STATUL CRIMINAL. Genocidurile secolului XX

timpului, de loc qi culturS, adicd de psihologia colectiv[ care a inspuciderea grupului. ,{

E in zadar sd se incerce alc6tuirea unui inventar al genoc

La-&l "e,,ti.f_!9_ig_!: E-e-n_p,.sidul-ssle-"uuul -dintre miiloacele de care

un stat pentru a rezolva

-P--<---:-. ^.fie cd sint desemnate drept {api ispdgitoriispdgitori spre a se devilam

Foooruluil Circumstan{ele care conduc la genocid sint gi ele la felimpoftant de luat in considerare ca gi actul crirninal. DacE se impun nicompara{ii - natura muncii sale il conduce pe istoric spre si

conexarea evenimentelor -, ele.vor dobindi mai mult[ sernnificalie dun studiu aprofundat al fenomenului genocidar care ?i va revela c

xitatea gi contradicliile. Pentru a ajunge aici, istoricul trebuie s6-gi

)

UNUL IUPOTNTVA CELUILALT

complicitatea, supuuerea, ticerea lor. Suveran, statul se irii SUTSAdc drept. Dagiijircurns!1qt9le paj g? .9 c_e.4ri,-i:&.p$Sda,

treze luciditatea. ,,Istoricii, scrie Philippe Burrin, se strdduie sd precisd situeze, sI puni in le$frffiTti6nirii6"tiiiJtd""cu altele, ceea ce, i -RSSpgnsa,bilds.un-genocid.este jruafd-e,auna..un.p.t+J.Avorbidespre

Itttt, spunea Nietzsche, inseamnd sd vorbegti de moartea popoarelor.uAiurea, undeva, existi incd turme gi popoare, dar nu la noi o, frali ai[tei: la,oi existd state [...] Statul e cel mai recgs[ltlqtg{i qronqtqji reci.I',,1 insa distrugdtorii uu i'iiffi;6!'.une'muilimilor Ei le-au dar numete de

anumitd mdsur6, ajunge sd relativizeze, gi in orice caz, s6'distan{eze gi

indepirteze accentele pasionale. Demersul lor se vrea rafional, analitexplicativ; el suspendi judecata, o lasl in afara textului, cel pulin jcata in forma sa expliciti. In fine, el implicd un anume gradabstrac1ie"2. Acest demers presupune o consultare a altor disciplineqtiinfelor urnane, de la sociologie la psihanaliz6. Fdrd aceast[ incursiin cimpul gtiinfelor invecinate nu s-ar gti s[ se rdspundS cu prec fuveran, ceea

intrebirilor pe care le pune aceasti criml qi la a ciror izolarcde clasificare au contribuit: cine e ucigagul? care e victima? care

mobilul? care sint elementele constitutive ale crimei de genocid? inintrebarea cea mai vastd gi cea mai importanti: cum pot fi nigteartizanii unui genocid ?

"I.:::-*"'{rupe nerurandatate de guvernul lor. Se poate, desigur, intimplaE un grupuman s[ fie reunit intr-un singur loc qi ca un qef rnilitar, acfionind dinproprie iniliativS, sd-l distluga irrtr-o scurti perioadd de timp.'Atunci nupoate fi evitat, stricto sensu, cuvintul genocid. Acest caz fixeazi limitallotiunii de- identitate a criminalului. Ode@*gUslalgl_apare3g-e_!in{area

ISpIgS;Elirninarea unui grup rolIusfinereE-clasei politice conducdtoare gi participarea organelor statului,

..)

i'

Nw u,vt,r. vowq v,rlurll"!.1r1!:ftr pql^)"l..9 "g*g"*r.q,.".-el.s*e_-gl3.ssaza*q-casupJa

Irroralei qi in?ffiia Conpiiiirlei p.rrdi.aiSpllte d.e via{a indezirabililor.'baci el ordond un genocid, rami,e riapiruijo"ului, defineg" .u;;il;;i

controleaz[ derularea crimei. (Jn cordon ombilical leagd practicagenocidard Si puterea statului [29, p.Z}]. ' ; ;

(r ":ti t ,l dl. ,l-r,*r;-;. - . . . .: :i .l ; t"'"

r-{;' { l'{ "' 1 r'1"1

6564

STATUL CRIMINAL. Genocidurile secolului XX

Orice stat are putere genocidar6?. Nu, c[ci majoritatea au ridbariere de apdrare impotriva unei tenta{ii care p6rea la fel de barialiaceea a crimei individuale. ,,Popoarele cele mai evoluate, scria Risint la fel de vecine cu barbaria ca gi fierul cel mai glefuit cu rugina",putem teme in mod legitim cd orice stat va recurge la acest gest

dac6 un numdr suficient de condifii favorizante se vor reuni qi c6,'situafia de conflict ascufit arnenin{ind integritatea sa teritoriald -minoritate igi cere dreptul la autodeterminare, de exemplu -, un stat se

abandona,,nebuniei premeditate".in Convenlie, statul nu e desemnat, ceea ce este explicabil: legi

torul nu trebuie sd anticipeze asupra identitdtii celor ce vor viola I

Toturgi, in acest caz particular, na{iunile au omis sd precizeze cd se eriin judec[torii unei crime de care eralr singurele posibil vinovate qi

ofere motivele acestei omisiuni. La fel ca gi magistra{ii care, rnandataliemitd o sentin(d, se telneau de indiscre(iile asupra trecutului lor care

fi suspendat orice autoritate, statele au abordat chestiunea genociduluirndgti gi in combinalii protective: ele s-au asigurat, inainte de a se

la Corrvenfie, ci au camuflat bine fisurile prin care s-ar fi putut infilpropriul,lor trecut pentru a le discredita. Recunoscindu-gi, implicit indactarea Convenliei, incapacitatea de a institui un organ represiv sup

nafional, natiunile plaseazd deasupra principiului intemeietor al unilor - drepturile omului - pe acela al suveranitd{ii lor, care le dd dreptulfaci orice irr interiorul frontierelor lor, chiar gi s[ dispund de via{a cetd

nilor lor. Genocidul este exemplul cel mai caracteristic cu privire latradicliile care, de la formularea drepturilor omului incoace, iatitea state sd respecte aceste drepturi in orice circumstanfe. in plus,

,meroase culturi, in special in Asia, sint strdine acestor valori pe

Occidentul le-a impus restului lumii qi pe care el insugi le-a ridiculicopios. Ele le resping gi pentru a se apdra contra penetrdrii sa

ideologice.

Puterea lui Unu

Istoria, afinnd_ -P]SJ[e**Clgg].tgS., care o privegte din perspecti

etnologului, nu ne oferi decit d-qud..tipuri de socie!_6!!, ireductibile r"rna

66

Analiza conceptulLti de genocid

stat statu.lu@ggQpfllelitatul e cel care opereazl separarea intre silbatici qi civilizafi gi o

r statul timpul devine istorie. in cadrul tribului nu existd puterelg6, ci un qefcare nu e gefde stat: spaliul gefiei nu este locul puterii.e societSli primitive au presimfit riscul mortal al transcenden{ei

pi au perceput ameninlarea pe care ar reprezenta-o pentru culturanutoritate exterioari, creatoare a propriei sale legalit5li: ,,So"cietateaivl e astfel, incit ea nu lasd sd se substituie dorinlei de prestigiu

cle trtutere" 114, p.I79]. Prima condilie a supravieluirii acestor

li era numdrul lor mic. Ruptura - intrarea lor in istorie - s-a

s prin expansiune demograficd. inaintea sosirii occidentalilor au

la indienii Tupi-Guarani profeli care au desemnat cauza viitoareirciri: Unul. Acegti profe\i, kgraj, au incercat sd prevind aceastd

ire, refuzind IJU,L esenta statului. $i Clastres relevd aceast[rrrdicfie: ,,Gindirea profelilor sdlbatici gi cea a vechilor greci concep

Irlnli lucru, Unul. Dar in_dianul..G-uanni sput-l9 ci Unul este_.Rdul, intlnrp ce H*ereglitjg9gpjg-S*Euglel' [4, p.l S5].

