VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢULUI ALBA

Prof. MIHINDA MIHAELAŞcoala Gimnazială “Mihail Kogălniceanu” Sebeş

ABSTARCT: Tourism potential of Alba County. Alba County is a tourist area of greatinterest to the traveler found out in searching for a past ancient testimony, expressed bynumerous historic monuments, of the architecture and art, through a variety of naturalreservations in single country, even in world, by special landscapes the Apuseni Mountains,Sebeş Mountains, but of lush lowlands Mureş Târnave and Ampoi.

Keywords: tourist potential, capacity of the accommodation, arrivals hall.

1. Cadrul natural al judeţului Alba

Judeţul Alba este situat în parteacentral-vestică a României, ocupă 2,6 % dinîntinderea ţării, are o populaţie de 342 376locuitori (2011) şi se învecinează cu judeţeleCluj, Bihor, Arad, Hunedoara, Vâlcea, Sibiu,Mureş. Relieful acestui judeţ cuprinde (fig. 1,2): – treapta montană formată din Munţii

Apuseni în nord-vest (Munţii Trascău,Munţii Bihor, Muntele Mare, MunţiiMetaliferi), Munţii Şureanu şi Cindrel însud;

– depresiunile intramontane împânzescMunţii Apuseni: Depresiunea Zlatna,Abrud, Câmpeni, Lupşa;

– dealuri piemontane ale Sebeşului şi ale

Trascăului, Podişul Târnavelor, PodişulSecaşelor, Dealul Bilag formează treaptadealurilor şi podişurilor, ultimele situateîn estul judeţului;

– depresiunile centrale includ CuloarulMureşului ce separă Munţii Apuseni dePodişul Transilvaniei, DepresiuneaSebeş-Alba Iulia, Depresiunea Teiuş,Culoarul Orăştiei.Reţeaua hidrografică este reprezentată de

Mureş, colectorul apelor de pe teritoriuljudeţului, cu afluenţii: Arieş, Ampoi,Geoagiu, Galda, Cricău pe malul drept, iarpe malul stâng: Târnavele, Sebeşul, Pianul,Cugirul etc. Ca tipuri de lacuri se întâlnesclacuri glaciare (Iezerul Şureanu), lacuricarstice (Iezerul Ighiel), lacuri de acumulare(Oaşa, Tău).

Fig. 1. Poziţia geografică a judeţului Alba în cadrul ţării (stânga), limitele şi reliefuljudeţului, vedere satelitară (dreapta) ( sursa: http://ro.wikipedia.org)

119Valorificarea potenţialului turistic al judeţului Alba

2. Turismul judeţului Alba

Turismul este considerat unul dintre celemai complexe fenomene ale epociicontemporane, cu implicaţii profunde,denatură social-economică şi asupra cadruluinatural [Cianga, N., 1997].

În condiţiile în care turismul poate fi ocomponentă importantă a creşteriieconomice, dar şi a conştientizării cădezvoltarea durabilă înseamnă şi păstrareanealterată a acestor zone cu un specificaparte, a fost elaborată o strategie dedezvoltare turistică pentru a echilibra cererea

sau oferta de produse si servicii de turism.Priorităţile în dezvoltarea turismului din

judeţul Alba urmăresc existenţa unei oferteturistice complexe, care să valorifice lamaxim resursele naturale şi antropice, încorelaţie cu conservarea mediului şi apatrimoniului, ce va contribui la creştereanivelului de viaţă al locuitorilor, mai ales aunor categorii sociale cu şanse reduse deintegrare pe piaţa muncii.

2.1. Obiective turistice naturale

Potenţialul turistic natural al judeţuluiAlba este dat de amplasarea lui ca punte de

Fig. 2. Harta fizică şi turistică a judeţului Alba. (sursa: http://www.hartaturistului.com)

120 Mihaela Mihinda

legătură între zona montană şi cea de podiş,de bogata reţea hidrografică care îltranzitează.

