu celpuþin un copil minor, cu o locuinþã de minim douã camere ºi cu dorinþa de a cunoaºteo experienþã unicã. Mai mult, pentru participare (în total, 8 zile de filmãri), familiaprimeºte suma de 450 de euro!

Pentru înscrieri, puteþi apela numãrul de telefon 0741-199.756 (ConstantinHermina) sau la e-mail: hermina.constantin@paprika.ro

«Schimb de mame» revine!

Draghina ºi Mihai Mihalcovici

1. Greºeala fiului sã n-o treci cu vederea.2. Este mai bine sã plângã copiii decât bãtrânii.3. Pomul când este mic, se poate îndrepta.4. Cine îºi iubeºte fiul, îl pedepseºte.5. Cine nu îndreaptã copilul cãzut în greºealã, îl urãºte.6. Pedepseºte-þi fiul cât mai este încã speranþã.7. Îndoaie copacul cât este mic; învaþã copilul pânã n-a crescut

mare.

Îngãduinþa exageratã dãuneazã copiilor8. Indulgenþa pãrinþilor îi face pe copii mincinoºi.9. Prea marea bunãtate a pãrinþilor duce la pierderea copiilor.10. Un tatã prea blând ºi prea milos îºi nenoroceºte copiii.11. O mamã miloasã poate opãri capul.12. Un tatã aspru va avea copii buni; o mamã îngãduitoare va avea

copii rãi.

Rãsfãþul copilului dãuneazã13. Un copil rãsfãþat nu-ºi iubeºte niciodatã mama.14. Copilul se-nvaþã atunci când nu se rãsfaþã.15. Mângâie copilul numai când doarme.

Modelul dat de pãrinþi16. Cum este tata, aºa este fiul; cum este mama, aºa este fiica.17. Ce naºte din pisicã, ºoareci mãnâncã.18. Ou rãu de la corb rãu.19. Blânda porumbiþã nu iese din oul vulturului.20. Poamele nu cad departe de tulpinã.21. Cum este arborele, aºa ºi fructul.

A selectat pentru dumneavoastrã,Primar, Ioan Criºan

Douãzeci ºi una deproverbe despre prietenie

20 - 26 Aprile 2008 DIALOG CU CITITORII

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 3

“DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI, PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE”Acest spaþiu vã este destinat dumneavoastrã, cititorilor noºtri, pentru a intra în dialog cu primarul comunei VLADIMIRESCU. Cum veþi face? Dupã

ce veþi completa cuponul de mai jos cu întrebãrile dumneavoastrã, decupaþi cuponul ºi îl trimiteþi la secretariatul Primãrei Vladimirescu cu specifi-caþia „PENTRU REDACÞIA ZIARULUI VLADIMIRESCU SÃPTÃMÂNà DE SÃPTÃMÂNÔ, str. Revoluþiei, nr. 4, Vladimirescu, tel: 0257/514.902,0257/514.101, fax: 0257/514.101.

Numele ºi prenumele ....................................................................... Adresa.........................................................................................

Întrebãri

1. ....................................................................................................................................................................................................................

2. ....................................................................................................................................................................................................................

3. ....................................................................................................................................................................................................................

Vând centrale termice pe gaz,

noi, la preþuri avantajoase, tel. 0744-986.295.

Maseur, efectuez masaj,reflexoterapie, tel. 0257/514.719 ºi0768-202,540.

Vând miei vii sau tãiaþi (dupãpreferinþa clientului), la preþ mai bundecât pe piaþã, tel. 0744-986.295.

Angajez spãlãtori auto, depreferinþã cu puþinã experienþã îndomeniu, cu locul de muncã înVladimirescu, tel. 0744-709.559 sau0721-326.853.

Familie tânãrã cu 2 copii micidorim chirie (gazdã) în Vladimirescu,tel. 0257/461.652 (Ionuþ ºi LaviniaFoltic).

Vând mobilã Nãdlac, dormitor,masã, televizor, bibliotecã, combinãfrigorificã Bosch, aragaz, moarãmãcinat, storcãtor fructe, pianvienez, tel. 514.342.

Salon de înfrumuseþare ultra-modern Karm’Style, în loc.Vladimirescu, str. Progresului, blocC2, ap.4, oferã servicii la cele maimici preþuri: coafurã, cosmeticã,manichiurã, pedichiurã, solar cuabonament (2 ºedinþe gratis) ºi fit-ness. Informaþii la tel.0257/515.297.

Cabinetul «Medmun», loc.Vladimirescu, str. Progresului nr. 69vã oferã servicii de: masaj facial,masaj parþial, masaj anticelulitic ºimasaj general (reflexo ºi facial), cuprogramãri la tel. 0727-266.725.

Angajãm îngrijitoare copii laCasa de tip familial din Vladimirescu,condiþii deosebite de lucru.Informaþii la tel. 0257/514.237 ºi0729-039.014.

Persoanã fizicã autorizatã exe-cut montaj de parchet masiv, ºlefuitºi lãcuit. De asemenea, ºlefuiesc ºilãcuiesc podele vechi. Tel. 0747-891.142 ºi 0744-922.472.

Vând loc de casã, 1.000 mp, însatul Mândruloc, tel. 0744-245.910.

Vând circular pentru tãiat scân-durã, leaþuri ºi grinzi, cu masã exten-sibilã. Se poate purta ºi acþiona de peorice tip de tractor, este adaptabil ºila motor electric mono sau trifazic,tel. 0257/514.620 sau la adresa, str.Vasile Roaitã nr. 11, localitateaVladimirescu.

Efectuez manichiurã cu gel ºi

unghii false, tel. 0720-760.351,0741-020.405.

Vând un covor persan, o cana-pea extensibilã, o canapea, douãfotolii, tel. 0257/514.186.

Firmã de croitorie angajeazãconfecþionere cu experienþã, tel.0724-363.028.

Vând garsonierã confort 1,încãlzire centralã, gresie, faianþã, noumobilatã, situatã în spatele staþiei detramvai de la moara dinVladimirescu, 30.000 euro, negocia-bil, tel. 0720-312.991.

Vând vacã + junincã, rasaBãlþatã româneascã, ambele gestante- luna a treia, respectiv a 6-a.Informaþii la tel. 0724/060705 sauDanciu Elena, str.V.Roaitã nr.117.

Vând casã în Vladimirescu, str.Vasile Milea nr. 84 A, compusã din 3camere, sufragerie, bucãtãrie, baie,apã, gaz, canalizare, încãlzire cen-tralã ºi cu o curte lângã, preþ110.000 euro, negociabil, tel. 0751-909.373.

West Motel Vladimirescuangajeazã urgent ospãtarã cu sau fãrãexperienþã, telefon: 0257/515.500,0357/423.901.

Vând încãlzitor de apã pentrubucãtãrie, pe gaz, de 5kW ºi poartãde metal 3x2 metri, cu poartã micã,tel. 0740-473.72, 0257/541.361.

Cumpãr casã circa 70.000euro, din cãrãmidã, 1.000 mp, frontstradal 18 metri, tel. 0741-491.854.

Meditez limbile germanã,englezã ºi francezã, pentru elevi ºiadulþi, cu metode moderne ºi lapreþuri convenabile. Tel. 0746-198.010.

Vând Ford Sierra comby, anul1990, 1,8 Tdi, albastru, 2200 euro,negociabil + un motor de rezervã,tel. 0743-913.281.

Vând 1.000 þigle din cimentde culoare roºie, cu 800 lei(8.000.000 lei vechi), tel. 0741-491.854.