' Marc-ej GauChSL'se striduie s[ vadi punctele comune intre..q-g,.9ie-

ftllc fErA.stat gi so.cletAtile doqr.lnate de s1ata. Statul a succedat unor

tseietlti care credeau cd ordinea lor internd era legitimatd de un izvorHterior, faptul religios, ,,obligalia de sens" pe care oamenii recunoqteau

B! o au fal6 de zei. Nu este decit avatarul tardiv al unui eveniment prim:

lo;irea printre oameni a unui reprezentant al invizibilului. O dat6 cu

ttligia care opereaz[ aceastd separafie intre vizibil gi invizibil se na$te

posibilitatea unei guverndri a oamenilor de citre oameni, ,,acceptareaurrci separlri intre cei reputafi prin cunoagtere gi cei care trebuie sd se

plieze in fafa a ceea ce s-a hot[rit in cunogtinld de catzd"5. O dat6 cu

na$terea statului, discursul religios este reformulat: statul tinde in mod

nccesar spre dislocarea lui Dumnezeu gi cdtre situarea proprie ca unicconstituent al societalii.

incd din stadiul de schild, Uatglg$9_Unul, o entitate noud care nupoate, precum in societatea primitiv[, sA;AmTnA identic, cdci el nu maidispune de proteclii simbolice. El tinde in mod spontan spre universal,spre Tot, dar aceasti evolulie este marcati de etape. Nietzsche situeaziprimul moment al acestei geneze a statului total in discursul lui Platoncare, impotriva dublei tradilii existente, cea a rdzboinicului gi cea a

67

STATUL CRIMINAL. Genocidurile secolului XX

retorului, pregete$te o ordine nouA in care dominanfii, selectiona{i

cunoa$terea lor, vor define puterea qi ii vor controla pe ceilalli ce

pentru binete maxim al ceteti i.lMa1r;llgl -in

g-lle-!at. tocmai se n69tea'

substituia IJ r staat -ului, nestructurdt, caracterizat' numai pril vo ip{aI nului, singur gi Inuritor, incapabil si se perpetueze. Delinind

violenlei legitime pe care o maschez[ sub falsa strdlucire a insti

Leviathanul se va dezvolta pini la a deveni statul rnodern. fSocietSlile sint prin esentA diverse, dar, explic[ Max Weber' ar

trlsdturi comund faptul cd sint culturi: ,,Ac{iunile care se prodti'f"iEdezvolti pe un fundal complex, unde se amestec[, in ansatnbluri iera

zate qi diferenfiate, ilr aranjamente diferite dup6 na{iuri, caruzali

biologic[ gi irnperative ale supravie{uirii, dar 9i dupd multiplele

tdri, dupa sirnbolismele in funclie de care oamenii igi gindesc tem

litatea, spafiul pe care il locuiesc, relaliile lor cu realitatea naturalS,

ceilalli oatneni, apropiafi ori indep[rt-a{i, dupi puterile celeste sau

rale"6. Reluind definitia lui Tonnies,lWeber opune doui tipuri

tate: comunitatea in sinul cireia indivizii aclioneazL in conformitate

religia sau tradilia gi societatea, in sens strict, care este o grupare un

prinlr-un contractf Aceastd distinc{ie asupra naturii legdturii socii

constituie fundalul ordinii politice. Dominalia unui individ sau a

grup asupra altor indivizi sau a altor grupuri este liber acceptati - ser

tute voluntar[ - sau nu. Sjatul este ilstitUtia care",pQ un.-fgritoriu dat,

' Pr.iterea statului se defiriegte piin nair.rra rela{iei pe care o intre{i

cu societatea. Aceasta din urm6 exista independent de el. Hegel

numegte ,,societate civila". hr al siu Discurs asupra servilulii volunta

Etienne de La Bo6tie punea o intrebare care, de atunci incoace, t

incetat sE se ridice: ,,Cum se poate ca ati(ia oameni, atitea oraqe, a

naliuni si supofte de atitea ori totul de la un singur tiran, care llu are a

putere decit cea care i se ddruie, care llu are puterea de a v[tirna decit z

.it ror ei sd indure, gi care nu ar putea sd le faci nici un rau dacd lor

le-ar pldcea mai curind sE sufere totul din partea lui decit s[ il contrazi

Lucru intr-adev[r surprinzitor (9i totgqi, atit de comun, incit ar trebui t

curind sA gemem din pricina lui decit si ne mirlm!), si vezi rnilioane

milioane de oameni mizerabil aservili 9i supuqi, cu capetele plecate

68

atribuie monopolul constringerilor, iar cetifeanul,este-cel care 4qqeg

tr acest monopol, fie"Ca'putbrea este charismatici, religioasl ori ra!ion4l6.

Aualiza conceptului de genocitl

Ftodul deplorabil,.nu pentru cd sint constrinqi de o forfd major6, cicll sirrt fascinali, gi ca sd zicem aga vrdjili, numai prin numele

de care nu ar trebui sd se team6, de vreme ce este singur,qi nici sdde vreme ce, in raport cu tofi, este inuman gi crud,,7.

ur dorirrfa de servitute sd se substituie celei de libertate a trebuit,cunl spune La Bodtie, o ,.belea,,. Numele de Unu, explicd Claudel, d[ clreia acestui concept de neconceput sau impotrivanaturii. Toti

eomplici, cici sint fascinafi de acest nume unic: ,,Secretul, resortulhurliei line de dorinfa, in fiecare, oricare ar fi eqalonul ierarhic pell,ocupd, de a se identifica cu tiranul ftcindu-se stipinur celuilalt,,8.fi,t..u care ,,ajunge la teoriile contractului qi ra decrarafiile dreptu-rtntului, idee dup[ care societatea este o grupare de indivizi u .aro,

ilngurn ra{iune de a fi este de a asigura viala gi feiicirea fiecdruia,, gi carellnritcaza puterea lui unu. a avut nevoie de rnai multe secole pentru a selmpune/ Etapele conceptiei moderne asupra individului au fost corectlplute de crtre Louis Dumontr,. in Evul Mediu cregtin, politicul este '

lubordonat religiosului, autoritatea civild este ,,departamentul de poli(ieEl Bisericii". Abordind chestiunea universaliilor comentate de scolasticr,Euillaume d'occam pregitegte substituirea progresiv6 a conceptului deEecietas in locul celui de wiversitas gi a celui de societate pentru cel deeomunitate. Renagterea gi Reforma exprimd fiecare diferen{a dintre dou6preocupdri: umanismul se elibereazd de tutela religioasi, ialV[gglrlayelligltsegte in Tit Liviu modelul oraqului-stat; Lullhgl op"r"ffiffi"-lntre congtiinfa individuali gi stat. Dreptul natural, intemeiat pe n6liuneadc contract, distinge aici doui forme: contractul social cari introducerelafia de egalitate; contractul politic care definegte supunerea la un gu-vernrmint. in secolete al XVII-lea qi al XVIIIJea, cei trei filosofi aicontractului, Hohbes, *lqgke qi Rousseau, subliniazd dificLrltatea de aconcilia constringerile: autoritate-individualism; egalitate-necesitate aputerii. Hobbes consideri cd individul se insereazI instinctiv gi corrgtienth grup: statul ii asiguri securitatea gi confortul ca pret al supunerii sale.Ilousseau, din contra, incearci s[ legitimeze ordinea social6 gi sdgf,seascd un compromis intre poporul suveran gi rnembrii s6i. Lockeviseazd la o societate de egali guvernindu-se prin consimfdmint mutual.

,u asupra fnlelegerii unxqne privilegiazi ceea ce e dobindit in raportceea ce e inndscnt: drepturile prin nagtere sint inacceptabile. Aceastd

69

STATUL CRIMINAL. Genocidurile secolului XX

conceptie deschide calea unui veritabil pluralism cultural. Dar filo

Iurninilor, in loc sA accepte varietatea culturilor in cadrul unicit[tii

ciei, pune accentul pe individ gi proclama cd,tofi oamenii se nasc libe

.guii'ir., drepturi. Ea recgnoaqte drept certe specificitAtile culturale

,,Igr.rind si integreze colectivit6lile umane in conceptualizarea sa'

"tro""nt.ir*ului un aparat considerabil de justificdri filosofice

morale" (Richard Marienstras) [37, p. 39].{Declaratia Drepturilor Omului qi Cetaleanului, adoptat6 de

narea constituantd in vara lui 1 789, marcheazd o turnantd: ea tra

,deoarece rdul vine de la ai s[i iar fiecare motnent de represiune se face

numele unui destin rasial sau nafional, ori al necesit6lii istorice"' A"'

secol a distrus atitea popoare, inc?t conceptul de umanitate se reduce la

subtilitate. El a operat o dihotomie intre teorie qi practicd, intre princitr

qi politica, intre exigenfa moral[ universala 9i necesitalile puterii de stal

Convinetotuqi,agacumaminteaMarcelGauchet,sdsedenristifidiscursul despre disolulia individului in societate qi sd se depageas

dinamica individualismului care tindea s6 facS din drepturile omului

oolitic[,r. Sd formezi o societate inseamnd in mod fatal s[ ,,prod

i;r;.,; i n&iviffiui. Nu-eiista*vreiin "aifiagon iim runaantental. I,d ivi

"deliipiine Jatul: acesta e cel care i-a furnizat individului ogli,da,

Analiza conceptulni de gettocid

cr.:t[{enie, el devine celSlalt, strlinul, refugiatul, apatridul, exclu-nun-iclerrtificabil grupului, cel ce arneninfi gi trebuie si fie distruqrrne[ia dintre libertate qi opresiune trimite la natura compromisului

intre libertatea individualf, qi suveranitatea statului, la tratarea de

un stat a devianfilon gi a disiden{ilor sdi, adicd la gradul siu de tole-qi permisivitate.Kau statul este garantul societdlii civile, arelnla cii individul dispune de drepturi inalienabile anterioare Si)dre contractului social Si independente de cetdlenia sa, Si el exer-

con t rolindu-|, ntonopolul violenlei le gitime ; satt interesele na{ionaleStruttegia geopoliticd printeazd in raport cti valorile Si principiile,ul se considerd ca izvor al drepturilor individului, proteclia

fi'epturiLor omului este perceputiica ofunclie a stotului, iar individul rul

Fttulc cduta repararea injustiliei dectt in preajma autoritdlilor propriului,fl,t,\lctt. Atunci tottl devine posibil; chiar qi genocidu$

Totalitarismul este tara acestui secol. El agraveazd,impingindu-leln un exces mortal, relele iscate de imperialismele gi de colonialismultecolelor precedente. Conceptul de-Iotali+srism prezintd caractere spec i-

fice: un part!{gnic; e id"e-g!99*19 ,9_arS.1.9_p."qpidut.ii"q9g$g o v31loar9-.abso-

lrrtd qi care devine 4{ev[ryr! 1{1n1at de stat.- controlul 1ealiz-4f, de c6trepartid asLrpra economiei, al mijloacelqr dE comunipatie qi al poliliei. Prinlrceste trisatui:i, regimurile totalitare se disting de tiranii, de despotisrnepi de dictaturi.