Relieful este cea mai prezentă dincategoriile de resurse cu potenţial turisticatractiv, ce se impune prin diversitate,contrast etc. Altitudinile cuprinse între 200 şipeste 2000 m, desfăşurarea îndeosebi în luncaMureşului, determină un spaţiu intens delocuire în care se practică un turism deweek-end din dorinţa oamenilor de a evadadin habitatul urban pentru relaxare cu eforturifinanciare minime.

Bine reprezentat este şi relieful fluvial,creat de principalele râuri care traverseazăzona, care cuprinde, pe lângă versanţi abrupţişi asimetrici, în anumite sectoare şi terasefluviale.

Un element al peisajului geografic carepoate determina, cel puţin parţial, un anumitinteres pentru turismul de cercetare saupentru turismul şcolar, îl constituiealunecările de teren, mai ales cele vechi,stabilizate. Alunecările de teren se înscriu cao notă distinctă în zona studiată, iar geneza,dinamica şi tipurile de alunecări suntrezultatul interferenţei şi condiţionărilordintre elementele structurale, petrografice şimorfologice ale formaţiunilor şi depozitelorafectate. Două exemple elocvente carereflectă importanţa alunecărilor de teren capuncte de atracţie pentru turişti sunt RâpaRoşie din Sebeş şi Râpa Lancrămului.

Clima judeţului se înscrie în climatultemperat continental moderat şi are oimportanţă deosebită în desfăşurareaactivităţilor turistice din zonă. Radiaţiasolară, temperatura, precipitaţiile atmosferice,umiditatea relativă a aerului, vânturile, duratade strălucirea a Soarelui constituie cele maiimportante elemente climatice care au rolînsemnat în favorizarea sau împiedicareadesfăşurării turismului şi activităţilorturistice.

La alcătuirea potenţialului turistic aljudeţului Alba participă o gamă largă deresurse turistice hidrologice, de la râuri maricu numeroşi afluenţi, la lacuri şi ape

subterane. Reţeaua hidrografică are un rolimportant în stimularea şi dezvoltareaactivităţilor turistice, mai ales a turismuluide scurtă durată (de week-end), orientatfrecvent spre apele curgătoare şi un peisajdeosebit. Acest lucru este posibil în cazulzonei studiate, datorită existenţei unei reţelehidrografice cu o densitate ridicată, iar de-alungul Mureşului există importante centreurbane generatoare de fluxuri turistice. Prinutilizarea apei termale, dar şi a apei de lareţea s-au realizat ştrandurile Geoagiu-Băi,“Terasa Viilor” Schit din Alba-Iulia.

Vegataţia s-a dezvoltat în strânsădependenţă de condiţiile morfologice şiclimatice specifice judeţului Alba şireprezintă un valoros potenţial turistic şipentru că se asociază, de regulă, cu alteelemente ale peisajului geografic, dând astfelo imagine de ansamblu a resurselor turisticenaturale care pot fi exploatate turistic. Princaracteristicile sale, pădurea are unimportant rol geoecologic, concretizat înpurificarea aerului, asigurarea umidităţii dinatmosferă, reglarea manifestărilor extremeale elementelor meteorologice, atenuareaviiturilor, fixarea solurilor, diminuareapoluării, adăpostirea faunei. Aceastăpoli-funcţionalitate este completată cu cea defactor de recreere şi destindere dar şi de oputernică funcţie turistică. Valoarea turisticăa vegetaţiei creşte şi prin includerea încircuitul turistic a unor specii declaratemonumente ale naturii sau a unor rezervaţiisau parcuri naturale cu caracter ştiinţific.

Poziţia geografică favorabilă îi determinăpe locuitorii oraşelor să facă drumeţii înpădure în zilele frumoase de vară pânătoamna târziu şi chiar practicarea sporturilorde iarnă (săniuşul, schiatul) pe scară mică înimediata apropiere a pădurii, pe panteleacoperite cu pajişti. O zonă restrânsă dinpădurea de agrement din sud-vestul oraşuluiAlba-Iulia a fost amenajată pentru petrecereatimpului liber. Această zonă cuprinde unrestaurant cu terasă, bazin de înot (ştrand),teren de joacă pentru copii, măsuţe cu băncişi două terenuri de tenis de câmp. În

121Valorificarea potenţialului turistic al judeţului Alba

imediata apropiere a acestei zone de recreerese află “Schitul”, un ansamblu de construcţiicu scop religios care este constituit dintr-oclădire în care îşi are sediul tipografiaArhiepiscopiei de Alba şi o biserică în care seoficializează periodic slujbe religioase. ParculArini din Sebeş reprezintă şi el o oază derelaxare pentu locuitorii acestui suprapoluatoraş.