Efectuez manichiurã ºipedichiurã la domiciliul clientului,tel. 0747-468.539 ºi masaj, tel.0742-260.261.

Angajez tâmplari ºi muncitorinecalificaþi, tel. 0724-320.214.

Execut fotografii digitale ºifilmãri profesionale, pentru diferiteevenimente (nunþi, botezuri, aniver-sãri), tel. 0749-069.266.

Vând clãdire mare cu etaj(fostã moarã) cu teren, situatã înjudeþul Bihor, zonã turisticã, pe malulCriºului Negru. Ideal pentru agrotur-ism. Informaþii la tel: 0745/304504.

Vând case ºi terenuri intravi-lane în Bãtania, Ungaria, la cel maibun preþ al pieþei. Asigur ºiîntocmirea actelor necesare tran-scrieri. Informaþii la tel:0724/590747.

Execut cruci de diferite tipuri, cuplata ºi în rate. Informaþii la tel. 0742-038.200, str. Vasile Roaitã nr. 105.

Mica publicitate

Ochiul consultantului agricolÎndrumar pentru accesarea fondurilor

europene (II)Mãsura 322: Renovarea ºi dezvoltarea satelor,

îmbunãtãþirea serviciilor de bazã pentru econo-mia ºi populaþia ruralã ºi punerea în valoare amoºtenirii rurale

Continuare din numãrul trecut- orice prejudiciu adus unui terþ este în întregime

în responsabilitatea beneficiarului, APDRP fiinddegrevatã de aceasta în cazul în care culpa este abeneficiarului.

Din experienþa acumulatã prin implementareaProgramului SAPARD, vã exemplificãm câteva dincazurile identificate ºi calificate ca fiind situaþii deconflicte de interese ºi care pot interveni ºi în cazulFEADR:

- furnizorii de bunuri, lucrãri sau servicii în cadrulproiectelor au acþionari comuni cu cei ai societãþiicomerciale beneficiare;

- persoane fizice care au legãturi de rudenie cuacþionarii sau administratorii societãþii comercialebeneficiare ºi care sunt angajate ca prestatori de ser-vicii în cadrul proiectului (ex. consultanþã ºiproiectare, dirigenþie de ºantier, verificare tehnicãde proiect, asistenþã tehnicã);

- funcþionari publici, angajaþi în administraþiilecentrale sau locale, angajaþi ca prestatori de serviciiîn cadrul proiectului (ex. consultanþã ºi proiectare,dirigenþie de ºantier, verificare tehnicã de proiect,asistenþã tehnicã);

- firmele de consultanþã ºi/proiectare au acþionaricomuni cu firmele furnizoare de bunuri ºi/sau ser-vicii.

Trebuie sã fiþi foarte atenþi la conþinutul Con-tractului de Finanþare ºi a anexelor sale, pentru aevita oprirea finanþãrii ºi, mai grav, returnareasumelor deja virate de cãtre Agenþie.

* Care sunt cele mai importante condiþii?Pentru obþinerea fondurilor nerambursabile prin

FEADR, trebuie sã þineþi cont de urmãtoarele con-diþii:

- investiþia va fi amplasatã în spaþiul rural;- beneficiarul trebuie sã prezinte toate avizele ºl

autorizare necesare investiþiei respective, inclusivcele de mediu;

- investiþia sã se Încadreze In prevederile PlanuluiUrbanistic General, cu respectarea arhitecturii speci-fice locale, dupã caz;

- în cazul proiectelor individuale, negeneratoarede profit, sprijinul va fi acordat pentru cel mult 2proiecte;

- investiþiile de infrastructurã de apã/apã uzatã înlocalitãþile rurale identificate prin Maºter PlanurileRegionale trebuie sã respecte acquis-ul comunitarcu privire la managementul resurselor de apã(investiþiile în reþeaua de alimentare cu apã se vorrealiza numai împreunã cu reþeaua de canalizare ºistaþii de epurare);

- asociaþiile de dezvoltare intercomunitare sã serealizeze doar între localitãþile rurale.

Ing. Gheorghe Oneþ

Îndrumar pentru accesareafondurilor europene (II)

Mãsura 322: Renovarea ºi dezvoltareasatelor, îmbunãtãþirea serviciilor de bazãpentru economia ºi populaþia ruralã ºipunerea în valoare a moºtenirii rurale

„Ochiul” consultantului agricol”

Sâmbãtã, 12 aprilie, 2008,stadion Vladimirescu (52 specta-tori), timp închis, dar bun pentrufotbal, gazon bun. Au marcat:Iancu Ciprian (min. 11), Dinu (min.51), Boicu (min. 52) ºi Cr. Man(min. 73), respectiv Mãrculescu(min. 21).

Vladimirescu: Szabo -Nichituþ, Boicu (min. 59 Matei),Iancu George, Peia - Ionaºcu,Boloº (min. 64 Rus), Iancu Ciprian(min. 68 Ienãºescu), ªtefeligã -Dinu, Farcaº (min. 33 Cr. Man). Pebancã: Carp, Gyenge, Huþanu.Antrenori: Cristian Sculici ºiGligore Bora.

Pecica: Grozav - Zãgrean,Adolf, ªiclovan, Vasilca - Curta(min. 46 Ban), Ponta Gh., Stoian,Ponta Angel - Mãrculescu, Pop. Pebancã: Bãran, Ozoreanu, Braiþ.Antrenori: Mihai Þârlea ºi EmerichHirmler.

Arbitru principal: AdrianButunoi; arbitri asistenþi: EmilCristea ºi Andrei Ionescu.Observator AJF Arad: NicolaeArdelean.

Cornere: 11-3; la juniori: 1-1.Despre meciul de sâmbãtã, 12

aprilie, cu Progresul Pecica, nu sepot spune multe lucruri, deoareceacesta a fost controlat, de laînceput, pânã la sfârºit, de elevii luiCristian Sculici. Nici chiar cândscorul era, la un moment dat egal,1-1, nu s-a pus deloc problemaînvingãtoarei, deoarece oaspeþiinu ºi-au creat decât vreo 3-4ocazii de gol, dar ºi acelea rezol-vate de portarul Szabo.

Debutul meciului gãseºteechipa gazdã masatã în jumãtateaoaspeþilor ºi, pe rând, ªtefeligã,Ionaºcu ºi Peia îºi creazã situaþiibune de deschidere a scorului. Înminutul 11, în cele din urmã, caurmare a acestui asalt continuu lapoarta oaspeþilor, se acordã cor-ner. Executã foarte bine Boloº ºide la 5 metri de poartã, CiprianIancu se înalþã ºi trimite în vinclu,lãsându-l fãrã replicã pe portarulGrozav: 1-0. În mod paradoxal,dupã gol, cei care au iniþiativa suntoaspeþii, care vor iniþia câteva

ºarje de atac spre poarta lui Szabo,dar finalizarea acestora lasã multde dorit de la o echipã ce se aflã înzona periculoasã a clasamentului.ªi totuºi, inevitabilul se produce înminutul 21, când la o loviturã decolþ executatã de oaspeþi, mingeaajunge la Mãrculescu, aflat la 16metri de poarta gazdelor, iar aces-ta trimite pe jos, Szabo, mascat dejucãtorii din faþa lui, nu are replicãºi priveºte cum mingea se stre-coarã, pe lângã el, în poartã: 1-1.Pânã la pauzã mai înregistrãmdouã ocazii mari de gol în contulgazdelor, irosite de Ionaºcu (caretrimite pe lângã poartã) ºi ªtefeligã(mingea trimisã de el este respinsãîn corner).