Societdpile.geryqg!1ay_ sint societdli in care statul dispung libgy..dg

viata EZiiil:enilar -sdi. Societdlile iai:d""produi iin- fartid unic, o polilie,secrletd Si un aparat ntilitar conscrcrat expansitmii geopolitice sint socie-tdli genocidare tn putere iar statele totalitare reprezintd forma cea maiimplinitd ct acgqtor state c,riniiiiale. Gswc,idut':ili)*este'necesar'nteniii'ii:li"sau dezvoltdrii lor, si se poate tntimpla ca prelul sdu sd fie attt de ridicatincit conducdtorii unui stat sd prefere sd nu recurgd la el, day fi_!l_x-!!!e osolulie-.pe csre nici.",un-gQ;.!acol mgral nu o. intpiedicd s"d fie luala. "tntionia. Lcr fel, genocidtil poate fi perpetral de state non-totalitare, dartotalitarisnrul reuneSte toate condiliile care perruit execLltarea acestei

71

STATUL CRIMINAL. Genociclurile secolului XX

crinxe, iar studiul sdu permite inlgleggre_q

lenocia"rb.Totalitarismul - aqa cum I-a analizat Hannah -Aregdt [4] - a in

tat o metodl de dominare permanent6 a tuturor indivizilor in toateviefii. El s-a dedicat distrugerii leg{turii sociale dintre cetateni in scde a re&itb tiiu t tiliiu i ia

"nu i. lraiuioiri- o rosi-pi6tei iuldestructurar i i

ordini vechi. El este negat intr-urr sistem in care unitatea se intemeiazdteama de diferen{d. Totalitarismul observi scrupulos legea sa, o legecare a redefinit-o vidind-o de normele proprii privind binele qi rdul,me intemeiate pe conduita individualI. Legea inceteaz[ sd fie unstabil: ea este expresia rniqcdrii gi este utilizatd, spre a fi fabricat omNou gi pentru a se sacrifica in acest scop pirfile in forosur intregului.

l-bk"311S, statul 3siPk"{4]!lg, statul asiguri gi menfine influenfa sa asupra tuturor activfilor sociale. Prin'ideologie. care se rezumi intr-o concentie asrrnra hrrggg.lggle, care se rezumi intr-o concep{ie asuprael controleaz[ omul in totalitate. EJ. ciqfigd masele prinp-ropunind sfgganpl!, emilind profefii_9i denunfind comploturi iAceste discursuri nu trdbuie s6 justifice abstirditatea qi iiconlinutului lor: tocmai aceste caractere Ie fac eficace. S.copul

mai corectd ct

ppp*qgandg nu pstg, de altfel, sd convingI, ci sd.permiti desorganizirii inainte ca minciunile sd fie descoperite.

Regimurile totalitare dispun de o elitd in centrul cdreia se plageful. Aceasti eliti a acaparat puterea ca pe un loc int6rit. Eacongtienti cd a prrdsit lurnea cea veche gi valorile ei norniative. Eaangajat pe calea lipsei de m6surd avind ca qbiectiv cucerirea lumiiTeroarea e4ercitati {9. go-!i1ia gecletd ij ._consot iJffiiuiliea. iri piffitid':a ;ii;ililffii, *sii;;i i*'ir;f"dra,a'toiIffilste noi ei noobstacole, ,,dugmani obiectivi" care nu sint nigte inamici reali, ci produ-tsele fantasmelor sale. in aceast[ ciutare a ,,dezolirii,,.- in sensul etimo]logic al cuvintului -j_rjptOk tut*Ur este capabil, fhri nici un beneficiu, silichideze cu milioanele ingi in intregime nevinovafi in raport cu sine, pe,,criminalii fbri crime".

Totalitarismul este forma extremd a unei deviafii criminare gi sesupune unor legi sociologice care guverneazi comportamentele umane.societ[tile noastre moderne confin toate germeni ai totalitarisrnului.Puterile instituite reprezinti pentru state o ameninfare constanta a tenta-tiei totalitare. orice institulie - orice unu - tinde, conform unei aplecIri

72

A tta I iztt co ttc e p t u I ui tle g e no c it!

rrlc, cdtre Tot. Puterile, amintegte Mfgllgl-fggeeult, se repartizeazd,i,d cu epoca clasic6,.i, func{ie o. .rnouqt"ri. puterea este i,sdgira realitdlii sociale $i .orice conduiti intrd in mod necesar intr-octalonatd. cel care acceptd sd fie cetd{ean acceptd inrdnfuirea, ini.tirnp cu ordinea legiror 9i, dac[cetrlenii uneilaii totalirare nu potdecit i,tre statutul de executant qi cel de victim6, cet[1e,ii al'tor

l si,t, gi ei, confruntali cu amenin![rire crerivei puterii. Muialia visi-I.i i. asasin nu este un accident al istoriei, ci mecanismul constant ar

$lcfirei structurrri sociale, ,,un efect de structurr care nu are nimic de aflgo ., bundvoin{a indivicluala, ci care trimite la misterul put".ii;;ir.

Celllalt

Y igtr"ne.sgnapid, ulu is..s. te- ]trl$ryn " llry an : a g a o d e fi n e gte C o n ve n f i a.

vrrrbind despre grup, convertiu r"'rei"ia"lu "o,npon"nta

genos a cuvir-tulrri ,,genocid". Genrx.^i1;el*ll3_T-3:a - qi nu poporul, ,itr,ro, _, clar giIbrrriIia originari,tiiin"siffiitaiitinul"]gnrp;,ii pirea prea imprecis, legiui-ttttul i-a adrugat nigte adjective care, precizind natura grupurilor luate i,eonsiderare, restringea aria de referinfd a documentu-lui. Situalia unuigru;: i, sinul unui st-?t-g-efir9$te pai murt riscul genocidai cleiii noto.uttccstui.grup orige sta! n19gp-e9te divizat h ;r;;;i;;;;,,il; r.i,ori_ulu nafionale, etnice,-religioase, politice gi cultur.ale, o diviziune pe care$tatul o conline 9i o doininiin'eieicifiul ironnal "iprl.ii ,ui".'conria.-rt{iunile complementare asupra naturii grupului, .u ii urup* caracteruluitelativ sau total al distrugerii acestuia, asupra cruzimii in executareacrirnei gi a numdrului de morli nu pennit identificarea genocidul,i. -!fu..gruP.9aJ9. co.p91i!gie un obstacol in calea unitetii .tutrlui ya-fi distruiparfial sau in totaiitate dup6 curn este considerat asimilabil ,;;;,,. Ei ;;I'i distrui iri ioiliilGffic[ este considerat neasimitabil, iar aceasti voinf6de distrugere va continua de-a lungul generatiilor: criminalul va ucide incopii ameninfarea reconstituirii .grupului; el va suprima chiar oriceposibilitate de reproducere. Grupul nu va fi distrus decit in parte dac6elimi.area elementelor sale reprezentative - $efi, intelighenlia sau to{ibdrbafii adulli - va fi de ajuns penrru a-r face si dispar[ ci ataie. cei carerlmilr vor putea astfel sE fie asimilati.

13

STATUL CRIMINAL' Genocidurile secolttlui XX

Atttopsia victilnei - "victintologil" : ntt adtrce nimic in plus c

lizei conceptului cle r'""'''ii' a"",'it:! !.?,1'."i'',,f,i,.'!, ::'r:"::t^!i"i

';;:;,:;";,"J';:::,;:,f;:;:;;:*;;;,";,;,'' scris cu titerd mare' cerdrart'

litercinicd.Victima')*)'iu"o"d1st1":":::":::;,!:;::ir:"u;':r';,'l:;:,::,'::,u',*|)'*,,i,i'i"J"'i'ua".,irtct-o

ta o infimdfractiame' orrc'

ar li ccu'acterul care iniividtratizeazd aceastd rttinoritate'

Ac east6'" gr "'"'

i*piJa o ct

"f,r n it i t " 9':l

tll:';:i "":::l:'t;#

",," "liii'n,'".*i,1J"r'#;;" ;;;i; ;;r;,,r.,,i dint'" oameni : ramilii

clanul, tribul' Apoi, eI capdta un."n1 :11,I*:*?:Tl.l;:iffii"Jilll$iill'l,ll;i''l,Ji")ffii ;l :l'l:i",lii''yll;l"li:::f ii'JI!,

p"ind

nut.,iita - acelaqi loc de naetere' ::::iii':i:tT':: fiff^ffJ:i'tltaturala - acsralr rve sv "-'v- :a lar o idee. Citrd oameutt str

;;;i;;tl rraclitii - satt prodttsd prin 19"'l-":'iacru n a! i d e rr azarcl - d,"r;' 1i,, i'1 -t'1'^' ll "111"",; ;]lX'J,iliT iifi:iladunaft de t]azarq - yTt;i.j

