92
Program Iasi 4-7 octombrie 2018 ,

Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

  • Upload
    others

  • View
    5

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Program

Iasi4-7 octombrie 2018

,

Page 2: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale
Page 3: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale
Page 4: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale
Page 5: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale
Page 6: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale
Page 7: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Simpozionul InternaționalMONUMENTUL

TRADIȚIE ȘI VIITOREdiția a XX-a

Program

Iași 4-7 octombrie 2018

Page 8: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Organizatori:

Ministerul Culturii şi Identităţii NaţionaleComplexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul UniriiMitropolia Moldovei şi BucovineiPrimăria Municipiului Iași - Muzeul MunicipalConsiliul Județean IașiDirecția Județeană pentru Cultură IașiArhivele Naţionale ale României - S.J.A.N IaşiInstitutul Național al Patrimoniului BucureştiUniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente IstoriceAcademia de Ştiinţe a Republicii MoldovaInstitutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a MoldoveiCentrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” CernăuţiBrigada 15 Mecanizată „Podu Înalt”

Page 9: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

PROGRAM

8.30

9.00

12.30

13.00

15.30

16.00

16.30

JOI, 04 octombrie 2018 Aula Magna „Carmen Sylva” a Universității Tehnice„Gheorghe Asachi”

Primirea participanților

Deschiderea oficială Mesaje de salut din partea oficialităților și a principalilororganizatoriCuvinte la ceas aniversarPrezentarea albumului „Monumentul – Două decenii în slujbapatrimoniului național (1999-2018)”.Prezintă: cercetător științific dr. Vasile Chirica

Spitalul Militar (Marele Stat Major al Armatei Române în 1917)Dezvelirea plăcii comemorative. Organizatori: Primăria Municipiului Iași – DepartamentulCentenar, Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt”

Cercul Militar (Ministerul de Externe în 1917)Dezvelirea plăcii comemorative. Organizatori: Primăria Municipiului Iași – DepartamentulCentenar, Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt”

Sala „Iustin Moisescu”, Ansamblul Mitropolitan IașiDezvelirea plăcii comemorative la Palatul Mitropolitan.Organizatori: Primăria Municipiului Iași – DepartamentulCentenar, Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt”

Întâlnire cu IPS Teofan, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei

Vernisajul expoziției „Miniaturi ale epocii lui ConstantinBrâncoveanu”. Organizator principal: Asociația DAR Deve -lopment, curator: Alexandra Brutaru

3

Page 10: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Prezentarea volumului „Monumentul XIX”Prezintă: preot consilier Constantin Sturzu

Prezentarea albumului „Maria a României. Portretul unei mariRegine”, coord. Narcis Dorin Ion, Sinaia, 2018.Prezintă: prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti

Palatul Culturii, Muzeul de Istorie a MoldoveiVernisajul expoziției „Monumentele – trecut și viitor”.Organizator principal: Uniunea Națională a Restauratorilor deMonumente Istorice, curator: Gheorghe Baian

Vernisajul expoziției „Monumentele Marii Unirii”. Organizator principal: Institutul Național al Patrimoniului,curator: Daniela Mihai

VINERI, 05 octombrie 2018

Muzeul Unirii IașiLansări de cărți:

– Sergius Ciocanu, „Orașul Chișinău. Inceputuri,dezvoltare urbană, biserici (secolele XV-XIX)”, Editura Cartdidact, Chișinău, 2017– Viorel Gheorghe, „Modernizarea orașului Buzău 1880-1950. Arhitectură, urbanism, igienă”, EdituraEditgraph, Buzău, 2018

Vernisajul expoziției „Orașul Iași în Marele Război. MemoriaMonumentelor”. Organizator principal: Serviciul Județean Iași al ArhivelorNaționale, curator: Rodica Iftimi

Comunicări pe secțiuni

17.00

17.30

18.30

19.00

8.30

9.10

9.40-13.00

PROGRAM

4

Page 11: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

PROGRAM

14.30-19.10

19.15

19.45

8.00

Comunicări pe secțiuni

Strada Alexandru Lăpușneanu– IN MEMORIAM ION MITICAN. Bătaia cu flori

– Concert de fanfară susținut de Muzica Militară aBrigăzii 15 Mecanizată „Podu Inalt”– Moment coregrafic susţinut de membrii AsociațieiEURODEMOS

Biserica Banu („Duminica Tuturor Sfinților”)– Pomenirea colaboratorilor Simpozionului „Monumentul”trecuți la cele veșnice în anii 2000-2018

SÂMBĂTĂ, 6 octombrie 2018

– Plecare în vizita de documentare pe traseul Hotel Traian –Monumentul Cavaleristului din Copou – Garnizoana dinCopou – Cimitirul Etenitatea (Mormintele eroilor din PrimulRăzboi Mondial) – Muzeul Municipal (vizitarea expoziției defotografii „Vorbesc monumentele”, Colecția personală ValeriuDornescu. Organizatori: Direcția Județeană pentru Cultură Iași,Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Iași) –Mănăstirea Frumoasa – Monumentul Eroilor de la Galata

5

Page 12: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

MODERATORI: Tereza SINGALIASergiu IOSIPESCU

Sergiu IOSIPESCU, Cetatea și districtul Chioarului – 50 deani de cercetări arheologice și istorice (In memoriam RaduPopa)

După campaniile arheologice din anii 1964-1968întreprinse în Maramureș de regretatul Radu Popa, –- și careaveau să fie încununate de remarcabila sa teză de doctorat„Țara Maramureșului în secolul al XIV-lea” – în vara lui 1968au fost inițiate și săpături arheologice la cetatea Chioarului.Continuate într-o scurtă campanie în 1969, ele aveau să fiereluate în anii 1976-1980, 1987-1989 la aceeași cetate și îndistrictul ei, ele fiind completate până astăzi prin cercetăridocumentare, cartografice, epigrafice. Ele conduc treptat spremonografia unei alte țări românești nord-vest transilvane.

Liniile directoare ale acestei monografii suntprezentate acum și cu speranța elaborării unui proiect etapizatde restaurare și punere în valoare a unor monumente de primordin pentru istoria medievală și premodernă a ținuturilorcarpatice.

Alexandru LEVINSCHI, Arhitectura internă a așezăriifortificate Saharna „La Revechin” – studiu de caz

În comunicare vom pune accent pe aspectul non-militar al multor situri cu structuri defensive din epoca fierului,reunite în literatura de specialitate cu termenul „fortificații”.Am apelat la acest sit, datat între sfârșitul sec. VI și a douajumătate a sec. IV î.e.n., grație faptului că din cele circa 50 desituri fortificate de epocă din silvostepa spațiului pruto-nistreanacesta a fost dezvelit succesiv pe circa a cincea parte dinsuprafața incintei. Situl, amplasat pe malul înalt și abrupt alNistrului, de la bun început a fost conceput ca unul fortificat.Sistemul lui defensiv, ce consta din zidul cu pereți din bârneverticale și umplutură din sol bine tasat, înalt de circa 6 m șigrosimea de circa 3,3 m, și șanțul lat de circa 8 m și adânc de

9.40

9.55

Secțiunea A – Sala Dublei AlegeriViața monumentelor laice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

6

Page 13: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea A – Sala Dublei AlegeriViața monumentelor laice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

10.10

7

circa 5,5 m, era amenajat în semicerc cu raza incintei de pânăla 45-50 m, pe ruptura malului stâncos.

Cercetările au scos la iveală faptul că inițial toatelocuințele, de suprafață, au avut drept perete din spate pereteleintern al zidului, formând un șir în lungul perimetrului intern.În fața lor era amenajat spațiul pentru viața cotidiană înperioada caldă a anului, reprezentat printr-un șir de vetre în aerliber, precum și construcții adâncite de uz menajer pentruactivitate și în perioada rece a anului. Cu timpul spațiul centralal incintei a fost utilizat pentru amplasarea atelierelormeșteșugărești – pentru prelucrarea metalelor și, posibil,pentru confecționarea vaselor ceramice. Astfel, aceastăstructură internă a incintei fortificate ne scoate în evidențăcaracterul pașnic al locuitorilor așezării fortificate Saharna„La Revechin”, puternicul sistem defensiv servind pentruocrotirea populației de posibilele incursiuni ale unor cete derăzboinici.

Vitalie IAŢIUC, Predecesori ai orașului Soroca – Carsidavaantică și Olchionia medievală

Până în prezent am fost obișnuiți cu faptul că cea maiveche atestare oficială a orașului Soroca datează din 12 iulie1499, data încheierii tratatului de pace moldo-polonez, în careprintre boierii-semnatari figura și un oarecare „CostePosadnic, pârcălab de Soroca”. Astăzi, putem presupune căcea mai veche referință geografică a așezării pe locul orașuluiSoroca se găsește pe harta lui Claudius Ptolemeu, editată lamijlocul secolului al II-lea d. Hr. Localitatea apare aici subnumele Carsidava, fiind situată pe malul râului Tyras. LaCarsidava antică s-au referit ilustrul cărturar enciclopedistDimitrie Cantemir încă în anul 1716, precum și recenta lucrareștiințifică elaborată de Ptolemey Workgroup, în 2009. Însusținerea ipotezei potrivit căreia pe locul orașului Soroca aexistat așezarea antică Carsidava, pot fi citate mai multedocumente istorice, cartografice din secolele XVII–XIX. Oaltă teorie de la sfârșitul secolului al XX-lea, absolut

Page 14: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

neargumentată după părerea noastră, localizează Carsidava pemalul drept al râului Prut lângă satul Horodiștea, județulBotoșani, România.

Pe două hărți din anii 1683 și 1685, publicate laAmsterdam, lângă denumirea Sroka a fost descoperită oreferire la vechea ei denumire – Olchionia. Un alt izvorcartografic din Vatican unde figurează aceeași denumire învarianta Olhyona, descifrată de noi, este harta lui AndreasWalsperger din 1448. Cele trei hărți diferite – o certă dovadădocumentară care elimină toate dubiile cu privire la existențaOlchioniei pe locul actualul oraș Soroca.

Examinarea atentă a imaginilor din satelit, ne-au datposibilitatea de a descoperi noi vestigii ale civilizației urbanevechi, ascunse în pământ timp de mai multe secole pe un dealla marginea sudică a orașului Soroca, în partea de sus a așa-numitei stânci a lui Bechir. În zona centrală a așezământuluivechi se evidențiază o cetate de plan dreptunghiular, de500×200 m. În exteriorul acestei fortificații sunt alte cincistructuri defensive, paralele, de formă semicirculară, având olungime de la 800 m până la 1500 m. Așadar, sub protecțiazidurilor era un teritoriu de 85 ha, precum si o porțiune amalului drept al Nistrului cu o lungime de 800 m. Teritoriulocupat de clădirile orașului vechi, inclusiv zona din afaracetății, are dimensiuni de aproximativ 6,5×2,3 km. Apro xi mati -va suprafață a orașului era de 12 km p. Astăzi orașul Soroca aresuprafața 11,8 km p.

Se pare că tocmai în acest loc ar fi fost situat orașul anticCarsidava. Următoarele cercetări arheologice ne vor oferi maimulte detalii despre acest așezământ.

Mariana ŞLAPAC, Consideraţii noi privind fortificaţiileBrăilei

Fortificaţiile oraşului Brăila includeau citadela de piatrăde tip castral quadriburgium, edificată de Soliman Magnificulîncepând cu anul 1540, cetatea bastionară de pământ de planpentagonal ce aparţine şcolii militare otomane, construită

10.25

Secțiunea A – Sala Dublei AlegeriViața monumentelor laice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

8

Page 15: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea A – Sala Dublei AlegeriViața monumentelor laice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

10.40

înainte de 1770, Brustwehr-ul suplimentat cu şanţ apărut lainiţiativa Porţii înainte de 1770, retranşamentul de pământconstruit de otomani înainte de 1770, reconstruit la 1788, dotatcu burç-uri semicirculare înainte de 1790 şi reconstruit integralcu înlocuirea burç-urilor cu tabii în 1819. Toate pieseledefensive şi liniile de apărare ale Brăilei, cu excepţia unoramenajări temporare, au apărut la iniţiativa Semilunei.

Fortificaţiile acestui port dunărean au fost în atenţia maimultor cercetători, cele mai importante lucrări aparţinândarheologului român Ionel Cândea şi istoricului turc HakanEngin. Pentru suplimentarea informaţiei referitoare la întăriturileBrăilei am utilizat mai multe documente grafice ruseşti,descoperite recent în Arhiva Militară-Istorică de Stat a Rusiei dinMoscova: planul cetăţii din 1770 realizat de Ivan Sobolev,prospectul cetăţii din 1770 (varianta alb-negru), planul cetăţii din1775 elaborat de Mark Severincik, planul cetăţii realizat deBarzov, Mark Severincik şi Andrei Juravliov (circa 1770–1775),planul cetăţii (circa 1774), planul cetăţii ridicat de FiodorHomentovski (circa 1828), planul oraşului Brăila din 1831 ş.a.

Fortificaţiile Brăilei au fost demolate definitiv demilitarii ruşi în anii 1828–1831.

Ionel CÂNDEA, Monumente în județul Brăila în restaurareși degradare

Comunicarea își propune să prezinte două din cele maiînsemnate vestigii din această parte de țară:

1. Mănăstirea Măxineni, ctitorită de Matei Basarab șiElina Doamna la confluența Buzăului cu Siretul în 1636/1637,distrusă în timpul Războiului Întregirii 1917, a fost cercetatăarheologic în perioada 1976-1991 și 2010-2012 de semnatarulacestor rânduri. A fost restaurată printr-un proiect al arh. CălinHoinărescu. Constructor: ing. Bahamat.

2. Pulberăria Nouă, Brăila, str. Cetății nr. 43, construităde turci 1812-1814, singurul vestigiu semnificativ din CetateaBrăilei. Astăzi este în stare de degradare, așa cum vom prezentaîn imagini.

