Fig.1. Poziţia Municipiului Blaj în judeţ

PREZENTAREA SINTETICĂ A STRATEGIEI DE DEZVOLTARE PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU A MUNICIPIULUI BLAJ

Prof. LIVIA MUREŞAN, Colegiul Naţional “I.M Clain” Blaj Prof. ALEXANDRU SIMU, Liceul Teologic Greco-Catolic “Sfântu Vasile cel Mare”, Blaj

ABSTRACT: Brief presentation strategy development short and medium term of the cityBlaj. With the entrance of Romania in the European Community, the administration of thecity, established a strategy for economic and social revival, which provides modernizationof old infrastructure, landscaping and urban buildings in the historic center, creating greenspaces for walking, attracting local and foreign investment lead to a real industrial progress,so "Little Rome" have a future harmonious and balanced development.

Keyword: sustainable development, urban environment, urban planning, urban ecology,landscaping.

1.Poziţia geografiă factor cheie alunei dezvoltări durabile

Din punct de vedere fizico-geograficmunicipiul Blaj, supranumit şi „MicaRomă”, este aşezat la confluenţa TârnaveiMari cu Târnava Mică, în vestul PodişuluiTârnavelor. Administrativ, oraşul aparţinede judeţul Alba şi este situat în nord-estulacestuia (fig. 1).

Această poziţionare geografică înculoarul larg creat de cele două râuritransilvănene ce despart Dealurile Târnavei

Mici la nord-est de Podişul Secaşelor la sud,oferă acestei micuţe urbe un avantaj deosebitşi anume acela că aici converg două axe degravitaţie regională: Târnava Mare şiTârnava Mică ale căror fluxuri de materie,energie şi informaţie converg la Blaj, iar deaici sunt direcţionate spre vest, la Teiuş şiAlba Iulia, urmând linia culuoaruluiTârnavei unite.

Blajul se constitue ca singurul pol deatracţie din această micro regiune şi de aceeadezvoltarea sa constitue, pentru întreagaregiune, un suport bine venit.

76 Livia Mureşan, A. Simu

2. Relieful ca suport al dezvoltăriidurabile

Ca suport al dezvoltării în timp a oricăreicomunităţi umane, relieful are un roldeosebit. Particularităţile morfologice deansamblu imprimă o anume direcţie deevoluţie în timp şi spaţiu ce are în vederelocul de amplasare a diferitelor obiectiveindustriale, expansiunea cartierelor delocuinţe, orientarea şi configuraţiainfrastructurii sub şi supraterane,dimensionarea pe verticală a diferiteloredificii.

Blajul a evoluat şi s-a dezvoltat spaţial înprima parte a existenţei sale pe prima şi,ulterior, pe a doua terasă a Târnavei Mari.Cele două terase au o largă desfăşurare pepartea dreaptă a văii amonte de confluenţacu Târnava Mică. Pe podul primei terase seaflă construcţiile ce constituie astăzi parteaveche a urbei. În cuprinsul terasei întâi a fosttăiat defileul căii ferate Bucureşti-Oradea,aproape de contactul cu terasa următoare.

După 1900, fostele sate Mănărade, Tiur,Veza Petrisat, Izvoarele sunt incluseoraşului, devenind astfel cartiere, astfel încâtoraşul se extinde în zona inundabilă a lunciicelor două Târnave.

În prezent lunca largă a Târnavei Mari înamonte de confluenţă reprezintă spaţiulgeografic unde este amplasată zonaindustrială a municipiului, gara CFR, garaCâmpul Libertăţii, cartierele Veza, Berc,parţial, Izvoarele.

Trebuie consemnat faptul că podul rutierce leagă cartierele Berc şi Veza de restuloraşului a fost construit în zona de maximăîngustare a luncii. Acesată îngustare sedatorează exten-siunii mari a terasei întâi.

3. Importanţa climei în progresulurban

Arealul geografic unde este situat Blajulare un climat blând, specific zonei colinare aPodişului Târnavelor, dar cu uneleparticularităţi determinate de circulaţia

maselor de aer predominant dinspre vest şinord-vest, mase ce se canalizează pe culoarullarg al văii Târnavei unite.