;i";" de teatru' manif-estalie sportrv

;"ll[Ir;,iff :f :li'#-:H:"[il'""*,:r^'"'"",,*,.1,^';:':i:'1"'1"s it,,ati" r irn irrard o"'fi pt' U;;',:Y:"1,:i,:l.'j'11' :,1r",,i:'JJ[;l',]::ffi:l'il11:1";, :: ::ii',,ti Y" -'i., "L', "

i"i masa $ i oraEu I reprezi nti

in egal6 tnhsur6, "*'* *-i'nt'j;J 1'3i:l;

t:,ffT,;;i3'f,':H1['''",,f i,]X,11;i :' ;'i i;; r ",-t ":1,, :':." _ :'h 3,11 ]lJJ,l' li' il, XJ,,

"' "seco r tt I X X- oraqu I "''n

u" ai tn r"r lta v reme":1":,':'*'l'?lJliil'Jli,

ffi"J,IJ;:i::Xi l"* oll"';';;;;; nu era un genocid Distr

gerea unui or.u, nu."#"i"'*"i "l'tigatoritt un genocid' La Hiroshima

la Dresda, j aponez* t'i"'#* "' ;i t:1.'"*'

^t1 ##"ir1f":[,1:"Ia l)resoit' JaPutrt'zrr tr b-"'^-""- fi calificate drept crtme

*-arq*uni. Aceste bombardamente pot

rdzbo i, d ar n u o'"pt gl';;'#

""ili'*t ti'.!",'::',',n: :',::i::':";Zil::'ff\,i):,0^""i))",:i;-;:;;';';,,';-;;;i;' ccitegorii

'cle- v'lor(i :n':?'u'u

cactril genocidutui 'li'1i'

1'1i'ii" 1 -;.-'1;':::,';::t:r!:r,ll,il,i'ilir*caclrul. KettuL'tuLttut" "t- -' :ept clar uc,eosta n.ll

,l.lulunfl,A'rA se piistreze clu'itutecr utr'ri con<

u b a, clott ar e ct tl t cn" r i riri r' ir'^ii, i u urr,i p o t e n y i tl t t c' i ga,s' c' i cl i s t in ge r

iiiirrt, f'rtrte ele retutire a oontenilor ., realitate social6. Idr

D e altfe l, *"r';'; ; ;;J intota "uu

n1 :' ::^ X:". :i Ii' i'l';'Jll

, " o

" "L"f 'Il.j, #lli'o ""Fr: f , ::' :::i" : :, fl " :ii," :::, "1 uu" "

fi ct iv,,, re gr u p at", *""llt' li "

"il

9 i;,

:^i: ^:::, ::,i)l'r ti),'

;;,:,' u:,

ffio};*ffi;lJi,,,,,ii,il','i';'i*.:-,i,::{:::"!:;:.;,!;,Y;'i'",percepe ctt ,e o

""'o""iii"i'"u')u 'u'"n El tt,'ebuie' de m'get\l' sri o rea

intrirttc sd ntt rttttr "'''*i;"ii'i["-'iu o-t

"'u'l'iu'o''o't de u-t distntge'l1P

'75

Attaliza conceptuLui tle gertocid

tthu t ()nleozir ctlunci ceea ce celdlqlt reprezintd in mocl real, penlr"u cd elt,\tr' 1t1'ivi| prin prisma lui Unu. Celdlalt este cu atit ntcti amenin{dtor cut lt t',\t( ntai ctproupe. Din aceostd perspectivit sg po-t Qistinge douittttt.',tit)t'ii cle grupuri: grupul din interiorul stcttului, conceput cct LUt.corp

tlt ,trtr ireductibil lu asimilare: grypul e.rlerior, privit ca barbor sautttll,,rtic. Interior sau exterior, gntpul este un plural adunat printr"-orlllt'tt'tttt-t - oceo.stir dilbren;d vreu slatul sd o erodicheze, ntr indivizii -.t'l r'r1,1'i1111i.tutr sintholi:eLrzd o rezistenlci lo un lsrincipitt trniJiccrtor.

()rupurile amenin(ate

Autorul unui genocid este adesea un alt grup obligat sd se apere de

rlt,,lrrrgole prin constituirea unui stat. Natura grupurilor-victinrd s-a

I r i r r r s l i r n-nat cu ti mpul. Genocidurile h ecutu lui Isveau grupurile-religioas-e^,tllu (lin afara fronti.ig]g--i,lpgu]9]'S_a-U*t:agateJor". Astdzi, majoritateap.',',,"i,liirffi. ffi'ffi.erti.*:9,r.did;ji 9-q.1p. ql [e.g-o..ur"9n..4]'societadiJol

I

grlrrr;rlc. in aceste societati. chiar dacd gi,.rpuiile traiesc inrpreuna gi parti-r il)l la economia ldrii, este menlinutd adesea o anumitd disociere: irtega-

lllrltu pafticiparii la aparatul de stat, cristalizarea memoriei colective in

Irrrrrl unui trecut istoric de conflict, men{inerea diferen{elor religioase gi

r rrltrrrale 132, p.200]. Ramine deci o identitate a grupurilor fondatd pe

rrrrlionalitate, etnie, rasd sau religie. GrupLrlLri dominant ise opun

,.;irrrpurile ostatic". Acestea, clriar dacd sint direct implicate in rela{iilernt iirlc, sint percepute ca strdine, degi trdiesc in lard de mai multe

11t'rrcralii. Ele se afl6 intr-o stare de risc permanent, un risc agravat iugrr,rioadcle de schimbare socialS sau de fragilitate a grupului conducitorrirrc utilizeazd, in acest caz, grLrpLrl. cel mai bine adaptat la aceastd

lrrrrc{ic cle ostatic, ca tap ispdgitor. Genocidurile domestice cele mairlrstructive survin iu cursul luptelor pentrll putere dintre grupurile etnice\iur clr ocazia procesului de autodeterminare pe care^grllpul don'rir-rant ilrt'sirnte ca pe Lln dispre!, o amenin{are cu amputarea. In cele doLrd cazuri,proccsul este arrorsat de regruparea etnicd. Cind se acordS' un statutprrrticular uneia dintre etnii - sau unuia dintre popoare - ori este reven-,licat de aceasta, totLrl func{ioneazd ca un anrbreiaj. Escalada violenfelor

,,cicluri de polarizare" [32, p' 58]' . r

Spre deosebir" de gtupu'1t" etnice- sau na{ionale' grupurile

g"n. *pruuiefuiesc in zJne' periferice' Desprinse *,]u:]":^1:I"..,.u sint considerate irecuperabite' adic6 incapabile sd partlcrpe

dezvoltarea econorri"A, ceea i. "r,. suficient pentru a justifica elir

narea lor. Aceste grupu,i nu sint in secolul XX decit partea rezidualE

unui eveniment extrem de amplu care s-a produs din secolul al XVI-I

;il, ilr secolul al XIX_lea: qocul devastator al culturilor. cind o cult

[ri-'ri"u si o culturd .l??1- " int]]n3sc'"in -T:d l:1:*""1'::::""I#,',;ir;.i ir"rdriiiiirur"u dintre formele societ6tii ei economi

este total6. Astfel ou li.parut majoritatea indienilor din America. La fe

il;;*;;;; auori g"n i io, ii n Ru si'ut iu. .u lo:1':":

l'".'111 j::'ltl"^o t

l:1;,r;r"";,^# ffi ;u*,{ de lin[ qi negri i vi,6tori ei culegatori 152, p. 245

rnnidari itrcene cu pierderea drepturilor civics{s*g*ple_ser9sjdql*..i!eep*i***H:t9:S*,il:PY'1o.1,..91.'rl

Pentru ;fr "fi;;sii protejd'l qi cine'efiE i'l"ll:iX':1;,5 3Lt:;

nurr[ intrebarea urmatiare,".in", in societate, apdri opinia? Cei fa![

#;#;il;;;i,s"tle sint apdrafi; c'ei care. sint conside'il :t]il]c6tre comunitate, in ururu ,nui univers ae <iurig'iiii rnorare, slnt ame.i1

ilit AJ=.bd ;;l ll1*r,rsoare, de expulzare sau o:,9"-l1t"i1 ::Y,:lde ucidere colectivS sint aceleagi pentru toate grupurile gi este evident r

nu se pot distinge grupurile potitice.Ae srlSyrile *!:f:::t:ll;11i?,-uo ,"iigiour". n*Auriunea grupurilor politice era poate necesar6 pent

a ob{ine votul tuturor statelo'r as'piu Con"nfiei' Ea nu poate fi ap6rt

;::*^l^fti^6intr-o perspectivb victiinologic6'

Vulnerabilitatea gruPului

f;: i" i'*r*,,pgt13l d-"fl,:"rsts.ss-',t*::$r--*,,,t!{+$"i1eT.'.:?r1}l}' ::::^1"#;{t ,,".

idul ca ,,te-qt$iy{ reugit[ a unui grup domi-

iT,ii'niira qi/ sau Pittt"lC:"lX accea{fifa

STATUL CRIMINAL' Genocidurile secolului XX

locale antreneazd un conflict general' Se produce ceea ce Kuper n

gan_1 in-y^e-s1t! "S-q*g-.3ylgtt1?.** lffihilill}u m;;ru i; p*a-,., E ; reduce prin' coerbi(ii::'.t, :::l*lu-:t't-r:r);^- ^ ^x-.,i"^-+o.minqre finnli este COn:lffi HrXilffi ;TiilJi;ir;!i;:4#:i::l':irPll1:Tl:"X'ffii*N

d;;il;;ilu;i',iiiilip carui vu!lr1e$i!ip1e e-s1,e' un factor rytiel

6;;;triurie la decizia de gelo-cidl' [15, p' 204]'