9

Page 16: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea A – Sala Dublei AlegeriViața monumentelor laice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

10.55 Vlad VORNIC, Ion CIOBANU, Complexe subteranedescoperite în centrul istoric al orașului Cahul

În comunicare prezentăm datele preliminare referitoarela șase complexe descoperite în anii 2016 și 2017 în diferitesectoare ale centrului istoric al orașului Cahul. Patru construcțiireprezintă hrube sau galerii subterane săpate la adâncimea decca 4,5-5,5 m în solul viu și căptușite cu cărămizi arse, oconstrucție reprezintă o pivniță din cărămidă de micidimensiuni, iar un complex constituie o locuință adâncită detipul bordeiului, cu o vatră de foc în mijloc și pereții edificațidin cărămidă uscată la soare. Din cuprinsul locuinței au fostrecuperate numeroase fragmente de vase ceramice, de faianțăsau de sticlă și alte materiale, ce permit datarea complexului îna doua jumătate a secolului XIX. Este de precizat că locuința afost întretăiată de o galerie (nr. 1), care s-a păstrat și cercetatmai bine.

Hruba avea lungimea totală de cca 22 m, lățimea labază în interior de 1,6-1,7 m și înălțimea de 1,7-2,1 m. Încuprinsul galeriei 1 au fost găsite resturi de vase de lut, sticlăsau faianță și alte vestigii, databile la sfârșitul secolului XIX șiîn primele decenii ale veacului următor. O altă hrubă (nr. 4),scoasă la lumină în urma unei prăbușiri de pământ, avealungimea de aproape 7 m, lăţimea la bază în interior în jur de1,5 m şi înălţimea de circa 1,6 m. Dimensiunile celorlalte douăgalerii nu au putut fi stabilite, deoarece construcțiile aucupolele parțial prăbușite sau continuă sub malul gropii defundație a Teatrului Muzical Dramatic „Bogdan PetriceicuHașdeu” din Cahul.

Este important de subliniat că galeria 2 este situată sprevest de groapa de fundație a teatrului, putând fi în viitorcercetată complet, conservată, restaurată și pusă în valoarecorespunzătoare. Destinația și cronologia acestor hrube, caresunt importante pentru patrimoniul cultural și istoria locală,urmează încă a fi precizate de cercetările viitoare.

10

Page 17: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Irene LUNDSTRÖM, Laura Daniela HANT, Integrareamonumentelor istorice în arhitectura oraşului Viena

Lucrarea va prezenta aspecte privind protejareamonumentelor în contextul modernizării oraşului Viena înperioada postbelică.

Costică ASĂVOAIE, A se clasa sau a nu se clasa? Un punctde vedere (măcar) etic dacă nu și legal

Sunt clădiri pe lângă – sau în care – ne perindăm zilnic.La o primă vedere, dar și ca densitate, fac parte din banalitate.Fac aceste imobile parte din istoria arhitecturii românești? Șidacă da, nu ar fi cazul înregistrării unor prototipuri în ListaMonumentelor Istorice – fie și la categoria de importanță locală– pentru ca viitorimea, prin felul în care ne vom îndrepta noiatenția către ele, să fie scutită de eforturile – uneori disperate –făcute astăzi pentru salvarea unor monumente ce reprezintăetape trecute ale evoluției arhitecturii?!

Este timpul de a se iniția măcar o discuție pe aceastătemă.

Vitalie JOSANU, Protejarea patrimoniului cultural național,așteptări și realități

Comunicarea își propune să facă o trecere în revistă asistemului de protejare a patrimoniului cultural național,organizare, competențe, capacitate de intervenție și limite,raportat la nevoile reale ale societății.

Diana NICORICI, Poziția tinerilor în păstrarea șipromovarea patrimoniului cultural material

Atitudinea tinerilor, deseori învinuiți de neimplicare,indolență, pasivitate sau lipsă de respect față de patrimoniu, seprezintă drept un aspect important ce ține de domeniulpatrimoniului cultural.

În comunicarea de față încercăm să propunem unelerăspunsuri legate de așteptările noaste de la patrimoniulcultural și acțiunile pe care le putem realiza pentru păstrarea și

11.10

11.25

11.40

11.55

Secțiunea A – Sala Dublei AlegeriViața monumentelor laice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

11

Page 18: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea A – Sala Dublei AlegeriViața monumentelor laice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

valorificarea clădirilor vechi, țesăturilor tradiționale, pieselorvestimentare etc. Sunt necesare consultarea mai largă adiferitor categorii de tineri pentru a realiza sondaje sociologicespecializate și a identifica problemele pentru a căuta împreunărăspunsurile la întrebările ce este pentru noi patrimoniul, la cene ajută și cum poate fi folosit spre dezvoltarea societății.Astfel, vizitele organizate cu clasa la muzeu, de dragulraportării și statisticii, pentru a se familiariza cu patrimoniularheologic, etnografic sau artistic nu-și mai au demult sensul.Este necesară o conlucrare la nivel de instituție de învățământ,elevi, familie și autoritățile în gestiunea cărora se aflăpatrimoniul. Ar fi recomandabile elaborarea unor traseeturistice cu vizitarea obiectivelor patrimoniului cultural,destinate diferitor categorii de copii și tineri, prin folosireadiverselor mijloace interactive de învățare, cunoaștere.

Aplicarea în practică a cunoștințelor obținute va firealizată printr-un ghidaj oferit chiar de tineri, implicarea îndiferite proiecte de documentare a pieselor de patrimoniu încalitate de voluntari, inclusiv prin metodele istoriei orale(intervievarea părinților, rudelor cu referire la modalitățile deconstrucție a caselor vechi, țeserea covoarelor, realizarea uneiporți frumoase de lemn sau a pieselor de ceramică),organizarea unor școli/tabere de vară unde tinerii ar putea fifamiliarizați cu diferite tehnici de lucru, metode de studiere apieselor de patrimoniu, de realizare a unor replici aleobiectelor vechi.

În atare condiții pot fi create oportunități de deschiderea unor centre de promovare și valorificare a patrimoniuluicultural, care, prin implicarea mai activă a tinerilor, vor devenio investiție pe termen lung la nivel economic prin dezvoltareaturismului, și la nivel cultural-educațional – prin păstrarea șipromovarea capitalului cultural al țării, prin instruirea pro șiprin patrimoniu aflat în gestiunea societății.

12

Page 19: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Liliana PETROVICI, IAŞI NE(MAI)VĂZUT. Semnificaţii.Poveşti. Arhitectură

Creat din drag de Iași și arhitectură, proiectul cultural„IAŞI NE(MAI)VĂZUT. Semnificaţii. Poveşti. Arhitectură”promovează clădiri, ornamente şi detalii arhitecturale mai puţincunoscute din orașul nostru. Activitățile realizate în cadrulproiectului – ateliere de creaţie pentru copii şi tineri, expoziţii,tururi ghidate, informare şi dialog în mediul virtual – aduc onotă de culoare și vitalitate asupra imaginii clădirilor istorice,contribuind la educația pentru protejarea patrimonului șiconștientizarea publică a valorilor arhitecturale din orașul Iași.

Tiberiu TEODOR-STANCIU, Atelier Spre. Momente,locuri, arhitecturi

Atelier Spre este un proiect poziționat la intersecţiadintre signalistică, arhitectură şi grafică, realizat din pasiunepentru orașul Iași. Arhivarea grafică a mediului construit invităla o reevaluare a cetății, dar nu pentru a o încremeni însemnificații, ci pentru a motiva parcurgerea orașului cuplăcerea de a descoperi, privi și înțelege.

Atelier Spre este o invitație adresată tuturor celor caretrec pragul orașului de a privi și spre monumentul încăneconsacrat, spre ferestrele, casele, lampadarele, locurile,momentele și arhitecturile care definesc oraşul.

Marcela IFRIM, De ce Iașul nu are monumente istoriceînscrise în patrimoniul UNESCO?

Iașul are o istorie grandioasă, fiind un oraș alînceputurilor în foarte multe domenii, și, după cum spunea N.Iorga, „Orașul acesta a fost creat nu din capriciul unui domn saudintr-un hazard al dezvoltării istoriei moldovenești... . Orașulacesta este o creație organică a vechii Moldove, care ea însășieste o creație organică a poporului românesc”, conchizând „...Iașul poate să devie din nou inima Moldovei!”. Și, totuși, nu areniciun monument istoric înscris în patrimonial UNESCO.Credem că acestei interogații i se cuvin câteva răspunsuri.

12.10

12.25

12.40

Secțiunea A – Sala Dublei AlegeriViața monumentelor laice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

13

Page 20: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea A – Sala Dublei AlegeriViața monumentelor laice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

12.55

14.45

Ionela-Liliana IONESCU, Urme ale Primului RăzboiMondial la Iași

Comunicarea prezintă monumente istorice și imobilecare sunt legate de personalități ale Primului Război Mondial.În decursul celor 100 de ani aceste imobile au rezistat. Uneledintre ele au suferit intervenții care au modificat aspectularhitectural dovedit prin imagini, planuri și schițe. Amprentapersonalităților ce au locuit în fiecare din aceste imobile s-acontopit cu faptele lor istorice rezistând în timp.

14

Page 21: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

MODERATORI: Ștefan S. GOROVEINarcis Dorin ION

Ștefan S. GOROVEI, „1843 septemvrie 20 m-am mutat încasă”. Peripeţiile unei case cu pisanie

Comunicarea este prilejuită de împlinirea a 175 de anide când postelnicul Matei Gane (1790–1869) a terminat deconstruit casa lui din Fălticeni, „în dricul” târgului, şi, în pragde toamnă, s-a mutat în ea, împreună cu fiii săi, Nicu(1838–1916) şi Matei (1840–1873). Pentru ca acest moment sărămână fixat în memoria urmaşilor săi, a săpat, pe una din uşileinterioare, o pisanie sui-generis (cu textul din titlu). În 1909,casa a fost cumpărată de la Nicu Gane de Artur Gorovei(1864–1951), la moartea căruia a rămas în stăpânirea fiilor săi.Istoria acestei case – devenită, între timp, cea mai vecheconstrucţie civilă a oraşului Fălticeni – a făcut obiectul unorscurte evocări în 1943 şi în 1982.

Întâmplările dramatice prin care a trecut s-au accentuatîn 1960, odată cu arestarea unuia dintre stăpâni şi confiscareapărţii sale de casă. Locuirea ei de către diverşi chiriaşi a dus ladeteriorări grave, accentuând pericolul de a fi supusădemolării, în cadrul aşa-ziselor planuri de sistematizare acentrului civic. Agresiunile asupra mo nu men tului au luat formenoi după 1990 (în acest context a fost distrusă pisania), subindiferenţa interesată a instituţiilor cen trale de resort şi cucomplicitatea unora dintre autorităţile locale.

Toate acestea împiedică atât definirea unui statutjuridic clar al monu mentului, cât şi identificarea unei destinaţiiadecvate în viitor.

Narcis Dorin ION, Conacul de la Bicaz (județul Neamț) –reședință a familiei regale în timpul Primului RăzboiMondial

La sfârșitul lunii iunie 1918, familia regală a Românieia părăsit Iașiul – capitala refugiului din timpul Primului RăzboiMondial –stabilindu-și reședința pe Domeniul Coroanei de la

14.30

14.50

Secțiunea A – Sala Dublei AlegeriViața monumentelor laice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

15

Page 22: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea A – Sala Dublei AlegeriViața monumentelor laice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

Bicaz, pe Valea Bistriței, în județul Neamț. Bicazul a fost loculîn care, la finele Primului Război Mondial, în lunile iulie-octombrie 1918, familia regală și-a găsit liniștea în conaculconstruit de antreprenorul nemțeam Carol Zani, între anii 1909-1913, după planurile arhitectului Alexandru Baucher. La 24iunie/7 iulie 1918, în timpul refugiului de la Iași, Regina Mariaa României consemna astfel – în Povestea vieții mele –momentul deciziei de a se muta în reședința de la Bicaz:„Începurăm să vorbim despre plecarea noastră la Bicaz, unuldin domeniile Coroanei, în frumoasa vale a Bistriței. Era un locde o frumusețe idilică. Deși casa nu era destul de încăpătoare,puteam, înghesuindu-ne puțin, să ne luăm acolo reședința cutoții la un loc. Viața în oraș ajunsese de nesuferit și simțeamnevoia unei odihne mai lungi în aerul curat de la țară. (...)Schimbarea orașului cu aerul de munte a fost o mare ușurare șine dădurăm seama îndată cât de mult bine ne făcea”.

În acea vară fierbinte a anului 1918, reședința regală dela Bicaz s-a transformat într-un adevărat cartier general alpoliticii românești. Aici regele Ferdinand i-a primit pe generaliiarmatei române, pe oamenii politici, pe ambasadorii țăriloraliate. Bicazul, cu peisajele sale încântătoare, a fost și locul încare regina Maria, pasionată creatoare de frumos, spera să îșiconstruiască o „casă de vis”, o casă de piatră care „va putea staîn picioare veacuri întregi”. La 25 octombrie/7 noiembrie 1918regina Maria a decis să părăsească Bicazul: „Am hotărât să plecduminică, nu mai rezist! (...) Visul României Mari pare să devinărealitate, e atât de neașteptat, încât nici nu-mi vine să cred”.

Plecarea familiei regale de la reședința din Bicaz – în28 octombrie/10 noiembrie 1918 – a coincis cu abdicareakaiserului Wilhelm al Germaniei și gestul regelui Ferdinand dea ordona mobilizarea generală. Regina scria cu entuziasm că„suntem din nou alături de Aliații noștri, reintrăm în luptă.Germanii au fost somați să ne părăsească țara sau ... să lupte!Rămâne de văzut ce va urma”.