Factorii climato-genetici radiativi,dinamici şi fizico-geografici specifici zoneicolinare din estul judeţului relevă faptul căexistă o variaţie neperiodică a cantităţilor deprecipitaţii şi a distribuţiei temperaturiiaerului. Astfel cele mai mari cantităţi deprecipitaţii şi temperaturile maxime seînregistrează în sezonul cald (mai-iulie, încazul precipitaţiilor şi iunie - august, înca z u l t e m p e r a t u r i l or ) . An a l i z aclimogramelor relevă existenţa uneialter-nanţe a anilor ploioşi cu cei secetoşi şia anilor cu ierni blânde cu cele reci aspre încare zăpezile şi temperaturile negativedurează peste medie datorate inver-siunilortermice mai accentuate. În general, climatulzonei de confluenţă a celor două Târnaveeste temperat continental moderat specificdealurilor medii şi joase.

4. Resursele hidrice care susţin odezvoltare sustenabilă

Zona geografică în care este localizatMunicipiul Blaj este udată de două arterehidrografice majore: Târnava Mare şiTârnava Mică, lor adăugându-li-se câtevapâruri ce îşi au izvoarele, fie în DealurileTârnavei Mici, fie în Podişul Cergăului şicurg de la sud spre nord sau de la sud-vestspre nord est: Văile Spătacului, Tiurului şiVezei, fiind cele mai importante.

Cele două râuri majore au o alimentarecomplexă cu o predominare a celorsuperficiale, în special a celor subterane.Alimentarea subterană moderată din strateleacvifere de suprafaţă este caracteristicăpârurilor ce izvo-răsc din sudul oraşului. Înansamblu, variaţia scurgerii anotimpuale,lunare, zilnice şi anuale scoate în evidenţătipul de regim hidric pericarpatic transilvan(PcT), în care apele mari se produc în martieşi au origine nivopluvială, iar viiturile dinperioada mai-iulie sunt pluviale şipluvio-nivale. De altfel, această situaţie

77Prezentarea sintetică a strategiei de dezvoltare pe termen scurt şi mediu a municipiului Blaj

hidrologică este evidenţiată şi de producereade viituri mari cum au fost cele din anii1974-1975, în timpul cărora zonele joase dinluncă au fost acoperite de ape. Pentru aîmpiedica apariţia în viitor a altorevenimente asemănătoare albia minoră aTârnavei Mari în aval de Mănărade şi pânăla ieşirea din oraş a fost îndiguită şirectificată prin tăierea vechilor meandre.

Lacul lui Galoş aflat în vecinătate peDealul Cornul Aoaşului şi lacul Chereteu,situat în preimetrul oraşului, sunt mici caadâncime şi suprafaţă, iar poziţionarea lor peterasa a treia a Târnavei Mari la nord – estde oraş, le conferă numai o importanţăpeisagistică, neputând fi utilizate ca resursehidrice. Pentru viitor se prevede o amenajarea lacului Chereteu (alei pietonale, bănci,ecologizarea malurilor), astfel încât sădevină un punct de atracţie şi de recreerepentru blăjeni.

5. Rolul învelişului bio-pedo--geografic în dezvoltarea durabilă

În prezent, învelişul vegetal se regăseştesub forma unor pâlcuri de pădure, aflate laperiferia zonei admi-nistrative.

Restul supra-feţelor sunt utilizate caterenuri arabile, păşuni şi fâneţe, iarvegetaţia spontană a fost defrişată. Esenţelece alcătuiesc pădurile sunt predominate deQuercus robur, urmat de Carpinus betulus,Fraxinus excelsior etc. specifice etajuluistejarului.

Spaţiile forestiere situate în imediataapropiere: Pădurea Cărbunari, PădureaBucerzii - partea de est, aflată în vecinătateacartierului Petrisat, Pădurea Cărpiniş vor fiamenajate învederea susţinerii unui turismde recreere ecologic şi civilizat.