76'77

Atta I iza co,xc e p t u I ui d.e g eno c icl

statul cautd sd elirnine grupul cu un minimum de riscuri. victirnaslab6, ea este corrdamnatd s6-qi tr6iasc6 soafta: r1u are mijloacele sdscr vreo iegire. Ea poate cel rnult ca, rezistind, s6 intirzie scadenla,

rru si o suprime. Ucigaqul conduce jocul qi dispune de victinrirn pisica de goarece. Nu este un rdzboi, ci o lriiiuiald. Nu este o

tllicrare a fiarelor, ci ,,devorarea" oii de citre lup. Genocidul este otttll conris[ asupra victirnelor neputincioase de cdtre lagi care nu sint

Irup cr.l atit rnai rnultd plScere cu cit acesta este mai lipsit de apdrare.singura vind a victinrci - si aceastd remarcd este valabilir mai ales

Itentrlt genocidurile din secolul )(X - este aceea cle a fi membru al ttnuigrup considerat in ntod colectiv yino,vct cle cdtre L!! stat care are nevoietfi rlenunye aceo:ttt\...glllp-qhilitate.pentru a"-stiustdil)-iituT ,q"ror,o- urii,ltt'irt urticii:[,' tntiileau,ta iirtiettti Cii;, iAa*rtorui- piorc gari.q{tmente yalg pgntru a afirryq..gulpabiliiat:eia uitti g*tp, nici o ralimtetttorald.nu-i poale justifica uerdictul. Asadar, nu prin gradul de inocenldtl victinrclor se identificd geinoc:idit. Extrenn inocenyd a copiilor asasi-uuli de cdtre mt stat criminal nu-l face pe acesro din urmd mii t,inovcil detrinta de genocid. El era deja vinovat, ucigtnch-le pdrinlii.._G_eryqq_j(J1J.t1ttlistruge indivizii,_..9i gyttpul,.Pentru ucigas, victitni a incerctt sci- ji,e tmicci;(ccu ce o sorte$tc tnorlii este atit.heitt sci'': uparte:pen1a la un gne.

Problema coopedrii victimelor line de aceasti deriva a raliunii.

infa{i de nici un pericol. Solu{ia riscului cer mai mic: se atac6 un

victimele unui genocid cedeazd unei forfe majore, ele nu au capacitateade a rezista for{ei unui aparat de stat gi este indecent, chiar daca faptulpoate - in citeva cazuri precise - s6 fie probat de istoric sau de specia-listul in comportamente umane, s[ vorbeqti de victimr ca de cornplicelepropriului asasin.

3

PARADOXUL MODERNITATII

Prin ce peruersb distorsiune a.raliunii a apirut nes[buinfa? De

progr..ul a fost orientat spre scop.uri ucigaqe? O:]::i*,*t;, i:::::fi] ilili ;l ;; ;i *;riaj u lu i " g'u d i'.'t'" !eJ4! ltari sm..l i

i$so'ls

Unul furnizeaz[ cadrul, cetaialt il aianieazd' Totuqi' mobilurile. peUnul rurnlzeaLd vtrtrt

care genocidul este .a'i'qit sint indiferente in constituirea crirnei' I

absolut, un genocid ut pui"u fi comis fdrd mobil-id"otog,1:; Illl:li'greu sd se perceapl o tti*a O" aceasti amploare fErd un rnobil pasional'

Modernitatea genocidtiltti - dacd se poate'folosi-aceastd 'fbrnrul'

fdrd conrentarii, deoarece chiar ea exprinid cel ntui bine paradoxul'

este constituitd prin;;;;'"" unei ideilo.gii totalizant': d": "t:,.!il1'.'.

i;' ; r," : ;:;;," ; ;' i, I riu,' "" r p'' i' n o ct o a r . .s.u

i To r r.na ln

e i n : 1 : : -.'.:i'

r' o o "Pind in secolul XX, genocidul este utilizat ra[ional ca un instru*:]1:t:

permite zrtingerea unui scop'-$ggel'Snith propune' pentru a convrnge' q

ffi i ;; t ; ;. n oc i cr u r l o r'j"?do:.: -t' f.:*1: T*ilJ'li"l;. il"i::lllil:"ffi ffiid;i; ,e**i ..i_'-ui.el ben"ticiu, putere qi purifica

p6inifid-d6 la acestea. el identificd t'e' t'iuri O" P.::o-tt1'

g:]:?g;$:#r:" *"'ii,,'',,"*t;;;;t iil11i11"'" i"rlt':-'

a crrceritoriir,i;

genoc i du I uti I itar "a,"

lip lout:?'6 -"",:tT:i::i"11': ., t::l:rtT;:li:

ilffi';:';;;;;,-;;;*ii pr"ur"*6: s5 elimine' rari si ucid6' propri

pop., ruti. exceclentarr, ultiila,-9 p: :ll t:l':::,':, :"?f" T:*l'i:T,:" H:i",,L,' t;0, *.""''""i.rt" i'ite' Maj oiitatea genociduri lor anteri oare

lului XX aparlin u"",to' i"i tipuri care lin de cucerirea qi de expl<

7879

it lArtaLiz.a conceptului de genocid

€uklnial[ gi lovesc grr.rpurile din afara teritoriului statului. SirrguraSxr,rcptie de la aceasti legulE este perseculia religioasd. lnsi aeeasta ia,

lltui curind, forma unei judeclri individuale a oamenilor suspectali de

Sfezie sau de conversiune simulatd decit a asasinatelor colective. Chiar in Ilcesle ultirne cazuri, ge.llg-glgul are cascop sd protejeze o credin!6 qi ,,.,,

I

Ba itt secolul XX, sd iiinslorrne societatea, in secolul XX, genocitlnl este ,s

ylttttopolisric sau ideologic - asadar domeiiii'c:"{n;iTtiiLi'diit"inierior sint I[lstruse pentrtt i aiig'i,m"'rnonopolril tmei pttteii"iAii o|;ii;rit, a cletermi.na,itritttn.t'ulti.tLneiideolo!,'.t52;,dp.24"2i1...,.,:.....,'.''

Logica ideii

,.Revolta metaftzicl" de care vorbea Carnus, revoltd a ornuluiittrpotriva condiliilor de existenfd, nevoia de a reface Crea{ia, de a ol'eerea aducindu-i ordine gi justi{ie, este cauza primS a genocidurilorrecolr"rlui XX. Aceast[ revoltd este gi moral6. Dorinla de mintuireprcsupuue necesitatea eliminirii celor irnpuri, pentru cI aceEtia riscl s[-icuntamineze gi pe cei care sirrt sfin(i.

Ideologia este un fenomen recent. Acest termen care apare inlirnpr"rrile moderne irnplicd faptul cd o idee poate deveni obiectul unuitliscurs logic: ,,foafte literar, ea este ceea ce numele sdu o arat6: aceastaeste logica unei idei" 14, p. 216).Ideologia este radical6, adic6 ea urmd-rc;te fiecare lucrare de la rddicin[, iar rdddcina omului este el insugi.(lritica religiei - moartea lui Dumnezeu - a dus la doctrina suprernalieiornului, deci la imperativul categoric al r[sturndrii tuturor cauzelorrurnilirii, aservirii, abandonului, ale disprelului. Statul s-a substituit luiI)umrrezeu gi ornului. El are libertatea si transfonne trecutul, s[ inlocu-iascS adevSrul cu aceeagi ugurin{d cu care inlocuiegte omul.

Id,eologiile nu sint ?n mod obligatoriu totalitare, dar, aga cum amin-tc$te Hannah _Arendt, acestea au in cornun cu totalitarismr-rl trei

1

caracteriJtiCi lp'ecifice: au pretenfia sd expliCe to[ul in rnaterie de istorie,adicd inl[n!uirea evenimentelor, ca qi cum aceasta s-ar supune unei legilbrmulate porrrind de la o idee; ideologiile sint refractare la orice expe-rien{d; in sfirgit, ,,gindirea ideologic[ ordoneaz[ faptele printr-o proce-dur[ absolut logicd care ponle$te de la o prernisd - luatd ca axiomi -,de

STATUL CRIMINAL. Genocidurile secolului XX

aici deducindu-se restul. Altfel sptrs, ea actioneazi ctt o coerenld

existi niciieri in spafiul realitdlii" (4,p.220).. O dat6 cu ideologia, ira{ionalul revine la civilizalia Luminilor

sacraliza Rafiunea qi Progresul. Legitura sociald care definegte

nitatea este restabilitd o datl cu transformarea mitului de citre i

Istoria ideilor este, in consecinfd, doar calea miturilor: ,,Fafa real

este de temut [...]. Poporul are nevoie de mituri, de iluzii, poporul

nevoie sE fie inqelat". (Miguel de Unamuno). Minrl este un uresaj

tuturor oamenilor dincolo de timp. El este permanent' Toate civili

rdspunsul unic Ai definitiv la intrebdrile privind originile. El identificd

fiecare ?ntr-un tot gi unifici poporul intr-un singur corp. Gindi

au miturile lor. El este in acelagi timp memorie 9i profe{ie: el spune

viitorul omului este ingropat in trecutul sdu cel indepirtatra. Mitul

grrosticl utilizase nritul pentru a reaminti contradicliile omului: uml

lumin6; bine gi rlu; animal gi zeu, Insi ea situa prirrcipiile contradi

oamenilor prin regenerarea lor' ,,Pe de o parte, ideologia devine o mi

abstractd, pe de altd pafte - un sistem de minciuni sacte"rs.