Fauna terestră şi acvatică, din punct devedere turistic, prezintă o importanţădeosebită prin diversitatea speciilor deanimale întâlnite şi mai ales prin valoarea lorcinegetică şi ştiinţifică (elemente rare, cuvaloare ştiinţifică ridicată). Vânătoareadesfăşurată în zona studiată are condiţiiprielnice în pădurile de foioase, conifere, darşi în zăvoaiele din lungul principalelor râuricare străbat zona.

2.2. Obiective turistice antropice

Analizând spaţiul geografic al judeţului,se poate constata că acesta păstrează un

valoros tezaur turistic istoric, dar şi unimpresionant patrimoniu etno-folcloric de ovaloare inestimabilă generat de interferenţaculturilor existente în acest spaţiu de tranzit.Patrimoniul turistic de provenienţă antropicădin spaţiul geografic studiat, se compune dinurmătoarele grupe majore de obiective:

Edificiile istorice care reprezintădovezile vii ale perenităţii existenţeicivilizaţiei umane în spaţiul judeţului Alba.Spre deosebire de paleolitic, sărac în urme înzona studiată, neoliticul a fost locuit din fazatimpurie. Dintre cele mai importantedescoperiri amintim: complexul “Lumeanouă” de la Alba-Iulia, aşezările de laPetreşti, Pianu de Jos, tăbliţele de laTărtăria descoperite într-un mormântstrăvechi, constituie dovada celei mai vechiscrieri din lume (fig. 3).

Din epoca bronzului datează aşezări şidepozite de unelte şi obiecte de podoabă dela Alba-Iulia, Ceru-Băcăinţi, Vinţu de Jos,Sebeş. În antichitate, prin cucerirea Daciei şi

Fig. 3. Monumentul dedicat tăbliţelor din lut de la Tărtăria

122 Mihaela Mihinda

transformarea ei în provincie romană, acrescut numărul aşezărilor umane. În aceaperioadă au apărut oraşul Apullum,continuatorul vechiului centru dacic Apoulon,cu cele două aşezări urbane: colonia AureliaApulllensis şi colonia Nova Apulensis,

legiunea a XIII-a Gemina şi castrul acesteia.Din epoca de trecere la feudalism au fost

desoperite la Apullum, Sebeş, Pianu de Josmai multe morminte de înhumaţie, monede,opaiţe, vase de provizii. Printre aşezările şinecropolele identificate se remarcă cele de laBlandiana, Cugir, Teiuş etc.

Epoca modernă debutează la începutulsec. XVIII, prin înglobarea Transilvaniei înImperiul Austriac, iar în Alba-Iulia, pestevechile cetăţi, s-a ridicat de către Carol alVI-lea, împăratul Austriei, o mare cetatebasionară în stil Vauban.

În epoca contemporană, sfârşitul luniioctombrie şi începutul lunii noiembrie aanului 1918 s-a caracterizat printr-o amplămişcare revoluţionară care a înlăturat vechileautorităţi austro-ungare. Marea AdunareNaţională de la Alba-Iulia din 1 Decembrie1918 a decis unirea Transilvaniei cuRomânia.

Edificiile religioase pot constituiimportante surse atractive prin valoarea lor

simbolică, pur religioasă, dar şi prin alteaspecte legate de stilul de construcţie, picturăsau frescă (unele în mozaic), sau prinlegătura cu diferite personalităţi ale istorieisau culturii naţionale care au trăit sau şi-augăsit locul de veci în aceste lăcaşe de cult.