Solurile fac parte din clasaargiluvisolurilor (brune, brune podzolice,regosoluri,brune de fâneaţă), şi s-au formatiniţial sub aceste păduri de foioase, iar înprezent, datorită introducerii lor în circuitulagricol, au un grad destul de avansat degleizare.

În arealele unde cultivarea terenurilor nuse face prin utilizarea unor metodeagrotehnice sau sunt lăsate în pârloagă,solurile sunt supuse unei erozuni (însuprafaţă) moderate. Alunecările de teren auo frecvenţă redusă deoarece terasările pentruconsti-tuirea culturilor de viţă de vie auîmpiedicat apariţia în timp acestora.

Analiza SWOT a cadrului naturalPUNCTE TARI

•Poluare redusă a apelor, solului şi aerului•Existenţa unor rezervaţii naturale•Degradare geomorfologică redusă•Spaţiul deschis al culoarelor de vale •Introducerea parţială a canalizării (numaiîn unele cartiere)•Climat blând, propice unei agriculturiper-formante

PUNCTE SLABE•Slaba monitorizare a elementelor de mediu•Suprafeţe forestiere reduse spaţial•Apariţia reoziunii pe versanţii ne amenajaţişi introduşi în circuitul agricol•Lipsa ecologizării afluenţilor Târnavelor•Lipsa unei gropi ecologice pentru deşeuri•Lipsa unei staţii ecologice de epurare aapelor reziduale•Lipsa sistemului de canalizare în unelecartiere•Puţine spaţii verzi, parcuri şi locuri deagrement•Lipsa de proiecte europene în domeniulmediului sau ecologice

78 Livia Mureşan, A. Simu

Fig. 2. Bosch Rexroth în 2009

OPORTUNITĂŢI•Implementarea de proiecte europenepentru ecologizarea reţelei hidrografice, înspecial a lacurilor•Investiţii ecoturistice şi agroturistice•Creşterea suprafeţelor ocupate de spaţiiverzi comunitare

AMENINŢĂRI

•Creşterea poluării•Inundaţii•Secete•Accelerarea eroziunii areale şi concentrate

6. Importanţa resurselor umane îndezvoltarea durabilă a oraşului

Locuitorii municipiului reprezintă ceamai importantă resursă, a cărei contribuţie labunăstarea oraşului este hotărâtoare.

La recensămintele din 1992 şi 2002,populaţia stabilă varia în jurul cifrei de21.000 de locuitori, iar după datele publicatede I.N.S. în 2012, populaţia municipiuluieste de 20026 locuitori. Sub aspectulevoluţiei demografice în momentul de faţă seconstată o uşoară regresie şi feminizarenum-erică determinate de aceiaşi factori ceau condus la scăderea populaţiei stabile la

nivelul întregii ţări.Această tendinţă de scădere demografică

este compensată de o uşoară creştere apopulaţiei tinere, între anii 2003 – 2009.

Această situaţie reprezintă pentru viitorulmunicipiului o ameninţare care în prezenteste în curs de eliminare prin implementareaunui număr mare de programe dereconversie profesională a şomerilor, astfelîncât aceştia să poată să înceapă o afacerenouă sau să îşi găsească un loc nou de muncăprin dezvoltarea de competenţe pentru oviaţă independentă, a competenţelorprofesionale sau de administrare a uneiafaceri personale.

7. Activităţile economice, motor alunei dez-voltări echilibrate

Înainte de 1989, „Mica Romă” era unorăşel de provincie în care predominauactivităţile industrial-agrare, sectorul terţiarfiind reprezentat de sănătate, învăţământ,

cultură în care activau un număr redus delocuitori. După douăzeci de ani de la cădereacomunismului, activităţile economice asuferit transformări majore în contextulprocesului de restructurare economicămanifestate prin reducerea populaţiei activeşi a populaţiei ocupate, menţi-nerea

79Prezentarea sintetică a strategiei de dezvoltare pe termen scurt şi mediu a municipiului Blaj

Fig. 3. Fabrica Bosch - vedere aeriană

şomajului la valori relativ constante (cuexcepţia perioadelor de recesiuneeconomică), dar creşterea şomajului de lungădurată şi – aspect cu conotaţii puternicnegative – creşterea populaţiei inactive.

