CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XVI nr . 3 (375) 14 februarie 2014 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

La începutul lunii februarie, colonelul Constantin Cã-rãmidariu a ieºit la pensie. Dupã citirea ordinului ºi dupãurãrile de „sãnãtate ºi «pensie lungã»”, adresate de cãtrecomandantul Diviziei 1 Infanterie, general de brigadã dr.Cãtãlin Tomescu, dom-nul colonel s-a adresatcelor prezenþi: „Începprin a mulþumi BunuluiDumnezeu cã iatã, as-tãzi, 4 februarie 2014,mi-a dat puterea ºi for-þa de a fi prezent aici,cu dumneavoastrã (cuceva timp în urmã,...

Trecere în rezervãTrecere în rezervã

Pentru locotenent-colonelul Valentin Torcicã,sistemul militar a reprezentat „un organism solid, un locunde se promova disciplina, ordinea ºi un sistem de va-

lori apreciat de cãtre ti-neri”. Percepþia despre ar-matã nu s-a schimbat niciacum dupã mulþi ani decarierã, în care totul a de-curs parcã de la sine. Dupãabsolvirea Institutului Mi-litar de Tancuri din Piteºti,traseul dumnealui profe-sional a avut un parcursoarecum previzibil. Toatefuncþiile îndeplinite...

LECÞIA DE ISTORIE

Rãscoala þãrãneascã din 1907Rãscoala þãrãneascã din 1907Rãscoala þãrãneascã din 1907 a început în martie

1907 în Moldova ºi s-a rãspândit repede, ajungând pânãîn Þara Româneascã. Principalacauzã a fost nemulþumirea þãra-nilor legatã de inechitatea deþi-nerii pãmânturilor, aflate în mâi-nile a doar câtorva mari proprie-tari. Majoritatea acestor funciaripreferau sã locuiascã în oraºe ºinu doreau sã se ocupe direct deadministraþia proprietãþilor lor.Prin urmare, îºi închiriau dome-niile unor intermediari...

Oamenii de ºtiinþã de la Oxford au descoperit careeste principalul lucru care ne deosebeºte de celelaltemamifere: o micã zonã din creier responsabilã cu pla-nificarea ºi cu luarea deciziilor. O micã porþiune a cre-ierului uman ne face total diferiþi de cele mai apropiate„rude“ ale noas-tre, au descope-rit oamenii deºtiinþã de la Uni-versitatea Ox-ford. „Tindemsã credem faptulcã suntem capa-bili sã ne plani-ficãm viitorul,...

Douã destine, aceeaºi armãDouã destine, aceeaºi armã

Ce îi face pe oameni unici? Ce îi face pe oameni unici? O foarte micã porþiune de creierO foarte micã porþiune de creier

MOZAIC

(...) Nu întâmplãtor, am sã încep cu partea a doua aîntrebãrii dumneavoastrã, respectiv cea referitoare larelaþia comandant-subordonaþi. Dat fiind faptul cã pro-cesul de conducere repre-zintã raportul dintre ordi-nul dat ºi executarea aces-tuia, este evident cã, în ra-porturile dintre comandantºi subordonaþi, apar o mul-titudine de fenomene psi-ho-sociale, de interese, sa-tisfacþii, stãri de spirit,mentalitãþi, prejudecãþi, ca-re împreunã genereazã unanumit climat de muncã...

KAKI 100%

Încrederea se naºte Încrederea se naºte î n p r o c e s u l a c þ i u n i iî n p r o c e s u l a c þ i u n i i

La începutul lunii februarie, co-lonelul Constantin Cãrãmidariu aieºit la pensie. Dupã citirea ordinu-lui ºi dupã urãrile de „sãnãtate ºi«pensie lungã»”, adresate de cãtrecomandantul Diviziei 1 Infanterie,general de brigadã dr. Cãtãlin To-mescu, domnul colonel s-a adresatcelor prezenþi: „Încep prin a mulþu-mi Bunului Dumnezeu cã, iatã, as-tãzi, 4 februarie 2014, mi-a dat pute-rea ºi forþa de a fi prezent aici, cudumneavoastrã (cu ceva timp în ur-mã, din cauza problemelor de sãnã-tate, acest lucru era pusla îndoialã).” În conti-nuare, ºi-a amintit douãîntâmplãri din carieradumnealui, în strânsã le-gãturã cu momentul tre-cerii în rândul rezerviºti-lor.

Primul a fost acelareferitor la trecerea în re-zervã a unui fost coleg,locotenent-colonel, prin1980. „Mi-l aduc aminte,ca ºi acum, pe tânãrul lo-cotenent Cãrãmidariu laBatalionul de Infanterie Marinã dela Babadag, dornic de socializare.Abordându-l, l-am întrebat: «To-varãºe locotenent-colonel, mare v-afãcut pensia?» Acesta s-a oprit, m-aluat de dupã umeri ºi mi-a zis: «Bã,þâcã, tu crezi cã eu am nevoie sã fiemare? Eu îmi doresc sã fie lungã!».Pe moment, nu i-am dat atât de mul-tã dreptate, dar m-a urmãrit mult

acea discuþie.” Cel de-al doilea mo-ment a fost cel legat de desfiinþareaBatalionului 281 Infanterie de laRâmnicu Sãrat, al cãrui comandant afost.

„În încheiere, vreau sã vã doresctuturor sã aveþi parte de liniºte sufle-teascã, de sãnãtate ºi sã dea BunulDumnezeu sã nu mai fiþi în situaþiade a trãi momente de derutã ºi incer-titudine cu privire la viitor, aºa cums-a mai întâmplat pânã acum (...). Sãfim optimiºti ºi încrezãtori pentru cãtrebuie ca, atunci când ne trezim, sã

fim mulþumiþi cã trãim, conºtienþi cãcineva, undeva, se luptã cu disperaresã trãiascã. În loc sã ne gândim laceea ce ne lipseºte, mai bine sã ve-dem ceea ce noi avem, iar alþii îºidoresc.” ªi, ca un fost ºef de Opera-þii ce se respectã, a mai spus: „Eu vãvoi monitoriza de la Botoºani. Deacolo voi fi cu inima lângã dum-neavoastrã!” (P.I.)

În Ploieºti, activitãþile desfãºuratecu ocazia sãrbãtoririi a 155 de ani de laUnirea Principatelor Române au debu-tat cu un simpozion desfãºurat la Cer-cul Militar al garnizoanei, în data de 23ianuarie, dedicat acestei sãrbãtori na-þionale. Audienþa a fost formatã din ca-dre militare în activitate ºi soldaþi pro-fesioniºti, cadre militare în rezervã ºi înretragere, profesori, pãrinþi ºi elevi de lainstituþiile de învãþãmânt din oraº. Ma-terialele prezentate au fost o adevãratãlecþie de istorie cuprinzând, atât semni-ficaþia zilei de 24 ianuarie, cât ºi aspec-te ale reformelor înfãptuite de cãtredomnitorul Al. I. Cuza. Comandantulgarnizoanei Ploieºti, col.dr. Costel Bã-boianu, ºeful Cercului Militar, dr. Nico-lae Vicol, dar ºi muzeograful Doru Ma-reº de la Muzeul Judeþean de Istorie ºiArheologie Prahova au prezentat acþiu-nile ºi deciziile ce au pus bazele Statu-lui naþional român modern. Elevii aupregãtit în schimb o scenetã „Moº IonRoatã ºi Unirea” ºi un moment muzicalfolcloric.

Ceremoniile militare cu ocazia sãr-bãtoririi Zilei Unirii Principatelor s-audesfãºurat la liceul „Al. I. Cuza” dinPloieºti ºi la Muzeul de Istorie ºi Arhe-ologie Prahova. În ambele locaþii, s-audepus coroane de flori la bustul mareluidomnitor.

Locotenent Roxana ABABEI

Ca în fiecare an, în Bãrãgan,iarna s-a fãcut simþitã prin nin-sori abundente ºi viscol. ªi de a-ceastã datã, militarii Regimentu-lui 51 Artilerie Mixtã „GeneralCornel Paraniac” au fost alãturide populaþia judeþului Ialomiþagreu încercatã de condiþiile vi-trege ale vremii.

Astfel, la solicitarea autoritã-þilor locale, militarii regimentu-lui au executat misiuni de deszã-pezire a locuinþelor din localita-tea Fundata ºi de evacuare, cu aju-torul autotractoarelor pe ºenile, abãtrânilor ºi copiilor bolnavi dinlocalitãþile Smirna ºi Griviþa.

Autoritãþile publice locale auadus mulþumiri militarilor din Re-

gimentul 51 Artilerie Mixtã „Ge-neral Cornel Paraniac” pentrumodul în care au înþeles sã-ºi în-deplineascã misiunile primite.

Maior Daniel LUCA

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 3 (375) din 14 februarie 2014Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publi-caþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtreºeful U.M. 02450 „V", în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj..pprr.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64414C3/ 2014

Washington - Pentagonul este în cãutarea unor compo-nente electronice care sã se autodistrugã. Pentagonul a în-ceput cãutarea unor componente electronice capabile sã seautodistrugã pentru a nu cãdea în mâinile inamicilor, dupãmodelul serialului „Misiune imposibilã”, relateazã AFP.Darpa, Agenþia Americanã pentru Proiecte de Cercetare A-vansatã de Apãrare, a acordat în ultimele luni peste 17 milioa-ne de dolari sub formã de contracte unor companii care sã pu-nã la punct componente electronice distructibile la distanþãsau care sã se poatã descompune în mediul înconjurãtor. Nueste vorba numai despre distrugerea bandei magnetice careconþine ordinele misiunii prin degajarea unui fum alb, aºa cumse întâmpla în serialul de televiziune din anii 1960, ci se ia înconsiderare faptul cã, pe timpul operaþiunilor militare, apara-tele sau componentele electronice au fost „de multe ori pier-dute pe câmpul de luptã sau au fost confiscate de inamic, re-programate sau studiate pentru a compromite avantajul tehno-logic al Departamentului Apãrãrii”, a explicat Darpa atuncicând a lansat proiectul, la începutul lui 2013. „Glonþul” esteacum în mâinile echipelor de cercetare private. La 31 ianua-rie, Darpa a alocat un buget de 3,5 milioane de dolari grupu-lui informatic american IBM pentru a pune la punct o compo-nentã pe bazã de sticlã, dotatã cu un microdetonator sau unstrat de metal reactiv care sã fie activat prin semnal radio pen-tru a o sparge. În aceeaºi zi, Centrul de cercetare din Palo Alto(California), o filialã a Xerox, a obþinut 2,4 milioane de dolaripentru un proiect similar de detonare electronicã denumit Dust(praf). În zilele ºi sãptãmânile anterioare, gigantul anglo-ame-rican din domeniul Apãrãrii, BAE Systems, a primit 4,5 mili-oane de dolari, în timp ce concernul american Honeywell a ob-þinut 2,5 milioane pentru proiecte similare. Teheran - Ira-nul anunþã testarea cu succes a unei rachete care poateevita sisteme antibalistice. Iranul a testat cu succes încã douãrachete, inclusiv una balisticã ce poate evita sisteme de inter-ceptare, cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la Revoluþia islami-cã, a anunþat ministrul iranian al Apãrãrii, citat de agenþiaIRNA, relateazã AFP. „Noua generaþie de rachetã balisticãdotatã cu focoase de fragmentare ºi racheta sol-sol Bina aufost testate cu succes”, a declarat Hossein Dehgan. De aseme-nea, „noua rachetã balisticã este capabilã sã evite sistemeleantibalistice, sã doboare multiple þinte ºi are o mare capacitatede distrugere”, a mai explicat generalul Dehgan, fãrã a oferidetalii despre raza de acþiune. Preºedintele Hassan Rohani afelicitat poporul iranian ºi pe liderul suprem, Ayatollah AliKhamenei, pentru testarea cu succes a noului tip de rachetãbalisticã. În ultimii ani, Iranul a dezvoltat un vast program ba-listic care îngrijoreazã Israelul ºi Occidentul. Sofia - Piloþiimilitari bulgari se vor antrena pe un simulator de MiG-29în Serbia. Piloþii militari bulgari se vor antrena pe un simula-tor de MiG-29 în Serbia, potrivit unui acord la care au ajunsministrul bulgar al Apãrãrii, Anghel Naidenov ºi omologul luisârb, Nebojsa Rodic, aflat într-o vizitã oficialã la Sofia, trans-mite BTA. În schimb, militari din Serbia vor participa la tra-geri de artilerie la ªabla (pe litoralul Mãrii Negre), precum ºila exerciþiul bulgaro-american de la Novo Selo (sudul þãrii).Cooperarea activã în domeniul militar trebuie sã continue,ºi-au exprimat convingerea cei doi miniºtri. Subiect al discu-þiilor între Naidenov ºi Rodic a fost ºi participarea celor douãþãri în misiuni ONU ºi UE peste hotare. Kabul - SUA voranunþa un program de ajutorare a Afganistanului în va-loare de 300 de milioane de dolari. Programul va fi destinatsusþinerii dezvoltãrii economice a þãrii, care se aflã printre celemai sãrace din lume, a declarat un oficial de la Departamentulde Stat pentru AFP. Acest program urmeazã sã fie anunþat înmod oficial de cãtre USAID, Agenþia americanã pentru dez-voltare, a precizat acest oficial sub protecþia anonimatului. Pri-ma componentã, în valoare de 77 de milioane de dolari, vizea-zã sã susþinã sectorul privat, sã creeze locuri de muncã ºi sã re-ducã dependenþa Afganistanului de ajutorul internaþional. O-biectivul, a adãugat oficialul, este susþinerea aderãrii þãrii laOrganizaþia Mondialã a Comerþului (OMC) încã din acest an.A doua componentã constã într-un dispozitiv în valoare de 92de milioane de dolari, menit sã dinamizeze formarea ºi angaja-rea de personal calificat în sectoarele privat ºi public. Acestprogram, a cãrui implementare a început la 1 ianuarie 2014,prevede un parteneriat între universitãþi americane ºi afgane.Ultima parte a programului, în valoare de 120 de milioane dedolari, urmeazã sã permitã susþinerea sectorului agricol în Af-ganistan. „Acest program are vocaþia sã permitã unui numãrde aproximativ 400.000 de agricultori sã dispunã de mijloacetehnice mai bune”, a mai declarat oficialul american. Acestajutor ar putea sã ofere un nou impuls economiei afgane, încontextul în care þara se confruntã cu o perioadã de incertitu-dini, odatã cu apropierea retragerii forþei NATO, pânã la sfâr-ºitul anului. Acest program de ajutorare intervine totodatã încontextul în care Washingtonul încearcã sã convingã Kabululsã semneze cât mai rapid un tratat bilateral în domeniul secu-ritãþii (BSA) care sã permitã menþinerea unui contingent ame-rican de aproximativ 10.000 de oameni pe teritoriul afgan du-pã 2014. Preºedintele afgan Hamid Karzai a condiþionat, însã,semnarea BSA de lansarea efectivã a unui proces de pace cutalibanii. El a anunþat, de asemenea, cã ar putea lãsa semnareaBSA în seama succesorului sãu, care urmeazã sã fie ales înscrutinul prezidenþial prevãzut la 5 aprilie. (P.I.)