Catedrala Reîntregirii, catedralăortodoxă situată în Alba-Iulia, constituieexpresia artistică a unităţii noastre naţionalerealizată prin actul din 1918. Edificiul areforma de cruce greacă înscrisă, cu un pridvordeschis, în interior se pătrunde printr-unpronaos dreptunghiular, cu trei unităţi deboltire în segment de arc de cerc, un naosîngust şi altar. De o parte şi de alta a intrăriiapar portretele suveranilor României Mari -regele Ferdinand I şi soţia sa, Maria -subliniind cu aceasta semnificaţia istorică aedificiului. Ansamblul este dominat de unturn-clopotniţa, înalt de 58 m, terminat înforma de cupola sprijinită pe coloane. Înprezent aici se află sediul ArhiepiscopieiOrtodoxe din Alba Iulia (fig. 5).

Biserica evanghelică din Sebeş,amplasată în centrul oraşului, biserica estecel mai impozant monument din aceastălocalitate (foto 3). Iniţial, odată cu aşezareasaşilor în zonă, respectiv la mijloculsecolului al XII-lea, s-a ridicat o bazilicăromanică. Înca din a doua jumatate a

Fig. 4. Harta obiectivelor naturale (stânga) şi istorice (dreapta) din judeţul Alba

123Valorificarea potenţialului turistic al judeţului Alba

secolului al XIII-lea, dar mai ales în cursulsecolului următor, biserica din Sebeş a suferitunele schimbări notabile. Înaltimea coruluieste de 23 m, a stâlpilor din interiorul lui de11 m. Pe stâlpii de formă octogonală sesprijină nervurile cheilor de boltă gotice,decorate cu sculpturi vegetale sau personajemitologice ori biblice. În secolul al XV-leabiserica este înconjurată de un zid înalt,prevăzut cu metereze. Între 1518-1526 se

înalţa altarul poliptic, care are dimensiunilede 13 m înăltime si 6 m lăţime. Din primajumatate a secolului al XVI-lea, monumentulserveşte ca edificiu de cult al parohieievanghelice din Sebeş. Biserica a fostrestaurată în anii 1960-1964.

Edificiile culturale şi-au păstrat îngeneral funcţia pentru care au fost create, ceaculturală. Reprezentative din acest punct de

Fig. 5. Catedrala reîntregirii din Alba Iulia

Fig. 6. Biserica evanghelică din Sebeş

124 Mihaela Mihinda

vedere sunt muzeele, casele memoriale,bibliotecile, dar şi teatrele, universităţile şialte monumente.

Muzeul National al Unirii din Alba Iuliase numară printre cele mai importanteinstitutii muzeale din Romania, atât dinpunctul de vedere al patrimoniului său, cât şial prestigiului ştiinţific. Muzeul este adapostitin Clădirea Babilon din 1968, care prinbogăţia plastică a faţadelor reprezintă cel maiimportant monument de arhitecturăromantică din oraş. La origine clădire cudestinaţie militară, clădirea Babilon a fostconstruită intre 1851-1853. Clădirea are 2etaje şi peste 100 de încăperi unde se aflăexpoziţia de bază, depozitele, biblioteca şilaboratoarele de restaurare.

Muzeul Sebeş - Casa Zapolya, amplasatăîn centrul orasului, lânga Primărie, a fostconstruită din piatrã în sec. al XV-lea şimărită substanţial în secolul imediat următor.

La aspectul actual al clădirii concurăelemente de structură şi decorative atribuitemai multor stiluri arhitectonice precum:gotic, baroc şi renascentist. În sec. XV, casa

era un mic palat, construit în stil gotic, ce aservit ca sediu al Dietei Transilvaniei, iarmai târziu ca reşedinţă a voievozilorprovinciei. Aici a murit, la 21 iulie 1540,voievodul, iar mai apoi regele Ungariei, IoanZapolya. Din 1951 a fost transformată inmuzeu, postură în care se află şi înmomentul de faţă. Din anul 1997 muzeuleste arondat Centrului Cultural "LucianBlaga". În toamna anului 2001 muzeul dinSebeş şi-a schimbat titulatura în MuzeulMunicipal "Ioan Raica" (fig.7.).