intr-un timp qi intr-un spaliu imaginar in care acestea se infr

-,,ldeologia denatureazd mitul li il perverte$te.'Ea este incapabi16.sd

ceapa distanfa dintre spirit qi liter6. umorul qi extravagan{a con{inute

textul mitului. Ideologia ia foarte ?n serios imaginarul pe care-l i

preteazd mitul qi aici, in aceasti incapacitate de a avea umor, ideologia

dovedeqte purtatoare de nroarte. Ideea pe care o transpott[ devine o id,

for[6, obsedantS, triiti ca o conceplie despre lume. Totalizant6,

idee-forfl genereazd propriile certitudini gi func{ioneazl ca o busoll

cbrei, ac este blocat gi arati tot tirnpul nordul. Cum proceda inaintea

dogntatismul religios al c6rui avatar modeflr este, ideologia pred

mintuirea prin eliminarc, triumful binelui prin eradicarea rdului 9i ferici

Amenin(area

Ideea distrugerii unui grup este ira{ional6, in timp ce realizarea sa

pentru a fi eficienti, face apel la logic6. Aceasta este prinra contradic{ie

genocidului. voin{a de a distruge ar fi ralionala dac6, itt ciuda lipsei <

m5sur6 a actutui, cel care ia aceasta hotarire n-are de ales, daca este

80

Anal.iza cortceptului de genocid

{p o stlategie a disperirii in fala unei situalii fErd ieqire. De fapt, inilc clin trecut ca gi in cele din secolul XX, amenin{area - doar

lltt estc imediat5, ci rnai curind absent6. Ypinla de .a distruge este un

t irr plrfi inegale de demen{i qi imposturS: dernent[ a unei obsesiiourc gi imposturl a,u*girlUpiuni.goe-rente care acoperd aitul, prezen-

r.lu fiind auto-g,pff3re. Insd aceastd minciunl este ambiguS: asasinul

Itt ntisiunea sa. Chiar daci el fabricd amenin(area, tot el sfirqegte prih airrge de realitatea acesteia. O dat6 elaborat mitul, criminalul iqi irnagi-

nriiloacele de anulare a ameninfdrii. Acesta reprezintd primul obstacolscopului fixat. Nu conteazl ci scopul poate fi accesibil sau nu, doar

ru amenin!5rii trebuie si fie realizabilS.

I&ologia propLrne statului modern o viziune profand a societ5liiIttl cle un principiu universal * nafiune, rasd sau clasd - care explicd

acestei societ6li gi, de aceea, ii rezolvi problemele. Ideologia iiitlerzi pe indivizi la nivelul activiEtii qi le refuzd dreptul de a gindi.

rclirz[ celuilalt diferen{a proprie: el este vinovat de ceea ce este, o

dllbrcnla insuportabi16. Natura ideii-for{I definegte excluderile 9i rnodu-

hazil intoleranfa. Grupurile sint condamnate sd rfunind intr-un loc, pentru

38 rrcolo sd se nasci, pentru a aparfine unei naliuni, pentrll a adera la olllll credinla, [a o alti dogm6, rnai riu, perrtru a exista. Uqiga$ul definegte

Inconrpatibilitatea gi ordond genocidul, ca gi cum un organisrn gi-ar

tcoreta anticorpi. El distruge pentru cd respinge ceea ce logica ideii sale

ll irnpiedicS sd accepte:,rasismul condamnS omul dinainte de a se nagte gi

distruge din necesitate; na{ionalismul ii suprimi pe cei pe care iieonsider[ inasirnilabili; religia ii extermini pe cei pe care nu-i poate

converti, partidul - pe cei pe care nu-i poate face sd se indoaieyAparent, reluind gramatic a mobilurilor lur$Ib s9.p_9__S.qgngs in ""."

perioada qr9dem6, dgqq qobilqri alg- ggnocidului - {-191 a99st1 este uninstruqrqnt-rafional pentru atingerea unui scop sau"este expresia urrpi

pasiuni - qi se pol opune $oqi t!p^q1i de gego-qi_d - cel6[alt.esle perceput,ca un ob-stacol-sau ca o amenirrqare. Dacd obstacolul este real, crirna iiservegte asasinului: genocidul este in acelagi timp utililar qi.monopolistic-

Astfel, timp de patiilsbt6[e,"ioloni$ii au,,curdtat" continentele pentru a

se instala in locul indigenilor. AoeastS formd de genocid asigr"rrd tranzifiadintre genocidr,rrile trecutului gi secolul XX, ciud aceastd crimd este

aproape intotdeauna ideologicd. De fapt, arneninlarea este principalul

8r

STATUL CRIMINAL. Genocidurile secolului XX

mobil al crimei, fie ci aceasta este sSvirgitd ca si elimine un ricucereasc6 o comoar6, sd terorizeze, sd impun6 o credinli sau o i

- se regdsegte aici clasificarea lui Chalk qi Jonassohn -, iar aceastd

nin{are nu este niciodat[ real6, pentru cd at{orul unr.ri genocid nu

supus ttici unui risc pi pentru.cd victima sfeiiJtrii?frhrare. insd dE

dite tiilta ca o realitate, cu atii rnai obsedanta cll cit este fictivd. Di

fugd de conqtiin{a defectelor sale, erorilor gi sldbiciunilor. ,,O.religien.scut, evanghelia sa este legenda trd'rii" (Mands Sperber)16. Acei

fului gi urii, componente ale excluderii, li se adaug[ o componentd

minantS: frica. Cu cit grupr"rl se afld mai aproape, cu cit este rnai slab;

atit convingerea unei amerrin!6ri spore$te. Asasinul se crede victimacomplot. Cel6lalt se afl5 in el, igi ascunde forla sub masca sl6biciLrnii

este insi rnereu agresorul. Convingerea de a fi trddat pennite grupului

legendi a devenit, dupd instalarea regimurilor totalitare, Llll

politic corrsiderabil mai arnplu decit insdgi tr[darea.Dac[ grupul !int[ nu este, evident, in m5sur6 sd distrug[ statul

for{6, ameninfarea este decalatd: acest grup amenin{6 sufletul, lltl l'lu

corpul statului. in aceastd concep{ie polilist[ a istoriei, ce16lalt

Celdlalt. Teoria complotului, explicS L6on Poliakov, este laitmotivulgandelor totalitare. Aceasta cimer{tifrzd unirea impotriva unui d

desemnat ca fiind responsabil de tot rlul gi funtizeazd cauza primd

nenorocirilor gi a catastrofelorrTjenomenul lapului ispdgitor este

tuturor culturilor qi religiilor: asasinul il alege pe cel mai apropiat de

istorie; este cel pe care atilia demagogi l-au numit ca responsabil de

rocirea poporului. O datd cu aparilia ideologiilor perpetuate sub forma rroi

mesianislne, persecutatul devine persecutor. Valorile qi codurile silt i

sate incepind cu Revolu{ia francez}; semnele dreapta-stinga - rectitr"rdinea

sinistrr"rl; trimiterea Ia viitor gi nu la trecut. Luminile elibereazd omul

supersti{ii. Filosoful intrd in istorie qi il inva{6 pe rnonarh. El devine profet

injecteazl corpului social ceftitudini. Kant descoper6 in fondul naturit u

o posibilitate nebdnuitd de progres moral; el concepe evolu(ia gmanitdlii

fiind determinati de legile naturii umane gi de necesitilile societ6{ii,

Kant nu depiqegte antagonismul fundamental a ceea ce el definegte ca ,,soci

bilitate nesociabil6". Hegel anunfi venirea unei noi ere in care Universul

va deschide omului pentru a-i dezvdlui bog[{iile sale. Entuziasmat de

Revolufie, tinirul Hegel se revendicd de la Rousseau.

82 83

yi lucrurile se inverseazr: libertatea devine sclavie, ernancipareal'itlclitatea-alienare. ,,weltgeist se incanreazd in despot, iar congti-

lptulrrlll irrtro polifie i,farn[ gi atotputernici" (Mands iper-be9,8. ceillt rt'ltrirt pi dezvoltat ideile acestor filosofi fir[ sd ezitein ale defonna,

A rta I iza c o n.c e p tu lui cle g e no c itl

*l se schimbd o datd ou epoca. in acel moment, statul devine

t'llrrrit la construirea ,,Lrneia dintre aberaliile cele mai monstruoase aleri unan", ,,ideea cd lumea existind este atit de mult alteratd incit este

itr s[ fie irnbundtdfita si cd, chiar si pentru aceasta,lumina care ii vrivn lcluce plenitudinea perfec{iunii gi eliberarea ultirnd,,Ie.

urale: ea nu-gi schimbd natura, fiind un invariant.Utopia Raliunii realizeaz5 o ,,pseudomorfozd,,, i,locuirea uneivechi prin alta: aceasta schirnbd numele de Dumnezeu dar conti-

sd-l invoce; reduce barbaria inlocuind-o cu progresul care o reintro-

It'rrlional care irnpinge adevdrul in lumea de dincolo. omul devine incaz locul unic al jocului certitudinilor. Redefinit ca md.surd a

tllttrrnr lucrurilor, el este investit cu o putere rezervatd" altll datd.zeilor saulul l)umnezeu. $,a1iunea va da nagteri rno. idei care igi dezvdluie efec-ttle nocive: ideea de naliune gi cea de egalitate. Aceste idei vor deveniculirrd totalizante, distructive, c[ci nu sint negociabile. in consecinfi;linliunea se supune acestor utopii gi elirnini rnaterialul iralional pe carevoise s6-l distrug[ sub forma unei substanle gi rnai expiozive tocmaip$ntru c[ se afld sub presiune. Unde se afl[ gregeala? care era clirnen-Biunea uitat[? Logica ultimului orn se afl6 in uitarea celuilalt, o uitarelirtald pentru c5 nu existd decit o alternativd: sau fiecare este in acelaqilimp celdlalt gi un oarecare; sau U,ul se afl[ i,rpotriva celuilalt.