16

Page 23: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Iulian Stelian BOȚOGHINĂ, Castelul Schönburg deWaldenburg din Fântânele în anii Războiului pentruÎntregirea Neamului

Construit în mijlocul unui mare parc englezesc, devenitmai apoi un parc dendrologic, Castelul Cantacuzino-Paşcanu-Waldenburg mai bine cunoscut sub denumirea de CastelulRoșu datorită cărămizilor aparente, a fost construit între anii1864-1866 în stilul gotic târziu englezesc (aşa-numitul stilTudor), identificabil după turnul crenelat de pe partea nord-estică şi frontonul în trepte, cu oarece elemente din goticulveneţian, în ce priveşte balconul şi ancadramentele ferestrelorcare formează loggia aparentă de deasupra vestibulului.

Bibliografia subiectului relevă faptul că anii MareluiRăzboi sunt un hiatus în cronica acestui impresionant domeniu,lipsind informațiile. Ne propunem să completăm acest neajunsodată cu prezenta expunere elaborată pe seama documentelorinedite identificate în arhivele militare.

Documentele depun mărturie despre rechiziționareaCastelului Schönburg de Waldenburg pentru a fi întrebuințat caspital de campanie de către aliații ruși, pentru ca dupăevenimentele din Rusia și semnarea păcii la Brest-Litovsk,castelul să fie preluat cu aceeași destinație de către autoritățilemilitare române. Însă până la instalarea Spitalului de evacuarenr. 4, geniștii Armatei a II-a au lucrat neîntrerupt pentrurepararea clădirilor și îmbunătățirea condițiilor de trai, ocaziecu care s-a făcut o interesantă descriere a castelului și ainventarului existent, între ineditele documente regăsindu-sefacturile și devizele lucrărilor efectuate.

Ștefania DINU, Palatul Cotroceni – reședință a suveranilorRomâniei Mari

Palatul Cotroceni a fost construit începând din 1893,când guvernul a deschis un credit de 1.700.000 lei pentrudărâmarea vechiului palat domnesc şi construirea unui palat înfolosinţa moştenitorilor Coroanei (principele Ferdinand şiprincipesa Maria) ca reşedinţă oficială, lucrările fiind

15.10

15.30

Secțiunea A – Sala Dublei AlegeriViața monumentelor laice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

17

Page 24: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea A – Sala Dublei AlegeriViața monumentelor laice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

încredinţate arhitectului francez Paul Gottereau. Familiaprinciară s-a mutat în noul palat în cursul anului 1896.

La 14/27 august 1916 la Palatul Cotroceni s-a desfăşuratConsiliul de Coroană, în cadrul căruia s-a luat decizia ieşirii dinstarea de neutralitate şi intrarea României în război alături dePuterile Aliate - Franţa, Anglia şi Rusia. A doua zi, 15/28 august1916, tot la Palatul Cotroceni, regele Ferdinand împreună cu mem -bri guvernului au semnat „Proclamaţia către ţară“ prin care se afir -ma idealul naţional - unirea provinciilor româneşti cu patria mamă.

La 24 aprilie/7 mai 1918, la Palatul Cotroceni s-a semnatpacea separată cu Puterile Centrale, pace prin care, România eranevoită să cedeze Dobrogea, să accepte rectificări de frontieră înCarpaţi (se cedau teritorii însumând 5.600 kilometri pătraţi) şi săîncheie convenţii economice înrobitoare (agricolă, a petrolului, apădurilor). Regele Ferdinand nu a ratificat tratatul de pace, astfelcă – potivit Constituţiei României – acesta nu a avut un caracterlegal.

În ziua de 1 decembrie 1918, suveranii României Mariau revenit în Bucureşti, fapt care a determitat-o pe regina Mariasă noteze următoarele în însemnările sale zilnice: „Ne întorceamcu România Mare, ca regele şi regina tuturor românilor.“ Înseara aceleiaşi zile, la Palatul Cotroceni „în marea sală de bal“au fost aproximativ 120 de persoane: miniştrii aliaţi, miniştriiromâni, ofiţeri români şi străini, pentru a participa la o marerecepţie dată de suveranii României, iar a doua zi, 2 de cem brie1918, tot la Palatul Cotroceni a fost dat un mare ceai, pentruofiţerii francezi şi britanici care urmau să plece din România.

În ziua de 3 decembrie 1918, la palat a fost primită decătre regele Ferdinand şi regina Maria, o delegaţie debucovineni condusă de Iancu Flondor, la 30 decembrie 1918 afost primită delegaţia transilvănenilor condusă de episcopiiMiron Cristea şi Iuliu Hossu, iar la 4 ianuarie 1919 a fost primitădelegaţia basarabenilor condusă de fruntaşul luptei pentru unirePantelimon Halipa. Primirea delegaţilor provinciilor româneştiunite recent cu patria mamă, s-a constituit în momente istoricememorabile, pe care această reşedinţă oficială le-a cunoscut.18

Page 25: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Sorin IFTIMI, Planul orașului Iași realizat de Josef Rasec(1844). Descoperirea exemplarului original

După planul realizat de Bayardi, la 1819, a urmat, cavechime, Planul orașului Iași al lui Josef Rasec, din 1844.Acestui document cartografic i s-a dat mai puțină importanțăpână în prezent, deoarece era cunoscut doar printr-o „copie” cedata din preajma anului 1900. De fapt, datele de pe planul vechiau fost transpuse pe un schelet al străzilor orașului din ultimiiani ai secolului XIX.

Planul original, descoperit în arhiva PrimărieiMunicipiului Iași, păstrează o serie întreagă de date care nu aumai fost transpuse pe copia recentă. Toate înscrisurile de peacest plan sunt redactate în alfabetul chirilic. Sunt trasate celepatru cvartale ale orașului, denumite pe culori: roșu, albastru,verde și galben. Sunt indicate mai multe categorii de străzi, cumențiune specială pentru ulițele pavate cu lemn, până lasimpele hudițe.

Legenda planului lui Rasec enumeră peste 80 dedenumiri de străzi și clădiri de pe cuprinsul orașului.

Petronel ZAHARIUC, Date despre câteva case din Iași(Adamachi, Bosie, Carp, Cerchez) desprinse din documenteinedite (1750-1850)În ultimii ani, mai ales după publicarea colecției de documenteprivitoare la istoria orașului Iași din secolele XV-XVIII,studiile consacrate capitalei Moldovei au sporit în număr șicalitate. Deși în această colecție au fost strânse foarte multedocumente, depistate în arhivele publice din țară, în colecțiimai vechi și în arhiva românească de la Protaton (MunteleAthos) a mai rămas un număr însemnat de acte, care nu au fostpublicate. Dintre acestea din urmă am descoperit câteva sute din secolulal XVIII-lea total inedite, pe care încep să le folosesc acum,prin încercarea de reconstituire a istoriei unor case ieșene(Adamachi, Bosie, Carp, Cerchez).

15.50

16.10

Secțiunea A – Sala Dublei AlegeriViața monumentelor laice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

19

Page 26: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Mircea CIUBOTARU, Proiecte și realizări edilitare în Iași.Piețele de aprovizionare în secolul al XIX-lea

Vechile locuri de negoț din Iași, târgurile, cunoscutenominal încă din veacul al XVII-lea (Târgul lui Barnovschi,1649), au apărut, au evoluat și au dispărut în mod spontan,existența lor fiind determinată de diverși factori conjuncturali,identificabili sau doar prezumtivi. Din păcate, în afară deprețurile produselor negociate și unele taxe, nu cunoaștem cuexactitate modul de funcționare, normele de administrare șisanitare ale târgurilor medievale. Prin prevederile Regula men -tului Organic (1832), se formulează primele măsuri și regulicare marchează începutul modernizării orașelor din prin -cipatele române, prin inițiative și planificări conștiente,amplasarea și funcționarea piețelor (neologismul este atestat laînceputul secolului al XIX-lea) fiind concepute prioritar pentruevitarea incendiilor produse de „materiile arzătoare”, dimi -nuarea aglomerației în zona centrală a orașului, îmbu nătățireacondițiilor sanitare, controlul taxării și concurenței, problemerămase până în prezent în agenda edililor unui oraș european.Documentar, se pot reconstitui împrejurările și unii parametriîn care au fost înființate și au dăinuit piețele Sf. Vineri, Sf.Spiridon, Sf. Teodor, Beilic, Sturzoaia, Iancu Bacalu, Tătărași,Podul Lung (Nicolina) și Bădărău.

Eliza ILIE, De la Şcoala din Păcurari la Şcoala Primară deBăieţi Nr. 1 (1843-1897). O încercare de reconstituire atrecutului Şcolii Primare „Carol I” din Iaşi

Înființarea și funcționarea Şcolii primare de băiețiCarol I reprezintă un moment de referință, nu numai pentruorașul Iași, ci poate constitui un model pentru întreaga evoluțiea învățământului românesc din epoca modernă. Intențiilegeneroase ale întemeietorilor acestei școli vor prinde viață prinstrădaniile a generații și generații de profesori și elevi, într-unclimat de factură sufletească deosebită.

Incercarea de reconstituire a trecutului Şcolii Primarede Băieţi nr. 1 s-a realizat pe baza documentelor de arhivă

16.30

16.50

Secțiunea A – Sala Dublei AlegeriViața monumentelor laice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

20

Page 27: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea A – Sala Dublei AlegeriViața monumentelor laice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

17.10

precum şi a studiilor şi rapoartelor realizate de responsabilii cudestinele învăţământului românesc din capitala Moldovei. Înconturarea cât mai fidelă a istoricului școlii a ieşit în evidenţăvechimea acestei instituţii. Astfel, începuturile sale sunt legatede eforturile de modernizare ale Moldovei din timpuldomniilor regulamentare. La 16 decembrie 1843 un raport alEpitropiei Şcoalelor către Adunarea Obştească prevedeaînfiinţarea în acest an a şcolilor din Păcurari, Târguşor şiTătăraşi. Cele trei şcoli urmau să funcţioneze alături de primaşcoală primară din Iaşi, cea de la Trei Ierarhi, şcoală ce căpătastatutul de şcoală preparandă.

Şcoala din Păcurari a funcţionat cu o singură clasăpână în 1860, iar în 1868 registrele Revizoratului Şcolarînregistrează existenţa unei sucursale. Din anul 1894 seînregistrează primul document din dosarul de arhivă proprie alşcolii, dosar din care s-a păstrat foarte puţin, deoarecemajoritatea documentelor s-au pierdut în timpul refugiului dintimpul bombardamentelor din cel de-al doilea război mondial.Însă, în ciuda caracterului formal şi oficial al rapoartelor deinspecţie şcolară, documentele ne relevă existenţa unei vieţişcolare deosebit de active. Această evoluţie a culminat cuconstruirea în 1897-1898 a frumoasei şi elegantei clădiri anoului locaş de şcoală, cel care există şi astăzi. Încadrată înpeisajul urbanistic local, alături de alte clădiri având cadestinaţie educaţia, clădirea Şcolii primare Carol I rămâne obijuterie arhitectonică.

Dan JUMARĂ, Clădirea Institutului de Anatomie din IașiFăcând parte din Universitatea de Medicină și

Farmacie din Iași, clădirea Institutului de Anatomie cuprindetrei niveluri: demisol, parter și un etaj și are o formărectangulară. În partea centrală a fațadei principale există oterasă străjuită de șase coloane dorice la care se ajunge urcândo scară monumentală.

Clădirea Institutului de Anatomie s-a finalizat în anul1894 fiind cel mai important edificiu al Universității de 21

Page 28: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea A – Sala Dublei AlegeriViața monumentelor laice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

17.30

medicină și reprezenta, pe atunci, cel mai modern centru deînvățământ din domeniul anatomiei și cercetării din S-EEuropei.

Clădirea cuprinde un amfiteatru, numeroase săli dedisecție, spații de cercetare, camere frigorifice.

Edificiul, realizat la inițiativa profesorului AristidePeride, a fost conceput în stil neoclasic, după proiectularhitectului Ștefan Emilian, între 1894 și 1900. La inaugurareedificiul era unic în Europa. De-a lungul vremii s-a intervenitasupra clădirii, pentru lucrări de reparații.

Clădirea a fost inclusă pe Lista monumentelor istoricedin județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare IS-II-m-B-04055.

Liliana CONDRATICOVA, Clădiri istorice din Chișinăuîntre memorie, atitudine și viitor

Protecția patrimoniului, restaurarea artistică a edificiilorlaice și de cult, promovarea, valorizarea științifică și culturalăa obiectelor de patrimoniu a devenit un domeniu de interesprimordial pentru societate, mai ales în anul European alPatrimoniului Cultural.

Comunicarea de față are drept obiectiv scoaterea înevidență a destinului unor clădiri emblematice pentruBasarabia.

În primul rând, vorbim despre clădirea fostului gimnaziunr. 3 pentru băieţi din Chișinău, în care, pe 27 martie 1918, cei86 de deputaţi ai Sfatului Ţării au votat Actul Unirii.Actualmente, în acest edificiu se află Academia de Muzică,Teatru și Arte Plastice (Chișinău, str. A. Mateevici, nr. 111).Clădirea a fost construită de inginerul P. Koşelev dupăproiectul arhitectului Vladimir Ţâganco. În diferite perioadetimp a găzduit Gimnaziul nr. 3 „A. Donici” pentru băieţi; în1914–1918, aici a fost dislocat spitalul militar. În toamnaanului 1925, clădirea Liceului şi spaţiul aferent a găzduitExpoziţia Generală şi Târgul de mostre, la care a participat șiRegele Ferdinand I. Începând cu 1934, aici a fost amplasată22

Page 29: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Facultatea de Ştiinţe Agronomice a Universităţii „A. I. Cuza”din Iaşi, iar din 1945 – cea a Institutului Agricol din Chişinău.Restaurarea clădirii, inclusă în lista monumentelor de istorie șiarhitectură de valoare națională, ajunsă astăzi într-un stadiuavansat de degradare (ultima reparație a avut loc în 2001), arputea fi o realizare frumoasă mai ales în anul CentenaruluiUnirii.