Dupã pauzã, cei de la CSVladimirescu abordeazã meciul cumai multã atenþie, iar ocaziile degol se înmulþesc. Evident, golul nuva întârzia sã aparã, iar el va cãdeaîn minutul 51, când Dinu trimitede la 18 metri un ºut plasat, caremerge direct în vinclul porþii luiGrozav: 2-1. Nici nu reiau binejocul oaspeþii, cã un atac al gazde-lor se încheie cu mingea trimisã încorner, iar centrarea îl gãseºte bineplasat în careu pe Boicu, care devi-azã mingea în poarta oaspeþilor,mãrind avantajul gazdelor: 3-1.

Filmul se rupe pentru cei dinPecica, astfel cã vom asista la unjoc de pase al gazdelor, care punîn dificultate fragila apãrare a

oaspeþilor. Dupã ce Iancu Cipriantrimite din 8 metri cu capul, iarGrozav se remarcã reþinând cu difi-cultate, gazdele marcheazã alpatrulea gol, în minutul 73, prinCr. Man, excelent lansat înadâncime de ªtefeligã, acestamarcând din interiorul careului, pelângã portarul oaspeþilor: 4-1. ªicând toatã lumea aºtepta finaluljocului, oaspeþii au o tresãrire deorgoliu ºi-l pun la grea încercarepe Szabo, în minutul 89, cândAngel Ponta ºuteazã de la 17metri, iar portarul gazdelor resp-inge cu greu în corner.

Aceasta a fost istoria unui mecifãrã... istoric, în care gazdele aucondus ostilitãþile de la un capãt lacelãlalt al meciului, nelãsândoaspeþilor nici un moment iluzia cãar putea obþine mãcar un punct, iarpentru Progresul urmeazã etapefoarte grele, deoarece poziþiaactualã ocupatã în clasament (locul17) îi duce pe pecicani direct înCampionatul Judeþean 1.

* În altã ordine de idei, sãspunem cã ºi celelalte echipe aleclubului, angrenate înCampionatul Judeþean 2, au obþin-ut victorii, pe cât de muncite, peatât de meritate: CS VladimirescuII - Vulturii Socodor 4-2 (în seria A)ºi CS Vladimirescu III - SperanþaChier 2-0 (în seria B).

Claudiu Iacob

20 - 26 Aprile 2008 SPORT

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 4

Un meci fãrã istoric...CS Vladimirescu - Progresul Pecica 4-1 (1-1)

Regal Horia s-a întors cu unpunct mare de pe terenul uneiechipe care se exprimã printr-unjoc dur pe teren propriu. Echipanu joacã sub presiunea unuiobiectiv, ci doar pentru bani ºiasta se vede. Sunt mulþumit deacest rezltat în condiþiile în caream revenit ºi am condus cu 3-2,dupã ce gazdele au condus cu2-0. Au fost practic douã reprizediferite, noi am dominat dupãpauzã, fiind egalaþi abia pe finalde meci. Mã bucur cã atacanþiiînscriu meci de meci, a declaratantrenorul Marcel Duºan.Antrenorul echipei din Horia con-siderã cã îl aºteaptã un program

moderat în continuare, chiar dacãla Horia va veni liderul. Îmi prop-un încã 12 puncte ºi cred cãputem termina pe locul ºase înclasamentul final cu aceastãechipã tânãrã, spune MarcelDuºan.

Revenind la meciul de laªeitin, sã spunem cã tehnicianulde la Horia nu a putut conta peÞigan ºi Barna, ambii suspendaþi,iar acest punct a fost reuºit dedubla lui Lipitor ºi golul lui Haº.Pentru Regal Horia au evoluat:Lingurar - Leuciuc, Miheþ,Asmarandei. Pãºcãlãu, Giulãu,Cosma, Trif, Negru, Lipitor ºi Haº.

Cosmin Gherman

Antrenorul Marcel Duºan estemulþumit de evoluþia echipei

Unirea ªeitin - Regal Horia 3-3 (2-1)

Liga a IV-a: Rezultatele etapei a 27-a

Naþional Sebiº - CNM Pâncota 1-0 (1-1)Criºul Ch. Criº - ªoimii Lipova 3-4 (1-2)CS Vladimirescu 2003 - Progresul Pecica 4-1 (1-1)Partizan Satu Mare - Voinþa Mailat 3-1 (1-2)Înfrãþirea Iratoºu - Pãuliºana Pãuliº 1-1 (0-4)Victoria Zãbrani - AS Dorobanþi 2-1 (6-0)Frontiera Curtici - Aqua Vest ªofronea 2-0 (2-1)Recolta Apateu - Unirea Sântana 0-2 (0-2)Unirea ªeitin - Regal Horia 3-3 (3-0)

în parantezã sunt trecute rezultatele de la juniori

CLASAMENTUL LA SENIORI:1. Naþional Sebiº 27 21 1 2 82-17 73p2. CNM Pâncota 27 21 1 5 71-25 64p3. Unirea Sântana 27 19 1 7 58-31 58p4. CS Vladimirescu 27 14 2 11 55-45 44p5. Pãuliºana Pãuliº 27 12 4 11 51-48 40p6. Frontiera Curtici 27 12 2 13 49-44 38p7. Partizan Satu Mare 27 12 1 14 62-62 37p8. Regal Horia 27 11 4 12 38-40 37p9. Aqua Vest ªofronea 27 11 1 15 48-41 34p

10. Voinþa Mailat 27 10 4 13 42-42 34p11. AS Dorobanþi 27 11 1 15 42-48 34p12. Înfrãþirea Iratoºu 27 9 7 11 31-43 34p13. Criºul Ch. Criº 27 10 3 14 36-53 33p14. Unirea ªeitin 27 9 5 13 49-58 32p15. ªoimii Lipova 27 9 5 13 43-63 32p16. Victoria Zãbrani 27 9 4 14 33-44 31p17. Progresul Pecica 27 8 5 14 30-48 29p18. Recolta Apateu 27 5 3 19 41-85 18p

CLASAMENTUL LA JUNIORI:1. Unirea Sântana 27 23 0 4 88-17 92p2. ªoimii Lipova 27 18 2 7 62-25 74p3. Progresul Pecica 27 16 6 5 70-30 70p4. Voinþa Mailat 27 15 4 8 64-34 64p5. Naþional Sebiº 27 15 4 8 54-38 64p6. Pãuliºana Pãuliº 27 15 3 9 62-20 63p7. Criºul Ch. Criº 27 15 3 9 53-33 63p8. Partizan Satu Mare 27 15 2 10 67-44 62p9. CNM Pâncota 27 13 5 9 61-26 57p

10. Unirea ªeitin 27 13 4 10 50-43 56p11. Frontiera Curtici 27 12 3 12 59-54 51p12. Aqua Vest ªofronea 27 11 4 12 53-49 48p13. Recolta Apateu 27 8 7 12 45-49 39p14. CS Vladimirescu 27 9 3 15 59-70 39p15. Victoria Zãbrani 27 7 4 16 43-77 32p16. Înfrãþirea Iratoºu 27 4 1 22 27-83 17p17. AS Dorobanþi 27 3 3 21 22-84 15p18. Regal Horia 27 1 2 24 11-174 6p

Etapa viitoare: 18.4: CNM Pâncota - CS Vladimirescu 2003 (în tur 6-3); 19.4: Pãuliºana Pãuliº - Naþional Sebiº (1-4), AS Dorobanþi - Criºul Ch. Criº(1-0), ªoimii Lipova - Partizan Satu Mare (4-2), Progresul Pecica - RecoltaApateu (1-4), Aqua Vest ªofronea - Victoria Zãbrani (2-0), Regal Horia -Înfrãþirea Iratoºu (0-1), Unirea Sântana - Frontiera Curtici (0-3. f.j.); 20.4:Voinþa Mailat - Unirea ªeitin (0-3).