Casa memorială “Lucian Blaga” se aflăîn localitatea Lancrăm şi reprezintă casacopilăriei poetului si filozofului LucianBlaga (1895 - 1961). Cumparată de statulromân în anul 1995 şi integrată înpatrimoniul cultural naţional, casa a fostrestaurată între anii 1997-1998, prin grijaMuzeului Satului Bucureşti, redându-i-seforma şi arhitectura iniţiala. În august 2000

întreg patrimoniul a fost preluat de cătreConsiliul Local Sebeş şi trecut înadministrarea Centrului Cultural „LucianBlaga”.

Fig. 7. Muzeul Sebeş

125Valorificarea potenţialului turistic al judeţului Alba

Obeliscul (Statuia lui Horea, Cloşca şiCrişan), aflat în faţa porţii a III-a a Cetaţii, afost ridicat în anul 1937, din iniţiativa“Astrei” şi cu contribuţia populaţiei, închinatmemoriei conducătorilor răscoalei de la1784-1785. El a fost realizat din granit decatre arhitectul E. Mihălţan şi sculptorulNegrulea. La bază se află o celulă simbolică,în partea de est o Victorie Înaripată ţinând înmâna o cunună de lauri, iar în partea de vestun basorelief reprezentându-i pe Horea,Cloşca şi Crişan. Pe soclul obeliscului apareinscripţia: „Smerită închinare lui Horea,Cloşca şi Crişan”, ceea ce exprimă omagiuladus celor trei martiri (fig. 8.).

Patrimoniul turistic etnograficreprezintă o categorie aparte, deoarece zonaconstituie un areal etnografic de excepţie prindiversitate, unicitate şi posibilităţi devalorificare turistică. Prezenţa mai multoretnii (români, maghiari, saşi, romi etc.), peun spaţiu geografic relativ restrâns,reprezintă o particularitate deosebită,

multiculturalitatea manifestându-se şi dinpunct de vedere etnografic.

Activităţie tradiţionale rurale suntspecifice vieţii cotidiene a locuitorilor satelordin Culoarul Mureşului, ocupaţii tradiţionalecare ţin de agricultură (cultura plantelor şicreşterea animalelor), practicarea diferitelormeşteşuguri (prelucrarea lemnului, lutului),pescuit, albinărit etc.

Arhitectura şi instalaţiile populareîntâlnite în Culoarul Mureşului cuprind casetradiţionale, care în zona Sebeş sunt dinlemn, cu două sau trei camere. Casa esteconstituită propriu-zis din tindă – camera încare se afla vatra liberă, în care se pregătea

mâncarea; cea de-a doua cameră, numităuneori şi casa dinainte, dinspre stradă, deobicei neîncălzită, serveşte la păstrareahainelor şi a lăzii de zestre.

Saşii din Petreşti sau Lancrăm auimprimat localităţilor o arhitectură tipică, custrăzi largi, străjuite de canale de apă, cucase înalte, cu porţi mari.

Fig. 8. Obeliscul în anii `60

126 Mihaela Mihinda

Activităţi şi manifestări umane cufuncţii atractive, ca parte integrantă apotenţialului turistic antropic, suscită doarperiodic interesul vizitatorilor, cel mai adeseadoar în perioada desfăşurării lor, o pondereînsemnată având: târgurile populare,hramurile şi pelerinajele religioase,festivalurile tradiţionale - foarte numeroase,zilele localităţilor şi competiţiile sportive.

Târgurile populare tradiţionale au o marerăspândire teritorială, întâlnindu-se aproapeîn toate localităţile mari. Cele mai multedintre târguri s-au specializat în funcţie deprodusul principal expus spre vânzare: deanimale, piaţă de bucate la Ciugud, Drâmbar,animale şi mărfuri la Şibot, Vinţu de Jos.

Hramurile şi pelerinajele religioaseconstituie şi ele o activitate socială cu mareimpact turistic, mai ales în perioada marilorsărbători religioase. Amintim aici schiturileBulbuc din localitatea Blandiana, Sf. Lazărdin Alba-Iulia etc. Ca o particularitate aparte

a zonei studiate este de remarcat diversitateaconfesiunilor religioase (ortodocşi, reformaţi,romano-catolici, greco-catolici, protestanţi,luterani, mozaici etc.).