În clădirea Clubului Nobilimii (actualul Cinematograf„Patria”, Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, 103), PreşedinteleConsiliului de Miniştri al României, Alexandru Marghiloman,a oferit o recepție cu ocazia Zilei Unirii. Edificiul a fost ridicatîn anii 1888–1893 după proiectul arhitectului G. Lonsky, înperioada interbelică edificiul găzduind Teatrul Național, iarprin 1930 aici a funcționat „Teatrul vesel V. Vronski”.

Marius MITROF, Casa lui Zamfir Filotti, deputat de Galaţiîn perioada 1916-1918

O clădire monument istoric din Galați a rămas, pânăacum doi ani, cu proprietar necunoscut. Fusese înscrisă în Listamonumentelor istorice cu denumirea seacă de „Casă”, fiindclasată la categoria „arhitectură”, fără să deconspire nimic dinmemoria edificiului.

In lucrarea de faţă vom releva memoria acestui mo -nument istoric, legată indisolubil de personalitatea celui care afost Zamfir Filotti, avocat, publicist şi parlamentar român înperioada Primului Război Mondial.

Dimitrie-Ovidiu BOLDUR, Un monument istoric care arputea dispãrea – Casa memorialã „Grigore Tabacaru”Hemeiuș-Bacãu

Unul din raționamentele acreditãrii clãdirii ca mo -nument istoric s-a datorat, în primul rând, personalitãții care avãzut lumina zilei în acest spațiu, în primãvara anului 1883.Grigore Tabacaru a conturat, prin contribuțiile sale cu rolștiințific și educativ, importanța memorialisticã a unui astfel deașezãmânt.

17.50

18.10

Secțiunea A – Sala Dublei AlegeriViața monumentelor laice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

23

Page 30: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Privitã din exterior, arhitectura clãdirii nu este unaimpunãtoare. Funcționalã, la început, pentru cele câteva zecide copii, de-a lungul anilor, ea va deveni neîncãpãtoare pentruclasele primare din satul Hemeiuș. Semnificative sunt șidegradãrile suferite la acoperiș sau la structura de rezistențã.

Cu toate acestea, subscriem la titulatura de „casã-muzeu”, propusã în anii ’70 ai secolului trecut, de cei care augândit sã încununeze, peste ani, munca unui semen de-al lor. Oastfel de abordare a conferit, și, în același timp, a fructificatvaloarea memorialisticã a obiectelor pãstrate de la familiaTabacaru.

Dar, la noi, la români, o minune nu ține mai mult de 30de ani... În vremurile tulburi de dupã „momentul ‘89”, și „casa-muzeu” de la Hemeiuș a capãtat o altã „destinație”. Deși figuradrept „Casa memorialã „Grigore Tabacaru” Hemeiuș” înProiectul Listei monumentelor istorice din 1992, la etaj fiindamenajatã o expoziție cu caracter memorialistic și una cucaracter etnografic, parterul clãdirii a fost concesionat,începând cu anul 1999.

Profesorul Tabacaru își doarme somnul de veci lângãaltarul Bisericii „Sfinții Constantin și Elena” din localitateaunde s-a nãscut... Din când în când spiritul sãu tresare, cãci totce a fost adunat și pãstrat în peste un secol și jumãtate deexistențã a monumentului istoric unde El a vãzut lumina zilei,se degradeazã și se risipește, cu fiecare zi care trece, sub ochiinoștri…

Delia Roxana CORNEA, Monumente dobrogene întrerememorãri și uitare: Cazinoul din Constanța

Aflat într-o avansatã stare de degradare, Cazinoul dinConstanța pare a fi astãzi un monument vitregit de mãreția șiimportanța sa de odinioarã. În pofida a numeroase semnale dealarmã, trase de specialiști din diverse domenii, privinddeteriorarea acestui monument, inițiativele autoritãților dedupã 1990 au fost timide și au rãmas doar la stadiul de simpleproiecte sau propuneri. Astfel, Cazinoul este în prezent doar

18.30

Secțiunea A – Sala Dublei AlegeriViața monumentelor laice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

24

Page 31: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea A – Sala Dublei AlegeriViața monumentelor laice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

18.50

depozitarul unei simbolistici aparte, privind viața culturalã șiboemã constãnțeanã, mai ales din perioada interbelicã.

Prezenta comunicare realizeazã o trecere în revistã, cuajutorul documentelor și fotografiilor de epocã, a celor maiimportante momente din istoria acestei fascinante clãdiri.Prezentarea pornește de la momentul construcției, continuândapoi cu marcarea altor etape, precum distrugerea sa parțialã dinoctombrie 1916, distrugerile suferite în timpul celui de-alDoilea Rãzboi Mondial, perioada refacerii din anii 1951-1952,dar și ultima mare restaurare a monumentului, ce a avut loc înperioada 1985-1986.

Prin rememorarea acestor etape, cu ajutorulfotografiilor inedite și a dosarului de restaurare întocmit deDirecția Monumentelor Istorice în 1985, ne propunem ca princercetarea de specialitate sã proiectãm Cazinoul ca punct dereferințã pentru istoria, cultura și arhitectura constãnțeanã.

Costin SCURTU, Muzeul Militar Național „RegeleFerdinand I” – Filiala Constanța păstrătorul tradițiiloristorico-militare din Dobrogea

În partea de sud a orașului Constanța, pe o stradăparalelă cu Șoseaua Mangaliei, însă intens circulată, se aflăunul dintre obiectivele cultural-militare cu care constănțenii semândresc.

Clădirea ce găzduiește muzeul este unicat în România,este construită special pentru a găzdui un muzeu militar, estesingurul imobil de cultură și de istorie militară ridicat în curteaunei cazărmi în timpul regimului comunist. Amintim formadreptunghiulară a clădirii, cele două etaje, planșeul decupatîntre etajele 1 și 2 pentru a avea o prezentare panoramică apatrimoniului militar, a unei tranșee românești din PrimulRăzboi Mondial și a unei fresce de mari dimensiuni, traseulcronologic pentru a avea acces la fiecare sector tematic.

Lucrările au fost începute în 1980 și s-au terminat în1985, iar de atunci instituția a avut parte de trei inaugurări, în1985, 1987 și 2009. Până în 1990, muzeul aparținea de Divizia 25

Page 32: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea A – Sala Dublei AlegeriViața monumentelor laice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

9 Mecanizată „Mărășești”, în curtea căruia se afla muzeul.După ‘90, muzeul a trecut în subordinea Muzeului MilitarNațional „Regele Ferdinand I” și a devenit filiala muzeuluimilitar, iar expoziția a fost reorganizată potrivit tematicii dinanii ’90. Din 2007 până în 2009 expoziția permanentă a fostreorganizată și s-a reușit realizarea unei expoziții dedicată arteimilitare în Dobrogea din cele mai vechi timpuri până în zilelenoastre.

26

Page 33: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

MODERATORI: Voica Maria PUȘCAȘUGheorghe POSTICĂ

Gheorghe POSTICĂ, Cercetarea arheologică a MănăstiriiCăpriana

Cercetarea arheologică a Mănăstirii Căpriana a fostrealizată în anii 1993, 2001-2003, 2005-2008 și 2016. Au fostefectuate cercetări de amploare în incinta mănăstirii, un locaparte revenind investigațiilor de la Biserica AdormireaMaicii Domnului.

Conform datelor arheologice, începutul mănăstiri ademarat prin organizarea unei poiene prin metoda arderii unuisector de pădure de pe malul de est al unui pârâu din stângaIșnovățului. Urmele acestei poiene au fost documentate subforma unei pânze de cărbune de lemn cu o grosime de până la25 cm, așternută peste solul virgin podzolic.

De la nivelul vechi de călcare au fost ridicate cele maivechi construcții ale mănăstirii: Biserica Adormirii MaiciiDomnului (faza veche) și Turnul de intrare, datate în secolulal XV-lea; primul corp de chilii monahale, „CasaDomnească” și „Casa Egumenului” cu pivnițe separate,datate în prima jumătate a secolului al XVI-lea, precum șifortificația de zid cu ocnițe, datată în secolul al XVI-lea.

Biserica I de la Căpriana este de tip triconc, cu planpatrulateral alungit, compartimentat în cinci secțiuni de laVest spre Est: Altar, Naos, Gropniță, Pronaos și Pridvor,având pereții sprijiniți dinspre Nord și Sud pe 4 perechi decontraforți.

În evoluția Bisericii Adormirea Maicii Domnului devedere arheologic deosebim 13 faze de refaceri/reparații.

Prima fază, datată, posibil, cu sfârșitul secolului al XV-lea, corespunde edificării Bisericii I, documentată prinelemente masive de construcție (fundație), straturi deconstrucție (fâșii de mortar și pietriș) și nivelări ale terenului(fâșii de lut și nisip).

La a doua fază, Biserica I, probabil, fiind afectată de

9.40

Secțiunea B – Sala de ConferințeViața monumentelor ecleziastice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

27

Page 34: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea B – Sala de ConferințeViața monumentelor ecleziastice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

cutremurele de pământ din 1516 și 1523, a fost demolată pânăîn temelie, iar pe locul ei a fost ridicată Biserica II de cătredomnul Petru Rareș, care a fost terminată conform Pisaniei depe fațada acesteia în anul 1542. De la Biserica II, până înzilele noastre s-a păstrat elevația bisericii, inclusiv, ocnițelede sub nivelul cornișei, contraforții, profilul gotic alferestrelor și al ușilor, precum și tavanul din Pronaos,Gropniță, Naos și Altar.

La a treia fază, au fost efectuate lucrări de reparație îninteriorul bisericii, acestea, posibil, fiind determinate de treicutremure de pământ, petrecute succesiv – la 19 iulie 1545,26 octombrie 1550 și 21 august 1552. Urmele acestorreparații sunt bine documentate în Altar, Naos, Pronaos șiPridvor.

La a patra fază, lucrările de reconstrucție din interiorulbisericii sau desfășurat, probabil, în legătură cu cutremurelede pământ din 10 mai 1571, 30 aprilie 1590, 21 martie 1595.Urmele acestor reparații sunt bine documentate în Naos,Pronaos și Pridvor.

La a cincea fază, lucrările de reconstrucție a bisericii,probabil, au fost realizată cu sprijinul domnitorului VasileLupu, acestea vizând spațiile din Naos, Gropniță, Pronaos șiPridvor. În această perioadă în biserică a fost amenajată opardoseală din cărămidă pătrată, păstrată aproape în întregimeîn Gropniță.

La cea de-a șasea fază, ca urmare a cutremuruluidevastator din 26 octombrie 1802 care a provocat prăbușiriînsemnate în toată Țara Moldovei, la biserica de la Căprianaau fost realizate lucrări radicale de reconstrucțiesupravegheate de Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni. Înrezultat, Biserica Adormirea Maicii Domnului și-a schimbatradical aspectul arhitectural clasic moldovenesc,transformându-se într-o construcție cu arhitectură eclectică,care îmbină elemente medievale moldovenești și elementecaracteristice arhitecturii eclesiastice de la începutul secoluluial XIX-lea.28

Page 35: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Stela CHEPTEA, Catedrala romano-catolică „AdormireaMaicii Domnului” Iași. Soluții pentru consolidare și punereîn valoare

După un timp de așteptări, dar și de cercetăriarheologice, Catedrala romano-catolică „Adormirea MaiciiDomnului” Iași a intrat într-un amplu proiect: Restaurare,consolidare și integrare turistică - Catedrala veche romano-catolică „Adormirea Maicii Domnului” Iași.

Se cunoaște din publicații și din prezentările anterioareistoria de șase veacuri a catedralei și a misiunii romano-catolice din Iași. Investigațiile arheologice din ultimul timp aupus în evidență detalii esențiale privind construcțiamonumentului și nu ne referim la faze de reparații ori numai deintervenții. Descoperirea unui mai vechi locaș din piatră, foartesolid construit, cu fundații adânci de peste patru metri, puneprobleme deosebite proiectanților, care au întocmit planurile deconsolidare/punere în valoare cu un timp în urmă și pe care,după descoperire, nu-l i-au în considerare (!). Fundațiilebisericii vechi ocupă naosul existent, iar pereții laterali au fostcuprinși în stâlpii dintre absida altarului aparținând bisericiiexistente și naos, precum și cei dintre naos și pronaos. În acestfel, stâlpii sunt extrem de solizi, având grosimi cuprinse între 2și 4 m, urmarea fiind inexistența fisurilor în fundațiilemonumentului. Din păcate, în prezent, se aplică mecanicproiectul aprobat cu ani în urmă. Efectul se va vedea, dar va fiprea târziu.

Costică ASĂVOAIE, Lăcrămioara STRATULAT, Tamilia-Elena MARIN, Cosmin NIȚĂ, Eugen BORȘ, Rezultateleprimelor sondaje arheologice executate în vederea realizăriiProiectului – „Restaurarea patrimoniului cultural alMănăstirii Secu, com Vânători Neamț, jud. Neamț”

Se prezintă principalele date de teren înregistrate încele nouă casete executate în perimetrul fortificat al mănăstiriiSecu, în vara anului 2018, pentru Proiectul menționat în titlu.

Unele concluzii ale echipei arheologice pot constitui o

10.00

10.20

Secțiunea B – Sala de ConferințeViața monumentelor ecleziastice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

29

Page 36: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea B – Sala de ConferințeViața monumentelor ecleziastice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

10.40

bază de discuții mai ample între specialiștii din domenii care auîn aria profesională și restaurarea monumentelor istorice (celpuțin cele amplasate în forme de relief și microclimatasemănătoare cazului prezentat aici).

Emil DRAGNEV, Observații asupra programuluiiconografic al bisericii Sf. Nicolae a mănăstirii Coșula dupărestaurarea monumentului

Restaurarea picturii murale din biserica Sf. Nicolae amănăstirii Coșula (ctitoria marelui vistiernic Mateiaș de la1535), realizată în anii 2014–2016, și care a însemnat în mareparte, înlăturarea pe sectoare importante din cuprinsulaltarului, naosului și a pronaosului a repictărilor tardive, a făcutposibilă recuperarea programului iconografic de aici, care încele mai multe cazuri, nu a fost respectat de zugravii epociitârzii. Analiza acestui program relevă atât o încadrare perfectăîn arta picturii murale din epoca lui Petru Rareș, cât și anumiteelemente specifice. Pentru decorarea sistemului de boltire, denotat, prin introducerea sinaxelor de îngeri, urmarea unorexemple precum cele de la Botoșani-Popăuți, Dorohoi șiProbota.