Primul gol ale meciului: centrarea lui Boloº (în stânga imaginii) ajunge la Iancu, iar acesta trimite, cu capul, în vinclul porþii lui Grozav

Marcel Duºan

20 - 26 Aprile 2008 ÎNVÃÞÃMÂNT

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 5

În perioada 11-21 aprilie 2008 s-adesfãºurat la Arad, la Casa CorpuluiDidactic ºi Inspectoratul ªcolar al JudeþuluiArad o activitate de formare care a avut catemã consolidarea competenþelor docu-mentariºtilor profesori din judeþul Arad ºivizite la Centrele de Documentare ºiInformare din judeþul Arad. Colega noas-trã, Lucia Trif a participat la aceastã formareunde profesoarele din localitatea francezãRezé au prezentat experienþele din activi-tatea lor, precum ºi modul de lucru dincentrele de documentare franceze.

Prima ºcoalã vizitatã de grupul francez,condusã de directorul CCD, prof. TiberiuNovac, a fost ªcoala GeneralãVladimirescu, unde vizitatorii au fost plã-cut impresionaþi de baza materialã a ºcolii,de dotarea claselor, a Centrului deDocumentare cu cãrþi ºi mijloace mass-media, a laboratoarelor ºi de pavoazareaacestora. În timpul vizitei, trupa de teatru,condusã de prof. Mirela Bugariu a prezen-tat piesa Cenuºãreasa de Perrault, miciiactori au fost rãsplãtiþi de ropote deaplauze de delegaþia francezã.

La Centrul de Documnetare s-adesfãºurat o activitate demonstrativã a cla-sei a V-a B, care au ca disciplinã Lumeacãrþilor ºi buna lor dispoziþie s-a materia-

lizat prin cuvinte calde lãsate în Carteaºcolii. Întâlnirea s-a finalizat prin consoli-darea relaþiilor între ªcoala GeneralãVladimirescu ºi delegaþia din Rezé în ve-derea încheierii unui parteneriat.

Delegaþia francezã a plecat cu o impre-sie foarte bunã din ºcoalã, precum ºi cu uncadou simbolic conceput de profesori ºiconfecþionat de elevi. În numele ºcolii, lemulþumesc tuturor celor care au înþeles

importanþa acestei vizite pentru ºcoalã ºicomunitate, ºi au fost alãturi de noi.

Director prof. Gabriela Buftea

Parteneriat francez-român, la Vladimirescu

Vom continua seria abaterilor de la normele vorbirii limbii corete cu Pleonasmul.Pleonasmul este o greºealã de exprimare, care constã în folosirea alãturatã a unor cuvintecu acelaºi înþeles. Auzim adesea formulãri greºite, cum ar fi: urcã sus (a urcas înseamnã amerge în sus); a conlucra împreunã (a conlucra înseamnã a lucra împreunã): hemoragie desânge (hemoragie înseamnã scurgere de sânge); exemple pilduitoare ( pilduitoare înseam-nã exemplificator); conducere managerialã (managerial înseamnã de conducere);îmbuteliat în sticle (îmbuteliat înseamnã pus în sticle); drumul se bifurcã în douã (a sebifurca înseamnã a se împãrþi în douã), iar lista ar putea continua. Tocmai de aceea, se reco-mandã atenþie în exprimare, pentru a elimina asemenea formulãri.

O altã greºealã de exprimare, frecvent întâlnitã, este Cacofonia, care constã în alãturareaa douã cuvinte, în situaþia în care al doilea cuvânt începe cu grupul de sunete în care se ter-minã primul cuvânt. De exemplu: multiplicare care; care redã; unde de luminã; Cristescucu prietenii. Cele mai supãrãtoare cacofonii, care trebuie evitate în mod obligatoriu, suntcele în care se repetã sunete care pot forma cuvinte urâte, vulgare (de regulã silabele ca saucã sau când). Între acestea, sunt admise urmãtoarele îmbinãri de cuvinte: tactica cavaleris-ticã; Biserica Catolicã; Ion Luca Caragiale.

Cum se evitã cacofoniile? Se interzice folosirea virgulei între asemenea cuvinte saufolosirea cuvintelor ca ºi, pentru a se evita cacofonia. Deci, formulãri ca: a fost primit ca,cavaler sau a fost primit ca ºi cavaler sunt greºite. Se recomandã fie introducerea unui altcuvânt între cele care pot forma cacofonia, fie inversarea lor. Sunt recomandate exprimãrica: a fost primit în calitate de cavaler sau a fost primit ca un cavaler.

Prof. Maria Socaciuªcoala Generalã Horia

Elevii ªcolilor Generale din localitãþileVladimirescu ºi Mândruloc au participat, în ziua de20 martie 2008, la o acþiune patronatã deInspectoratul ªcolar al Judeþului Arad, cu titlulAlege-þi ºcoala, desfãºuratã la la EXPO Arad. Cuaceastã ocazie, elevii au putut viziona standurile deperzentare a liceelor ºi grupurilor ºcolare din judeþ,aceasta fiind prima acþiune din ºirul de întâlniri careau în vedere alegerea optimã a unei meserii, încer-când sã imbine dorinþele cu capacitatea intelectualãºi cerinþele la nivel de judeþ. Urmeazã întâlnirea cupãrinþii claselor terminale, pentru cunoaºtereametodologiei admiterii ºi completarea fiºelor deopþiuni.

Viitorul meuTimpul trece nemilos, viaþa ni se strecoarã print-

re degete, iar noi ne întrebãm dacã suntem pe dru-mul cel bun ºi uitãm adesea cã nu existã un drumideal, cã întotdeauna trebuie sã plãtim un anumitpreþ pentru ce avem ºi ceea ce ne dorim. Nu amfost întrebatã de nimeni, nu am întrebat pe nimeni,m-am întrebat pe mine ºi am realizat cã ceea cevreau de la viaþã, nu-mi poate fi dat pur ºi simplu,ci trebuie sã depun efort, muncã ºi sã gândesc bineînainte de a lua decizii, pentru a nu face alegerigreºite, mai ales în momente cruciale pentruviitorul meu.

În principiu, visez ºi îmi doresc ca pe viitor sã fiuo persoanã respectatã, care lucreazã de parteadreptãþii ºi anume o renumitã avocatã cultã ºi edu-catã. Vreau sã trãiesc ce alþii viseazã, vreau sã trãi-esc ce visez eu! Deºi visez, nu îmi pierd speranþa cãvoi ajunge ceea ce vreau, bineînþeles totul cu aju-torul muncii mele ºi a eºecurilor mele care mereumã ridicã, mã întãresc ºi mã ambiþioneazã tot maimult sã merg mai departe pentru a-mi atinge scop-ul.

Viitorul meu... Sunã de parcã ar fi o eternitate,dar, din contrã, este mai aproape decât cred ºi deaceea trebuie sã muncesc pentru a obþine rezultatebune la ºcoalã, pentru cã acesta este primul paspentru reuºitã. Nu pot aspira la un viitor perfect,deoarece perfecþiunea nu existã; îmi doresc doar sãfiu doar o fiinþã fericitã, împlinitã sentimental, finan-ciar ºi familial, ºi, nu în ultimul rând, sã am un viitordemn de a fi luat ca exemplu de alþii.