Puterea nu-qi schirnbi natura gi, inaintea apariliei totalitarismului,

J;ilosofia Luminilor a irrspirat Decrara{ia Drepturilor omului gi alelelrrului, insd ea a substituit Rafiunea credin]ei gi a abolit acea parte

se regdsesc in miturile revolufionare aceste procese de recuren!6. a istorieipi de invarian{d :a mecanismelor sale. proiectul revolu(iollar este funda-mental etic. insd acest fond rnoral pregdtea ,,revenirea aceluiagi,,. Ridi-cindu-se impotriva nedreptd{ii 9i inegalitdlii, acest proiect funcliona in,,nostalgia unei totalitrfi perfecte pe care nimeni nu venea s6 o tulbure giin oare egalitatea generalizati ar fi garanlia fericirii totale,,.20 Revolu-lionerul exploata dezordinea, insd cerea ca aceasta s6 inceteze dupdinqtrthlarea noii puteri. El uita faptul cd puterea are caracteristicile sale

STATUL CRIMINAL. Genocidurile secolului XX

duce. Este vorba de acel paradox al modernitalii pe care Horkher

Adorno au incercat s6-l in(eleage2'. Ideea centrala a,,dialecticii nel

expus6 de cei doi filosofi ai $colii de la Frankfurt, este c6 ,'un

abstract, neutru moral in ceea ce priveqte gtiin{ele [poate^] aj

paralizeze sau si distrugS ornul occidLntal" (George Steiner)2?'

Dialectica poate sd legitimeze orice, chiar opusul siu' Rali

tregeliana ,,in{elege totul qi in final iart6 orice lucru pentru c6 ea iqt

loJul qi funcfia in Tot qi pentru cd totalitatea se afl[ dincolo de Bi

Rlu, ie adevdr gi de falsitate. Am putoa chiar justifica, logic la fe

bine ca gi istoric, o definilie a Ra(iunii in termeni care sd includd

Inchizitia, munca la care sint obliga(i copiii, lagSrele de cotrcent

au,rur"l"'de gazarc'i preparativele .,cleare" (Herbeft Marcuse)2 '

De ce umanitatea se cufundd mereu intr-o nou6 formd de

Autodistrugerea Ra{iunii este o aporie sau am putea schimba

acestei conlradiclii aparent insurmontabile ciutind cauza acestei

siuni a Ra{iunii c[tre mit in Rafiunea ins[$i, paralizatl de teama pe

inspira adevarul? Lurninile igi propusesera eliberarea oamenilor de

gi de team6, prin distrugerea miturilor. De fapt, Ra{iur-rea. care s-a

voltat la adbpostul mitului, ,,trdieqte o teroare miticl in privin{a nii

Ea iqi descopera prezen{a nu numai in conceptele qi ctrvintele r6rul

obscure, cuni crede lingvistica semantic6, ci i, orice revendicare um

care nu se situeazi in cidrul teleologic de autoconseryare"24. Raliupea

ajunge s6 se des[virgeasca. $tiinta trebuia s[ demonstreze superiorital

o*uLi, ins6 ea se dovedeqte capabil6 sd distrug[ natura pe care omul voia

parodie a fericirii in momentul in care o aprobi, qi nu procur6.fericirt

iecit acolo unde o interzice. Bdtrinul obscurantism al dogmei religioase

fost inlocuit de cel qi rnai constringator al adevarului 9tiin1ific 9i rali

o protejeze, dar gi omul pe care aceasta qtiin!6 trebuia s6-l transforme' Di

ge."u *iturilor prin Ra{iune demonstreaza inutilitatea'sacrifi cii lor, deoi

in temptele Rafiunii triumfrtoare se rcinstituie sacrificiul'

Este aici o contradictie irezolvabil6: ordinea transformd fericirea

Adevarurile pozitive pe care le exprimd legile qtiinfifice au ingr6

viitorut. in aceasta parte de irafional care con{ine o intreagi ideologie

in spafiul imaginar pe care aceasta il desehide - un spa{iu in care

ests retuata i'ir-un viitor radios - se dezvolta obsesia prin care dil

dogmei subordoneazd des[virqirea Ideii distrugerii celuilalt.

84

4

INTENTIA

In defini1ia |ui Lemkin, rqlg[fig*g"Ste".-o",9.-o.11lpg.l"l9.gg-.11g_9pga1e ai . Conven{i a su b I i n iazE acest fapt in 31ti golyj"ll;,"c_oqis iu gqtenqia

$ n distruge j1-1914titate sau in parre".{eiiiir"*pfgp"qgr il,Cirtifi} r"lf,trcrrba Leo Kuper. Un guvern acuzat db*geii&ia"flolie foarte uqor sd

r)q

f,lpingd intenlia. Proba de intenlie este cu atit mai dificil de stabilit cullt legiuitorul a addugat un nou element de specificitate a crimei: trebuie!l vrei si distrugi grupul aga cum e el, ceea ce, se nelinigtegte Leo Kuper, ,llmpiedica includerea bombardamentelor distrugdtoare din cer de-alEoilea R[zboi Mondial in cadrul genocidurilor [34, p. l4]. pe de altdp$rte, intenlia nu este dorin{6, iar voinfa d9 a dlgtrqge un grup se exprimEprirr trece.rea la act. Dezbaterea care-i opune pe teoreticienii crimei degerrocid este deschisi asupra acestor puncte particulare: ea se sprijin6 penecesitatea gi pe natura inten{iei.' S-ar putea crede cd este suficient s6 dovedeqti intenfia pentru artabili ci a fost genocid gi sd afinni cE doar o distrugere planificatd - un,,plan concertat", cum ar spune Lemkin - poate fi calificati drept geno-cid. Prin aceast6 afirma{ie se presupune ci la un moment dat conducd-torul sau conducdtorii de stat au hotdrit sE suprime un grup uman gi s6interzicd rnembrilor sdi daci nu si trdiasci, cel pufin si existe ca membriai acestui grup; se presupune, aqadar, ci un cerc restrins de conducitoris-a reunit in acest scop gi cd un prag, pragul genocidurilor, a fost trecutintre ceea ce se spune sau ceea ce se sperd si se faci gi ceea ce se face in

real. Acest prag genocidar ar marca, de asemenea, momentul

85

STATUL CRIMINAL. Genocidurile secolului XX

revenirii logicii intr-un proces condus pind atunci de irafional: pe

sbvirgi crima in cele mai bune condilii, ucigagul se fodeprinderile sale gi de mijloacele tehnice de care dispune. Or, este

dacl nu imposibil, sd afli acest moment. Istoricul care, in absenfa trilului, indeplineqte funclia de judecdtor de'instrttclie, nu poate sd in

un stat suspect de genocid prin declarafii fEcute in afticole sz

discursuri. Un proces pentru genocid n-ar putea. sa fi9 un

inteirtie", decit dacd aceastd inten{ie ar fi exprirnatd de oameni

puterea de decizie - adicb de trecere la act - sau de propagandigti fa

care au rol de stimulare. Aceast{ afirmare a unei voinle de distru

depigeqte efectele qi, cel rnai adesea" fltr;dijte"iiiq4li -{e efecte. Ea nu

valoare de probd gi trebuie sd ne ferim s6 o utilizSrn astfel. E}*dezvd

totugi o atmosferd criminal[, identificd o ameninlare 9i cere o intetpretare'

nu in sensul unei linearitSli teleologice. Mai mult, se constituie intr-o

pentru ci fhrd aceastd afinnafie 9i 1br6 reaclia pe care ea ar trebui

provoace intr-o societate ,,sdtldtoasd" - adicd avind conservate foftt

imunitare -, secvenlele ulterioare s-ar produce rnai pulin u;or.

