Vulnerabilitati Interne Ale Economiei Nationale Pe Baza Tabloului General Final

  • View
    222

  • Download
    3

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Proiect

Text of Vulnerabilitati Interne Ale Economiei Nationale Pe Baza Tabloului General Final

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFacultatea de economie teoretica si aplicata

VULNERABILITATI INTERNE ALE ECONOMIEI NATIONALE PE BAZA TABLOULUI GENERAL, INCEPAND CU 1990 SI PANA IN PREZENT

Seria B, Grupa 1414: Molaomer BiancaMuscalu EduardNae Tamara

1. TRECEREA DE LA ECONOMIA CENTRALIZATA LA ECONOMIA DE PIATA

Trasaturile economiei romanesti in mai bine de patru decenii de guvernare comunista au fost dominatia proprietatii socialiste, de stat si cooperatiste, monopolul statului in toate ramurile economiei nationale si ele si-au pus amprenta asupra functionarii intregului sistem economic din tara noastra, asupra rezultatelor, a eficientei activitatilor economice, atat la nivel microeconomic cat si la nivel macroeconomic.Fundamentarea teoretica a trasaturilor si comportamentelor structurale ale sistemului economiei de piata isi are originea in filosofia liberalismului economic si a proprietatii private sintetizate in principiul elaborat de Adam Smith: 'Laissez faire, laissez passer, tout va de lui memeIn Romania statul trebuie sa asigure: comertul liber, protectia concurentei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificarii factorilor de productie, protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara, valutara, stimularea cercetarii stiintifice, utilizarea resurselor naturale in concordanta cu interesul national, ocrotirea mediului, mentinerea echilibrului ecologic, asigurarea de conditii pentru cresterea calitatii vietii.Proprietatea privata este garantata si ocrotita de lege. Nimeni nu poate fi expropriat decat in interes public, cu dreapta si prealabila despagubire al carui cuantum se stabileste de comun acord cu proprietarul, sau in justitie.Piata este un factor obiectiv, ea ramane in orice sistem criteriul suprem de reglare a proceselor economice, fie pe cai spontane, fie prin dirijism sau alte metode de reglare, specific economiei de piata. Avand in vedere pozitia fata de economia de piata si, mai ales, fata de interventionismul statal si reglarea protectiei sociale, economistii sunt grupati in mai multe curente teoretice: liberal, neoliberal, monetarist, keynesist, neokeynesist, marxist, noi economisti ai ofertei, precum si intr-o mare diversitate de scoli cu nuante proprii.Obiectivul principal al perioadei de tranzitie la economia de piata in tara noastra il reprezinta constituirea statului social de drept. Acest obiectiv presupune a situa economia sociala de piata in centrul conceptiei de reforma. Statul social de drept nu este o negare totala a statului socialist, ci o continuare a acestuia pe plan social; tranzitia, conform conceptiei unor partide politice din tara noastra, are ca obiectiv crearea unei economii mixte. Distrugerea averii publice, a bunurilor materiale create de statul socialist si reducerea protectiei sociale au indepartat tara de statul social de drept.Statul social de drept preia sistemul de protectie sociala de la statul socialist si-l integreaza in cadrul sau, in noul sistem social-economic, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetateanului libera dezvoltare, pluralismul politic reprezinta valori supreme, garantate prin Constitutie.In Romania incepand cu anul 1990 s-a trecut la dezvoltarea sectorului privat,in paralel cu incercarea de restructurare si privatizare a intreprinderilor de stat.In anii 1990-1991 s-au adoptat unele masuri de restructurare si retehnologizare,insa s-a reusit numai transformarea lor in regii autonome sau companii comerciale.Concomitent , s-a urmarit descentralizarea economica,privatizarea si incurajarea investitiilor straine.Investitiile directe straine pot sa joace un rol crucial in restructurarea si refacerea economica romaneasca pe o crestere sustinuta. Ele sunt definite ca proprietatea directa sau indirecta a unei entitati straine de a detine cel putin 10% din actiunile cu drept de vot ale unei intreprinderi. O investitie directa straina poate insemna o achizitie, o fuziune,o noua fabrica, extinderea fabricii sau o absorbire. Aceasta definitie este considerata cea mai buna, asa ca va fi folosita cand vom discuta investitiile directe straine. Sunt si alte beneficii pe care o investitie straina le-ar putea aduce, ca de exemplu:- sporireacare reprezinta realizarea cantitatii necesare tuturor pietelor potentiale straine sau interne-crearea de noi locuri de munca;-accesul la noi piete

Din 2001, evolutia dezvoltarii economico-sociale romanesti a dus la recunoasterea statutului de economie de piata functionala.In prezent economia Romaniei evolueaza spre liberalizare in care actiuniile agentiilor economici sunt reglate prin intermediul pietei cu respectarea cadrului legislativ creeat in acest sens.