Bãlan Lavinia elevã în clasa a VIII-a B

ªcoala Generalã Vladimirescu

Cum ne exprimãm corect

Floareade Daniela Popa,

elevã la ªcoala GeneralãMândruloc

Pe câmpii, pe deal, pe munte,Multe flori au apãrut

Multe, gingaºe ºi dulci Ca un tort de „vreau sã spun”.

Am vãzut o floare mare, Rozã ºi bãlaie,

Ca un spic de grâu, Cu cãmari ºi cu dulceaþã!

E laleaua, dragi copii!Aþi vãzut, cã aþi ghicit!

Are poale diferite, Cu culori ºi învelite.

Multe picuri de culoare,Au cãzut pe ele-n ploaie,Multe culori au sã vinã, Din grãdina cu luminã.

Floricicã, floricicãde Silagyi Ruben,

elev de la ªcoala GeneralãMândruloc

Floricicã, floricicãCât eºti de mititcã

ªi pe când vei creºtePãmântul înverzeºte.

Eºti pe placul tuturorForicicã te ador,

Chiar ºi albinuþele te placCând te-nþeapã cu un ac.

Iau polenul de la tineªi-þi ureazã numai bine

Dar sã nu uitãmCã ºi mierea o mâncãm.

De aceea sunt folositoareªi-o albinã ºi o floare.

Debutliterar

Alege-þi viitorul!

7 aprilie, Ziua mondialã a sãnãtãþii a fost marcatã prindiferite acþiuni, printre care cea la care au fost angrenaþi ele-vii din clasele I-VIII de la ªcoala Generalã Vladimirescu.Aceºtia au fost vizitaþi de „medicul Curãþenie”, adicã de elevaCriºan Doris din cls. a VI-a A, ºi de cãtre asistentul ei,Nãstase Claudiu, pentru a observa curãþenia elevilor dar ºi aclaselor. Acþiunea va continua...

20 - 26 Aprile 2008 SPIRITUALITATE

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 6

Ne apropiem cu paºi repezi de lumi-natul praznic al Învierii Domnului nostruIisus Hristos, cel mai mare evenimentcare s-a întâmplat sub soare ºi creºtiniiconºtienþi de importanþa acestui praznicîn viaþa loc, se pregãtesc cum se cuvinepentru întâmpinarea lui.

O sãrbãtoare ce precede mereuÎnvierea Mântuitorului este Intrarea Sa înIerusalim sau Floriile, cum i se maispune acestei sãrbãtori în popor. Estetradiþia ca de acest praznic al Floriilor sãfie sfinþite ramuri de salcii, pe care preo-tul le împarte creºtinilor care merg labisericã în acest praznic. Probabil cãmulþþi dintre noi ne-am pus aceastãîntrebare: De ce primim ramuri de salciila acest praznic?

Aº dori sã descoperim, în rândurilecare urmeazã, semnificaþia acestui sim-bol, deoarece nimic din rânduiala SfinteiBiserici nu este întâmplãtoare. În fond,întreaga noastrã viaþã este plinã de sim-boluri. În relaþiile interumane se folosescdin belºug simbolurile, iar gesturileomeneºti sunt pline, la rândul lor, desimboluri, de la strângerea de mânã ºisalutul dintre doi oameni, pânã ladãruirea unei flori; toate au o istorie a lorºi s-au aºternut în lumea noastrã, chiardacã nu le mai ºtim începuturile ºi nu lemai pãtrundem sensurile.

Pentru a rãspunde la cele de mai susºi totodatã pentru a face cunoscut sim-biolismul salciei, vom analiza aceastãproblemã din trei puncte de vedere: întradiþia greacã anticã, în tradiþiaVechiului Testament ºi în tradiþiacreºtinã, deoarece civilizaþia cu care nemândrim are la temelie aceste coordo-nate.

Tradiþia greacã anticãSalcia a atras, încã din cele mai vechi

timpuri atenþia oamenilor, deoarececreºte în locurile abundente în apã, eafiind cosideratã o adevãratã plantã deapã sau iubitoare de apã. Ce mai sur-prinde la aceastã plantã, este puterea ei,aproape indestructibilã, de creºtere ºiregenerare, fãrã nici un ajutor din parteaomului.

Salcia nu a atras atenþia numai prinaceastã particularitate. Astfel, în tradiþiagreacã anticã, alãturi de plop, eaumbreºte intrarea în temuna Împãtãþie aMorþii, stãpânitã de nemilosul Pluto ºide crâncena zeiþã Persefona. Homerrelateazã despre acest lucru atunci cândCirce îi indicã lui Odiseu locul unde seafla intrarea în Infern. Deºi nu este clar înce sens anume este folositã, salcia jucaun rol important în timpul sãrbãtoriiThesmophoria, legatã de cultul luiDemetra ºi Core; acest eveniment eradedicat cu exclusivitate femeilor, iar cuaceastã ocazie femeile îºi fãceau un patdin ramuri de salcie pe care stãteauaproape tot timpul sãrbãtorii.

Simbolismul salciei nu se referãnumai la viaþa de castitate, deoarece s-aobservat cã atunci când femeile îºifãceau pat de ramuri de salcie, acestaera aºezat pe pãmântul dãtãtor de viaþã,iar verdele ºi pãmântul erau simbolurisacre ale zeiþelor mame, deci ale fertil-itãþii. De aici ºi ideea cã acest act era unmijloc de sfinþire a pântecelui ºi de pro-movare a fertilitãþii.

Ceea ce reiese din folosirea salciei înlumea pãgânã este, de fapt, ceea cespunea Plinius cel Bãtrân: Foarte repede

salcia îºi pierde sãmânþa, înainte caea sã ajungã la vreo maturitate, deaceea Homer o numeºte distrugãtoarede rod. La o datã târzie, s-a interpre-tat aceastã idee fantasticã în luminapropriilor ei crime, atunci când adevenit clar cã sãmânþa salciei era unmijloc de asigurare a sterilitãþii. Pliniutransmite, deci, douã idei fundamentale:în primul rând, concepþia homericãlegatã de salcie, ca fiind distrugãtoarede rod, iar în al doilea rând, este vorbade practica magicã, menitã sã asiguresterilitatea mai degrabã, decât casti-tatea.

Tradiþia Vechiului TestamentAici salcia apare în contexte ce

exprimã cu precãdere bucuria de a trã.Pentru prima datã întâlnim salcia în tim-pul sãrbãtorii corturilor. Aceastã sãrbã-toare, care comemoreazã evenimentulieºirii din Egipt a evreilor sub conduc-erea lui Moise, începe în ziua a 15-a alnii a ºaptea (Tisri) ºi þine un rãstimp deºapte zile (Levitic 23, 24). Cu aceastãocazie, sunt aduse Domnului ofrandedin roadele pãmântului ºi jertfe de ani-male. Interesant de observat, cã aceastãsãrbãtoare începe printr-o manifestaresimbolicã a bucuriei de a trãi viaþa de lib-ertate: În ziua întâi sã luaþi ramuri decopaci frumoºi, ramuri de finici,ramuri de copaci cu frunze late ºisãlcii de râu ºi sã vã veseliþi înainteaDomnului Dumnezeului vostru...(Levitic 23, 40).

Simbolismul vechi testamentar datsalciei, al vieþii ce se reînnoieºte, tre-buie, deci, descifrat în referirile alegoricepe care le gãsim în Sfânta Scripturã aVechiului Testament. Un prim text lacare dorim sã facem referire este cel dinIsaia 44, 3-4: Cã eu voi cãrsa apã pestepãmântul însetat ºi pâraie de apã înþinut uscat. Vãrsa-voi Duhul Meupeste odrasla ta ºi binecuvântareaMea peste mlãdiþele tale. ªi vorodrãsli ca iarba pe malul pâraielor ºica sãlciile de-a lungul apelor curgã-

toare. Salcia, aici este un simbol al vieþiiabundente care va domni în timpulîmpãrãþiei mesianice, împãrãþie pe careprofetul Zaharia o vede ca pe o mãreaþãsãrbãtoare a corturilor, a bucuriei de atrãi viaþa de deplinã libertate sub proniadivinã (Zaharia 14,16).