De fapt, acest moment in care se manifestd intenlia de fl5gggreprezinta o r6scruce unde se intilnesc doilE"66i:-una'iirvi"/i6ila, prod

de o idee-for{d, alta aparentS, jalonati de etapele instalSrii unei pu

totalitare. Sistemele totalitare intre(in o ambiguitate: ele i9i afirmd

de a rupe legdturile cu trecutul liberal in numele moralei 9i al Bipelui,

aceast[ voin![ de bine determina transformarea in Riu absolut. Ele {indiscurs dublu, cel al rnisticii gi cel al tehnicii, al planificlrii 9i al $tipi2s. O datS cu progreqq.l ,tphnologic ai cu radicalizatea ideol.ogiilor

fost create simultan mrjloacele^li dorinla de a distruge grupuriJ-9^;1.p1a

bxeculia Lurui genocid s-a extins asupra unui lr.rng lan! de servicii i11

responsabilitetile sint diluate, iar intenlia este greu de separat de

zare. Anchetatorul care merge pe firul actelor pin[ la dorinla nu poate

izoleze momentul trecerii la actul pe care trebuie s6-9i fon

incriminarea

*- l"srael Charny impinge mai departe argllmentarea. Exigerr{a prr

de intenlie,'lspune tlli este o dezbatere fals6 asupra violen{ei structu

care, prin diverse mecatrisme, poate sd distrugd viefi cu sau {Iri u

program dinainte pregdtit. in lumea modern6, condus[ de forle anonint

qi amorfe, dezbaterea despre iptenliolalitate este anacronic[. Vio

86 87

Analizct cortceptul ui de ge ttoc icl

crccazi o atrnosferd criminal5 care determini ca principiul | ,

leri masive si fie atit de normal incit indivizii care practic6 j fvhrlorrlrl nu se gindesc la acteie lor qi nu reflecteazd la intenlie: i ,

LH nu oonstd in dificultatea de a dernonstra ce semnifici, psiho-r

Ycrhind, intentionalitatea, ci mai curind in lipsa de atenlie acordatdpl()ccse de distrugere care, degi ample, sint atit de sisternatice gi

pi, in consecin{[, par atit de normale incit majoritatea indi-urrrrilrili la un rnoment oarecare al procesului de distrugere nu

nrrvoiar de a-gi moraliza hotdrirea sau chiar de a reflecta asllpraIrrlelor actelor lor" [52, p. XIV]. Mai rnult decit sd cdutdm sd

rr rnomentul in care hotdrirea este luat[ la distanld de un grup

enle irnportant sd in{elegem structurile gi sistemele pentru a deter- ,

cc tip de violell-e_ structurale, ce sistgme, ce organizare socialS faci-gcnocidul. De aici dublul postulat afirmat deSbarny,.cu cit o-

1tc este"mai*pur,tin .accesibil6 violen{ei, cu atit riscul ggrroqidului

trrrri scizut. Afirmafia se afl[ labaza clasificirii lui Horowitz: cu cit,,rii sint rnai pufin depdqi{i de forle anonirne, cu^"atit ei risci mai

n sh lje irnplicali in calitate de autori ai unui genocid.Se poate, oare, ca in tirnpr.rrile Inoderne sI te lipseqti de proba

rlici pentru a afinna genocidul? Pentru TqJv*BqrtA.3leqenlyl cel

hlt inrportant este rela{ia dintre gj.yilirrtfiqi""gp*ocit"."'Barta' ieiagenrplul clasis al ,ocupa[iej. coloniale..a, Australigi. Q..p-aJ!u1e ca

$Ustralia, explicb el, glte f91dat5 pe ge_nocid: o lard a fost cucerit6 de un

popor care a deposedat un alt popor gi l-a distrus fErd s6 existe intenlia

lrritiata a guverndrii. Cind refacem inldu{uirea catzald a acestui gettocid,

ll gtrsim originea iu transformdrile econorniei engleze. Marea Britanie,crrrrstrinsd s6-gi deplaseze zona de creqtere a animalelor gi s5 elimineoxocsul de populafie, gi-a transportat colonizatorii, in majoritate crimi-Itnli. in Australia. Acolo se va manifesta o dubl6 incornpatibilitate.Sisternul aborigen .il'i,; iiitr,egiiiie irigompalibil qi cu colonizatoriierrglezi, la fel curn era gi sistemul de colonizare pentru aborigeni; creg-

tcrea oilor era incompatibil[ cu folosirea pimintului de citre aborigeni.

Coexisten{a era imposibild. Aborigenii n-aveau altS op{iune decit sd re-

ziste, iar colonizatorii nu aveau altd cale decit sE indepirteze ameninlarea

aborigend [52, pp. 237-251]. De aici distinc{ia intre un stat genocidar irt

care proiectul este deliberat qi o societate genocidar[ care nu are nici un

-ntulri I

STATUL CRIMINAL. Genocidurile secolului XX

proiect, dar in care lupta pentru via!6 are aceleaqi consecinle. Este

de cercetat argumentul qi de demonstrat cd dacl intr-o societate

cidari aparatul birocratic poate sI protejeze oficial un popor coloniacesta din urmd nu rimine mai pufin supus presiunilor neincetate

produc acelaqi rezultat ca un proiect criminal deliberat qi c5, de fapt,

ipocrizia gi cinismul disting un stat genocidar de o societate genocid

Un stat cum este statul national-socialist era convins ci are de

aceeagi problemi ca imperiile coloniale: sd elimine un exces de popu

transferindu-l pe terenurile colonizate, iar diferenta intre cele

sisteme politice consta in cinismul cu care acest stat accept6

politicii sale aplicate popula{iilor slave din Est. Este aceeaqi de

despre structurile criminale ale statului care ii opune - se va vedea

leglturi cu genocidul evreilor - pe inten{ionaligti qi pe funcfionaliEste inci qi mai convenabil sd pistrezi clasificirile 9i tipologiileincheie discursul. Mai curind decit sI distingi doud grupuri de

ciduri, dupl cine le-a comis - statul sau societatea genocidard - este

ferabil, intr-o analiz[ punctuald a fiecdrei situalii genocidare, sd afli

trebui si se includd in conceptul de genocid toate cazurile de

colectivd a unui grup gi sd se distipgd dintre aceste genociduri un tigrav,,in particular, genocidul intenlional. Eric Markusett, care in

88

aparti nS i nten[ional u I u i gi.cit structural u I u i.

in privinla intenliei, specialiqtii in genocid sint impar{ifi'posibilitate de compromis. Chalk qiJ_olqt*hn afirmd cd,.d-aei*un"

.qmql este aproap,g*in totalitate elirninat frrd c4 pimel! s[ fi avut act-:

aceasta constituie un genocid, cel. pufin pentru motivul ,ci oameni

ieifectivi nu se pot autoapdra [, t.l, p. Xll]. Charny sugereazd c[ a

intenfie, acesta nu este un genocid. Ei recunosc ci aceast[ probl,natura sa, este adeiea greu de stabilit. Documentele lipsesc, iar cele

existd nu sint intotdeauna fiabile: exist6 probe in legdtur[ cu genocid

care n-au avut loc, dar gi genociduri care au avut loc 9i care n-au f'

raportate 152, p. l6l. in lipsa probelor tangibile, existi morfi

care scapi scalpelului istoricului. pentru c[ el nu este in misur6 s6

vorbeascd despre acest lucru.Charny se ridici ferm impotriva acestei reduceri a conceptului

genocid-Pentru el, definilia acestei crime este o problemd simpld de bu

simf: dac[ un numdr mare de oameni sint sortili morlii de cdtre al{ii

Analizct cottceptului de genocitl

loelnpi concept genocidul gi ,,omnicidul" - o crimi care a avut loc qi oirr[are, amenin]area nucleard -, merge mai departe, devenind chiariv: ,.Cind Terra va deveni o morg6 neincipdtoare pentru milioane dei, va fi prea tirziu pentru a ne reaminti stupiditatea speciarigtiror in

re id care s-au certat in privinfa limitarii definiliei Ia intenfia pur6 de anrge Lln grup lintd specific in totalitatea sa sau aproape in totalitate gir rrbandoneazd toate celelalte cazuri de moarte colectivd intr-o alt6

rrie" [1. t. II, p. XXIV]. Aceasti acuzalie ar putea sd se justificer rrecesitatea de a preveni genocidul, insItlarkusen speculeazd invirr[a impactului mediatic al cuvi't,lui ,,genoCidt;.'baca urmlrimonarnentul sdu, ldrgind conceptul gi incluzind toate mortile colective,

ftlttlarnndm la uitare victimele represiunilor individuale.Cttnt aici sint nevoit sd aleg, menlionez cd*WWSiAil nu e;tg.altcettct

dedt o categorie crininald, 1ma din, fg1ry-e_te- "*tiiras...ale*imeL^qsntrat,.ll,,kmitdlii, cd nu toate masacrele colective sint crinte contrcr tnrunitdyii si cci

fllt iltseantnii sd ofensezi rnemoria victinrclor unei morli in masci dacci leItrluzj ?ntr-o altd categorie criminald decit aceea de genocid, in cazul ingcil'c ntt poate fi adusd o probd rezonabild de intenlionalitate. Intenlia estefrltti usor de probat decit momentul trecerii la act. ExantenuJ structurilorgantrcidare si al condiyiilor de execu{ie a asasinatului, similitudineatehnicilor obsertatd in locuri dferite, contirutitatea ?n timp permit afirmareac'cu'aclerului inexorabil al mtui plan de exterminare, ldrd a fi necesar sd secreeze proba scrisd a existenlei acestui plan. in ciuda ambiguitdlilor sale,'grrqcifl11[se distinge de oke crime colective prin intenlla de.o distry,tge Unllt'ttp tuluiltt, de a-1. distruge in iilregirne.u6""r ,

Atunci cind conducitorii unei [6ri constati cd propriii ror ceti{eninmenin!5 existenfa uniii grup uman, ei au puterea de a pune capit acesteiilegalitali. Dacd nu fac acest lucru. ei devin complici la crinrd, rnai rnult,cu cit igi afinnd intenfia de a-i ldsa sr sdvirgeasc[ aceasti crimd, cu atitmai pufin igi pdstreazd controlul real al puterii. Intenfia de a l6sa totul lavoia intimpldrii inseamnr pentru un stat intenfia de a ldsa ca totul sd seintimple. orice speculalie la acest nivel de responsabilitate in privinfaintenfiei gi a func{iei, adicl in privin{a non-premeditlrii, inseamnd de fapts6-i recomanzi asasinului ipocrizia, prin camuflarea actului sdu, iar nucinismul.

89