ACTUALITATEAPE SCURT La 15 februarie 2014, Batalionul 206 Artilerie „General

Mihail Lãcãtuºu” împlineºte 45 de ani de existenþã. Aceastãzi va fi sãrbãtoritã aºa cum se cuvine de cãtre personalul uni-tãþii ºi de cãtre invitaþi.

Conform Ordinului Marelui Stat Major nr. C.L.0054 din13.01.1969 ºi al Armatei 3 nr. O.M.00122 din 25.01.1969,ministrul Forþelor Armate a ordonat înfiinþarea Divizionului206 Obuziere, dislocat în garnizoana Hãlchiu, subordonat Bri-gãzii 2 V.M. din Braºov, organizat astfel: comandamentul Di-vizionului; pluton de cercetare ºi topografie; pluton transmisi-uni; 2 baterii obuziere munte „SKODA” de 100mm; o bateriecadre ºi o baterie de transport hipo. Efectivele care au încadratdivizionul au fost luate din disponibilul creat prin reducereabateriilor de obuziere din organica Batalioanelor 20 ºi 21V.M. Procesul de organizare structuralã a divizionului s-a fi-nalizat la data de 15.02.1969, datã care reprezintã începutulexistenþei Divizionului 206 Obuziere.

În conformitate cu Ordinul Ministrului Forþelor Armate nr.M.196 din 08.10.1969, prin decretul nr. 464 din 23.05.1969,s-a acordat primul Drapel de Luptã Divizionului 206 Obuzie-re Munte în cadrul unui ceremonial organizat în data de 09.10.1969. Dupã aceastã datã, în cadrul divizionului, s-a realizat uncolectiv închegat, deosebit, care a fost în permanentã dinami-

cã, participând la diferite activitãþi în cele mai grele ºi variatecondiþii, reuºind sã fie remarcat ºi apreciat.

Începând cu data de 30.06.1995, intrã în funcþiune struc-turile realizate în urma reorganizãrii Divizionului 206 Obuzi-ere Munte. Conform Decretului Prezidenþial al PreºedinteluiRomâniei nr. 239/ 03.07.1995, s-a acordat noul Drapel deLuptã Divizionului 206 Artilerie. Prin acelaºi decret, unitãþii is-a acordat denumirea onorificã „General Mihail Lãcãtuºu”,pentru cinstirea memoriei unui mare artilerist român, care, în-tre anii 1930-1942, a fost comandantul artileriei Corpului deMunte.

Datoritã cerinþelor impuse de reorganizarea ºi moderniza-rea Armatei României ºi în concordanþã cu opþiunile militareale Statului român, în baza Ordinului Ministrului Apãrãrii Na-þionale ºi a precizãrilor ºefului Statului Major al Forþelor Te-restre, Divizionul 206 Artilerie a fost redislocat în garnizoanaGhimbav, începând cu data de 25.10.2000.

În baza aprobãrii ºefului Statului Major General, din28.07.2010, Batalionului 206 Artilerie „General Mihail Lãcã-tuºu” i s-a acordat denumirea simbolicã de Urºii Bruni(Brown Bears).

Unitatea va purta pe mai departe flacãra nestinsã a auto-depãºirii ºi a frumoaselor tradiþii ale artileriei de munte. (P.I.)

45 de ani de existenþã45 de ani de existenþã

PloieºtiPloieºti

Ziua Unirii Ziua Unirii PrincipatelorPrincipatelor

Pe 31 ianuarie 2014, în cazarma din Pre-deal, s-a desfãºurat un ceremonial militar cuocazia sãrbãtoririi a 74 ani de la înfiinþareaBatalionului 21 Vânãtori de Munte „GeneralLeonard Mociulschi”, ocazie cu care coman-dantul unitãþii a þinut un discurs despre istoriaacesteia ºi a acordat diplome de merit subuni-tãþilor, precum ºi caporalilor clasa a III-a Cor-nel Puchianu/ biatlon ºi Valentin Creþu/ sanie,militari calificaþi la Olimpiada de iarnã care sedesfãºoarã la Soci, în Rusia.

Din partea Brigãzii 2 V.M., a participat ºe-ful de stat major, colonelul dr. Costel Ionescu,care a transmis militarilor participanþi mesajulcomandantului marii unitãþi, domnul generalde brigadã Cristinel Cernea.

Cãpitan Claudiu NISTORESCU

T rece re în reze rvã

74 de ani 74 de ani de la înfiinþarede la înfiinþare

Urmãrile viscolului

Despre ceea ce înseamnã a face sport, s-au scris cãrþi despecialitate, s-au conceput emisiuni de televiziune sauchiar se ascultã în fiecare zi poveºtile celor pasionaþi debenzile pentru alergat sau ganterele din sãlile de fitness.Fiind bombardaþi prin toatemijloacele mai mult sau maipuþin media cu astfel de in-formaþii, considerãm cã nuar fi nici un stres în plussã-l ascultãm ºi pe domnulmaior Luigi Udrea, respon-sabilul cu activitatea sporti-vã la comandamentul Brigã-zii 2 Infanterie „Rovine”,vorbind despre aceeaºi te-mã. Ar fi pentru prima datãîn aceste zile ale lunii fe-bruarie când ne întâlnim fa-þã în faþã, dar asta nu în-seamnã cã ne vom opri aici,pentru cã, mai mult ca sigur,vom mai auzi despre dum-nealui ºi despre lotul sportival brigãzii craiovene. Este binecunoscut faptul cã, anul tre-cut, marea unitate de la Craiova a înregistrat performanþeremarcabile aceastã linie.

2014 a debutat în forþã pentru sportivii olteni care, înperioada 13-17 ianuarie, au participat la etapa pe brigadã aConcursurilor aplicativ-militare de iarnã pentru unitãþilesubordonate. Aceasta a fost o condiþie sine-qua-non pentruconstituirea lotului sportiv reprezentativ al brigãzii. Ar maifi urmat, conform planificãrii, ºi etapa pe divizie, dar a fostamânatã din pricina vremii nefavorabile. La etapa pe Mi-

nisterului Apãrãrii Naþionale a Concursurilor, urmeazã sãse înscrie la linia de start primele douã loturi clasate în anulce a trecut, adicã: lotul Brigãzii 2 Vânãtori de Munte ºi celal Brigãzii 2 Infanterie. Locul de desfãºurare a etapei finale

a fost stabilit laVatra Dornei, pen-tru perioada 24 fe-bruarie - 2 martie.Componenþii echi-pei craiovene vorfi aproximativ a-ceiaºi de anul tre-cut, cu o oarecareîmbunãtãþire, carevine din faptul cãlor li s-a alãturatsublocotenentulVlad Diaconescu,nou-venit din pro-moþie, din cadrulBatalionului 205Apãrare Antiaeri-anã, campion na-

þional la biatlon, secþiunea juniori. Din câte s-a auzit ºi s-a vãzut, brigada a desfãºurat ºi al-

te concursuri ºi cred cã mai urmeazã ceva, pentru cã, de câ-te ori treci pe lângã sala de sport, este imposibil sã nu sesi-zezi cã se miºcã ceva pe acolo! Dupã ce, la final de ianua-rie, a avut loc etapa pe brigadã a Campionatului Militar deJudo, în urma cãreia s-a constituit lotul marii unitãþi, se pa-re cã, între 17 ºi 21 februarie, se va desfãºura faza pe divi-zie, organizatã în garnizoana Craiova. „Ca element de nou-tate, în cadrul lotului de judo, o avem pe doamna sergent

Andreea Bizera, ce a venit din ªcoala Militarã pentruMaiºtri Militari ºi Subofiþeri de la Piteºti, unde s-a clasat,cu lotul acesteia, pe locul I, anul trecut. Doresc sã precizezfaptul cã avem ºi câteva pierderi dintre componenþii de ba-zã ai lotului, prin plecarea în teatrul de operaþii din Afga-nistan a Companiei KAF-GDA, constituitã din militari aiBatalionului 26 Infanterie. Este vorba despre sublocote-nentul Alexandru Cãlinescu, plutonierul-major LaurenþiuBucur, caporalul Bogdan Urziceanu, care s-au clasat anultrecut pe locul I, la faza pe Ministerul Apãrãrii Naþionale.”

În mare parte, Calendarul Sportiv pentru 2014 este ace-laºi ca cel din 2013. „ªi noi ne propunem acelaºi obiectiv:sã ne situãm pe locul I în cadrul diviziei! Dar, în acelaºitimp, trebuie sã fim ºi realiºti: sunt câteva concursuri la ca-re chiar nu putem obþine primul loc. Aici, mã refer la aces-te concuri aplicativ-militare de iarnã, în cadrul cãrora avemca principal contracandidat Brigada 2 Vânãtori de Muntede la Braºov, care, pe lângã faptul cã are la dispoziþie pâr-tiile pentru antrenament, mai are ºi în componenþa lotuluipe caporalul Cornel Puchianu, ce a participat la Olimpiadade la Soci. În rest, nu prea ne facem probleme ºi sperãm sãne atingem cu succes obiectivul propus!”

Personal, trebuie sã vã mãrturisesc faptul cã, o discuþiecu maiorul Udrea te trimite direct la sala de fitness pentrua-þi face un abonament pe viaþã! Am mare respect pentrucei care practicã diferite sporturi, pentru dorinþa lor de a-ºipãstra sãnãtatea, pentru puterea de a face rabat de la rutinãºi pentru consecvenþa de care dau dovadã prin faptul cã nurenunþã, chiar dacã le este greu. Sincer, aº încerca ºi eu, darcred cã mai am ceva de lucrat la capitolul... consecvenþã!Dar, cum orice obstacol este o sursã de inspiraþie, poate cãmai am o ºansã!