O concepþie sumbrã, a speranþelorpierdute, legate simbolic tot de salcie, ogãsim exprimatã în Psalmul 136, în careeste descrisã disperarea evreilor aflaþi înrobia babionicã: La râul Babilonului,acolo am ºezut ºi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sãlcii, înmijlocul lor, am atârnat harpele noas-tre (1-2). Salcia, care la sãrbãtoarea cor-turilor era un simbol al bucuriei, devineaici simbolul neputinþei, al disperãrii ºi alresemnãrii, sentimente trãite de altfel delocuitorii Infernului grec. Aºadar, ºi înVechiul Testament, salcia îºi pãstreazãdualismul ei simbolic: viaþã ºi moarte.

Tradiþia primarã creºtinãSimbolismul slaciei este întâlnit aici

mai întâi în scrierile Pãstorului Hermas,care spune, într-una din viziunile sale:Pãstorul mi-a arãtat o salcie mare careera aidoma unui acoperiº ce protejaun deal ºi o câmpie, iar la umbraacestei sãlcii au venit toþi oameniicare au fost chemaþi în numeleDomnului. Tuturor celor care vin laumbra salciei, Arhanghelul Mihail le dãcâte o ramurã de salcie, pe care fiecarecredincios trebuia sã o dea înapoi, pen-tru a fi grefatã, din nou, pe copac.Majoritatea ramurilor restituite erau pejumãtate uscate, ceea ce aratã gradul depocãinþã. Doar ramurile înapoiate demartiri aveau o înfãþiºare ciudatã, caredepãºeºte natura salciei: În cele dinurmã, ei (martirii, n.n.) au înapoiatramurile lor, care erau verzi ºiacoperite cu muguri noi, iar pe muguriera ceva ce avea înfãþiºarea unui fruct.Iar cei care se aflau în aceastã situ-aþie, au fost nespus de bucuroºi, iarîngerul era plin de bucurie, din prici-na lor, ºi Pãstorul s-a bucurat ºi El.

Pornind de la Hermas, scriitoriicreºtini de mai târziu vor prezenta salciaca fiind un simbol autentic creºtin: Cãcisalcia, spune Eusebiu, cu verdele eiveºnic ºi cu vigoarea tânãrã a creºteriisale este un simbol al bogãþiei aceluiizvor de apã spiritualã ce izvorãºte înBiserica Logosului. Iar Cassiodor,comentând acelaºi text din Isaia,adaugã: Sãlciile sunt copaci ce crescpe malurile râurile ºi acolo dau viaþãcelui mai proaspãt verde, ºi chiardacã cineva taie mereu o parte dinrãdãcinã ºi o îngroapã în pãmântulumed, ea va arunca imediat rãdãciniproaspete. Cu aceste sãlcii trebuie sãcomparãm sufletele sfinte ºi credin-cioase, care, dupã cum spune Isaia,aruncã mlãdiþe ca sãlciile de pemalurile pâraielor.

Am arãtat simbolismul salciei, tocmaipentru a demonstra cã tinerele mlãdiþede salcie care sunt aduse în bisericã,pentru a sãrbãtori, în fiecare an, trium-fala intrare în Ierusalim a Mântuitorului,aduc cu ele învãþãturi, sensuri ºi sim-boluri ce trebuiesc ºtiute ºi cã, aºa cumam mai spus, în Bisericã nu se face nimicla voia întâmplãrii, ci totul are sens.

Astfel, ramurile de salcie, care odin-ioarã umbeau porþile întunecate ale lip-sei de speranþã, ale morþii, ale Infernului,sunt acum ramuri de bucurie ale vieþiicelei veºnice, ale vieþii pure, luate dincopacul îndumnezeitor ºi binecuvân-tat. Dacã noi purtãm la Florii ramuri destâlpãri, cântând ca pruncii Osana, aºacum grãieºte troparul praznicului, ofacem pentru cã preînchipuim deja biru-inþa Vieþii asupra morþii ºi intrareabiruitoare a Împãratului Hristos însufletele noastre, de unde, cu voia noas-trã, alungã faptele cele fãrã rod aleîntunericului. Astfel, scãldând cu apelelacrimilor pocãinþei noastre prin TainaSfintei Spovedanii, sã dobândim roadelefaptelor bune spre viaþã veºnicã.

Preot Pavel TeodorParohia Mândruloc

Adaptare dupã pr. prof. Remus Rus:

«Salcia: Simbol al vieþii ºi al morþii»

Simbolul salciei

20 - 26 Aprile 2008 SPECIAL

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 7

urmare din numãrul trecutEra sfârºitul anului 1938. Banii s-au

terminat, iar lucrãrile de finisare nuerau finalizate. Pentru aceasta, mai eranevoie de bani ºi de la credincioºi numai erau speranþe. Atunci, epitropulIancu Stoenescu a hotãrât ca sumanecesarã pentru ultimele lucrãri sã osuporte el cu familia sa. A vândut opereche de boi, iar cu banii primiþi aachitat ultimele lucrãri. Tot în aceastãperioadã, s-a fãcut scaunul episcopuluiºi faþa de masã pe pristol. În loculcãrþilor din stranã, dãruite unei bisericidin Basarabia, au fost cumpãratealtele, legate în pânzã ºi piele, cusuma de 25.000 lei. Au mai fostcumpãrate cinci icoane lucrate deepiscopi din Basarabia.

În strana bisericii erau cântãreþifoarte buni: Dimitrie Opriþi, TeodorStoinescu, Nicolae Pãsculescu, MihaiPãsculescu, Gheorghe Tãtar,Constantin Bãlu (din Ilteu), toþicunoscãtori a celor opt glasuri, instruiþifiind de Dimitrie Opriþi, care era diri-jorul corului înfiinþat în anul 1909 deînvãþãtorul Aurel Drãgan. Mai târziu, înanul 1936, învãþãtorul Mihai Sãnduþiuînfiinþeazã un nou cor, mixt, dar aces-ta nu a funcþionat decât doi ani. În anul1945 a luat fiinþã un alt cor mixt, detineret, din iniþiativa preotului parohMihai Morgovan, cor condus deOctavian Tãtar, absolvent al ºcolii decantori bisericeºti din cadrulAcademiei Teologice din Arad. De-alungul timpului, biserica a fostdeservitã ºi de urmãtorii crâsnici:Vasile Gurban, Gheorghe Dragoº,Gheorghe Pãsculescu, Iancu Hârlãu,Dimitrie Popescu, Pascu Popi ºi SavuZomonicer. Prescurile pentru bisericãau fost fãcute de Saveta Cuvinan, SilviaContraº ºi Maria Magdi.

***În anul 1950, biserica a fost electri-

ficatã, iar în anul 1955 s-au fãcutreparaþii exterioare ºi apoi sfinþit decãtre preotul Morgovan, episcopulfiind bolnav. Mai târziu, în anul 1957,biserica a fost pavatã cu plãci demozaic ºi împodobitã cu covoare, iarîntre anii 1958 ºi 1960 biserica a fostînzestratã cu 15 prapori din donaþiilecredincioºilor. La data de 5 septem-brie 1965, Prea Sfinþitul EpiscopTeoctist al Aradului, aflând cã bisericaa stat fãrã sfintele moaºte din anul1853, când a fost ziditã, a sãvârºit slu-jba târnosirii sfintei biserici, punând ºisfintele moaºte în pristol.