Momentul specific în acest spațiu, este de fapttransformarea registrului apostolilor într-un amplu Deisis,căruia includerea arhidiaconilor Ștefan și Prohor, îi acordă și osemnificație liturgică. Includerea în registrul profeților aimaginii Sf. Ioan Botezătorul „Înger al pustiei” (spre care, defapt, se îndreaptă procesiunea prorocilor) prezintă un punctcomun în organizarea acestui registru cu biserica Sf. Gheorghedin Suceava. Amplasamentul ciclului Dodecaortonuluirespectă în general dispozițiile din epoca rareșiană. Aceiașiobservație este valabilă și pentru compoziția în friză aciclurilor Pătimirilor și al Învierii. Registrul teoriei sfințilorreaduce reprezentările sfinților militari în formula„kastoriană”, tipică pentru cea de a doua fază a picturilormurale din epoca lui Ștefan cel Mare, dar prezentă și la unelemonumente pictate din vremea lui Petru Rareș (Sf. Gheorghe și30

Page 37: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Sf. Dumitru din Suceava). De unele monumente din epoca luiȘtefan cel Mare sunt apropiate și anumite elemente aleprogramului iconografic de la Coșula, precum introducereascenei „Strajei adormite” în ciclul Pătimirilor (Voroneț), șiamplasamentul scenei Înălțării Domnului pe curbura conceiabsidei altarului.

De asemenea, programul iconografic al pronaosului aremai multe tangențe cu soluțiile adoptate în vremea lui Ștefancel Mare decât cu cel contemporane monumentului, din timpullui Petru Rareș.

Ancuța-Elena PUNGOI, Reprezentări de moșneni în frescelevotive a două biserici argeșene: Biserica din Cătane șiBiserica veche din Domnești

„Moșnenii”, așa cum se numeau în Țara Româneascăacești inițiatori ai obștii, oameni liberi, deținători de pământuri,sunt întâlniți, cu o pondere mai mare în secolele XVIII-XIX, șiîn calitate de ctitori de monumente ecleziastice. Atingereaacestui deziderat a fost posibilă și ca urmare a reformei luiConstantin Mavrocordat de la 1746, prin care se desființarumânia în Țara Românească, ceea ce a favorizat, într-ooarecare măsură, uniformizarea stării țăranilor. Plătind dijmă,aceștia deveneau proprietari ai unui lot de pământ, pe care îlputeau lăsa moștenire sau vinde. Tot din aceeași perioadăgăsim dovezi, inclusiv în frescele votive argeșene, ale vechiibiserici din Domnești, despre emigrația transilvănenilor sauungurenilor, cum apar în limbajul locului, atrași de condițiileprivilegiate create.

Tablourile votive ale ctitoriilor pe care le avem învedere în cadrul acestei comunicări – Biserica din Cătane,respectiv Biserica veche din Domnești –, constituie o mărturieincontestabilă a evoluției modei cu specific etnograficromânesc din secolul al XIX-lea în arealul respectiv. Seremarcă reprezentările realiste și talentul meșterilor zugravi însurprinderea trăsăturilor de caracter sau fizionomie alepersoanelor ce le-au servit drept model.

11.00

Secțiunea B – Sala de ConferințeViața monumentelor ecleziastice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

31

Page 38: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea B – Sala de ConferințeViața monumentelor ecleziastice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

11.20 Olesea BALACAN, Ciclul Dodecaortonului în picturamurală din epoca lui Petru Rareș

Restaurările realizate la majoritatea monumentelorpictate din epoca lui Petru Rareș (1527–1538, 1541–1545), înultimele decenii, au deschis calea unor noi investigații îndomeniul picturii murale din Moldova medievală. Acest faptoferă posibilitatea de a întreprinde studii comparative privindmonumentele pictate dintr-o anumită perioadă, evidențiereaunor trăsături comune, dar și a diversității de soluții înelaborarea programelor iconografice în funcție de mai mulțifactori ce individualizează monumentele.

Pentru decorarea naosului, în Moldova medievală esteasimilată în linii mari, practica Bizanțului paleolog, care, cuexcepția spațiului interior al turlei și al sistemului depandantivi, oferă cea mai mare parte a sistemului de boltire șia zonei mediane a zidurilor, ciclurilor Dodecaortonului șiPătimirilor (inclusiv a Învierii). Cel din urmă, deține zonaregistrului median al naosului din bisericile moldovenești, fărăschimbări structurale în raport cu tradiția bizantină. Specificulsistemului de boltire moldovenesc, precum și lipsa unorsuprafețe importante ale transeptelor, determină ocompartimentare a ciclului Dodecaortonului, care a ocupatîntotdeauna o poziție privilegiată în arta bizantină și post-bizantină din secolul al XV-lea. Această poziție este menținutăîn bisericile moldovenești, nu însă și integritatea vizualizăriisale. În vremea lui Petru Rareș, ciclul Dodecaortonului esterepartizat în zona timpanelor conturate de arcele piezișe, apandantivilor mari, a concelor absidelor laterale și în mareletimpan vestic. Această ordonare concentrată este evidentă,comparativ cu „migrarea” unor scene din ciclul respectiv înzonele mediane ale zidurilor naosului, precum le întâlnim launele monumente din epoca precedentă, cea a lui Ștefan celMare (de ex., la Voroneț, Neamț ș. a.). Pe lângă trăsăturilegeneralizate, în comunicare vor fi prezentate și anumite soluțiiparticulare în amplasamentului scenelor cicluluiDodecaortonului.32

Page 39: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Gheorghe NICULESCU, Ana-Maria VLAD, CarmenCERNAT, Caracteristici tehnice ale fragmentelor de picturămurală de la Biserica domnească Sf. Nicolae, Târgșor, jud.Prahova, secolul al XVII-lea

Fragmentele de pictură murală, deținute de MuzeulNațional de Artă al României, provin de la Biserica Sf.Nicolae a fostei Mănăstiri Turnu, inițial ctitorie a lui VladȚepeș de la 1461, refăcută de Antonie Vodă din Popești la1667 și renovată de Constantin Brâncoveanu în secolul alXVIII-lea.

Lucrarea se referă la un număr de 18 fragmente depictură murală, extrase din Altar, reprezentând Sfinți Ierarhiîn picioare, Sfinți în medalioane, scene religioase și frizeornamentale. Ele au intrat în colecția MNAR la 24 mai 1949,provenind din patrimoniul Muzeului de Artă Religioasă.

Analizele prin fluorescență de raze X (XRF)urmăresc identificarea pigmenților minerali utilizați înrealizarea picturilor în tehnica a fresco și eventual depistareaunor zone în care pictura a fost realizată de mai mulți artiști.Se presupune că se lucra în echipă, pictorul zugrav executândzonele semnificative (față, mâini), iar ucenicii completând cuzonele de mai puțină importanță (veșminte, fonduri, aureole).

Deoarece părerile specialiștilor privind atribuireaacestor picturi murale sunt divergente, iar perioada în care aufost extrase fragmentele nu se cunoaște cu exactitate, nepropunem ca pe viitor să încercăm, prin studii comparative,să delimităm o perioadă de timp în care aceste picturi ar fiputut fi executate .

Manole BRIHUNEȚ, Activitatea arhitecților și pictorilorbisericești în Basarabia interbelică

După unirea Basarabiei cu România, în noua provincieromânească se implementează un proiect de revitalizare aspiritualității românești. În această nouă realitate politică șireligioasă are loc o trecere lentă de la formele arhitecturaleimperiale ruse la stilul național românesc, care urma să

11.40

12.00

Secțiunea B – Sala de ConferințeViața monumentelor ecleziastice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

33

Page 40: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea B – Sala de ConferințeViața monumentelor ecleziastice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

apropie stilistic arhitectura Basarabiei de arhitectura dinRegat. În acest context este elaborat un proiect-tip în stilneoromânesc pentru localitățile mici, care a fost folosit întoate regiunile geografice ale Basarabiei (Brăila, Carabetovca,Lipoveni, Mărășești, Sărăteni, Taura). Totodată, continuășantierele de construcție stopate din cauza primei conflagrațiimondiale (1914–1918). Inițial concepute în stil eclectic, cusuprafețe și volume exagerate, unele dintre ele au fost adaptatela stilul neoromânesc.

Comunicarea de față are astfel drept scop reflectareaactivității unor arhitecți și pictori bisericești din Basarabia înperioada interbelică. Arhitecții autorizați Gheorghe Cupcea șiNicolae Țiganko, școliți în instituțiile imperiului rus,elaborează în continuare aceleași proiecte grandioase în stileclectic, ajustate parțial la noile curente (Nișcani, Strășeni,Drăsliceni, Cinișăuți, Chișcăreni, Cruzești, Dâșcova, ș.a.).Alături de arhitecți consacrați apar cadre tinere printre careGheorghe Cujba și Valeriu Ulinici.

Și pictura bisericească continuă tradiția stiluluiacademic de până la război (ca exemplu sunt bisericile dinSângera, Cuhurești, Țipala ș.a.). Pictorii autorizați PavelPiscarev, Boris Nesvedov ș.a., în marea lor majoritate fuseseformați în școala imperială rusă. Pe lângă aceștia își fac loc șiabsolvenții Academiei de Arte Frumoase din București:Anatoli Cudinoff, autor al picturii murale în stil academic a 30de biserici, Ștefan Lemeni-Machedon care restaurează în anul1940 catedrala Nașterea Domnului din Chișinău.

Și dacă în arhitectură s-a impus parțial stilulneoromânesc, atunci în pictură sunt cunoscute doar câtevaedificii ecleziastice în care s-a păstrat integru sau parțialpictura neobizantină: bisericile de la Ocnița, Bălți, Curchi,Condrița. Unul dintre pictorii stilului neobizantin, care apracticat în Basarabia, a fost Petru Troteanu, care a executat înanul 1939 pictura din catedrala Sf. Dumitru din Orhei.

34

Page 41: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Natalia PODLESNAIA, Date noi privind activitateapictorului basarabean – Grigore Filatov

Datele sporadice, atât în literatura de specialitate,despre activitatea și creația pictorului basarabean din perioadainterbelică – Grigore Filatov, cât și identificarea noilorinformații în Arhiva Națională (informații inedite care, deasemenea, sunt dispersate prin fonduri și dosare diverse)necesită a fi cercetate într-un articol aparte dedicat pictoruluisus-numit.

Absolvent al Şcolii de desen a lui Vladimir Ocuşco(1910) și Școlii de Belle Arte (1912) al lui Pavel Piscariov,Grigore Filatov activează atât în domeniul al picturii de şevalet,cât şi în domeniul picturii bisericești, participând la decorareamurală a catedralelor: Adormirea Maicii Domnului din Ismail(1912); Schimbarea la faţă din Tighina (1936); Sfântul TeodorTiron (Ciuflea) din Chişinău (1937).

Pe lângă datele inedite găsite în Arhiva Naționalădespre personalitatea și creația artistului, un interes aparteprezintă setul de schițe în creion și studii în culoare, lucratepentru decorul mural a interiorului catedralei Sfântul TeodorTiron (Ciuflea) din Chişinău (1937).

Dan D. IONESCU, Arhitectura și pictura eclesiastică, factoriai unității românești. Studiu de caz: ctitorii românești de peambii versanți ai Carpaților de Miazăzi

Spațiul de viețuire și afirmare plenară a neamuluiromânesc are în centrul său – așa precum Soarele este centrulgalaxiei noastre – o spină circulară muntoasă: Carpații. Cuprelungiri către Nord și Sud, acest lanț muntos, în pofidaaparentei sale masivități și impenetrabilități, se numără printrecei mai „prietenoși” și printre cei mai propice viețuirii munțidin spațiul euro-asiatic.

Unele așezări cuprind o seamă de ctitorii care auelemente comune, arhitecturale și picturale. Acestea seconstituie nu numai în factori caracteristici din punctul devedere al istoriei arhitecturii și artei, cât și ca elemente

12.20

12.40

Secțiunea B – Sala de ConferințeViața monumentelor ecleziastice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

35

Page 42: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea B – Sala de ConferințeViața monumentelor ecleziastice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

definitorii ale manifestării spiritului românesc, respectiv pot fiidentificate ca factori ai unității Românilor de pe ambii versanțiai Carpaților de Miazăzi.

Am identificat următoarele caracteristici comune:amprenta la sol (planurile: uninavate, basilicale „cruce greacăînscrisă” ori triconc/trilobat), volumetria, marcarea verticaleiprintr-un foarte zvelt turn-clopotniță, învelitori înalte pe navaprincipală (1:1), bolți de factură gotico-bizantină, tâmple dezid, ansambluri picturale realizate de aceiași meșteri, ctitoriînrudiți între ei.

În cadrul comunicării mă voi concentra pe prezentareacâtorva caracteristici arhitecturale și picturale comune, similareori de aceeași factură, recognoscibile în cazul unor ctitorii depe ambii versanți ale Carpaților

În final, voi puncta eforturile de întreținere, primenireși restaurare a acestor ctitorii (în secolele XIX-XX), datorateunor personalități românești, fie urmași ai ctitorilor, fie membriai comunităților din așezările în care ele sunt amplasate.

36

Page 43: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

MODERATORI: Sergius CIOCANUAlin SPÂNU

Valeriu-Eugen DRĂGAN, O sută de ani de reconstrucţii şidemolări

Ultima sută de ani a reprezentat pentru România osuccesiune de etape istorice caracterizate atât de momente dereconstrucţie, cât şi de perioade sumbre de distrugeri, care auconstituit o pierdere importantă de valori culturale materiale şispirituale.