Cristina FRATU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 3 (375) din 14 februarie 2014 Pagina 3

Secvenþe sportive la Brigada 2 Infanterie Secvenþe sportive la Brigada 2 Infanterie „„Rovine” Rovine”

Modele din familie (tatãl, unchiul ºi bunicii) l-au in-fluenþat în mod decisiv pe cãpitanul Lucian Boboc a-tunci când a hotãrât sã îmbrace haina militarã. Dupãcum afirma, bunicii au fost cei care „i-au insuflat încre-derea în instituþia militarã ºi în valorile ei”. Hotãrât sãle calce pe urme ºi sã respecte tradiþia, a urmat liceul ºiºcoala militarã, apoi academia. Dupã absolvirea cursu-lui de bazã din cadrul ªcolii de Aplicaþie pentru Unitã-þile de Sprijin de Luptã „Mihai Viteazul” din Sibiu, afost repartizat într-o unitate din Focºani. De atunci, amai schimbat alte douã garnizoane, dar ºi arma. Din ar-tilerist antiaerian a devenit tanchist. Chiar dacã traiec-

toria profesionalã s-a modificat, acest lucru nu a consti-tuit un impediment. Pregãtirea profesionalã continuã,dorinþa de a se perfecþiona ºi de a învãþa mereu lucrurinoi l-au ajutat foarte mult în activitatea pe care o des-fãºoarã în cadrul Batalionului 114 Tancuri, în calitatede comandant companie: „Înainte de a ocupa aceastãfuncþie, am avut ºansa sã le fi experimentat, atât pe ceaa executantului, cât ºi pe cea a planificatorului, per-spective care, coroborate, mi-au permis sã înþeleg multmai bine fenomenul comenzii unei companii.” Experi-enþa de lucru ºi-a spus cuvântul, nu numai în þarã, ci ºiîn teatrul de operaþii din Afganistan, în care a partici-pat în perioada august 2010- februarie 2011. Acolo aconsiliat un comandant de companie afgan, pe proble-me de conducere a unei companii. A fost „o etapã ex-traordinarã din viaþa mea, atât ca civil, cât ºi ca militar.Am avut ºansa de a face parte dintr-o echipã de prie-teni, nu doar de colegi, o a doua familie, oameni pregã-tiþi, devotaþi, împreunã cu care am fãcut lucruri mari ºialãturi de care nu aº ezita sã reîncerc o astfel de experi-enþã.” Pânã la urmãtoarea misiune, cãpitanul Boboc

ºi-a stabilit o nouã þintã pe care trebu-ie sã o atingã cu orice preþ. Vrea sã îºimobilizeze subordonaþii pentru a aveacele mai bune rezultate ºi la tragerilecu tancul, aºa cum a fãcut-o cu mulþiani în urmã, când plutonul de artilerieantiaerianã pe care l-a condus a obþi-nut primul loc în seria de tragere înTIPTSA la „Capu Midia”. ªi, pentrucã a prins drag de giganþii de fier ºi demirosul de ulei ºi motorinã arsã alcombinezonului negru, ºi-a propus sãîºi continue cariera, chiar dacã, deaceastã datã, „nu are încã un planfoarte bine creionat”.

Pentru locotenent-colonelul Va-lentin Torcicã, sistemul militar a re-prezentat „un organism solid, un locunde se promova disciplina, ordinea ºiun sistem de valori apreciat de cãtretineri”.

Percepþia despre armatã nu s-aschimbat nici acum dupã mulþi ani decarierã, în care totul a decurs parcã dela sine. Dupã absolvirea InstitutuluiMilitar de Tancuri din Piteºti, traseuldumnealui profesional a avut un par-curs oarecum previzibil. Toate funcþi-ile îndeplinite (de la comandant subunitãþi de tancuri,apoi ofiþer de stat major în unitãþi de tancuri, pânã lacea de locþiitor al comandantului) vizau aceeaºi armã,arma tancuri. Fiecare în parte „ºi-a pus amprenta asu-pra formãrii mele ca lider militar, instructor ºi luptãtorºi a contribuit la evoluþia mea în carierã”.

Din anul 2009, este locþiitor al comandantului Bata-lionului 114 Tancuri. În acelaºi an, a ajutat cu experi-enþa sa profesionalã la înfiinþarea acestei unitãþi, parti-cipând efectiv la întregul proces de constituire a aces-tei structuri, începând de la momentul înzestrãrii unitã-þii cu tehnicã ºi echipamente militare, continuând apoicu etapa încadrãrii cu personal ºi pânã la formarea ca-pabilitãþilor operaþionale ale batalionului. A fost unmoment dificil. Împreunã cu o mânã de oameni inimoºia reuºit sã asigure condiþiile necesare desfãºurãrii in-strucþiei ºi activitãþilor curente din unitate. Acum, lacinci ani de la înfiinþare, încadrarea cu personal nu maieste insuficientã numeric, iar activitãþile se desfãºoarãîntr-un cadru normal ºi în baza unui program riguros,stabilit în cele mai mici amãnunte, pe zile ºi pe ore. Pri-oritãþile fiecãrei zile sunt fixate împreunã cu întreagaechipã de comandã, în funcþie de planul de instrucþie,de ordinele eºaloanelor superioare, dar ºi de resurselemateriale ºi financiare avute la dispoziþie. Este un vo-lum foarte mare de muncã, dar reuºeºte sã îi facã faþãºi datoritã subordonaþilor sãi, care se implicã activ înrezolvarea tuturor sarcinilor. Programul se încheie cuadevãrat dupã ce echipa de comandã se întruneºte dinnou, pentru a raporta comandantului stadiul îndepliniriiordinelor primite pentru ziua respectivã, dar ºi pentru a

face propuneri de optimizare a viitoarelor activitãþi.Chiar dacã agenda de lucru a locotenent-coloneluluiTorcicã este mereu supraîncãrcatã, nu dezarmeazã. Nua fãcut-o nici mãcar o singurã datã de la înfinþarea ba-talionului. Motivele sunt lesne de înþeles: pentru cã areo datorie moralã faþã de tânãra unitate, dar mai alespentru cã sistemul de valori însuºit încã de pe bãncileºcolii i-a fost cel mai bun ghid în tot ceea ce a fãcut încei aproape douãzeci de ani de muncã. Legat de corec-titudinea deciziilor luate, afirma faptul cã:„Experienþaacumulatã în unitãþile în care am lucrat, dar ºi cea do-bânditã în teatrul de operaþii, mã ajutã foarte mult înfundamentarea deciziilor pe care i le propun coman-dantului sau pe care le iau eu însumi, atunci când îmieste încredinþatã comanda unitãþii.”

Tot la capitolul acumulãri profesionale, se înscrie ºimisiunea din Afganistan din perioada iulie 2011-fe-bruarie 2012, unde a îndeplinit funcþia de ºef secþie in-strucþie tancuri la Armourd Branch School din Kabul.

„Acolo am învãþat foarte multe lucruri, dar, îmi pla-ce sã cred cã, toate cunoºtinþele dobândite în þarã m-auajutat sã demonstrez partenerilor din structurile de tan-curi ale armatelor americanã, francezã ºi afganã faptulcã militarii români din secþia pe care am condus-o aucontribuit la formarea ºi consolidarea structurilor detancuri afgane. Totodatã, vreau sã subliniez faptul cãactivitãþile desfãºurate în comun cu militarii din forþe-le Coaliþiei m-au ajutat sã înþeleg mai bine unele aspec-te legate de mediul de confruntare actual.”

Daniela ÞÃRUªI

Douã des t ine , aceeaº i a rmãDouã des t ine , aceeaº i a rmã

- NNee aaffllããmm llaa îînncceeppuutt ddee aann,, ccuu nnooii ppllaannuurrii ººii oobbiieecc-ttiivvee.. CCaarree ssuunntt cceellee mmaaii iimmppoorrttaannttee aaccttiivviittããþþii ppee ccaarreeuurrmmeeaazzãã ssãã llee ddeessffã㺺ooaarree BBaazzaa 22 LLooggiissttiiccãã îînn ddeeccuurrssuullaacceessttuuii aann??

- Avem în faþã un an la fel de încãrcat ca ºi cel pre-cedent. Tradiþia rezultatelor foarte bune pe care le-amobþinut de-a lungul timpului ne obligã sã pãstrãm celpuþin acelaºi standard de performanþã de pânã acum.Anul 2014 a venit cu provocãri considerabile generatede activitãþile specifice ale Diviziei 1 Infanterie „Daci-ca”. Baza 2 Logisticã „Valahia” este o mare unitate,nedislocabilã aflatã în subordinea comandamentuluiDiviziei 1, ce are în compunere unitãþi ºi subunitãþispecializate, fiind destinatã pentru a executa sprijinullogistic integrat, cu toate forþele sau cu parte din forþe,marilor unitãþi ºi unitãþilor subordonate Diviziei 1 In-fanterie „Dacica”.

În actuala structurã organizatoricã, potrivit compe-tenþelor ºi responsabilitãþilor pe linia marketingului,contractãrilor ºi achiziþiilor, asigurãrii tehnico-materia-le ºi depozitare, mentenanþei, transporturilor ºi depozi-tãrii materialelor atipice ºi excedentare, Baza 2 Logisti-cã „Valahia” a îndeplinit în condiþii foarte bune misiu-nile de aprovizionare a marilor unitãþi ºi unitãþi cu ma-teriale de toate tipurile, de asigurare a asistenþei tehni-ce, de transport al materialelor, de întreþinere ºi repara-re a cazãrmilor.

Referindu-ne la ceea ce am afirmat anterior, Baza 2Logisticã dispune de un sistem de transport structuratconform nevoilor de sprijin logistic al marilor unitãþidin Divizia 1 Infanterie, dar ºi de un sistem de mente-nanþã a tehnicii ºi echipamentelor militare.

Sistemul de transport permite miºcarea materialelordin toate clasele de aprovizionare din depozitele pro-prii, ale eºaloanelor superioare ºi din sursele economieinaþionale cãtre beneficiari. În acest domeniu al spriji-nului logistic, s-au implementat principiile manage-mentului calitãþii, pe toate etapele planificãrii ºi execu-tãrii transporturilor militare. Astfel, la nivelul coman-damentului, existã un program de management altransporturilor, iar baza de date a compartimentuluicoordonarea miºcãrii oferã toate datele necesare desfã-ºurãrii unor astfel de activitãþi.

Obiectivul fundamental al Bazei 2 Logistice „„VVaa-llaahhiiaa”” îl constituie realizarea sprijinului logistic efici-ent ºi oportun pentru marile unitãþi ºi unitãþi din subor-dinea Diviziei 1 Infanterie, în vederea executãrii între-gii game de misiuni specifice, pe teritoriul naþional sauîn afara acestuia, pentru continuarea ºi menþinerea ni-velului de operaþionalizare atins, dar ºi pentru suportulprocesului de instrucþie a comandamentelor ºi forþelor,concomitent cu derularea ansamblului de activitãþi pla-nificate pentru dezvoltarea capacitãþilor de mentenan-þã, de constituire a stocurilor ºi de revitalizare a infra-structurii din dotarea cazãrmilor aflate în administrare.

Cele mai importante activitãþi pe care noi ne dorimsã le desfãºurãm pentru a ne atinge principalele obiec-tive sunt:

- sprijinul logistic al marilor unitãþi ºi unitãþi dinsubordinea Diviziei 1 Infanterie, cu un accent deosebitpus pe activitãþile ce susþin structurile participante lamisiunea I.S.A.F. din teatrul de operaþii din Afganis-tan;

- îndeplinirea programelor de producþie ºi fabrica-þie, dar ºi a Planului anual al achiziþiilor publice;

- continuarea procesului de constituire a stocurilorDiviziei 1 Infanterie „Dacica” la clasele de materiale I,II ºi V;

- intensificarea procesului de valorificare, scoateredin funcþiune ºi declasare a bunurilor materiale;

- menþinerea nivelului de instrucþie al comandamen-telor ºi forþelor ;

- menþinerea nivelului de operaþionalizare a forþelorpuse la dispoziþia N.A.T.O. ºi U.E. din Batalionul 22Transport.

- OOrriiccee aaccttiivviittaattee ssaauu oorriiccee pprrooiieecctt,, ppeennttrruu aa ffii dduussllaa îînnddeepplliinniirree,, ssee bbaazzeeaazzãã ppee cceell ppuuþþiinn ddoouuãã ccaatteeggoorriiiiddee rreessuurrssee:: cceeaa mmaatteerriiaall-ffiinnaanncciiaarrãã ººii cceeaa uummaannãã.. ÎÎnncceeeeaa ccee pprriivveeººttee uunniittaatteeaa llaa ccoommaannddaa ccããrreeiiaa ssuunntteeþþii,, cceennee ppuutteeþþii ssppuunnee ddeesspprree ffiieeccaarree aassppeecctt mmeennþþiioonnaatt mmaaiissuuss??

- Managementul activitãþilor de producþie impunenoi provocãri în condiþiile resurselor financiare tot mailimitate ºi creºterii cererilor pentru lucrãri de reparaþiica urmare a duratei mari de funcþionare a tehnicii ºiechipamentelor din dotare. În medie, în ceea ce priveº-te vechimea echipamentelor aflate în dotare, aproxima-tiv 80% dintre ele se aflã în utilizare de peste 20 de ani.În ceea ce priveºte resursa financiarã, pe partea de bu-nuri ºi servicii, bugetul acoperã o treime din necesar,iar aici se încadreazã necesarul de piese de schimb ºi

cheltuielile de funcþionare. Referitor la resursa umanã, avem o încadrare de

aproximativ 91%, iar la venirea mea în aceastã unitate,la începutul lunii decembrie a anului trecut, am gãsitun colectiv bine pregãtit ºi închegat, care întotdeaunadoreºte sã ducã la bun sfârºit sarcinile ºi misiunile în-credinþate. De când am primit comanda acestei mariunitãþi, consider cã personalul comandamentului for-meazã într-adevãr o echipã, pe care comandantul sepoate baza permanent. În general, dacã ar fi sã descri-em în câteva cuvinte oamenii din subordinea mea, aºspune cã îºi cunosc standardele solicitate, comunicãclar ºi concis, sunt entuziaºti ºi productivi, înþelegândbine ceea ce au de fãcut. În perioada imediat urmãtoa-re, mi-am planificat ca, în paralel cu procesul de eva-luare a structurilor subordonate, sã stabilesc ºi limitelepotenþialului personalului.