***Biserica a fost construitã în stilul

bazilicii romane. Formeazã un patruunghi, care spre rãsãrit se terminã într-o firidã semicircularã, având o naemijlocie, dar fãrã nai laterale, deci fãrãcolumne drepte antice, cu capete cor-intice ori romane. A fost clãditã maimult în linii drepte, nu prezintã liniirotunde decât deasupra iconostasuluiºi dedesubtul cerului. A fost ziditã dincãrãmidã cu mortar fiarbinte, tavanulfiind din lemn tencuit, acoperiºul totdin lemn, acoperit cu þiglã solzi deculoare verde, iar turnul zidit din

cãrãmidã învelit cu tablã.În anul 1977, preotul Mihai

Morgovan, dupã 46 de ani de slujire lasfânta bisericã din Cicir (în perioada1931-1977), iese la pensie, fiind ºibolnav de diabet, lãsând în urmã o bis-ericã model, pe care a pãstorit-o atâtaamar de vreme, fiind considerat, pebunã dreptate, ctitorul ei. Mai lasã înurma sa un carnet CEC în valoarea de45.000 lei. Moare ºi este înmormântatîn Cimitirul Pomenirea din Arad, fiindcondus pe ultimul drum decredincioºii pe care i-a pãstorit, iar alã-turi de el, este înmormântatã ºi soþiasa, Maria, nãscutã, Bradin, din locali-tatea Cuvin, care a slujit ca învãþãtoarela ªcoala primarã din Cicir.

Dupã moartea pãrintelui Morgovan,biserica a fost administratã timp deºase luni de preotul Teodor Colþeu (dinMândruloc), dupã care este instalat capreot, pãrintele Traian Balint, care pãs-toreºte biserica timp de 23 ani, pânã la31 decembrie 2000.

La venirea pãrintelui Traian Balint capreot, se impunea o nouã reparaþie laturn ºi la acoperiº. Pentru aceasta, înluna februarie a anului 1994 a fost alesun nou Consiliu Parohial, compus dinnouã membri: Gheorghe ªirian,Gheorghe Pãsculescu, Pascu Cati,Eugen Strãuþ, Eugen Radu, IonFarcane, Ion Lucan, Pascu Popi ºiVasile Ciocean, iar ca epitropi au fostaleºi Gheorghe ªirian ºi GheorghePãsculescu, acesta din urmã ocupân-du-se ºi de evidenþa financiar-con-tabilã a parohiei. A început sã seadune bani de la credincioºi pentrureparaþii, bani care s-au depus în contcu dobândã la Banca Comercialã dinArad. Astfel, pe o perioadã de doi ani(între 1994-1996), s-a încasat suma de32.245.000 lei ºi dobânda aferentãsupei depuse, de 4.428.000 lei. S-auprocurat tabla zincatã ºi lemnul pentruturn ºi acoperiº, iar pentru gardul de lacimitir, plasã zincatã ºi þevi, pentrucare s-a cheltuit suma de 30.994.000lei. Ulterior, s-au mai cumpãrat scân-duri pentru lambriurile din altar ºistranã, un covor persan, în faþa altaru-lui ºi un aspirator electric, pentrucurãþenia bisericii.

Cele mai importante obiecte cu val-oare artistic-documentarã aflate în bis-ericã sunt:

- iconostasul din anul 1783, cusculpturã din lemn aurit, cu 46 deicoane tot din lemn, pictura în ulei deautori necunoscuþi;

- icoana Maicii Domnului ºi rãstig-nirea Domnului, picturi în ulei pepânzã ºi cinci prãznicare, picturi tot înulei pe lemn, toate datând din secolulal XVIII-lea, de pictori necunoscuþi;

- un potir, un disc cu steluþe ºi ocandelã din argint;

- Crucea Eroilor din faþa bisericii,eroi cãzuþi în Primul Rãzboi Mondial;

- trei clopote: cel mic(supravieþuitorul confiscãrii de cãtrearmata austro-ungarã); al doilea fãcutdin donaþiile credincioºilor, iar altreilea, din donaþiile credincioºiloremigranþi în America.

ªcoalaDuºmancã este mama ºi vrãjmaº

este tatãl al cãrui copil nu este dat la învãþãturã.

HitopadecaÎn legãturã cu ºcoala, care nu exista

în Cicir, preotul Constantin Mihulin,abia instalat ca preot la 15 august1903, se plângea: Abia eram preotde ºase luni ºi se ivi lipsa de a zidiun nou edificiu ºcolar, dar cum?Bani nu erau la bisericã, ci numai odatorie de 800 de coroane. Pãrintelea aflat de la comunitatea urbarialã dinCicir cã are o parcelã de pãmânt,numitã Roata cu nuiele, în carecreºteau nuiele frumoase, bune pentruîmpletit tot felul de coºuri, dar maiales coºuri mari (zise de paie). Împleti-tul coºurilor de nuiele era o îndeletni-cire a localnicilor, mai ales a celorsãraci, îndeletnicire care se mai prac-ticã ºi azi. Se împleteu, pe lângãcoºurile de paie, coºuri de pitã, coºuride jumãtate, coºuri de salatã ºi coºuride cumnãu. Cumnãul era preparat încasã, dintr-un amestec de tãrâþe cuapã, în cocoloaºe de mãrimea merelor,care, apoi, se lãsa la fermentat ºi uscat,pe aºa-zisele coºuri de cumnãu. Dupãfermentare ºi uscare, cumnãul se pãs-tra în saci anume confecþionaþi, dinpânzã de bumbac þesutã în casã. Sefolosea, apoi, la dospirea pâinii,înlocuind drojdia de bere.

Preotul Mihulin se sfãtuieºte cunotarul Valerie Milovan, cu careajunge la concluzia cã ºcoala se poatezidi numai arendând Roata cu nuielepentru mai mulþi ani, iar cu suma ce varezulta, sã se zideascã ºcoala. Notarulconvoacã Consiliul Comunal ºi, dupãmulte discuþii, acceptã ca Roata cunuiele sã fie arendatã cu 1.400 decoroane anual, pe o perioadã de 6 ani.

Din arenda primitã, cu 6.010 coroanes-a zidit ºcoala, iar restul de bani s-aupredat bisericii. Astfel, s-a reuºit sã seridice ªcoala fãrã nici o contribuþie dinpartea credincioºilor. Era anul 1911.

La 22 aprilie 1922, de hramul bis-ericii (Sfântul Mare MucenicGheorghe), s-a înfiinþat Casa Culturalã,într-o casã lângã bisericã (nr. 110),astãzi pe acel loc fiind o grãdinã cupruni.

La ªcoala din Cicir au predat la clasãmai mulþi învãþãtori: Aurel Drãgan,preoteasa Maria Morgovan, IonPordea. În anul 1932 a debutat caînvãþãtor ºi directorul Mihai Sãnduþiu,care a funcþionat pânã în anul 1948,când a fost arestat de Securitate ºi înlã-turat din învãþãmânt.

***Aceasta este, pe scurt, istoricul

satului ºi Bisericii Ortodoxe Românedin Cicir, de la primele începuturicunoscute ºi pânã la 31 decembrie2000, când s-a pensionat pãrinteleTraian Balint. La 1 ianuarie 2001 afost instalat ca preot paroh pãrinteleTeodor Mureºan, ceea ce a însemnatun nou început de istorie pentruBiserica din Cicir.