O radiografie a acestor ani, surprinde situaţiaeconomică dezastroasă de la sfârşitul Primului RăzboiMondial, care este însă depăşită şi ca urmare a împliniriivisului istoric de realizare a Marii Uniri. Anii reconstrucţiei dinperioada interbelică reprezintă un efort deosebit, afirmat printrealte şi în domeniul modernizării şi restructurării infrastructurii,de această dată la nivelul unei naţiuni întregite.

Pe lângă distrugerile materiale şi pierderile de vieţiomeneşti, sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale, caurmarea a schimbării brutale a regimului politic, a adusRomâniei şi o pierdere a valorilor spirituale ce contribuiserămajor la dezvoltarea ţării după Primul Război Mondial.Reconstrucţia ce a urmat, bazată pe „entuziasmul proletar”, avizat şi ştergerea valorile culturale ce aminteau de etapaistorică anterioară. Însă, poate cel mai grav lucru este faptul căîn lipsa unui un real proces de reconstrucţie, la aproape treidecenii de la jertfele celor care au dorit înlăturarea unui sistemdiabolic, se continuă distrugerea memoriei culturale.

Sergius CIOCANU, Comunitatea armenească și bisericaarmenească din Chișinău

Documentele atestă prezența în orașul Chișinău a uneicomunități armenești în anii 30 ai secolului al XVIII-lea. Dejaîn acel secol armenii dispuneau în oraș de un lăcaș de cultpropriu, care cade pradă distrugerilor provocate de cutremuruldin 1802.

14.30

14.50

Secțiunea B – Sala de ConferințeViața monumentelor ecleziastice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

37

Page 44: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Actuala biserică este zidită în anii 1803-1804 de cătremeșterul-zidar Vardan din Iași. Pe parcursul secolelor XIX-XXea a suferit mai multe intervenții, care i-au modificat, parțial,aspectul. În pridvorul acesteia se află piatra tombală a luiManuc Bei, decedat la 1817. Biserica armenească este unuldintre valoroasele monumente istorice ale Chișinăului.

Alin SPÂNU, Biserica Adormirea Maicii Domnului(„Costescu”) din Calea Giulești nr. 236-238, București

La începutul secolului XX boierul Alexandru Costescuși-a parcelat moșia Giulești-Țigănia pentru a înființa un noucartier, ocazie cu care a dispus ca 17.200 mp să fie alocațiconstrucțiilor utilitare: biserică, școală, dispensar etc.

Biserica s-a ridicat pe un teren de 10.000 mp, dar n-amai fost timp pentru pictură și mobilier. În timpul PrimuluiRăzboi Mondial edificiul a fost deposedat de învelișul de zincși de uși, ajungând apoi un depozit de gunoaie.

În 1929 preotul Gafton Ionescu a preluat construcția șia început refacerea, cu arhitectul Săvulescu și pictorii Colonțiu(catapeteasmă) și Vasile Rudeanu (după indicațiile lui CostinPetrescu). Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” afost sfințită la 8 septembrie 1930. Din păcate, cutremurul din 4noiembrie 1940 a afectat edificiul, așa că a fost nevoie dedemolarea turlelor din față și a turliței.

După Al Doilea Război Mondial turlele au fostreparate (1950-1955), apoi pictura a fost restaurată (1963-1964). Cutremurul din 4 martie 1977 a afectat din nou biserica,aceasta fiind reparată în anii 1984-1990 și resfințită la 15noiembrie 1990.

Ioana Maria PETRESCU, Constantin Bogdan STANCIU,Biserica Boteanu. Istoria unei ctitorii bucureştene

La sfârşitul secolului al XVII-lea, la hotarul de nord alBucureştiului, jupânul Mihu a ridicat în vecinătatea caselor saleo mică biserică de lemn cunoscută sub numele de Boteanu.Peste aproape un veac, în 1760, doi urmaşi ai ctitorului au

15.10

15.30

Secțiunea B – Sala de ConferințeViața monumentelor ecleziastice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

38

Page 45: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea B – Sala de ConferințeViața monumentelor ecleziastice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

15.50

înlocuit lăcaşul de lemn cu o nouă biserică de zid. Construcţiade dimensiuni modeste a dăinuit până în primii ani ai secoluluitrecut când a fost demolată pentru a face loc unui edificiuimpozant, proiectat de arhitectul Nicolae Mihăescu.Monumentul, realizat între anii 1908 şi 1911, nu a suferitalterări majore în decursul timpului, singura pagubă importantăfiind pierderea turlelor, avariate la cutremurul din 1940 şidemolate ulterior. Biserica Boteanu şi-a recăpătat aspectuliniţial datorită unei ample campanii de restaurare demarate în2012, cu ocazia căreia s-au reconstituit şi turlele căzute în urmăcu peste 75 de ani.

Laurențiu CHIRIAC, Biserica de lemn „VOVIDENIA” dinDragomireşti, comuna Dragomirești, județul Vaslui

Biserica din lemn „Vovidenia” din Dragomireșticonstituie un remarcabil monument istoric care face parte dinarhitectura populară religioasă specifică secolului al XVIII-leamoldav, fiind o frumoasă mărturie de civilizație românească laest de Carpați, unică prin maniera de realizare, structură șidecor. Această biserică fost clădită cu cheltuiala „poporănilor”ca biserică de obște între anii 1774 și 1777, la est de o primăbiserică atestată documentar în anul 1528. Impresionează prinacuratețea realizării tehnice a planului și a elevației, armoniaformelor, monumentalitatea spațiului interior, păstrareaaspectului și structurii inițiale.

Ea are planul triconc, cu intrarea inițială la sud, cuabsidele laterale pentagonale şi cu absida altarului decroşată.Pronaosul ei este dreptunghiular, iar pridvorul îngust era iniţialdeschis, decroşat şi amplasat pe latura de vest. După aceea,acest pridvor a fost închis cu scândură, sprijinit pe stâlpicrestați, cu un profil în acoladă. Acoperişul în patru ape aveaînvelitoarea din șindrilă bătută în formă de „coadă derândunică”, în timp ce bârnele cioplite în „amnar” și „cheotoaredreaptă” aveau muchii şi erau dispuse în cununi orizontale,formând pereţii bisericii. Stâlpii bisericii erau decoraţi printăieturi şi ornamentaţi la capete în formă de „unghie”. 39

Page 46: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Andrei CREȚU, Biserica „Sfânta Treime” VasluiBiserica „Sfânta Treime” din Vaslui a fost construită în

a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de comunitateavasluiană și cu sprijinul administrației locale pe un teren donatpentru cimitir și biserică de familia Mavrocordat.

La început, edificiul a avut rol de capelă de cimitir,fiind transformat – din 1909 – în biserică parohială. Durat dinzid, sub formă de navă, prezintă o singură turlă amplasatădeasupra pridvorului. Odată cu trecerea timpului dar și dincauza marilor seisme din 1940 și 1977, biserica a fost gravavariată necesitând reparații și consolidări ample. Picturainterioară a fost realizată în tehnica fresco de pictorul PavelChichișan. Ultima restaurare a avut loc între anii 2011-2014,locașul fiind resfințit pe 25 octombrie 2015.

În apropierea bisericii se află Mausoleul „PeneșCurcanu”, monument istoric, ridicat în 1934 în cinstea eroilorvasluieni care s-au jertfit pentru glia străbună în Războiul deIndependență și în Primul Război Mondial.

Ana TRINCA, Ctitorii răzeşeşti din veacurile XVII-XIX:Bisericile de pe moşia Popeşti – Pocreaca

În partea de nord a fostului ţinut al Vasluiului, de laobârşia pârâului Vaslui, din Codrii Iaşului până la limita cuPribeştii se întindea odinioară moşia Popeşti cu siliştile Popeştişi Pocreaca. În Prisaca din Popeşti fusese ridicată o biserică delemn. Despre existenţa ei s-a amintit târziu, când a foststrămutată şi refăcută de răzeşii satului Pocreaca, în perioadade după anul 1672. Biserica strămutată a dăinuit până lamijlocul veacului XIX. Răzeşii, buni creştini, au ridicat obiserică nouă, din piatră, în 1853. Slujitorii altarului au fostdoar preoţii ridicaţi din rândul lor, al răzeşilor, din tată în fiusau ginere, vreme de trei veacuri. Trecută prin toate vitregiiletimpului, dar îngrijită şi reparată după posibilităţile şi tehnicavremii, biserica de piatră şi cărămidă a fost declaratămonument istoric. În prezent, biserica satului se află în curs dereabilitare cu fonduri europene.

Vineri, 10 octombrie

16.10

16.30

Secțiunea B – Sala de ConferințeViața monumentelor ecleziastice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

40

Page 47: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Vineri, 10 octombrie

Secțiunea B – Sala de ConferințeViața monumentelor ecleziastice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

16.50

17.10

Mihai GICOVEANU, Mănăstirea Vorona. Istorie şiarhitectură

La jumătatea secolului al XVIII-lea, pe moşia Icuşeni,familia lui Ilie Catargiu pitarul a sprijinit edificarea unui schit dincare s-a dezvoltat Mănăstirea Vorona. Fără a avea ctitoridomneşti, cu sprijinul a numeroase familii boiereşti şi a oamenilorsimpli, acest aşezământ religios s-a impus în timp ca un reperspiritual. În incinta sa s-au format şi dezvoltat nume de referinţăale patrimoniului cultural local şi naţional. Istoria acestui locaş decult şi contribuţia Voronei la păstrarea religiei strămoşeşti aususcitat şi suscită un interes constant din partea cercetătorilor.

Costin CLIT, Despre moșiile și ctitoriile Sturzeștilor dinBârlad și împrejurimi

Documentele atestă începând cu anul 1801 pe spătarulȘtefan Sturza ca proprietar pe o parte din moșia Brezeni /Berezăni, situată între satele Murgeni și Cârja, ce aparținutdupă 1606-1607 lui Vrabie, mare vătav de Fălciu, a căruiurmași au vândut-o. În schimbul moșiei Rădeni, spătarul ȘtefanSturza își întregește proprietatea prin schimbul realizat cuAntohi Duca, căruia îi oferă moșia Rădeni, și princumpărăturile de la răzeși. Biserica Sfântul Spiridon dinBârlad, ctitoria Sturzeștilor, atestată documentar la 12decembrie 1802, când Ioan Jora biv vel paharnic îi afieroseștea cincea parte din jumătate de sat Brezenii, partea părintescă,„pe apa Prutului, și pe apa Elanului, și cu vad de moară în apaElanului”, cu bălți de pește și gârle în Prut, precum și părțiledin Hulubești, Bertești și Gurești, toate la ținutul Fălciului.Biserica va fi refăcută din zid de piatră de spătăreasa SaftaSturza în perioada cuprinsă între noiembrie 1822 și noiembrie1826 când va fi sfințită din dispoziția lui Meletie LefterBrandaburul. O altă ctitorie este cea din satul Pogana,proprietatea spătarului Ștefan Sturza, din apropiere de Bârlad,cu hramul Sfinții Mihail și Gavril, construită din lemn între1810 și 1811, astăzi monument istoric. Spătăreasa Safta Sturzaînzestrează cele două biserici cu cărțile de cult necesare, așa 41

Page 48: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Vineri, 10 octombrie

cum ne dovedesc însemnările făcute pe ele. Prin studiul de fațăsunt valorificate numeroase documente inedite și coroborate curezultatele cercetărilor efectuate până în prezent.

Marius PĂDURARU, Contribuții la istoricul Curțiiboierești și bisericii de la Băleni, județul Dâmbovița

În Vechiul Regim, edificarea construcțiilor civile nureprezenta doar un act de absolută utilitate, ci şi o modalitate princare comanditarul îşi afirma poziţia în ierarhia societăţii.„Calităţile” unei astfel de construcţii – monumentalitate, fru mu -seţe, noutate – contribuiau la sporirea prestigiului ctitorului întrecontemporani şi-i întăreau poziţia în raport cu domnia, caredistribuia dregătoriile. Spre a dobândi protecţie şi bună stare înviaţa pământeană şi pentru a obţine după moarte ier ta reapăcatelor şi a dobândi viaţă veşnică, creştinii trebuiau să facăfapte bune, între acestea, ctitorirea lăcaşurilor de cult ocu pândlocul cel mai important, după cum se arată şi într-un documentde la Constantin Brâncoveanu: „mai mare iaste a ridica cineva şia zidi şi a face case sfinte şi dumnezeieşti lăcaşuri”. Ridicarea delăcaşuri de cult a premers organizarea ierarhiei ecleziastice, darodată cu înfiinţarea mitropoliei şi a episcopiilor, fenomenul adobândit amploare, devenind o practică relativ curentă în secolulal XVII-lea pentru elita politică. Bălenii şi cealaltă boierime pecare relaţiile de rudenie, dar mai ales interesele personale care augrupat-o în jurul acestei familii, au uzat din plin de folosireaactului de ctitorire în slujirea propriilor interese. Ctitoriile lor,atâtea câte se cunosc sau mai bine zis câte s-au putut studia pânăîn prezent, inclusiv din punct de vedere arheologic, chiar dacă nusunt atât de numeroase şi de impozante ca ale partidei adverse aCantacuzinilor, au fost menite să le sporească prestigiul întrecontemporani, fiind, totodată, exemplare reprezentative ale arteimedievale muntenești. În cadrul prezentei comunicări, utilizânddocumente inedite sau mai puțin cunoscute ne-am străduit săreconstituim părți importante ale istoricului curții boierești șibisericii de la Băleni, județul Dâmbovița, și, totodată, să corijămanumite aspecte deja consfințite în istoriografia problemei.