- RReessuurrsseellee ppuussee llaa ddiissppoozziiþþiiee,, mmaaii mmuulltt ssaauu mmaaii ppuu-þþiinn lliimmiittaattee,, ccoonnffeerrãã uunn aannuummiitt ggrraadd ddee ddiiffiiccuullttaattee ddee-cciizziiiilloorr ppee ccaarree ttrreebbuuiiee ssãã llee lluuaaþþii ppeennttrruu aa vvãã aattiinnggeeoobbiieeccttiivveellee pprrooppuussee.. LLaa ccee „„aarrttiiffiicciiii”” aappeellaaþþii ccâânndd vvããccoonnffrruunnttaaþþii ccuu oo aassttffeell ddee ssiittuuaaþþiiee ppeennttrruu aa rreezzoollvvaa pprroo-bblleemmaa??

- Pentru un comandant cu adevãrat eficient, în spe-cial al unei mari unitãþi, este nevoie de multã încredereîn propriii sãi subordonaþi. Deciziile luate au valoaredoar dacã sunt aplicabile, astfel încât comandantul sãaibã abilitatea de a dezvolta strategii de implementareprin ºi pentru subordonaþi. Comandantul trebuie sã dis-punã de sisteme de monitorizare ºi feedback pentru a seasigura cã deciziile, nu numai cã sunt aplicate, ci ºi cãsunt aplicate cu bunã credinþã, deopotrivã în substanþãºi în spiritul legilor ºi regulamentelor, al ordinelor ºidispoziþiilor. Consider cã arta de a conduce se demon-streazã prin atingerea obiectivelor, în orice condiþii,utilizând la maximum resursele avute la dispoziþie.

- CCee aapprreecciiaaþþii llaa ppeerrssoonnaalluull ppee ccaarree-ll aavveeþþii îînn ssuubb-oorrddiinnee ººii ccuumm vveeddeeþþii rreellaaþþiiaa ccoommaannddaanntt-ssuubboorrddoonnaaþþii ººiiiinnvveerrss??

- Nu întâmplãtor, am sã încep cu partea a doua a în-trebãrii dumneavoastrã, respectiv cea referitoare la re-laþia comandant-subordonaþi. Dat fiind faptul cã proce-sul de conducere reprezintã raportul dintre ordinul datºi executarea acestuia, este evident cã, în raporturiledintre comandant ºi subordonaþi, apar o multitudine defenomene psiho-sociale, de interese, satisfacþii, stãri despirit, mentalitãþi, prejudecãþi, care împreunã generea-

zã un anumit climat de muncã care se imprimã proce-sului de conducere, o atmosferã de lucru ce îi sporeºtesau îi diminueazã eficienþa, în funcþie de calitatea fac-torului uman.

Relaþia comandant-subordonaþi reprezintã o parteindisolubilã a relaþiei stil de conducere - nivel de anga-jare, de mobilitate ºi disponibilitate la efort. Subordo-naþii acþioneazã în conformitate cu modelul perceput alstilului de conducere ce aparþine exclusiv comandantu-lui chiar ºi dupã determinarea lui obiectivã, care uneorile poate rãmâne necunoscutã. În armatã, statutul ºi ro-lul comandantului sunt deosebit de complexe, având învedere cã nu se rezumã doar la fenomenul ce þine dedistribuirea ordinelor ºi sarcinilor, ci ºi la a veghea asu-pra executãrii acestora. Mult mai dificil ºi mai impor-tant pentru un comandant este sã asigure un comporta-ment, o atitudine ºi un climat general de muncã stimu-lator îndeplinirii integrale ºi cu eficienþã a sarcinilor, încondiþiile unui buget redus sau a unei crize economiceprelungite.

Date fiind cele spuse mai sus, rãspunsul la primaparte a întrebãrii decurge în mod firesc: doresc sã credcã subordonaþii mei se caracterizeazã prin competenþeprofesionale deosebite, prin dragoste pentru profesiamilitarã, prin „curãþenie” moralã, dublate de modestieºi încredere. Nu în ultimul rând, am punctat atributulîncredere. ªi aici vãd încrederea ca rezultat al unor de-terminãri multiple, ce se naºte în procesul acþiunii. În-crederea ºi respectul sunt reciproce, atât din partea co-mandantului cãtre subordonaþi, cât ºi invers.

- AAvveeþþii oo eexxppeerriieennþþãã pprrooffeessiioonnaallãã rreemmaarrccaabbiillãã.. CCeeaannuummee vvãã ddeeffiinneeººttee ººii vvãã ccoonnffeerrãã uunniicciittaattee,, ddaaccãã aarr ffiissãã vvãã ccaarraacctteerriizzaaþþii îînn pprriimmuull rrâânndd ccaa ººii ccoommaannddaanntt,,aappooii,, ccaa oomm??

- Consider cã fiecare individ este unic în felul sãu.Pentru fiecare dintre noi, existã un cumul de valori so-ciale, morale, psihice ºi comportamentale ce ne defi-nesc. Ca urmare, ºi militarii au diferite personalitãþi ºiatitudini. Stilul de conducere este propriu fiecãrui co-mandant în parte ºi nu este de ajuns numai sã-l asimi-lezi din anumite experienþe mai mult sau mai puþinºtiinþifice sau prin frecventarea unor cursuri în dome-niu. Practica este cea care-ºi pune amprenta asupra sti-lului de conducere. Cred cã ceea ce mã reprezintã estedorinþa de „a face”; sunt un om practic ºi întotdeaunaam susþinut aceastã trãsãturã printr-o pregãtire conti-nuã ºi o dezvoltare a capacitãþilor proprii.

Cristina FRATU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 3 (375) din 14 februarie 2014Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Î nc rederea se naº te în procesu l ac þ iun i iÎnc rederea se naº te în procesu l ac þ iun i iInterviu cu domnul colonel dr. Costel Bãboianu, comandantul Bazei 2 Logistice „Valahia”

S-a nãscut la data de 3 noiembrie 1964, în localita-tea Brabova, judeþul Dolj.

Educaþie profesionalã: Educaþie profesionalã: • 1986 - ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi „Nicolae

Bãlcescu”, clasificat al 44-lea din 141 de absolvenþi.• 1994 - Academia de Înalte Studii Militare, Facul-

tatea de Logisticã, Specialitatea Conducere Logisticã,clasificat al 11-lea din 25 de absolvenþi.

• 2009 - Curs postuniversitar de „Management ºiresurse umane”, Universitatea Politehnicã Timiºoara,absolvit cu media 10.

• 2011 - Curs postuniversitar de perfecþionare înConducere Strategicã (nivel Joint).

• 2012 - Studii Universitare de doctorat în dome-niul „ªtiinþe militare ºi informaþii”.

Funcþii îndeplinite:Funcþii îndeplinite:* 1986-1987, ofiþer 4 cu

aprovizionarea cu materialede intendenþã, la Batalionul51 Geniu;

* 1987-1988, ofiþer 3 cuaprovizionarea cu alimente,la Regimentul 32 Mecanizat;

* 1988-1989, ofiþer 3 cuaprovizionarea cu materialede intendenþã ºi CL, în cadrulDetaºamentului de construc-þii locuinþe nr. 10;

* 1989-1992, ofiþer 3/ºeful serviciilor anexa „D”, laDivizia 18 Mecanizatã;

* 1994-1995, locþiitor alcomandantului pentru logisti-cã, la Regimentul 39 Artile-rie;

* 1995-1998, locþiitor alcomandantului pentru logis-ticã la Divizionul 39 Artile-rie;

* 1998-1999, locþiitor alcomandantului pentru logisti-cã al Batalionului 44 Tan-

curi;* martie-iulie 2000, misiune S.F.O.R., ofiþer 3 asi-

gurare materiale intendenþã ºi CL în teatrul de operaþiiBosnia;

* 1999-2003, ºef de stat major la Batalionul 189Logistic;

* 2003-2005, comandant la Batalionul 140 Logis-tic;

* 2005-2009, comandant la Batalionul 317 Logis-tic;

* 2009-2013, ºef al logisticii la comandamentulBrigãzii 18 Infanterie.

De la data de 1 decembrie 2013, îndeplineºtefuncþia actualã de comandant al Bazei 2 Logistice„Valahia”.

Conform planificãrii, anul 2014 a debutat cu o activita-te cel puþin interesantã pentru Batalionul 22 Infanterie„Romanaþi”, de la Caracal, care s-a aflat pentru o perioadãde 10 zile la Rânca într-o Tabãrã de instrucþie la munte.Intervalul stabilit, între 3 ºi 12 februarie, ne-a permis nouã,celor din redacþia ziarului, sã ne alegem o zi pentru o scurtãvizitã de documentare chiar la faþa locului. Toate docu-mentele pentru deplasare au fost rezolvate de pe 5, astfelîncât a doua zi, la ora 05:45, ne-am pus în miºcare, cu ma-ºina din dotare, eu, domnul plutonier-adjutant principalMihai Oane ºi, bineînþeles ºoferul, s.g.p. Daniel Tãtãruº.Nu ºtiu despre ceilalþi doi, dar, în ceea ce mã priveºte,muntele, pe timp de iarnã, îmi oferã o perspectivã nu toc-

mai plãcutã. Dacã nu aº vedea zãpadã cinci ani, nici cã aºtânji dupã aºa ceva! Nu ºtiu sã schiez, nu ºtiu sã mã dau cusania ºi de-abia dacã sunt în stare sã pãºesc pe zãpadã fãrãsã-mi stimulez la maximum centrul nervos al echilibrului,de am dureri în spatele urechii! ªi totuºi, în ciuda a ceea cevã povestesc, ne-am constituit toþi trei într-un grup al mon-tagnarzilor, fiind camarazi ai aceleiaºi cauze... sã ajungemla Rânca. Spre surprinderea mea, drumul a fost OK, uscatîn mare parte, deºi pe marginea lui, troieneau mormane dezãpadã. Traseul stabilit a fost pe la Craiova, unde am ºi ali-mentat la Batalionul 116 Logistic. Cu alte cuvinte, am în-cercat sã evitãm Dealul Negru, o rutã mai scurtã, dar des-pre care nu aveam informaþii cu privire la starea drumului.Cu scurte opriri, am ajuns la Novaci, unde ne-am prezentatla Poliþie, pentru a ne ºtampila ordinele de serviciu. Deacolo, dupã încã 20 de kilometri de serpentine ce mi-au pusla încercare stomacul, am ajuns la destinaþie. Nu mai fuse-sem de ceva timp la Rânca, fiind obiºnuitã mai mult cu pei-sajul din zona turisticã Cincu. M-a surprins ce mult s-adezvoltat staþiunea în ultimii ani: vilele ºi pensiunile au in-vadat locul unde, altãdatã se afla doar cabana militarã, faptcare a contribuit masiv la aspectul de staþiune montanã tic-sitã de turiºti. Eu, cu pixul ºi cu foaia, Mihai, cu aparatulfoto, adicã un fel de echipã de combat camera, eram gatasã facem faþã provocãrii, coborând sfioºi din maºinã. Con-tactul cu zãpada mi-a zgribulit bocancii ºi l-a fãcut pe co-legul meu, cu un snop de grade pe umãr, aºa cum îi placesã se autodescrie, sã regrete puþin cã s-a înscris la acel cursde artã fotograficã, pe care, din pãcate pentru el ºi din feri-cire pentru mine, l-a ºi absolvit cu brio. Dupã unii, cicãvremea era bunã, în aer fiind vreo 8 grade Celsius, fãrã nicio adiere de vânt, însã noi ne-am înhãimurat bine cu tot ceaveam prin rucsac. Sleiþi de puteri, dar oxigenaþi de aerulcurat de munte, ne-am lãsat încântaþi de simfonia de culoriale costumelor de schi cu care turiºtii lipsiþi de griji fãceauparadã ºi zburdau pe albul imaculat al zãpezii. În cele dinurmã, ne-am fãcut curaj, trecând porþile obiectivului mili-tar, unde ne aºtepta nerãbdãtor comandantul unitãþii, dom-nul colonel Ion Pîrgulescu.