Mulþumim domnului GheorghePãsculescu pentru acest material, pecare vi l-am prezentat în serial ºiprin intermediul cãruia am dorit sãvã aducem la cunoºtinþã istoriaacestei localitãþi. Lucrarea domnieisale numitã «Istoric: Satul Cicir,Biserica ºi ªcoala, 1296-2000»reprezintã o lucrare de referinþã,fiind foarte bine documentatã ºibogat ilustratã cu imagini ºi hãrþi ceprezintã istoria acestei localitãþi.

Gheorghe PãsculescuIstoric, Satul CicirBiserica ºi ªcoala

1296-2000

Cicir: File de istorie (4)

Imagine din interiorul actualei Biserici din localitatea Cicir

Biserica ºi ªcoala din localitate

20 - 26 Aprile 2008 MAGAZIN

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 8

Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUse aprinde din prima!

S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t

Arad, B-dul Revoluþiei Nr. 76Tel.: 0357/407 246, Fax: 0357/407 245

E-mail: redactia@flacara-rosie.roDirector: ROMULUS DUBÃÞ

Vladimirescu, str. Revoluþiei, nr.4, jud. AradTel: 0257/514902, 0257/514.101. Fax: 0257/206.280

E-mail: primariavladimirescu@arad.astral.roRedactor ªef: Cristian SculiciTehnoredactor: Claudiu IacobCoordonator: IOAN CRIªAN

Tipãrit la „LAPCOM“ Kft. Delmagyarorszag Kiado - SZEGEDISSN 1842 – 9947

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

MÂNDRIA NOASTRÃ

Grup de elevi de la ªcoala Generalã cu clasele I-VIII dinVladimirescu, care au participat la acþiunea organizatã

de Expo Arad Internaþional.

Ingrediente pentru 6 bucãþi:1/2 lapte cãlduþ, cu 3-4 linguri

de zahãr ºi puþinã sare. Se pune ladospit cu drojdie de 25 bani. Sefreacã 6 cãni de fãinã cu 6 linguri deunturã, la mijloc. Se pun 4 gãlbe-nuºuri de ou, laptele, împreunã cudrojdia dospitã ºi smântâna.

Se face un aluat potrivit demoale se împarte în 6 pãrþi, seîntinde fiecare se unge cu un stratsubþire de unt ºi se umple cu nucã ºimac. Se presarã cu stafide, se pun întavã ºi se lasã jumãtate de orã ladospit, apoi se unge cu ou ºi secoace la foc potrivit. Se mãnâncã cupoftã!

Reþetã primitã de laMarian Florica, 75 ani,

Cicir

Baigli cu nucã ºi macReþeta sãptãmânii

Berbec (21.3 – 19.4): Urmeazã o sãptãmânã plinã de

energie, în care sunteþi hotãrâþi sãrezolvaþi toate lucrurile rãmaseneterminate de la începutul aces-tui an, ba chiar de anul trecut.Sunteþi foarte eficienþi în treburileadministrative ºi reuºiþi sã-i orga-nizaþi de minune ºi pe toþi cei dinjur.

Taur (20.4 – 20.5): Sunteþi sâcâiþi ºi nemulþumiþi

de jobul actual, dar nu este tocmaicel mai potrivit moment pentru oschimbare; încercaþi sã gândiþilucrurile la rece ºi sã nu luaþidecizii pripite, la nervi. Puteþitatona terenul, dar încercaþi maiîntâi recomandãrile celor apropiaþiºi încã nu vã daþi demisia.

Gemeni (21.5 – 21.6): Vã aºteaptã o sãptãmânã agi-

tatã, sunteþi siliþi sã învãþaþi lucrurinoi la locul de muncã, sã întîlniþipersoane noi în anturaj, sãdescoperiþi laturi noi ºi necunos-cute ale partenerului de viaþã.Încercaþi sã nu luaþi lucrurile întragic, nimeni nu vã cere sã fiþiperfect ºi pânã la urmã vã veþidescurca cu toate.

Rac (22.6 – 22.7): Vã frãmântã mici probleme de

sãnãtate care v-au tot deranjat înultima vreme ºi decât sã maicereþi sfaturi prin vecini sau sãîncercaþi leacuri bãbeºti, ar fi binesã vã mobilizaþi ºi sã vizitaþi unmedic. Nu vã faceþi griji cu cheltu-ielile aferente, nu vor fi atât demari, cum vã temeþi.

Leu (23.7 – 22.8): Relaþia cu partenerul se anunþã

calmã ºi frumoasã, chiar dacã nustaþi prea bine cu banii ºi trebuiesã cântãriþi atent fiecare decizie,fiecare investiþie, fiecare plan devacanþã. Vã iubiþi ºi asta încã vãeste de-ajuns, dar fi bine dacã aþiºi declara-o mai rãspicat, din cândîn când.

Fecioarã (23.8 – 22.9): La începutul sãptãmânii ar tre-

bui sã primiþi veºti bune legate desituaþia voastrã financiarã: unbonus nesperat, un cadou sau unprieten care vã returneazã unîmprumut de care uitaserãþidemult. Puteþi sã vã puneþi,aºadar, în aplicare planurile deredecorat casa pe care le visaþi demultã vreme.

Balanþa (23.9 – 22.10): La începutul sãptãmânii ar tre-

bui sã primiþi veºti bune legate desituaþia voastrã financiarã: unbonus nesperat, un cadou sau unprieten care vã returneazã unîmprumut de care uitaserãþidemult. Puteþi sã vã puneþi,aºadar, în aplicare planurile deredecorat casa pe care le visaþi demultã vreme.

Scorpion (23.10 – 21.11): Aveþi proiecte de anvergurã

care necesitã bugete corespunzã-toare, aºa încât sãptãmâna aceastacãutaþi diverse soluþii de a mini-miza cheltuielile care nu vã suntabsolut necesare. Nu este cazul sãvã luaþi singur aceastã povarã peumeri, discutaþi cu cei din familie

ºi încercaþi sã respectaþi ºi dor-inþele lor.

Sãgetãtor (22.11 – 21.12): Aþi evadat complet din

monotonia zilelor începutului dean, trãiþi din plin primãvara ºiaºteptaþi cu nerãbdare zilele devacanþã. Este posibil ca un prietenapropiat sã aibã nevoie de ajutorîn aceastã perioadã ºi veþi fi gatasã îi împrumutaþi din energiavoastrã vitalã.

Capricorn (22.12 – 19.1): Ar trebui sã fiþi mai ponderaþi

cu cheltuielile, deoarece bugetulvi s-a redus simþitor. Dacã situaþianu vã convine, încercaþi o schim-bare pe plan profesional, investiþiîn educaþie ºi mergeþi la urmãtorulinterviu cu fruntea sus.

Vãrsãtor (20.1 – 18.2): Se anunþã ceva momente

grele la locul de muncã, aveþiparte de colegi invidioºi ºi bârfe lacolþ de birou, dar nu le luaþi înseamã, se vor potoli de la sine.Dacã sunteþi dispuºi sã vãrecunoaºteþi ºi punctele slabe,toatã lumea va fi mulþumitã ºi îºiva vedea de treaba, iar ºefii voraprecia momentul de sinceritate.

Peºti (19.2 - 20.3): Sunteþi centrul atenþiei în cer-

cul vostru de prieteni, aveþi chefde vorbã ºi încercaþi, ca de obicei,sã îi fermecaþi pe toþi. Nu vã lãsaþiduºi de val ºi încercaþi sã vã tem-peraþi ironiile, îi puteþi rãni fãrã sãvreþi tocmai pe cei care nu meritã.

Horoscopul sãptãmânii