Ample manifestări cu valenţe turistice înzona studiată sunt reprezentate de festivaluri,care au o tematică foarte diversificată

(folclorice, muzicale, teatrale etc.).Diversitatea etnică îşi spune şi aici cuvîntul,particularităţile portului popular, jocului şicântecului respectă tradiţile româneşti sausăseşti, iar mai recent şi pe cele ţigăneşti(“Ziua internaţională a rromilor” în data de8.04.). Fiind o renumită zonă viticolă, foartemulte manifestări folclorice au ca tematicăvia, strugurii şi vinul (zona Şard, Sebeş).

O altă categorie de manifestări cuatractivitate turistică o reprerintă cele care sedesfăşoară cu prilejul aniversării atestăriidocumentare a aşezărilor din zonă. Suntcunoscute cele de la Alba-Iulia (Zilele CetăţiiAlba Carolina la sfârşitul lunii aprilie),Sebeş (Zilele Cetăţii Sebeş în luna august)etc.

Competiţiile sportive reprezintă o altăcategorie de manifestări cu atractivitateturistică ridicată, cel puţin pe duratadesfăşurării lor, interesul pentru sport poateimpulsiona turismul.

2.3. Aspecte calitative şi cantitative alebazei de cazare din judeţul Alba

Potenţialul turistic poate fi definit catotalitatea elementelor ce se constituie caatracţii turistice şi care se pretează uneiamenajări pentru vizitarea şi primirea

Fig. 9. Harta lăcaşelor de cult (stănga) şi a locurilor de diverisment (dreapta)din judeţul Alba. (sursa: http://www.hartis.ro/ab/)

127Valorificarea potenţialului turistic al judeţului Alba

călătorilor. Potenţialul turistic al unei ţări,regiuni sau zone reprezintă o condiţieesenţială a dezvoltării turismului.

Valorificarea potenţialului turistic aljudeţului Alba se poate exprima sintetic prinurmătorii indicatori statistici: capacitatea decazare turistică, sosiri şi înnoptări. În tabelulde mai jos este prezentată evoluţia acestorindicatori în intervalul 2000-2010.

Din analiza datelor se constată că cea maimică valoare pentru capacitatea de cazare s-aînregistrat în anul 2005, după care a avut loco creştere de 28,5 % în 2010 faţă de 2000;sosirile turiştilor în 2009 şi 2010 auînregistrat valori mai reduse decăt în anul2000, iar în cazul indicatorului înnoptări, înanul 2004 au fost observate cele mai micivalori, iar cele mai mari au fost înregistrateîn anul 2007, reprezentând o creştere de36,5% în raport cu anul de referinţă 2000. Înultimii doi ani numărul înnoptărilor a scăzutcomparativ cu anul anterior.

2.4. Pensiuni turistice rurale înjudeţul Alba

Până în 200,7 judeţul Alba număra 30 delocalităţi în care au fost identificate 146pensiuni turistice rurale (Tabelul 2.), dintrecare 124 sunt clasificate iar 22 neclasificate.

Se constată tendinţa de creştere a număruluipensiunilor turistice rurale, cu clasificate dinjudeţul Alba în perioada 2000-2007 datoritădezvoltării turismului rural în general,preferinţele potenţialilor turişti fiindorientate spre activităţi diverse, recreative,desfăşurate într-un spaţiu cât mai puţinpoluat. Se remarcă creşterea anuală anumărului pensiunilor turistice rurale de 2

margarete, deci la o categorie inferioară deconfort (Figura 10.), acestea deţinând ceamai mare pondere în totalul pensiunilor înanul 2007. Cele mai multe pensiuniclasificate se găsesc în Rimetea (30), Albac(26), Arieşeni (18) şi Gârda cu 15 pensiuni.