În prezent, structura ocupaţională a forţeide muncă indică o creştere numărului delocuitori care desfăşoară activităţi în sectorulterţiar şi o scădere a celor ce muncesc încelelalte două sectoare.

Strategia de dezvoltare elaborată depimăria municipiului pentru a revitalizasectorul industrial cu tradiţie în industrialemnului (în curs de restructurare),mecanicii fine (I.A.M.U şi BOSCH), vinuluişi berii a prevăzut crearea de condiţii optimeinvestitorilor locali, dar şi stră-ini. Măsurileluate s-au concretizat prin amplasarea decătre grupul german BOSCH a unei hale deproducţie, în anul 2007, urmată doi ani maitârziu de extinderea acesteia, iar în acest an(2012) de semnarea unui nou acord cugrupul german ce prevede construirea şipunerea în funcţie a unei noi hale deproducţie pe platforma industrială amunicipiului.

Restructurarea şi dezvoltarea platformeiindus-triale aflate în partea de est a oraşuluieste înlesnită de apropierea de căile decomunicaţie rutiere şi feroviare cetranzitează teritoriul municipiului de la estspre vest. Infrastructura rutieră şi feroviarăîn ultimii ani a fost modernizată pentru

a răspunde cerinţelor unui trafic în continuăcreştere. În vederea atragerii de investiţiistrăine şi promovarea celor locale, consiliullocal Blaj a realizat un amplu proiect demodernizare şi înlocuire a infras-tructurii dealimentare cu apă potabilă, veche de treizecide ani în cartierele unde acesata a existat şiîntroducerea canalizarii şi conductelor dealimentare cu apă în cartirele unde nu a fostintrodusă înainte de 1990: cartierele Tiur,Mănărade, Izvoarele, Veza – parţial, Hula,Petrisat.

Resursele funciare şi solurile de calitateoferă posi-bilităţi de dezvolatre şi prinatragerea şi absorţia fondurilor comunitare,în vederea creării de ferme ecologice cu unpotenţial productiv ridicat, astfel încât acestsector să fie revitalizat. O opurtunitate îndomeniul agricol o reprezintă tradiţia îndomeniul culturii viţei de vie şi a vinificaţiei,care pune la dispoziţia investitorilornumeroşi specialişti existenţi în prezent.Con-semnăm de asemenea creştereanumărului de IMM-uri de profil în ultimiiani şi posibilitatea apariţiei şi implementăriiunui brand local, care în prezent lipseşte.

Alături de viticultură investiţiile încultivarea cerealelor, pomicultură şi crestereaanimalelor oferă locuitorilor ce sunt ocupaţiîn acest sector de activitate, posibilitatea dea trece de la o agricultură de subzistenţă,practicată pe suprafeţe restrânse, la oagricultură profitabilă.

80 Livia Mureşan, A. Simu

Analiza SWOT a cadrului umanPUNCTE TARI

•Tradiţii socio-culturale, industriale•Populaţie deschisă spre educaţie•Absorţia de fonduri europene a contribuitla dezvoltarea IMM-urilor locale, însectorul vini-viticol•Investiţii îin industria mecanică locală•Modernizarea infrastructurii în zona vechea municipiului•Modernizarea spaţiilor şcolare•Implementarea de proiecte entrudezvoltarea resurselor umane•O bună valorificare a resurselor locale

PUNCTE SLABE •Poziţionarea la limita judeţului•Situarea pe axe de transport secundare•Modernizarea redusă a înfrastructurii detransport din zona adiacentă oraşului•Utilizarea redusă a surselor alternative deenergie•Inexistenţa industriei de reciclare adeşeurilor •Pierderi economice datorate riscurilor deinundaţii şi erozunii (alunecări de teren,torenţialitate)