17.30

Secțiunea B – Sala de ConferințeViața monumentelor ecleziastice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

42

Page 49: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Vineri, 10 octombrie

Secțiunea B – Sala de ConferințeViața monumentelor ecleziastice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

17.50

18.10

Oana-Diana-Eliana POPESCU-COLIBAN, Drumul și viațaunor cruci funerare din Bărăgan, monumente clasate saucruci uitate

Deși Bărăganul nu este sărac în mărturii și urme aledeportărilor, ale populării voluntare sau nu, urme alesuprapunerilor și intersecțiilor culturale, aleg să mă opresc latrei foarte interesante ansambluri funerare, două cimitirepărăsite și uitate, la care se mai adaugă o serie de cruci funerareoblăduite în curtea bisericii din satul Săpunari, comuna LehliuSat. Unul dintre cimitire se află la mică distanță, în estul satuluiLehliu, pe drumul spre Săpunari, cunoscut de localnici subnumele de Cimitirul Afurisit. Este un ansamblu funerar părăsitcare aparține epocii medievale târzii și epocii moderne (sec.XVIII – XIX), clasat în Lista Monumentelor Istorice pe bazafișelor de sit realizate de către arheologul Done Șerbănescu. Lamai puțin de 10 km se află Comuna Dor Mărunt pe al căreiteritoriu, tangențial cu Șoseaua București – Constanța, se maiaflă un cimitir abandonat, cu cruci cioplite din piatrăasemănătoare celor din ansamblurile menționate mai sus. Acestspațiu nu pare să fi făcut obiectul vreunei analize, ci doar alunei „cosmetizări” prin văruire și înlăturarea vegetației care îlnăpădise.

Mădălin-Cornel VĂLEANU, Mânăstirile de la MunteleAthos în comparații vizuale după 100 ani

Fotografia și filmul au reprezentat un mijloc importatîn reconfigurarea receptării conflagrațiilor dintre marile națiunila începutul secolului XX.

Înființarea în anul 1915 a Secției Fotografice în cadrulArmatei Franceze (La Section Photographique de l’Armée) aconstituit unul dintre primele demersuri în această direcție, cuun rol determinant și în stimularea și ridicarea moraluluipopulației. Fotografii și operatorii de film prezenți în primalinie a frontului au înregistrat cu precădere momentele dra -matice ale luptelor, pentru a rămâne în eternitatea umanității.

Dincolo de aceste aspecte, în timpul Primului Război 43

Page 50: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Vineri, 10 octombrie

Mondial fotografia și pelicula de film au surprins și alte aspecteale zonelor de conflict, precum monumentele și peisajulnatural.

În fondul de fotografii al fostului Muzeul de Antichitățidin Iași, care astăzi se păstrează la Institutul de Arheologie dinIași, se regăsesc un număr de peste 100 fotografii realizate decătre Secția Fotografică a Armatei Franceze în timpul PrimuluiRăzboi Mondial, care surprind o serie de mănăstiri de laMuntele Athos.

Comunicarea își propune prezentarea acestor fotografiiîn antiteză cu imaginile acestora realizate în anul 2018.

Elena GHERMAN, Un document inedit – inventarulMitropoliei Moldovei și Bucovinei. 1903-1930

Inventarul obiectelor de patrimoniu al unei instituții cuun trecut istoric și spiritual așa cum este Mitropolia Moldoveiși Bucovinei constituie o sursă de informare și de datare aapartenenței obiectelor de patrimoniu. Pentru reconstituireaacestui patrimoniu este un instrument de lucru. Are deasemenea și o valoare istorică deosebită prin informațiile pecare le-am descoperit în cuprinsul său.

Cosmin NIȚĂ, Arhiva parțială a unui monument șisemnificația sa (cazul bisericii „Sf. Atanasie și Chiril” dinIași)

În timpul cercetărilor arheologice preventive din anul2017, în podul bisericii, a fost (re)găsită arhiva bisericii „Sf.Atanasie și Chiril”, ce cuprinde documente de la jumătate asecolului al XIX lea și până în anul 1983.

În cazul de față vor fi prezentate câteva documentedespre casa parohială de la construcția sa și până la obținereade către parohie a dreptului de proprietate, la începutul secolulal XX-lea. Casa a fost construită de Elena Talpiș care și-anegociat, nu fără dificultăți, dreptul de a locui în imobil până lamoartea sa, dar și pe acela al urmașilor săi, pe parcursul a douăgenerații, de a nu părăsi casa.

18.30

18.50

Secțiunea B – Sala de ConferințeViața monumentelor ecleziastice

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

44

Page 51: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea C – Holul de OnoareViața monumentelor

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

9.40

10.00

MODERATORI: Ruxandra NEMȚEANUSidonia TEODORESCU

Aurica ICHIM, Preocupări privind starea monumenteleistorice la jumătatea secolului al XIX-lea

Cercetători, scriitori și oameni de stat de la jumătateasecolului al XIX-lea au subliniat în repetate rânduri cămonumentele din România ar trebui considerate sfinte pentruistoria noastră și pentru viitorul țării.

Pentru abordarea temei comunicării, informațiile celemai bogate ni le oferă studiile și articolele de specialitate,numeroase și notabile, mai vechi sau mai noi și, într-o oarecaremăsură, presa timpului și arhivele.

În baza propriilor cercetări voi încerca o privire deansamblu, o contribuție parțială desigur, asupra unei temedeosebit de interesantă, și în același timp, importantă, privindocrotirea monumentelor istorice.

Sidonia TEODORESCU, Nume mai puţin cunoscute alearhitecturii interbelice româneşti

Comunicarea prezintă activitatea unor arhitecţi dinRomânia, mai puţin cunoscuţi, absolvenţi ai Şcolii Superioarede Arhitectură din Bucureşti – Sterie Becu (1883-1970),Jean Burcuş (1896-1987), Constantin Cananău (1898- ?),Spiridon Cegăneanu (1880-1973), Ion D. Enescu (1884-1973),Niculae Georgescu (1892-1987).

Aceştia au absolvit Şcoala Superioară de Arhitecturădin Bucureşti, putând fi consideraţi făuritori ai Românieimoderne, prin activitatea desfăşurată, prin concursurile la careau participat (Sterie Becu, Jean Burcuş, Constantin Cananău,Spiridon Cegăneanu, Niculae Georgescu), prin activitateapublicistică (Spiridon Cegăneanu, Ion D. Enescu, NiculaeGeorgescu), prin contribuţia la arhitectura României, în specialîn perioada interbelică.

45

Page 52: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea C – Holul de OnoareViața monumentelor

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

10.20

10.40

Lidia DRAGANOVA, Henrieta Delavrancea-Gibory: Vileromânești în Balcic – interpretare modernă a stiluluiautohton

Henrietta Delavrancea este una dintre primele femeiarhitect în Romania din perioada interbelică. Proiectele ei devilegiatură în Balcic reprezintă interpretarea stilului autohtonprintr-o exprimare modernă, care se integrează cu desăvârșireîn duhul locului. Tratarea volumelor, folosirea materialelorlocale, comunicarea interior-exterior, amenajarea grădinii șidetaliile din interiorul caselor fac parte din stilul ei caracteristicși, în același timp se integrează pe deplin în imagineavernaculară a zonei.

Din proiectele ei realizate în Balcic între anii 1930-1940 unele sunt transformate în cazare turistică, restaurant, iarproiectul pentru primărie găzduiește acum Muzeul de istorie.Majoritatea caselor sunt în stare de degradare din cauza lipseide fonduri pentru întreținere sau din ignorarea faptului că suntpatrimoniu architectural. Unele au fost demolate prin anii ’50dar și recent, în 2009 dispar câteva pentru a face loc noilorconstrucții.

Vilele proiectate la Balcic de către HenrietaDelavrancea sunt o moștenire prețioasa care face parte dinarhitectura modernă românească.

Ruxandra NEMȚEANU, Modelul „kulei” balcanice înrepertoriul arhitecților români interbelici – arhitecturanațională după 1918

În jurul anului 1900 națiunile își căutau o formulă aunui model cult, specific teritoriului lor în arhitectură, artă,literatură. Așa s-a născut un stil propriu al României la 1900,cum de altfel încercau și alte națiuni europene, în paralel să-șiconsacre identitatea în noianul de tipologii europene.

După Marea Unire din 1918, în anul 1925, seînființează juridic prin lege instituția Patriarhiei OrtodoxeRomâne, care în acestă poziție, încredințează, între anii 1926-1933, arhitectului Gh. Simotta extinderea în stil neo-românesc46

Page 53: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

a proiectului și execuției ansamblului patriarhal și al PalatuluiPatriarhal din București. Legătura arhitectului Gh. Simotta cuMitropolia era de lungă durată. Pe Dealul Mitropoliei arhitectulîși va clădi și propria locuința între anii 1929-1933, în stilneoromânesc, sub formă de kule.

Modelul în stil regional balcanic era formula „exotică”a stilului neoromânesc, care amintea de importanța strategică aRomâniei în statele balcanice.

Arhitecții Petre Antonescu, Cristofi Cerchez, HenrietteDelavrancea-Gibory, Gheorghe Simotta și G. M. Cantacuzinoau fost inițiatorii și promotorii acestui model urban, influențațide modelul kulei

Despre arhitectul George Matei Cantacuzino putemafirma că este ultimul nostalgic dintre creatorii stiluluineoromânesc, în formula eclectică a lui. El va proiecta clădirimai curând cu reverberații istorice în forme constructivesimplificate, cu detalii iconice. Va construi trei vile caresugerează kulele balcanice la Malul Mării Negre, în parcelareade la Eforie Nord, dintre care una pentru Marta Bibescu.

Alexandru SPATARIU, Radu FLOREA, Casa Filipescu-Cesianu și Muzeul Vârstelor

Amplasată în București lângă Piața Victoriei, clădireaa adăpostit o serie de familii din aristocrația românească(Constantin Cesianu, Iancu și Maria Ghica Filipescu), ulterioraici găsindu-și sediul Societatea Română de Radio-Difuziuneși apoi Muzeul Comunal, astăzi Muzeul MunicipiuluiBucurești. După 1990, în Casa Cesianu s-au aflat birouri sidepozitul de patrimoniu al muzeului sus-menționat.

Monumentul Istoric „Casa Filipescu-Cesianu” a fostrestaurat în perioada 2009-2015 și s-a realizat cu finanțareeuropeană prin Programul Operațional Regional, AxaPrioritară 5, Domeniul Major de Interventie 5.1, de cătreMunicipiul București, administrator și beneficiar final fiindMuzeul Municipiului București.

În spaţiile casei a fost amenajată o expoziţie

11.00

Secțiunea C – Holul de OnoareViața monumentelor

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

47

Page 54: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea C – Holul de OnoareViața monumentelor

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

11.40

permanentă, respectiv primul Muzeu de Antropologie Urbanădin Bucureşti şi România: „Muzeul Vârstelor”.

Amenajarea interioară muzeală a fost realizată deCredo Design SRL împreună beneficiarul (Muzeul Muni -cipiului București) și cu o echipă de experți renumiți în tehnicămuzeală.

Boris GANGAL, Restaurarea și valorificarea obiectivului custatut istoric – Moara cu aburi din comuna Mereșeni, raionulHâncești, Republica Moldova

Clădirea morii se află în partea veche, situată în centrulcomunei, la marginea unei impresionante lunci verzi, traversatăîn lung de un pârâiaș mic, în preajma căruia trecea cândvașleahul satului. Spațiul extins al luncii, la vest de moară, oferăimportante posibilități pentru a organiza diferite activități șimanifestații culturale de interes local, raional și republican.Fiind construită la începutul secolului XX, moara cu aburifuncționează parțial și astăzi, folosind utilajul original păstrat.Clădirea morii constă din blocul principal, anexa mașinăriilor,și o mică anexă la fațada principală.

Moara cu aburi a fost construită la inițiativa și cufondurile boierului Serghei Leonard (de origine greacă,fanariotă), proprietar al moșiei satului Mereșeni, raionulHâncești (județul Lăpușna). Pentru îndeplinirea proiectului încauză se încredințează lui Efim Orlov, ca arhitect, și Izot Orlov,ca mecanic, ambii locuind la acea vreme în Chișinău.Construcția durează între 1908 și 1912, când moara este dată înexploatare.

Moara cu aburi era un know-how la vremea respectivă.Astfel, mecanismele de măcinare erau propulsate electric, darcurentul electric se producea la un generator pus în mișcare deaburi. Toate aceste construcții făceau parte din același complexal morii. Modernitatea consta în faptul că moara funcționa cucurent electric, avea un randament sporit, arhitectura era în pascu timpul, dar restul morilor din Moldova funcționau pe bazavântului și apei unde era vreun râu. Curentul electric produs48

Page 55: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

pentru funcționarea morii era utilizat și pus în uz personalpentru casa boierului situată la un 1 km.

Moara lucra non-stop, iar prin buna funcționare șiadministrare erau deservite toate satele din actualele raioaneHâncești și Leova, o parte din Ialoveni, Nisporeni, câteva satedin Cimișlia, chiar și Basarabeasca și Căușeni. În perioadasovietică, moara a fost naționalizată, dar funcționa la capacitatemaximă. Între timp, prin anii 1960–70, a fost dezinstalatmecanismul de producere a făinii de grâu, iar moara a rămas săproducă doar faină de porumb, până astăzi.

Elena-Codina DUŞOIU, Mihaela LAZĂR, PatrimoniulApusenilor din perspectiva Universităţii de Vară Bucium

Cu o funcţionare continuă din anul 2009 în perimetrulApusenilor, apărută la iniţiativa Asociaţiei Rencontres duPatrimoine Europe-Roumanie (RPER), Universitatea de VarăBucium a devenit, în timp, un creuzet de idei, soluţii, un spaţiufertil de comunicare interdisciplinară pentru specialişti înrestaurare din România, Franţa şi alte ţări europene, pentrucursanţi din Bucureşti, Cluj, Sibiu etc. şi pentru reprezentanţiicomunităţii locale buciumene. Una din caracteristicileUniversităţii de Vară Bucium este a acţiona pe mai multefronturi, după cum demonstrează cele patru Caiete derepertoriu al patrimoniului rural din Bucium. Astfel, datorităediţiilor succesive ale UdV, avem astăzi inventarierea celor maireprezentative gospodării tradiţionale din comună, ateliere şiinstalaţii de tehnică populară şi a elementelor de peisaj şiexploatare minieră tradiţională, documentarea extinsă asupraacestora (releveu, fotografiere, culegere date), idei şi strategiide intervenţie. Din această muncă au rezultat clasarea unorconstrucţii declarate monument (cruci şi troiţe votive saucomemorative), reabilitarea în tehnici tradiţionale a unor case(casa Colda din satul Bucium Poieni - 1851, casa Doicear dincătunul Fereşti - 1870) şi animarea comunităţii locale pentrupăstrarea în bună funcţionare şi revitalizarea unor construcţiide excepţie (premiile „Casa cea mai dichisită”).