În privinţa capacităţii de cazare înperioada 2000-2007 s-a înregistrat o creşterecontinuă a acesteia, ca urmare a spoririinumărului pensiunilor turistice rurale dinjudeţ. Aceasta se explică prin dorinţalocalnicilor de a-şi porni propria afacere învederea obţinerii unor venituri suplimentarecelor de bază, urmare a creşterii cerinţelorpentru practicarea turismului rural. Seobservă că în 2007, cea mai mare parte alocurilor de cazare erau distribuite lapensiunile turistice rurale de 2 şi 3margarete, respectiv inferioară şi medie deconfort şi puţine la pensiunile de 4 şi 5margarete (Tabelul 3.).

Tabel 1.Capacitatea şi activitatea de cazare turistică în judeţul Alba

128 Mihaela Mihinda

Proprietarii de pensiuni nu dispun desuficienţi bani pentru a crea locuri de cazare,care implică toate aspectele calitative, laaceste categorii de confort. Numărul locurilorde cazare existente la pensiunile turisticerurale neclasificate din judeţul Alba înperioada 2000-2007 a avut o creştereascendentă.

Numărul pensiunilor turistice rurale cufuncţiuni de cazare din judeţul Alba înperioada 2008 - 2012 a scăzut, ajungând de la127 în 2008, la 78 în 2012 (Tabel 4.). Acestlucru se datorează şi repercusiunilor unorpolitici locale şi naţionale care au condus la

scăderea numărului de pensiuni turisticerurale în perioada analizată. Un aspectrelativ bizar a apărut la pensiunile turisticerurale de o margaretă. În perioada 2008 -2010 acestea erau în număr de 10, iarîncepând cu 2011, conform legislaţiei învigoare, acestea nu au mai solicitatreclasificarea. Se remarcă diminuareanumărului pensiunilor turistice rurale de 2margarete şi 3 margarete anual. La nivelulanului 2008, pensiunile turistice rurale de 2margarete deţin totuşi o pondere foarte mareîn totalul pensiunilor. Acest lucru sedatorează faptului că majoritatea au fost

Tabel 2. Numărul pensiunilor turistice rurale în localităţile din judeţul Alba în 2007,pe categorii de confort

129Valorificarea potenţialului turistic al judeţului Alba

dezvoltate pe locuinţele localnicilor dejaexistente, aducânduli-se un minim deinvestiţii pentru a corespunde clasificării lacategoria de confort de 2 margarete.

2.5. Analiza swot a mediuluieconomic în judeţul Alba

Pentru judeţul Alba în evaluarea mediuluieconomic au fost identificate: – puncte tari: cadrul natural, bogată

moştenire istorică (monumente istorice,

mănăstiri, catedrale, biserici, castele şipalate, fortăreţe, muzee), patrimoniucultural-istoric şi arhitectural inclus înpatrimoniul UNESCO, faună şi flora

bogată cu specii şi ecosisteme unicate înEuropa, diversitatea produseloragroalimentare ecologice, centre localede informare şi promovare turistică laGârda şi Arieşeni;

– puncte slabe: infrastructura careîngreunează accesul la cea mai mareparte a obiectivelor turistice, lipsa unei

Tabel 4. Numărul pensiunilor turistice rurale din judeţul Alba în perioada 2000 – 2012pe categorii de confort

Tabel 3.Număr total locuri de cazare existente la pensiunile turistice ruraledin judeţul Alba în 2000 – 2007

130 Mihaela Mihinda

organizaţii oficiale de marketing rural,lipsa unui mecanism de finanţare durabilpe termen lung, calitatea scăzută aserviciilor de cazare şi alimentaţie, nevoiaunor programe de formare profesionalăadecvate pentru cei din turismul rural;

– oportunităţi: dezvoltarea şi promovareade programe turistice rurale, accesul laresurse financiare durabile pe termen lungdeja existente, crearea unui efort demarketing turistic rural comun cu judeţeleînvecinate, posibilitatea de a atrage turiştiîn toate anotimpurile, diversitateaatracţiilor turistice;