Adevãr sau provocareDupã un drum de 205 kilometri, de la Caracal la Rânca,

pe durata a 6 ore, îmbarcaþi în camioane, cei 122 de mili-tari, au ajuns cu bine la destinaþie în jurul orei 15:00, pe da-ta de 3. O companie de infanterie ºi compania sprijin, cudouã aruncãtoare de 120mm, plus o grupã de mentenanþãºi una medicalã, fãrã de care nu se poate, s-au adaptat ime-diat programului de instrucþie al taberei, de 10 ore pe zi,orar defalcat în aºa mãsurã încât totul sã se termine pe la20:30. Toþi sunt bucuroºi, chiar încântaþi cã au ieºit afarãdin cazarmã, scãpând oarecum de rutinã. Adevãrul este cãºi vremea a þinut cu ei: au prins ºi zile cu temperaturi pozi-tive de 10, 12 grade. Dupã ultimul viscol care ne-a rãvãºitþara, drumurile de acces au fost imediat deblocate prin in-tervenþia promptã a autoritãþilor locale, ce prezintã un realinteres în zonã pentru venirea cât mai multor turiºti. Cemai! Cum se spune, asfaltul era negru! Cabana militarã leoferã militarilor toate condiþiile: cãldurã, apã caldã ºi omâncare bunã ºi îndestulãtoare. Noi am testat-o ºi aºa afost! De aici, am tras concluzia cã fasolea cu ciolan afumateste bunã oriunde, indiferent de altitudine!

„Principalele obiective ale taberei de instrucþie pentrumilitarii caracaleni au fost: antrenarea ºi perfecþionarea de-prinderilor subunitãþilor pentru planificarea ºi executareaacþiunilor militare de stabilitate ºi intermediare în teren

muntos-împãdurit; formarea ºi dezvoltarea deprinderilor lainstrucþia pe schiuri; dezvoltarea capacitãþii de efort fizic almilitarilor prin executarea unui marº pe distanþa de 20 dekilometri. Un rol deosebit în planificarea, organizarea ºiexecutarea acestor acþiuni militare le-au avut activitãþile deinstrucþie executate în baza militarã de la Hohenfels, dinGermania, de cãtre o companie de infanterie din cadrul ba-talionului care, în perioada 12 decembrie 2012 - 31 decem-brie 2013, a fost desemnatã sã participe în stand by ca re-zervã strategicã pentru operaþia NATO/ KFOR din Koso-vo, dar ºi în cadrul rezervei regionale intermediare pentruoperaþia UE/ ALTHEA, pentru Bosnia-Herþegovina.

Toate cunoºtinþele acumulate pe timpul pregãtirii în lo-calitatea de dislocare au fost com-pletate acum cu tehnici, tactici ºiproceduri specifice terenului mun-tos-împãdurit. Cu toate cã unitateanoastrã are numai 4 ani de la înfiin-þare, personalul încadrat are un ni-vel de pregãtire bun, care îl ajutã sãdepãºeascã greutãþile generate deterenul muntos-împãdurit, de cãilede acces greoaie, de temperaturilescãzute ºi de condiþiile atmosfericeîntr-o continuã schimbare.

În încheiere, apreciez cã de-prinderile ºi cunoºtinþele acumula-te aici, în urma desfãºurãrii tabereide instrucþie la munte, vor avea ocontribuþie definitorie la îndeplini-rea obiectivelor propuse la începu-tul anului de instrucþie 2014, ºianume: dezvoltarea capacitãþii deconducere a comandamentului ba-talionului, perfecþionarea instruirii

forþelor, în scopul participãrii, la nevoie, la acþiunile speci-fice luptei armate ºi de stabilitate, atât pe teritoriul naþio-nal, cât ºi în afara acestuia.” Cu aceste cuvinte a începutcomandantul unitãþii sã ne facã o scurtã prezentare a ceeace se desfãºura în tabãrã, în încercarea dumnealui de a neintroduce în atmosfera de instrucþie instituitã acolo. Adevã-rat, noi nimerisem în mijlocul acþiunii ºi totul era cât sepoate de real, iar provocarea nu a întârziat sã aparã, pu-nându-ne la încercare rezistenþa fizicã.

Incidente dupã incidente...

Din desfãºurãtorul pe care l-am primit la un momentdat, am descifrat cã urma sã se desfãºoare douã exerciþii înimediata apropiere a cabanei militare. Ne-am deplasat înzona cu pricina sã vedem primul exerciþiu bazat pe operaþiide stabilitate, cum ar fi accesul într-o bazã. Scenariul spu-ne cã se apropie un ARO, cãruia i se fac semnele conven-þionale pentru încetinire ºi oprire; ºoferul coboarã, punecheile pe bord ºi prezintã documentele. Toate bune ºi fru-moase! Se face siguranþa zonei, apoi vine incidentul... ªo-ferul are asupra lui o armã, caz în care militarii acþioneazãconform procedurilor specifice: este dezarmat, asigurându-i-se paza pânã când vin autoritãþile locale sã-l ridice. Cu al-te cuvinte, incidentul a fost rezolvat.

Cel de-al doilea exerciþiu a fost un pic altfel. Nu estespecific infanteriei, ci mai mult trupelor speciale, pentru cãscenariul este bazat pe eliberarea de ostatici. Amãnunte amaflat de la plutonierul-major Vasilicã Giurcã, comandantuldetaºamentului de intervenþie ºi asalt pentru eliberarea ce-lor reþinuþi. Doi civili þinuþi ostatici, posibil trei teroriºti, unnegociator care eºueazã, solicitând pânã la urmã sprijinulechipei contrateroriste. Începe acþiunea! Focuri de armã,proceduri standard de operare, maºini care vin ºi pleacã întrombã! Finalul este unul fericit! Teroriºtii sunt predaþi au-toritãþilor locale, iar ostaticii sunt salvaþi! „Chiar dacã estecaracteristic trupelor speciale, acest tip de exerciþiu poatefi executat ºi de cãtre subunitãþile de infanterie, cu grupelede cercetare. Am ºase oameni în echipa de asalt ºi alþi ºase

în cele trei echipe de siguranþã.” Am fost impresionatã de felul cum s-au comportat mili-

tarii caracaleni la aceste douã antrenamente, cu hotãrâre ºideterminare, ca ºi cum nimic nu ar putea sã le stea în cale.Aici nu pot sã nu fac un scurt comentariu personal vis-a-visde prestaþia colegului meu cu multe grade, care ºi-a udatpentru prima datã în zãpadã bocancii de iarnã cei noi, luaþide pe amazon.com când a fost în misiune în Afganistan.Sincerã sã fiu, am avut niºte trãiri ce cu greu pot fi descriseîn cuvinte! Mie, cu reportofonul, mi-a fost mai uºor, dar eltrebuia sã ia niºte cadre care sã surprindã cel mai bine ac-þiunea scenariilor descrise mai înainte. Am tras concluziacã acele ore de curs foto l-au modificat într-atât, încât mul-tora dintre noi nici prin cap nu ne-ar fi trecut sã gãsim acelepoziþii din care a pozat el! Culcat pe zãpadã, dintre cetinilebrazilor, de undeva de sub zãpadã ºi din multe alte locaºuripe care nu mai are rost sã le amintesc. Sãrea zãpada de par-cã intrase freza în ea! Urmãrindu-l cu privirea, mi-am spusîn gând ceea ce a zis ºi dracu` când a tuns pisica: Zarvãmultã, pãr puþin! Însã, deºi dupã terminarea sesiunii foto,locul arãta ca arat, fotografiile au ieºit într-adevãr deexcepþie.

Aceasta a fost o zi de instrucþie la munte pentru Bata-lionul 22 Infanterie, mai precis ziua de joi, 6 februarie. Dis-de-dimineaþã, pe data de 12, asta cade într-o miercuri, toþicei 122 de militari aflaþi în tabãrã vor executa un marº peo distanþã de 20 de kilometri, pe jos, de la Rânca pânã laNovaci, ca un ultim punct ce trebuie bifat pe agenda de lu-cru. Acolo îi vor aºtepta camioanele ce îi vor purta în ca-zarma de dislocare la pace, adicã în Caracal. Undeva pe 17februarie, urmeazã sã vinã tot la Rânca cercetaºii din ace-eaºi unitate, dar ei vor avea calea bãtãtoritã. Mai bine spus,zãpada bãtãtoritã!

Ceva mai specialMuntele nu este el munte dacã nu îþi oferã ºi ceva mai

special! Instrucþia în teren muntos-împãdurit are niºte parti-cularitãþi pe care aº vrea sã le înºir în cele ce urmeazã, într-un punct de vedere personal, printr-o comparaþie cu ceea cese întâmplã într-o zonã mult mai planã, în Capitalã de exem-plu, fãrã nici o legãturã cu fenomenul militar.

Desfãºurarea unui program de instrucþie în condiþiileexistenþei factorilor mediului montan, pe timp de iarnã, poa-te cuprinde urmãtoarele aspecte ce trebuie serios luate înseamã: frãmântarea puternicã a terenului, cu vãi adânci, pan-te abrupte, greu accesibile (frãmântãri puternice de mâiniavem ºi noi când dãm cu ochii de avizierul unde se afiºeazãîntreþinerea o datã pe lunã!); existenþa unor acoperiri pe su-prafeþe întinse, a cãilor de acces ascunse sau a spaþiilormoarte (umblãm acoperiþi în mare mãsurã pentru a face fa-þã gerului de afarã ºi pe cãi ascunse dacã vrem sã obþinemceva, fãrã prea mare efort!); numãrul limitat al comunicaþii-lor terestre, capacitatea redusã a acestora, posibilitãþi foartereduse de stabilire a unor itinerarii de rezervã (nu ne con-fruntãm cu aºa ceva niciodatã; întotdeauna avem rute oco-litoare pentru a ne salva...!); impracticabilitatea terenului înafara comunicaþiilor pentru mijloacele tehnice (nici aici nueste vreo problemã; dacã nu ai un jeep, sigur ai un prietencare are ºi îl testeazã pe trotuare!); unghiuri mari ale pante-lor (singurul unghi care ne intereseazã este cel în care nepoziþionãm maºina pentru a ieºi dintr-o parcare mai uºor!);schimbarea frecventã ºi bruscã a situaþiei meteorologice(omul de la meteo ne spune cu o zi înainte cum o sã fie vre-mea ºi, chiar dacã ne minte, avem adãposturi temporareprin mall-uri!); scãderea presiunii atmosferice odatã cu creº-terea altitudinii (recomand cumpãrarea unui barometru, da-cã locuiþi undeva de la etajul cinci în sus!); program zilnicde înviorare (cafeaua ºi þigara de dimineaþã fac minuni!);învãþarea, consolidarea ºi perfecþionarea miºcãrilor de frontcu ºi pe schiuri (încercaþi sã încãlþaþi platformele cu tocuride 15cm ºi apoi mai vorbim!); învãþarea, consolidarea ºi per-fecþionarea procedeelor pe schiuri (mai ºi dansaþi pe aceleplatforme!) etc. În concluzie, nimic nu este uºor, nici pentrumilitari sã se instruiascã, nici pentru noi, ceilalþi, sã facemfaþã ritmului de viaþã citadin!

Spre searã, am plecat de la Rânca, de data aceasta pe rutaDealul Negru, care s-a dovedit a fi accesibilã. Singurul lucrupe care l-am evitat, în mod involuntar, au fost celebrii micide la Deduleºti, care au fost însã înlocuiþi de câteva sand-wich-uri cu salam Victoria ºi caºcaval. Bune ºi ãlea!

Cristina FRATUFoto: Plt.adj.pr. Mihai OANE

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 3 (375) din 14 februarie 2014

Batalionul 22 Infanterie Batalionul 22 Infanterie „Romanaþi”Romanaþi” , , în tabãra de instrucþie de la Râncaîn tabãra de instrucþie de la Rânca

Pentru întreþinerea existenþei sale psihofizice, omulare nevoie de anumite bunuri, pe care trebuie sã ºi leprocure ºi pe care le consumã sau de care se foloseºte.Instinctul de conservare este menit sã asigure satisface-rea regulatã ºi promptã a acestei nevoi.

Dar, la om, aceastã nevoie fireascã poate degeneraîn excese, în abuzuri, în ceea ce se numeºte patimalãcomiei.

Întreþinerea vieþii este asiguratã îndeosebi prin con-sumarea unor anumite alimente, prin hrãnirea organis-mului. Instinctul de conservare, prin senzaþiile de foa-me ºi sete, îndeplineºte tocmai rolul de a garanta satis-facerea acestor nevoi continue ale organismului.

Dar, dacã la celelalte vieþuitoare acest instinct func-þioneazã normal, fãrã devieri ºi exagerãri, la om, ca unefect al libertãþii sale, foamea ºi setea pot degenera înpofte nesãþioase, în lãcomie a pântecelui ºi în beþie.

Când acestea pun stãpânire tiranicã pe fiinþa umanã,duc la urmãri dezastruoase, atât pentru individul care leare, cât ºi pentru semenii sãi.

Lãcomia pântecelui este o poftã nemãsuratã demâncare ºi bãuturã, iar satisfacerea ei mai mult decâteste necesar, cu aviditate, numai prin desfãtare, este îm-potriva bunei rânduieli.