OPORTUNITĂŢI•Creşterea investiţiilor locale şi externe•Extinderea zonelor construite•Dezvoltarea turismului cultural, religios,ecoturismului•Dezvoltarea de planuri de prevenire adezastrelornaturale•Dezvoltarea industriilor nepoluante•Reducerea numărului de şomeri, princreerea de locuri de muncă, în urmainves-tiţiilor

AMENINŢĂRI•Scăderea demografică•Îmbătrânirea populaţiei•Emigraţia în creştere•Scăderea nivelului de trai a populaţieitinere•Şomaj în creştere în rândul absolvenţilorde liceu•Migraţia forţei de muncă calificate prinstudii universitare

8. Amenajarea peisagistică amunicipiului şi rolul său în

dezvoltarea ulterioară

Aspectul arhitectonic al municipiului seschimbă de la un an la altul datorităimplementării unui proiect de refacere afaţadelor clădirilor istorice, cât şi a celorlalteaflate în centrul istoric al oraşului, precum şiîn apropierea acestuia, cu scopul de a oferiblăjenilor un mediu civilizat de viaţăconform cu noile standarde europene.

Astfel, pentru atingerea acestui obiectiv,au fost amenajate sala de sport şi scuarul dinfaţa acesteia, Piaţa 1848 prin refacereafaţadelor clădirii Primăriei, Catedralei Unitecu Roma Greco-Catolice „Sfânta Treime”, aCasei memoriale „Timotei Ciparu”,Biblio-tecii Arhidiecezane, Palatului culturalşi, mai ales, a spaţiului verde unde copaciiau fost fasonaţi, s-au refăcut aleile pietonale

şi s-a introdus iluminatul nocturn în scoppeisa-gistic.

Pentru ca blăjenii să beneficieze de unclimat urban favorabil au fost modernizate şireamenajate spaţiile verzi ce jaloneazăBulevardul Republicii şi mai multe spaţiiverzi aflate între bloculrile de locuinţe.Amenajarea şi modernizarea parcului„Avram Iancu” este realizată cu scopul de apune locuitorilor „Micii Rome”, un spaţiuideal de promenadă şi relaxare aflat chiar îninima oraşului,unde pot ieşi la plimbareîmpreună cu copiii, care beneficiază acum deun loc de joacă modern şi ecologic.

9. Potenţialul turistic al municipiului

Punerea în valoare a potenţialului turisticrezidă în faptul că municipiul Blaj are opoziţie geostratigică apropiată de centrulţării, pe de o parte, iar pa de altă parte este

81Prezentarea sintetică a strategiei de dezvoltare pe termen scurt şi mediu a municipiului Blaj

Fig. 4. Iluminat arhitectonic

situat în zona de intersecţie a culoarelor largiale Târnavei Mari şi Târnavei Mici,beneficiind astfel de fluxurile de transport pe

magistrala feroviară trei (Bucureşti -Episcopia Biho-rului) şi drumul naţional14B de la Teiuş la Copşa Mică.

Specificul turismului local rezidă înfaptul că beneficiem de numeroase obiectiveturistice istorice, culturale şi religioase uniceîn regiune. Aceste obiective sunt restaurate,iar acesul la ele este înlesnit de modernizareainfrastucturii de acces: drunuri, trotuare etc.

Cele mai importante obiective istorico -culturale sunt Casa memorială „TimoteiCiparu”, Biblioteca Arhidiecezană, ColegiulNaţional „I.M. Clain”, clădirea Muzeului deistorie „Augustin Bunea”, Palatul Cultural(refăcut parţial după incendiul din anul1996), clădirile Grupurilor Şcolare „ŞtefanManciulea” şi „Timotei Ciparu” Stejarul lui„Avram Iancu”, Teiul lui Eminescu, dinapropierea căruia urcă până lângă Crucea luiIancu o alee pietonală asfaltată, unde esteamenjat un spaţiu de belvedere, ce oferăprivitorilor posibilitatea de a admira oraşul,atât ziua cât şi noptea, aleea fiind iluminatănocturn.