2. EVOLUTIA PIBPIB-ul ca indicator de rezultate macroeconomice,exprima valoarea bruta a productie finale realizata in decursul perioadei de calcul de catre agentii economici care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii.Referitor la productia finala se iau in vedere bunurile si serviciile realizate in decursul perioadei de calcul si care nu mai sunt folosite pentru producerea altor bunuri.Bunurile finale, retinute in calcului PIB, sunt destinate a intra direct in consum, fiind vandute consumatorilor finali.PIB-ul nu masoara bunastarea unei natiuni ci numai valoarea adaugata produsa anual intr-o economie.I. Prima etapa a economiei romanesti: Anii de scadere (1990 1992)In1990a fost un an in care PIB-ul a scazut, in termeni reali cu 5,6% fata din 1989. PIB-ul pe cap de locuitor in 1990 a avut o valoare de 37 mii lei/locuitor.La acel moment ponderea industriei in formarea PIB a fost in valoare de 40,5%. Agricultura ocupa locul doi dupa industrie in procesul formarii PIB, detinand o valoare de 21,8%. Transporturile si comunicatiile se aflau pe urmatoarele locuri, in scadere fata de anul anterior. Consumul populatiei si al administratiilor publice a crescut in acel an pana la 65% din PIB.In1991,PIB-ul a fost de 2,2 trilioane lei vechi (28,9 mld. dolari) o noua scadere. Majoritatea sectoarelor a inregistrat descresteri. Astfel, in sectorul industriei se observa o scadere fata de anii anteriori, la 37,9%. De asemenea constructiile inregistreaza o valoare de 4,4%, cea mai mica din anii 90. Sectorul agriculturii completeaza structura PIB cu un procent de 18,9, de asemenea in scadere. II. A doua etapa: Anii de stagnare sau crestere usoara (1993 1999)Per ansamblu, economia romaneasca a crescut in aceasta perioada de la un PIB de 6 trilioane lei vechi (19,6 mld. dolari) in 1993, la 545 trilioane lei vechi (35,6 mld dolari). Din nou, devalorizarea leului poate deruta atunci cand sunt comparate sumele in lei, cresterea in dolari pe parcursul perioadei de sapte ani fiind insa de 16 mld. dolari. De remarcat faptul ca la mijlocul perioadei (anii 1995 1997) PIB-ul Romaniei practic a stagnat in jurul valorii de 35 mld. dolari.In1998,PIB-ul Romaniei a fost de 338 trilioane lei (38,1 mld. dolari), ramura destinata serviciilor avand un important rol. Sectorul constructiilor a cunoscut o perioada de regres, contributia la formarea produsului intern brut fiind de 5,2%. O scadere la formarea PIB s-a simtit si in sectorul destinat agriculturii, avand o valoare de 16%, cu pana la 2% mai mica fata de anul anterior.III. A treia etapa: Anii de crestere sau formarea bulei economice (2000 2008)In perioada 2000 2008 PIB-ul Romaniei a urcat de la 80,3 miliarde lei noi (40,2 miliarde euro), la 503,9 miliarde lei noi (136,8 miliarde euro).Produsul intern brut creat in anul2000a atins valoarea nominala de 796 533,7 miliarde lei si a fost, in termeni reali, cu 1,6 la suta mai mare dect in anul precedent; in conditiile in care populatia tarii a continuat s scada.Potrivit BNR, inanul 2003economia romneasca a continuat tendintele favorabile din anii anteriori in privinta cresterii economice, dezinflatiei, controlului deficitului bugetar si reducerii somajului.2006a fost saselea an consecutiv de expansiune economica, Produsul Intern Brut crescand cu 7,7%, pana la 34,2 mld. lei noi (97,1 mil. euro).La cresterea PIB in 2006 contributia principala au avut-o serviciile, cu aproximativ 47%, fiind urmate in ordine, de industrie cu o pondere la cresterea PIB de peste 22%, si constructii cu aproximativ 16%.Anul 2008a fost ultimul in care PIB-ul Romaniei a crescut, avansul fiind de 7,1%, pana la 503,9 mld. lei noi (136,8 mld. euro). Cresterea economica, desi limitata drastic in ultimul trimestru, a fost cu 1,1 puncte procentuale mai mare decat in 2007, fiind sustinuta de marirea volumului de activitate si, prin urmare, a valorii adaugate brute din agricultura, silvicultura si piscicultura (+21,4%) si constructii (+26,1%), a caror contributie la formarea PIB a fost de 17%.IV. A patra etapa: Anii de recesiune (2009 prezent)In 2009Produsul Intern Brut a fost de 491,2 mld. lei noi (115,9 mld. euro), in scadere cu 7,1% fata de 2008. Multi au considerat ca in acest an au fost corectate excesele din anii trecuti, in care se inregistrase o crestere sustinuta a economiei. Scaderea a fost determinata de reducerea volumului valorii adaugate brute din toate sectoarele de activitate, cele mai afectate segmente fiind comertul, repararea automobilelor si articolelor casnice, hoteluri si restaurante, transporturi si telecomunicatii si constructii, a caror contributie la formarea PIB-ului a fost de 31,1%.In anul 2010 PIB-ul a inregistrat o usoara crestere,tendinta care se va manifesta si pentru anii urmatori,inclusiv anul 2014.

Evoluia anual a PIB-ului Romniei

AnulVolum ( mld. Euro)Variatia (%)

199035,7-5,6

199125,1-12,9

199215,1-8,7

199322,61,5

199425,33,9

199527,47,1

199628,23,9

199731,3-6

199837,4-4,8

199933,5-1,1

200040,32,9

200144,95,5

200248,55

200352,65,2

200460,88,5

200579,34,1

200697,