În „Învãþãtura de credinþã creºtinã ortodoxã”, apã-rutã în 1952, sub îndrumarea vrednicului de pomenirePrea Fericitul Patriarh Justinian, lãcomia este foarte bi-ne definitã ca o „poftã nestãpânitã de a mânca ºi de abea peste mãsurã”.

Sub formã normalã, pofta de mâncare este foame fi-reascã, care are rostul de a stimula alimentarea organis-mului, fiind deci, pusã direct în slujba instinctului deconservare. Sub formã morbidã, foamea deviazã în aºanumitul delir famelic. Spre a evita confuzia cu alte for-me ale lãcomiei, cum este aceea privind alte bunuri ma-teriale, mai potrivit este de a denumi aceastã patimã calãcomia pântecelui.

Astfel, îmbuibarea prin consumarea alimentelor„înainte de vreme sau mai des decât se cuvine”, are ne-voie de precizarea: „fãrã pricini binecuvântate”, pentrucã sunt cazuri de forþã majorã – rãzboi, calamitãþi etc., -când mâncarea înainte de vreme este o mãsurã sfãtuitãde prudenþã; sau cazul unor anumite boli, când mediculne prescrie sã mâncãm mai des, ca dietã curativã. Deaceea, exegeþii în domeniu propun urmãtoarea formula-re a felurilor în care putem pãcãtui prin îmbuibare: a)dacã mâncãm înainte de vreme sau mai des decât se cu-vine sau este nevoie, fãrã pricini binecuvântate; b)mâncãri prea scumpe ºi prea alese; c) mai mult decâteste nevoie ºi mai mult decât îngãduie sãnãtatea; d) cuprea multã lãcomie; e) mâncãruri pregãtite cu prea multrafinament.

Rãutatea lãcomiei stã în aceea cã mâncarea ºi bãutu-ra, care sunt mijloace de a ne întreþine viaþa, sunt prefã-cute în însuºi scopul vieþii.

Lãcomia dã naºtere la: 1. Slãbirea puterilor intelectuale în aºa fel încât ne

împiedicã de a ne ruga ºi a face alte fapte de evlavie.

2. Plãcerea desfrânatã sau pofta fãrã rânduialã esteaþâþatã ºi alimentatã îndeosebi de lãcomia pântecelui.

3. Limbuþia este adesea produsã din lipsa de cumpã-tare. Lipsa de frâu a gurii duce ºi la lipsa de frâu a lim-bii, care poate rosti cuvinte ofensatoare, lipsite de cu-viinþã etc.

4. Glume necuviincioase pot ieºi dintr-o gurã fãrãstrajã ºi dintr-o minte ameþitã de bãuturã, care pot fi pri-cinã de smintealã pentru sine ºi alþii.

5. Trândãvia este produsã adesea de îmbuibarea demâncare.

6. Îmbuibarea stricã sãnãtatea. Supraalimentaþia du-ce la o supraactivitate a tuturor organelor de elaborareºi eliminare digestivã: stomac, intestine, ficat, rinichi,piele.

7. Lãcomia atrage osânda veºnicã. „Vai vouã celorce sunteþi sãtui acum, cã veþi fi flãmânzi”, spune Mân-tuitorul. Iar Sfântul Apostol Pavel zice: „Cel ce seamã-nã în trupul sãu, din trup va secera stricãciunea”. „Cineeste prea gras nu va putea nicidecum sã treacã prinpoarta cea strâmtã a cerului”, spune Sfântul Grigore dela Nisa.

Beþia este abuzul cu voinþã de bãuturi alcoolice, nu-mai de plãcere, pânã la suspendarea violentã a uzuluiraþiunii, cu neputinþa imediatã de a-l redobândi.

Cumpãtarea în mâncare ºi bãuturã este un semn alsuperioritãþii umane ºi o condiþie de bazã a desãvârºiriimorale.

Colonel (rz.) ªtefan MITINCU

Rãscoala þãrãneascã din 1907 a în-ceput în martie 1907 în Moldova ºi s-arãspândit repede, ajungând pânã în ÞaraRomâneascã. Principala cauzã a fost ne-mulþumirea þãranilor legatã de inechita-tea deþinerii pãmânturilor, aflate în mâi-nile a doar câtorva mari proprietari.

Majoritatea marilor proprietari funci-ari preferau sã locuiascã în oraºe ºi nudoreau sã se ocupe direct de administra-þia proprietãþilor lor. Prin urmare, îºi în-chiriau domeniile unor intermediari(arendaºi), primind în schimb o sumã fi-xã (arendã). Arendaºii, la rândul lor, în-cercau sã obþinã profituri cât mai mariîntr-o perioadã cât mai scurtã de timp. Înacea vreme, þãranii formau pânã la 80%din populaþia României ºi circa 60%aveau pãmânt foarte puþin sau nu aveaudeloc, în timp ce latifundiarii aveau maimult de jumãtate din pãmântul arabil.

S-a încercat în epocã, în anumite me-dii, sã se dea o tentã anti-semitã rãscoa-lei, prin afirmaþia cã evreii ar fi fost devinã pentru asuprirea cruntã a þãranilor.În realitate, puþini erau evreii care seocupau cu arenda, iar în þarã erau ºi mulþi arendaºiromâni. Dacã rãscoala ar fi fost o miºcare anti-se-mitã, ea ar fi trebuit sã se limiteze la nordul Mol-dovei, unde arendaºii evrei predominau. Ori, rãs-coala s-a extins în zone cu foarte puþini arendaºievrei, printre care ºi Oltenia, unde s-a atins chiarapogeul ºi unde represiunea a fost deosebit de fero-ce. Adevãrul este cã rãscoala a fost o miºcare so-cialã ºi nicidecum una etnicã, o miºcare pentru ca-re proprietarii ºi arendaºii, evrei ºi români, erau înegalã mãsurã rãspunzãtori.

Potrivit istoricului Dinu C. Giurescu, în anii încare recoltele au fost îmbelºugate (între 1902 ºi1905), moºierii au crescut arenzile foarte mult, ast-fel încât nemulþumirea þãranilor a crescut ºi a dusîn cele din urmã, în martie 1907, la izbucnirea uneirãscoale. El aratã cã tulburãrile au început „în par-tea de miazãnoapte a Moldovei, unde arendaºiierau puternici”, ºi unde numai trustul fraþilor Fis-cher deþinea moºii ºi pãduri totalizând 236.863hectare, adicã 2.368 km2, ceea ce reprezenta aproa-pe suprafaþa unui judeþ întreg.

Aºa cum s-a precizat ºi anterior, rãscoala a în-ceput pe pãmânturile unui arendaº, Mochi Fischer,din satul Flãmânzi. Acesta a refuzat sã semnezecontractele cu þãranii din localitate. Familia austro-evreiascã Fischer arenda la acea vreme circa 75%din pãmântul arabil din trei judeþe din Moldova(aºa-numita „Fischerland”).

Þãranii, speriaþi cã vor rãmâne fãrã locuri demuncã ºi, mai ales, fãrã mâncare, au început sã secomporte violent. Mochi Fischer s-a speriat ºi a fu-git la un prieten de-al sãu din Cernãuþi, lãsându-i

pe þãrani fãrã contracte semnate. Teama de a-ºipierde locul de muncã, împreunã cu niºte presu-puºi instigatori austro-ungari, a provocat rãscoalaþãranilor. Aceasta s-a rãspândit în curând în întrea-ga Moldovã, mai multe proprietãþi ale latifundiar-ilor fiind distruse ºi numeroºi arendaºi fiind uciºisau rãniþi. Guvernul conservator (Partidul Conser-vator) nu a putut face faþã situaþiei, astfel încât li-beralii lui Dimitrie Sturdza au preluat puterea.

La 18 martie, a fost declaratã starea de urgenþã,apoi mobilizarea generalã, pânã la 29 martie, nu-mãrul recrutaþilor ajungând la 140.000. Armata ro-mânã a deschis focul asupra þãranilor: aparent,11.000 de þãrani au fost omorâþi ºi mai mult de10.000 arestaþi. Numãrul victimelor nu este cunos-cut ºi nici mãcar desfãºurarea evenimentelor nu eclarã, deoarece regele Carol I a ordonat distrugereatuturor documentelor referitoare la aceste eveni-mente, astfel încât guvernul liberal sã nu fie fãcutrãspunzãtor. Numãrul de morþi raportat de diplo-maþii aflaþi în România la acea datã a fost, dupãcum urmeazã: între 3.000 ºi 5.000 (concluzia di-plomaþilor austrieci) ºi între 10.000 ºi 20.000 (con-cluzia diplomaþilor francezi). Istoricii pun o statis-ticã între 3.000 ºi 18.000, cea mai des întâlnitãfiind aceea de 11.000 de victime.

Evenimentele au continuat sã rãsune în conºti-inþa românã, fiind subiectul unuia dintre cele maibune romane interbelice, Rãscoala, al lui LiviuRebreanu, publicat în 1932. A fost, de asemenea,sursa de inspiraþie a unui tablou semnat de OctavBãncilã ºi al unei statui monumentale care încãmai poate fi vãzutã la Bucureºti. (O.M.)

www.istorie.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 3 (375) din 14 februarie 2014Pagina 6

Rãscoala þãrãneascã din 1907Rãscoala þãrãneascã din 1907RREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim...TTee aaººtteepptt Sã plece la mii de kilometri

depãrtare de casã pentru a se în-scrie la colegiu e singura caleprin care tânãra de nouãsprezeceani, Avery Morgansten, poatescãpa de ceea ce i s-a întâmplat,în urmã cu cinci ani, la o petre-cere de Halloween, care i-aschimbat pentru totdeauna viaþa.Tot ce trebuie sã facã e sã ajungãla timp la cursuri, sã se asigurecã brãþara de la încheietura mâi-nii stângi e la locul ei, sã nu atra-gã deloc atenþia asupra proprieipersoane ºi sã poate sã-ºi facãniºte prieteni, pentru cã, fãrã în-doialã, asta ar fi o schimbare bine-venitã. Singurul lucru de caren-are nevoie ºi la care nu s-a gândit este sã-i trezeascã interesulsingurului bãiat care ar putea sã-i zdruncine fragilul viitor pe careºi-l construieºte pentru ea însãºi.

Ce sã vedem...SShhaaddoowwllaanndd, fabulosul Dans al Umbrelor, în premierã în

România! Renumita trupã Pilobolus Dance Theater va susþinedouã reprezentaþii la Bucureºti, pe 23 ºi 24 februarie a.c., la Sala

Palatului.Trupa Pilobolus Dance

Theater întrece orice închipuireatunci când urcã pe scenã. Înspatele unui ecran alb, dansa-torii încep sã se transforme subochii tãi în animale, obiecteanimate, clãdiri, personaje ce-lebre ºi scene. Asemãnarea curealitatea este atât de mare,încât uneori uiþi cã sunt doarniºte oameni.

...poate ºi un filmSSiinnooppssiiss 330000:: RRiissee ooff aann

EEmmppiirreeDupã colosala confruntare

de la Termopile, lacomul regeXerxes continuã în forþã consoli-darea puterii imperiului persan, ur-mãrind nemilos expansiunea teri-toriului sãu ºi dezvoltarea unei ar-mate invincibile.

Cu o flotã impresionantã, con-dusã de rãzbunãtoarea Artemesia,Xerxes îºi concentreazã toatã pu-terea pentru a-l opri pe generalulThemistokles care doreºte sã unifi-ce toate teritoriile greceºti.

„300: Ascensiunea unui Im-periu” promite acþiune de proporþiiepice, efecte vizuale excepþionaleºi o bãtãlie cutremurãtoare pe ma-re. (O.M.)

www.spectacole.ro Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

L ã c o m i a p â n t e c e l u iL ã c o m i a p â n t e c e l u i

Nu te îngrijora pentru ziua de mâine.Dumnezeu este deja acolo. Te aºteaptã!

Nu-þi regreta greºelile. Dacã nu le-aifãcut, n-ai fi ºtiut niciodatã cum e mai bi-ne.

Cum ne sunt gândurile aºa ne este ºiviaþa.

Dacã gãseºti un drum fãrã obstacole,probabil cã drumul acela nu duce nicãieri.

Dragostea poate dura o viaþã. Depindecâtã rãbdare ai.

Despãrþirile cer demnitate ºi respect.Rãnile de pe corp cu timpul se vindecã.

Rãnile din inimã cu timpul te schimbã.O hainã murdarã se curãþã. Un caracter

jegos, NICIODATÃ!Niciodatã sã nu uiþi de unde ai plecat,

pentru cã niciodatã nu vei ºti ce se va în-tâmpla.

Nu plânge pentru ce ai pierdut; luptãpentru ceea ce a rãmas.

Colonel (rz.) ªtefan MITINCU

Ce îi face pe oameni unici? O foarte micãporþiune din creier

Oamenii de ºtiinþã de la Oxford au descoperit careeste principalul lucru care ne deosebeºte de celelaltemamifere: o micã zonã din creier responsabilã cu pla-nificarea ºi cu luarea deciziilor.