Edificiile religioase incluse înpatrimoniul turistic al oraşului: PalatulArhie-piscopal Greco-Catolic (fostul castelnobiliar Blassius), Catedrala Greco-Catolică

„Sfănta Treime”, sunt restaurate şi pot fivizitate.

Turismul cultural este promovat prinintermediul unui număr mare de manifestări,multe dintre ele devenind în timptradiţionale: 3-15 Mai „Zilele Libertatii laBlaj”, Festivalul de colinde desfăşurat înprejma Crăciunului, lansările de carte,spectacolele elevilor de la liceele blăjene,acţiunile culturale desfăşurate sub emblemaASTRA, Despărţământul „Timotei Cipariu”,Blaj, multe dintre aceste manifestări avândloc în Centrul Cultural „Andrei Mureşanu”,recent amenajat în interior şi exterior.

10. Obiectivele propuse pentru viitor

În viitor sunt prevăzute lucrări dereabilitare a infrastructurii, acolo undeaceasta nu a fost modernizată, continuareaextinderii parcului industrial şi revitalizareaeconomică a unor unităţi aflate în declineconomic, amenajarea Grădinii Botanice, ceamai veche din ţară, aflată în spatele GrupuluiŞcolar „Ştefan Manciulea”, astfel încât să fie

82 Livia Mureşan, A. Simu

Fig. 5. Biserica Evanghelică din Mănărade

Fig. 6. Parcul din Piaţa “1848"

accesibilă publicului larg, sub forma uneigrădini publice, accesul realizându-sedinspre Câmpia Libertăţii, reabilitareaBisericii fortificate Evanghelice din cartierulMănărade şi includerea ei într-un spaţiu derecreere comunitar, în cartierul cu acelaşinume, amenajarea malului drept al Târnavei

Mari, la est de podul rutier de peste râu, şi afostei baze sportive Combinatului deIndustrializare a Lemnului, cu alei pietonale,peluze verzi, refacerea terenului de fotbal şiconstruirea de tereniri pentru tenis de câmp,devenind în acest mod o bază sportivămunicipală modernă etc.

83Prezentarea sintetică a strategiei de dezvoltare pe termen scurt şi mediu a municipiului Blaj

11. Concluzie

Elaborarea unei strategii de dezvoltaredurabilă pentru orice localitate trebuie săaibă în vedere tradiţiile socio – economice,variatele posibilităţ i de valorificare a

spaţiului geografic, cu precădere aelementelor morfologice, biopedo-geografice,a resurselor de subsol şi a resurselor umane,astfel încât să fie luate cele mai potrivitedecizii, în urma cărora comunitatea locală săprospere

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Conţiu Andreea, (2010) Axele de gravitaţie regională ale Târnavelor – Rezumatul tezeide doctorat, Cluj- Napoca.

2. Mircea Buza, (1996) Caracterele geomorfologiceale Municipiului Blaj şi aleîmprejurimilor sale, extras din Studii şi cercetări de geografie, Tomul XLIII, Ed.Academiei, Bucureşti.

3. Mircea Buza, (1997) Culoarul Târnavei între Blaj şi Mihalţ. Observaţii geomorfologice,extras din Studii şi cercetări de geografie, Tomul XIV,Ed. Academiei, Bucureşti.

4. Virgil Dumitru, (2009) Dezvoltarea durabilă a Municipiului Constanţa, vol. Terra, SGR,Ed. CD PRESS, Bucureşti.

5. Victor Sorocovschi, (1996) Podişul Târnavelor - studiu hidrogeografic, Ed. CETIB,Cluj-Napoca.

6. **** Dicţionar de geografie umană, (1999) Ed. Corint, Bucureşti.7. **** Geografia României, Geografie fizică, (1983) Ed. Academiei RSR, Bucureşti, pag.

195-288, 388-591

84 Livia Mureşan, A. Simu