– ameninţări: lipsa cadrului legislativturistic în concordanţă cu cerinţele şistandardele europene, sisteme deinformare turistică insuficient dezvoltateşi necorelate cu nivelul de dezvoltare alturismului rural, lipsa agrementului şiposibilitatea de a practica alte activităţi întimpul liber [Ciugudean, V., 2009].În judeţul Alba, un mare avantaj pentru

dezvoltatea turismului rural îl reprezintăprezenţa resurselor naturale şi culturale de omare diversitate care, alături de celeantropice, concură la direcţionarea unorimportante fluxuri turistice spre această zonă.Mai mult de jumătate din comunele existente

în judeţul Alba dispun de potenţial turistic,prezentând un însemnat grad de atractivitateturistică, făcând oportună dezvoltareaturismului rural. Cu toate acestea, doar3,46% din totalul localităţilor rurale deţinpensiuni turistice.

Concluzii

Pe termen relativ lung (2000-2012), prinintermediul indicatorilor analizaţi, procesulde valorificare a potenţialului turisticexistent la nivelul destinaţiilor turistice dinjudeţul Alba a cunoscut, în general, oevoluţie ascendentă, întreruptă la nivelulanului 2009 de efectele crizei economice, darîn uşoară creştere în 2010 faţă de anulanterior [Kulcsár, E., 2012].

Mai mult de jumătate din comuneleexistente în judeţul Alba dispun de potentialturistic, prezentând un însemnat grad deatractivitate turistică, ceea ce face oportunădezvoltarea turismului rural. Rezultateleobţinute demonstrează că localităţileRimetea, Albac, Arieşeni şi Gârda se află întopul preferinţelor turiştilor, şi de aceeaacestea pot fi luate ca pilot în implementareamanagementului calităţii totale. Pensiuniledin aceste localităţi ar însemna un exemplude bună practică şi pentru celelalte pensiuni

Fig. 10. Harta unităţilor de cazare din judeţul Alba(stânga), harta culturală a judeţului(dreapta) sursa: http://www.hartis.ro/ab/

131Valorificarea potenţialului turistic al judeţului Alba

din judeţ şi astfel calitatea turismuluijudeţean ar avea ecou nu numai la nivelregional, ci şi naţional. Principalele direcţiide dezvoltare vor trebui să vizeze creştereacalităţii serviciilor turistice, diversificarea

ofertei turistice şi promovarea agresivă ajudeţului ca destinaţie turistică. Aceastapresupune investiţii pentru dezvoltarearesurselor umane şi a nivelului de servireturistică în pensiuni

BIBLIOGRAFIE

1. Brumariu, S. (2010), Turismul în judeţul Alba. Actualitate şi perspective, Lucrare dediploma, Preluat de pe http://www.scribd.com.

2. Cianga, N. (1997), Turismul în Carpaţii Orientali, Editura Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca.

3. Ciugudean, V. (2009), Managementul calităţii totale în turismul rural, Teză de doctorat,Preluat de pe http://www.usamvcluj.ro.

4. Kulcsár, E. (2012), Valorificarea potenţialului turistic al Regiunii de Dezvoltare Centru.Studiu de caz, Economie teoretică şi aplicată, Volumul XIX, No. 6(571), pp. 12-30.

5. Luduşan, N.; Muntean, M.; Hanciu, I. Şt.; Hanciu, Melania, (2003), Geografia judeţuluiAlba, Editura Aeternitas, Alba-Iulia.

6. Mara, V., Mara, D. (2011), Geografia turismului în România, Editura Presa UniversitarăClujeană, Cluj-Napoca.

7. Mihinda, M. (2013), Modificări ale mediului geografic în Culoarul Orăştie-Alba Iulia,Lucrare grad I.

8. Popa, V., Dinamica pensiunilor turistice rurale din judeţul alba în perioada 2008 – 2012pe categorii de confort, Preluat de pe http://www.antrecalba.ro.

9. Velcea, I. (1983), Plan tematic pentru elaborarea unei lucrări de geografia turismului,Sinteze geografice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

10. *** (1980), Judeţele patriei. Judeţul Alba, Editura Sport-turism, Sibiu.11. http://ro.wikipedia.org12. http://www.experience-romania.ro13. http://www.comune.ro14. http://www.hartis.ro