O micã porþiune a creierului uman ne face total di-feriþi de cele mai apropiate „rude“ ale noastre, au des-coperit oamenii de ºtiinþã de la Universitatea Oxford.

„Tindem sã credem faptul cã suntem capabili sã neplanificãm viitorul, sã ne adaptãm la diferite situaþii ºisã învãþãm de la alþi oameni, toate fiind calitãþi impre-sionante ale fiinþei umane. Ei bine, noi am reuºit sãidentificãm o zonã cerebralã care pare sã aparþinã ex-clusiv oamenilor ºi care este implicatã tocmai în aces-te procese“, precizeazã profesorul doctor MatthewRushworth, coordonatorul studiului de la Oxford. Încadrul cercetãrii, 25 de adulþi au fost supuºi investiga-þiilor imagistice prin rezonanþã magneticã (IRM) pen-tru a fi identificate componentele-cheie ale cortexului

frontal ventro-lateral din creierul uman ºi modul în ca-re acesta este conectat cu alte zone cerebrale. Rezulta-tele au fost apoi comparate cu rezultatele IRM-urilorde la 25 de macaci.

Strategii, decizii ºi multi-ttaskingAceastã zonã – cortexul frontal ventro-lateral – este

implicatã în multe aspecte ale cogniþiei ºi limbajului ºieste prezentã doar la oameni ºi la alte primate. O partedin aceastã zonã este afectatã de anumite tulburãri psi-hice cum este ADHD, dependenþa de droguri ºi sindro-mul obsesiv-compulsiv.

Zona respectivã a fost apoi împãrþitã de specialiºtiîn 12 alte zone mai mici. Numai una dintre aceste 12mici zone nu corespundea la oameni ºi la macaci, auconstatat specialiºtii. De fapt, aceasta nu avea nici unechivalent în creierul macacilor. Este vorba despre zo-na numitã polul frontal lateral al cortexului prefron-tal. „Aceasta este zona unde se pun la cale strategiile,planificãrile, luarea deciziilor ºi unde este localizatã ºicapacitatea de multi-tasking“, explicã prof. Rush-worth.

Medicamentul care va opri rãspândireaviruºilor. Cum am putea scãpa definitiv

de rãcealã ºi gripãCercetãtorii britanici sunt pe cale sã realizeze un

medicament care poate opri transmiterea virusului gri-pei ºi care ajutã, în acelaºi timp, la vindecarea bolnavi-lor. Medicamentul poate fi folosit ºi împotriva altorboli grave, care au simptome similare gripei, de exem-plu febra aftoasã umanã ºi poliomielita.

Profesorul Dave Stuart, de la Universitatea Oxford,

care a condus echipa de cercetãtori, spune cã existãmulte tratamente pentru gripã, dar nici unul din aces-tea nu este eficient împotriva întregii game de viruºi.El precizeazã cã acesta ar putea fi primul medicamentcu adevãrat eficient ºi în cazul banalei rãceli.

Savanþii au analizat virusul EV71, cel care provoa-cã febra aftoasã la om. Cu ajutorul acestui medica-ment, virusul a fost paralizat ºi nu s-a mai putut rãs-pândi, pentru a provoca alte îmbolnãviri. Prin urmare,tratamentul va fi util nu doar bolnavilor, ci ºi ca mãsurãde prevenþie, pentru a opri transmiterea virusului. Tes-tele au fost extinse apoi ºi pentru alþi viruºi asemãnã-tori cu EV71, cum este virusul care provocã rãceala.Concluzia cercetãtorilor a fost cã medicamentul areefect ºi în cazul acestor viruºi. ªi în cazul poliomieliteitratamentul ar putea fi folosit pentru a face un vaccinmai eficient ºi pentru a eradica definitiv aceastã boalã.

Medicamentul va fi aprobat numai dacã se va de-monstra cã nu are efecte secundare. (O.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 3 (375) din 14 februarie 2014 Pagina 7

Samsung Galaxy S5 Samsung Galaxy S5 s-ar putea lansa

pe 24 februarie, la târgul internaþional degadgeturi mobile de la Barcelona. Coree-nii au lansat pe Twitter faptul cã pregã-

tesc „Unpacked 5” ºi e aproape sigurfaptul cã acest anunþ se referã la prezen-tarea lui Samsung Galaxy S5 în cinci va-riante.

În urmã cu aproximativ douã sãptã-mâni, analistul Ming-Chi Kuo, din ca-drul KGI Securities, ar fi reuºit sã intre înposesia unui document al celor de laSamsung, ce se referã la viitorul telefonSamsung Galaxy S5. Una dintre celemai interesante informaþii ar fi aceea cãGalaxy S5 ar apãrea în douã versiuni:Prime ºi Standard. Deocamdatã nu eclar cum se vor diferenþia cele douã. Deasemenea, se pare cã pe lângã cele douãversiuni vor mai apãrea Samsung Gala-xy S5 Mini, Galaxy S5 Active ºi GalaxyS5 Zoom.

Se mai zvoneºte cã Samsung GalaxyS5 ar putea avea o camerã cu un senzorde 16 de megapixeli. De asemenea, po-trivit unor informaþii aflate pe surse, noulSamsung Galaxy S5 va avea o baterieimpresionantã, cu o capacitate de 2.900mAh.

De asemenea, Samsung Galaxy S5ar putea dispune ºi de o tehnologie de în-cãrcare rapidã. Procesorul ar putea fi unQualcomm Snapdragon 800, iar memo-ria RAM de 3GB.

AMD anunþã Radeon R7250X, un rebranding al lui HD

7770 GHz EditionChiar dacã nu vorbim despre o placã

nouã pentru AMD, noul Radeon R7250X este de fapt un rebranding al se-riei HD 7770 GHz Edition. Radeon HD7770 GHz Edition a primit un nou nume,mai exact R7 250X. Scopul acestui re-branding este de a umple locul dintre R7250 ºi R7 2560. Placa se bazeazã pe ar-hitectura Cape Verde ºi deþine nu maipuþin de 640 procesoare de stream, 40unitãþi de texturare, 16 ROPs ºi o frec-venþã de lucru a procesorului de 1.000MHz. Placa Radeon R7 250X va fi dis-ponibilã cu 1GB ºi 2GB memorie videoºi un bus de 128 biþi. Nu se ºtie momen-tan ce tip de memorie video va fi folosit,GDDR5 sau GDDR3, însã presupunemprima variantã pentru cea de 1GB ºi adoua variantã pentru cea de 2GB, pentrua menþine costurile cât mai scãzute. Ra-deon R7 250X va ajunge pe piaþã pânã lasfârºitul lunii ºi va avea un preþ aproxi-mativ de 100 euro, fiind undeva la un ni-

vel apropiat de Nvidia GTX 650 ºi ofe-rindu-i lui AMD un plus de performanþãla acest segment de buget. Probabil cã în

scurt timp toþi producãtorii vor veni cunoul model pe piaþã, actualul RadeonHD 7770 GHZ Edition fiind disponibilpânã la terminarea stocului existent.

The Elder Scrolls online, video cu gameplay nou

N-aþi avut ocazia sã încercaþi beta-ulThe Elder Scrolls Online în weekend-ul

ce tocmai s-a încheiat? Nu disperaþi. Ceide la ESO Hut Blog au înregistrat sec-venþe noi de gameplay din cea mai re-centã versiune beta a jocului, acesteafiind disponibile în continuare.

The Elder Scrolls Online se aflã îndezvoltare la ZeniMax Online Studios,acþiunea urmând sã se desfãºoare în tãrâ-mul Tamriel, cu nu mai puþin de 1.000de ani înainte de evenimentele din TheElder Scrolls V: Skyrim. Cu experienþãîn alte titluri de gen (cum ar fi Dark Ageof Camelot), echipa producãtoare þinteº-te sã realizeze cel mai bun MMORPGposibil, The Elder Scrolls Online fiindgândit ca un pachet online complet (fac-þiuni, Player vs. Player etc.).

The Elder Scrolls Online va fi lansatpe 4 aprilie 2014 pentru PC, în timp ceversiunile pentru PlayStation 4 ºi XboxOne îºi vor face apariþia abia în lunaiunie 2014. (O.M.)

www.playtech.ro

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Mama îi zicebãiatului:

- Eºti obraz-nic! Nu mã as-culþi! De la fieca-re prostie pe careo faci, îmi creºte

câte un fir de pãr alb pe cap!Fiul, uitându-se la bunicã-sa, zice:- Vãd cã nici matale, mamã, nu ai

fost prea cuminte!☺

Bãrbaþii sunt ca bluetooth-ul: cândeºti aproape, conexiunea e bunã; cândte îndepãrtezi, încep sã caute noi devi-ce-uri pentru conexiune.

Femeile sunt ca semnalul Wi-Fi:dintre toþi receptorii disponibili, îlaleg pe cel mai puternic!

☺Nevastã-mea rãsfoia asearã o carte

despre transcendenþã. La un momentdat, îºi ridicã ochii ºi-mi zice:

- Costele, ia fii atent ce scrie aici...

Cicã mulþi oameni ar fi putut fi anima-le într-o viaþã anterioarã sau invers...Ce crezi, oare eu ce-oi fi fost într-oviaþã anterioarã?

- ªtiu ºi eu?... i-am rãspuns absent.Femeie?

☺Interviu la angajare, Ion se prezin-

tã foarte interesat:- Caut de lucru!- Aveþi experienþã?- Da!... Am trei ani ºi ceva de când

tot caut!☺

În faþa unui dozator de cafea, unpoliþist observã cum un tip introduce ofisã, apasã un buton; tipul îºi ia cafea-ua ºi pleacã. Curios, poliþistul introdu-ce ºi el o fisã, apasã un buton ºi-i cadecafeaua. Foarte fericit îºi schimbã toþibanii în fise ºi începe sã le introducãîn dozator. Tot bãga fisa, apãsa pe bu-ton, lua cafeaua, o punea deoparte ºiiar bãga o fisã, ºi tot aºa. La un mo-

ment dat, un tip de la coada ce se fã-cuse între timp îi spune: hai, domnule,odatã, cã m-am sãturat de când stauaici. La care poliþistul îi rãspunde: Cevrei, bã, te oftici cã am noroc ºi câº-tig???

☺O femeie îi spune iubitului ei:- Dacã în noaptea asta vrei sã rã-

mâi la mine, trebuie sã-þi faci tu patul!- Asta nu mã deranjeazã câtuºi de

puþin!- Na, bine. Aici sunt ciocanul ºi cu-

iele. Plãcile ºi fierãstrãul le gãseºti însubsol!

☺În vitrina cu glorii a unui liceu,

erau pozele pe ani (92-93, 93-94, 94-95) ale echipei de baschet. Directorulvede cã un puºti se uita mirat la ele:

- Ce s-a întâmplat, fiule?- Hmmm, nu e curios cum mereu

au pierdut la un punct diferenþã?

www.bancuri.ro

CONFUZE

VEªNICI

LUCIOS

URSUZ

GENERALROMÂN

UNEORI

LUCREAZÃ ÎNMOZAIC

CUTIE!

GURÃ DE FOC

GREªIT

FIXAT

CREªTERE

METALPREÞIOS

DORITÃ

CIUCURE

ÞÂNGÃU

PREFIXAVICOL

MOLUªTEMARINE

BOLI DEURECHE

ÎNCONJUR

INSIPIDE

RÃPIÞI

PRODUS DINSTRUGURI

ÞARÃ

PETRE!

ÎNCINSÃ

RARÃCUTERE!

AMORTIZORHIPIC

Sublocotenentul Alexander Derenes din cadrul ªcolii Milita-re Interarme Saint-Cyr Coetquidan, din Franþa, a desfãºurat unstagiu de pregãtire, în perioada 03-06 februarie, la Batalionul 30Vânãtori de Munte „Dragoslavele”, în vederea familiarizãrii cucapabilitãþile de instruire ale unitãþilor de vânãtori de munte din

Armata României, cu ceea cefac zi de zi vânãtorii musce-leni.

Pe parcursul acestei peri-oade de pregãtire, cadetuls-a integrat fãrã probleme înprogramul de instrucþie al u-nei subunitãþi de vânãtori demunte, executând cu precã-dere instrucþia pe schiuri, in-strucþia tragerii cu armamen-tul din dotarea subunitãþilorde vânãtori de munte, pre-cum ºi instrucþia tacticã despecialitate, participând laexerciþii de rezolvare a uneisituatii tactice, STX.

Un alt obiectiv l-a conti-tuit schimbul de informaþii cuprivire la experienþa coman-danþilor de plutoane, experi-

enþã acumulatã de cãtre aceºtia prin participarea la misiunile dinteatrele de operaþii din afara teritoriului Statului român.

Maior Gabriel BIÞÃFoto: Caporal Ciprian IRIMIA

În perioada 07-23 februarie, în oraºul Soci din Rusia, are loc aXXII-a ediþie a Jocurilor Olimpice de Iarnã. Din lotul naþional alRomâniei fac parte, în acest an, caporalul Valentin Creþu ºi capo-ralul Cornel Puchianu, militari încadraþi la Batalionul 21 Vânãtoride Munte „General Leonard Mociulschi”, din Predeal.

Multiplu campion naþional la schi fond ºi biatlon, vicecampionbalcanic la biatlon ºi vicecampion la Campionatul mondial militardin 2011, la proba de patrulã militarã, vânãtorul de munte prede-lean, caporalulCornel Puchia-nu, concureazãla proba de bia-tlon alãturi decei mai bunisportivi din lu-mea întreagã.Caporalul Va-lentin Creþueste cel de-aldoilea vânãtorde munte prede-lean participant la Olimpiada de Iarnã de la Soci. La fel ca ºi ca-maradul sãu, Valentin se antreneazã în cadrul Clubului sportivaplicativ-militar „Bucegi” din Predeal. Multiplu campion naþionalla sanie, militarul va reprezenta România, participând la proba desanie individual ºi sanie ºtafetã.

Militarii Diviziei 1 Infanterie „Dacica” îºi exprimã admiraþiafaþã de performanþele camarazilor noºtri ºi le doresc succes încompetiþiile la care iau parte.

Cãpitan Claudiu NISTORESCU

În ziua de 7 februarie, comandantul Diviziei 1 Infanterie „Da-cica”, domnul general de brigadã dr. Cãtãlin Tomescu, a executato vizitã de informare-documentare la Batalionul 30 Vânãtori deMunte „Dragoslavele” de la Câmpulung-Muscel, unitate dinstructura Brigãzii 2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa”.

Scopul acestei vizite l-a constituit o informare despre nivelulde operativitate a tehnicii ºi bazei materiale de instrucþie ale subu-nitãþilor în vederea menþinerii nivelului de operaþionalizare atins.

În programul vizitei, comandantul diviziei a verificat: modulde executare a instrucþiei subunitãþilor pe terenurile de instrucþie,cartiruirea militarilor din fiecare subunitate, parcul cu tehnicã mi-litarã ºi atelierul de reparaþii al unitãþii, precum ºi poligonul de tra-gere cu armamentul de infanterie din garnizoanã, poligon ce faceparte din structura unitãþii.

De asemenea, în agenda de lucru, comandantul Diviziei 1 In-fanterie, gl.bg.dr. Tomescu, a avut cuprinsã ºi o întâlnire cu prima-rul oraºului Câmpulung, domnul ing. Cãlin Andrei, întâlnire ce aavut ca temã de discuþie modul de cooperare ºi relaþionare dintreadministraþia publicã localã ºi unitate pentru diverse situaþii.

Maior Gabriel BIÞÃ

În perioada 02-15 februarie a.c., în Tabãra de Instrucþie a vâ-nãtorilor de munte de la Diham, s-a desfãºurat exerciþiul de instru-ire româno-american, denumit „Platinium Lynx 14-4”.

La aceastã activitate, a participat ºi un pluton din U.S. MarineCorps alãturi de Compania 206 Cercetare din Brigada 2 Vânãtoride Munte „Sarmizegetusa”. Programul de instruire a cuprins temespecifice, cum ar fi cele ce þin de instrucþia schiului, de deplasareaºi navigarea în zone montane pe timp de iarnã, dar ºi de supravie-þuirea ºi traiul în condiþii de izolare în medii ostile.

Cãpitan Claudiu NISTORESCUFoto: Plt.maj. Gheorghe POPESCU

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 3 (375) din 14 februarie 2014Pagina 8

Un s tudent f rancez , Un s tudent f rancez , la vânãtor i i de munte la vânãtor i i de munte

Potrivit prevederilor din regula-mentul de organizare al Alpiniadeide Iarnã, Cupa „Alpiniada Vânãto-rilor de Munte”, care se acordã echi-pei desemnate campioanã, are cali-tatea de a fi transmisibilã. Aceastãcalitate se pierde ºi cupa este câºti-gatã definitiv de lotul care obþine lo-cul I la etapa finalã a Statului Majoral Forþelor Terestre, douã ediþii con-secutive. Este cazul Batalionului 21Vânãtori de Munte „General Leo-nard Mociulschi” din Predeal care,în ediþia a XI-a a Alpiniadei de Iarnãa Vânãtorilor de Munte din 2014, acâºtigat, pentru a doua oarã conse-cutiv, trofeul acestei competiþii apli-cativ-militare.

La sfârºitul zilei de 6 februarie,în cazarma Batalionului 17 Vânãtoride Munte „Dragoº Vodã” din VatraDornei, în prezenþa comandanþilorde mari unitãþi ºi unitãþi de vânãtoride munte din compunerea ForþelorTerestre, a comitetului de organiza-

re a Alpiniadei ºi aprimarului localitã-þii, a avut loc festi-vitatea de premierea loturilor partici-pante la concursulspecialitãþii milita-re a vânãtorilor demunte.

Clasamentul ge-neral pentru urmã-toarele poziþii aleAlpiniadei de Iarnãa Vânãtorilor deMunte, ediþia a XI-a, aratã astfel: Lo-cul I: Batalionul 21 Vânãtori deMunte „General Leonard Mociuls-chi”; Locul II: Batalionul 17 Vânã-tori de Munte „Dragoº Vodã”; Lo-cul III: Batalionul 24 Vânãtori deMunte „General Gheorghe Avra-mescu”; Locul IV: Batalionul 22Vânãtori de Munte „Cireºoaia”;Locul V: comandamentul Brigãzii

61 Vânãtori de Munte „General Vir-gil Bãdulescu”; Locul VI: coman-damentul Brigãzii 2 Vânãtori deMunte „Sarmizegetusa”; LoculVII: Batalionul 30 Vânãtori deMunte „Dragoslavele”; Locul VIII:Batalionul 33 Vânãtori de Munte„Posada”.

Maior Dan CRIªAN

Vânãtorii de munte predeleni pãstreazãCupa Alpiniadei

Participanþi la JocurileParticipanþi la JocurileOlimpice de IarnãOlimpice de Iarnã

Tabãrã de instrucþieTabãrã de instrucþie

Ne aflãm în luna februarie ºi, aºa cumne-am obiºnuit la fiecare început dean, încercãm sã facem o retrospectivã

a ceea ce s-a întâmplat în decursul celor 12 luni ce autrecut ºi ne entuziasmãm concepând planuri ce abia aº-teaptã sã fie puse în aplicare în viitorul apropiat. Acestdemers este specific, nu numai la nivel individual, ci ºiatunci când subiectul este o unitate sau, în cazul nostru,un regiment, de aceastã datã,... craiovean. Facem ce fa-cem ºi gândurile noastre zboarã cãtre meleagurile Bã-niei, cãtre Regimentul 61 Rachete Antiaeriene „Pelen-dava”, acolo unde domnul colonel Ion Mogoº, întotdea-una deschis dialogului pe aceastã te-mã, a punctat fiecare activitate dinagenda dumnealui de lucru. Înfiinþatãpe 30 iunie 1982, aceastã unitate adevenit una de elitã în arma „racheteºi artilerie antiaerianã”, iar, pe liniadomeniului ei, a obþinut de-a lungultimpului, rezultate remarcabile, atâtla activitãþile organizate în poligoa-nele de tragere din þarã, cât ºi în celedin strãinãtate.

Retrospectiva anului 2013 repre-zintã, pentru domnul colonel Mogoº,un summum de obiective atinse, deactivitãþi îndeplinite ºi de reuºite pro-fesionale, obþinute bineînþeles cumultã muncã ºi strãdanie: „Pentruanul ce a trecut, am avut ca obiectivefundamentale concentrarea eforturi-lor ºi resurselor pentru dezvoltareacapacitãþii de conducere a comanda-mentului, dar ºi perfecþionarea in-strucþiei forþelor pentru îndeplinireaactivitãþilor specifice. Misiunea noastrã prioritarã agravitat în jurul ridicãrii nivelului de instrucþie a forþe-lor din organica regimentului, dar ºi în jurul menþineriinivelului de operabilitate a tehnicii. În scopul îndepli-nirii obiectivelor menþionate anterior, la nivelul unitã-þii, am organizat ºi desfãºurat trei exerciþii, în care aufost implicate, nu doar subunitãþile ºi, aici, menþionezfaptul cã am executat un numãr de 123 de exerciþii, în-cepând de la nivel grupã pânã la cel de batalion, activi-tãþi apreciate cu calificativele Foarte Bine ºi Excelent,ci ºi comandamentului regimentului, cu 15 exerciþii, or-ganizate ºi desfãºurate cu calificative maxime. Tot înanul 2013, am participat cu tehnicã specificã la un an-trenament de rãzboi electronic denumit RamsteinGuard-009, organizat de cãtre Statul Major al ForþelorAeriene, la care am obþinut rezultate remarcabile. Lanivel de garnizoanã, am avut în atenþie, în primul rând,pregãtirea ºi menþinerea în stare de operativitate a sub-unitãþilor de intervenþie în caz de urgenþã, iar, la nivelde activitãþi ºi manifestãri organizate cu tehnicã ºi per-sonal, am fost prezenþi la tot ceea ce s-a planificat înacest sens. Un exemplu ar fi, participarea regimentuluila parada militarã organizatã cu ocazia Zilei României,în cadrul cãreia am defilat cu tehnica specificã, ºi anu-me cu complexul de rachete antiaeriene CA-95.”

Momentul zero al oricãrei unitãþi, la început de an,îl reprezintã analiza stãrii structurii, moment în care seface un bilanþ a ceea ce s-a realizat pânã în prezent ºiîn care se pot face propuneri pentru un curs de acþiunerealist, poate mai eficient, în ceea ce priveºte acþiunileviitoare: „Pe 16 ianuarie, s-a desfãºurat analiza stãriiunitãþii în anul 2013, în care au fost prezentate toate ac-tivitãþile ºi sarcinile din anul trecut. Nu este o lipsã de

modestie când afirm cã ne-am atins obiectivele planifi-cate, aºa cã, la final, am raportat cã regimentul este înmãsurã sã-ºi îndeplineascã misiunile ordonate.”

Ce urmeazã pentru regimentul craiovean? Obiecti-vul fundamental al unitãþii rãmâne în continuare con-centrarea eforturilor ºi resurselor pentru dezvoltarea ca-pacitãþii de conducere a comandamentului, a unitãþii, ºiperfecþionarea instrucþiei forþelor pentru îndeplinireamisiunilor specifice: „ªi, pentru cã suntem un regimentdirect subordonat Diviziei 1 Infanterie, vom participala apãrarea antiaerianã a structurilor acesteia, pe timpuldesfãºurãrii acþiunilor intermediare ºi de stabilitate.Pentru 2014, avem planificate douã activitãþi specifice

regimentului: una care se referã la pregãtirea ºi execu-tarea exerciþiului tactic cu trageri de luptã din poligonulCapu Midia, în perioada august-septembrie, ºi alta, înstrânsã legãturã cu acest aspect, ridicarea nivelului deinstrucþie a forþelor din organica regimentului ºi menþi-nerea nivelului de operativitate a tehnicii pentru a fi înmãsurã, oricând, sã ne îndeplinim misiunea ºi sã rãs-pundem, de pe o poziþie fermã, Prezent!”

Dar, ce înseamnã pentru un militar de rachete ºiapãrare antiaerianã sã execute o misiune specificã spe-cialitãþii lui? „Înseamnã, în primul rând, sã lucreze lanivel de echipã. Misiunile noastre îºi gãsesc finalitateanumai în echipã, echipaj sau subunitate, cu condiþia sãaibã tehnica în orice moment pregãtitã, iar militarii ra-chetiºti sã fie la zi cu instrucþia, adicã la nivelul cerin-þelor actuale, al noutãþilor pe linie de apãrare antiaeria-nã ºi al sarcinilor pe care le are regimentul în fiecareclipã.”

Obiectivele sunt propuse. Activitãþile suntplanificate. Rezultatele se aºteaptã nicãieri în altã partedecât în... poligonul Capu Midia! „Tragerile de la ma-lul mãrii reprezintã pentru noi, rachetiºtii antiaerieni,un examen anual al întregii noastre activitãþii. Dacã, înanul 2011, aceste trageri au fost la nivel de complexKUB, ºi, în 2012, la nivel CA-95, pentru anul 2014,conform planificãrii, sperãm ca cele douã complexesã-ºi îndeplineascã împreunã misiunile cu calificativulExcelent. Noi vom fi întotdeauna la datorie, impulsio-naþi de acea sintagmã ce ne dã încredere în forþele pro-prii, ºi anume: sã avem mereu Cerul liber!

Locotenent-colonel Vasile FUGACIUCristina FRATU

Regimentu l pent ru care Reg imentu l pent ru care Ceru l es te în to tdeauna l iber !Ceru l es te în to tdeauna l iber !

Viz i tã de luc ruV iz i tã de luc ru