12.00

Secțiunea C – Holul de OnoareViața monumentelor

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

49

Page 56: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea C – Holul de OnoareViața monumentelor

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

12.20

12.40

Provocarea ultimelor două ediţii ale Universităţii deVară Bucium a constituit-o casa Mărioara Abrudeanu, din satulValea Negrilesii, ridicată la începutul secolului trecut. Pe lângăvaloarea arhitecturală de locuinţă din bârne de lemn, cu otipologie specifică Ţării Moţilor, casa a aparţinut în plus familieimamei marelui etnograf Ovidiu Bârlea, aşa încât participanţii laultimele două ediţii ale Universităţii de Vară Bucium au demaratun proiect de intervenţie pentru transformarea construcţiei înCentrul Cultural Casa Ovidiu Bârlea. Având în vedere căactualii moştenitori ai casei îşi doresc realizarea acestui proiect,iar Consiliul Judeţean Alba şi-a declarat disponibilitatea de aajuta la materializarea acestuia, nu putem decât să sperăm căplanşele de astăzi vor deveni, cândva, realitate.

Alexandra CHILIMAN JUVARA, Primul aviator român,Principele George Valentin Bibescu, pionier alautomobilismului și aviației

Principele George Valentin Bibescu, unul din mariipionieri ai aviației și automobilismului românesc era opersonalitate de seamă a perioadei interbelice. A fostproprietarul Curților Domnești de la Mogoșoaia. In urma lui arămas un lanț întreg de valoroase înfăptuiri. La PalatulMogoșoaia în perioada interbelică numeroase personalități dinîntreaga lume au venit să se întâlnească cu ambasadorii de vițădomnească care au fost Martha și George Bibescu.

Alina OSTAPOV, Semiotica arhitecturii Republicii SovieticeSocialiste Moldoveneşti

Fiecare perioadă arhitecturală poate fi caracterizată prinanumite elemente-simbol, ce pot fi interpretate prin intermediulteoriei semioticii. Decodificarea semnificaţiilor limbajuluiarhitectural specific perioadei totalitare sovietice din RSSM arela bază analiza semiotică a planificării urbane a cadruluiconstruit, a formelor, detaliilor, decorului şi a altor elemente.Acestea au contribuit la formarea unui spaţiu compoziţional,deosebit, care s-a conformat în totalitate ideologiei politice50

Page 57: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

promovate de autorităţi. Arhitectura totalitară sovieticămoldovenească este determinată de planurile generaleelaborate, care remodelează oraşele, dotându-le cu bulevardelargi de traseu rectiliniu şi cartiere de mărimi impunătoare.Principalele volume arhitecturale, în special edificiileadministrative şi culturale, domină ambianţa construită aferentă.Noile simboluri heraldice – reliefuri cu seceră şi ciocan, stele cucinci colţuri, stema republicii ş.a. – au încărcătura ideologieisocialiste. Instrumente politice eficiente sunt elementelearhitecturale şi sculpturale, mozaicul, pictura monumentală,vitraliile ş.a. Este de remarcat că, arhitectura totalitară în RSSMse caracterizează printr-o identitate specifică epocii.

Viorel GHEORGHE, Teatrul Muncitoresc din Râmnicu-Sărat, prima construcție de tip stalinist din România?

În 1948, vechea clădire a teatrului din Râmnicu-Sărat,o construcție în stil neo-românesc a fost demolată. În schimb,în apropiere a fost construită o nouă clădire care trebuia săgăzduiască noul Teatru Muncitoresc și Căminul Cultural.Această clădire este percepută și astăzi ca fiind expresiarealismului socialist în arhitectură. Cu toate acestea, studiereadocumentelor de arhivă arată o altă realitate. Proiectul clădiriia fost realizat de către arhitectul Nicolae Crețoiu și supervizatde către Consiliul Tehnic Superior prezidat de Duiliu Marcu.Arhitectul Nicolae Crețoiu a lucrat mulți ani la ServiciulArhitectură din cadrul BNR unde a colaborat cu arhitectulRadu Dudescu la realizarea multor clădiri emblematice, printrecare noul sediu BNR. După 1945 a proiectat un mare număr desedii de bănci, printre care cel al filialei Iași a BNR, vecheaclădire fiind distrusă în timpul războiului. La începutul anilor1950, după proiectele sale a fost ridicată una dintre cele maifrumoase biserici ortodoxe în satul brașovean Bogata Olteană.Clădirea Teatrului Muncitoresc din Râmnicu-Sărat este maidegrabă o clădire în care a primat funcționalitatea și încadrareaîntr-un buget extrem de redus și mai puțin influențelearhitecturale sovietice.

13.00

Secțiunea C – Holul de OnoareViața monumentelor

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

51

Page 58: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea C – Holul de OnoareViața monumentelor

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

13.20 Sergiu MUSTEAȚĂ, Accesul la siturile înscrise în lista mo -numentelor mondiale din România. Cazul cetăților dacice*

România se numără printre cele 193 de state care ausemnat Convenția patrimoniului mondial din 1972. Astfel,începând cu anul 1990 țara noastră devine parte a unuia dintrecele mai importante tratate internaționale. Însă implementareareală a Convenției a început în anul 2000, când primulinstrument legal a fost aprobat de Guvern privind instituireamăsurilor de protecție a monumentelor istorice aparținândLista Patrimoniului Mondial. Între 2000 și 2011 au fostadoptate și alte acte normative, dar până în prezent situațianormativă necesită o mai bună dezvoltare.

În 2018, Lista patrimoniului mondial cuprinde 1092proprietăți din 167 de state, incluse fiind în ea: 845 situriculturale, 209 situri naturale și 38 de situri mixte. România aînscris până în anul 2017 opt situri (șase culturale și douănaturale): Delta Dunării (1991, sit natural), Bisericile Moldovei(1993), Mănăstirea Horezu (1993), Satele cu biserici fortificatedin Transilvania, Cetățile din Munții Orăștie (1999), CentrulIstoric din Sighișoara (1999), Bisericile de lemn dinMaramureș (1999) și pădurile de fag antice și primare dinCarpații și alte regiuni ale Europei (2017). În anul 2018România a avut mare ocazie să mai înscrie un sit – RoșiaMontană, dar Guvernul a decis suspendarea procesului deînscriere care era deja în faza finală.

Potrivit site-ului oficial al Centrului de PatrimoniuMondial, alte cincisprezece proprietăți din România suntincluse în Lista tentativă din numărul total de 1697 deproprietăți nominalizate de 177 de state membre aleConvenției. În 2017, Institutul Național al Patrimoniului afinalizat procesul de actualizare a listei tentative, care cuprinde18 situri culturale și un sit natural.

Una din probleme actuale privind protejarea șipromovarea siturilor înscrise în Lista mondială amonumentelor rămâne ar fi accesul la ele. Problema trebuieabordată complex, ținând cont de infrastructura națională,52

Page 59: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

regională, județeană și locală: drumuri, indicatoare, informații,îndrumătoare, ghidaj etc. În prezentarea mea voi discuta stareași accesul la cetăților dacice din România înscrise în ListaUNESCO în anul 1999.

* Comunicarea este realizată în cadrul proiectului „Protejareaprin dezvoltarea unor strategii durabile pentru o mai bunăocrotire a siturilor de patrimoniu mondial UNESCO dinRomânia - HERO”, PN-III-P4-ID-PCE-2016-0737, finanțat decătre UEFISCDI - http://archaeoheritage.ro/

Secțiunea C – Holul de OnoareViața monumentelor

(ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)

53

Page 60: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea D – Holul de onoareCentenarul Marii Uniri – memoria monumentelor

14.30

14.50

MODERATORI: Daniela MIHAIRaluca IOSIPESCU

Anca FILIP, Comisiunea Monumentelor Istorice și MareaUnire sau despre activitatea secțiunilor regionale aleComisiunii Monumentelor Istorice

În baza Legii pentru conservarea și restaurareamonumentelor istorice nr. 3229, din 28 iulie 1919, publicată înMonitorul Oficial nr. 82 din 29 iulie 1919, ComisiuneaMonumentelor Istorice putea înființa secțiuni regionale,alcătuite din persoane competente „în științele arheologice,arhitectonice, tehnice sau cunoscute ca pricepute în artelefrumoase, cum și dintr-un reprezentant al clerului.” Aceștimembri urmau a fi numiți prin decret regal.

Vor fi înființate, astfel, secțiunile regionale: Tran -silvania – cu sediul la Cluj, Basarabia – cu sediul la Chișinău,Bucovina – cu sediul la Cernăuți, care aveau printre atribuțiileprincipale: inventarierea, clasarea, cercetarea și protecțiamonumentelor istorice.

Daniela MIHAI, Florentina UDREA, Drumuri în memorie.Mausoleele

Comunicare are ca scop prezentarea proiectuluiomonim. Proiectul propune readucerea în memoriacontemporanilor a unui segment important al patrimoniuluicomemorativ din România, mausoleele. In România existã 16mausolee ce adãpostesc și onoreazã eroii cãzuți în timpulPrimului Rãzboi Mondial.

Obiectivul general al proiectului este cunoașterea,promovarea patrimoniului comemorativ și punerea în valoare aacestuia prin activitãțile propuse: expoziții itinerante,realizarea de trasee memoriale, publicarea unei cãrți album cudetalii legate de construirea acestor locuri ale memoriei.

54

Page 61: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Adriana SPETEANU-VASILIU, Andreea POPA, Itinerariiale memoriei – Mausoleele din Moldova

Contextul social și cultural contemporan caracterizatde o dinamicã a fenomenelor specificã postmodernitãții și, deasemenea, de modificãri succesive ale paradigmelor socio-economice și tehnologice, implicã o focalizare a generațiiloractuale pe problematicile aferente. În aceste condiții,demersurile și proiectele axate pe valorificarea monumentelor,în acest caz al mausoleelor de pe teritoriul României cu funcțiade comemorare a eroilor Primului Rãzboi Mondial, trebuie sãia în considerare factorii menționați.

De aceea ne propunem, printr-un proiect cultural înanul centenarului, sã inițiem o introducere a mausoleelor dinMoldova în cadrul unor itinerarii culturale și istorice adecvatpromovate în spațiul cultural și social media, prin intermediulcãrora generațiile contemporane, atât la nivel național, cât și încazul vizitatorilor strãini, sã înțeleagã conexiunea mnemonicãa mausoleelor cu un eveniment de importanțã continentalã, cuvaste implicații geopolitice, în mod specific Primul RãzboiMondial, și, nu în ultimul rând, cu procesul de constituire alRomâniei Mari.

Dan PRISĂCARU, Mausoleul de la Mărășești – Panteonuleroilor Războiului de Întregire Națională

La 8 iunie 1919, Congresul Societății Naționale aFemeilor Ortodoxe Române a propus construirea la Mărășeștia unui monument reprezentativ, care să constituie un ,,altar derecunoștință către eroii neamului” și care să aminteascăurmașilor de sutele de mii de ostași care s-au jertfit pentru Țarăîn Războiul de Întregire Națională.

După Congresul din 1919, a fost constituit un comitetsub preşedinţia principesei Alexandrina Gr. Cantacuzino,format din mari personalităţi ale vremii (Nicolae Iorga,generalul Constantin Cristescu, ing. C. Balş, MariaGlagoveanu, Elena Odobescu, Elena Davila, ing. N. Micrescuşi Zoe Gh. Rarincescu), care avea misiunea de a coordona

15.10

15.30

Secțiunea D – Holul de onoareCentenarul Marii Uniri – memoria monumentelor

55

Page 62: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea D – Holul de onoareCentenarul Marii Uniri – memoria monumentelor

acţiunile pentru construirea mausoleului. La 14 iulie 1921,Georges Ulise Negropontes pune la dispoziția comitetului 20hectare de teren pentru demararea construcţiei, iar la 8octombrie 1919 are loc o ceremonie memorabilă prin care afost fixat locul în care va fi ridicat Mausoleul. În acelaşi an afost organizat un concurs de proiecte pentru stabilirea varianteide monument ce trebuia înălțat. Proiectul câştigător a fost celal arhitecţilor Georgel Cristinel şi Constantin Pomponiu șiînfățișa un monument funerar impresionant, în centrul căruia seridica o catedrală cu o înălțime de 45 m. Din lipsă de fonduriproiectul nu a fost pus în practică, fiind abandonat ulterior.

Monumentul, în forma pe care o are astăzi, a fostridicat după planurile arhitectului Georgel Cristinel, piatra detemelie fiind așezată la 6 august 1923. În vara anului 1924,Mausoleul era într-o fază de construcţie care a permisreînhumarea osemintelor a peste 5000 de eroi căzuţi pe câmpulde luptă, ceremonia inaugurării criptelor având loc la 27septembrie 1924, în prezența Reginei Maria și a altorpersonalităţi marcante ale timpului.

Ca urmare a dificultăților financiare, lucrările laMausoleu au fost întrerupte timp de 12 ani, acestea fiind reluatela 1 martie 1937 și au fost finalizate de Întreprinderea GeneralăTehnică Tiberiu Eremie.

La 18 septembrie 1938, când peste Europa se adunauiarăși norii războiului, la Mărășești, în prezența regelui Carol alII-lea, a numeroase oficialități și a unei mulțimi impresionante,avea loc inaugurarea impozantului Mausoleu.

Ridicat la ,,porțile Moldovei”, pe locul unde ostașiiromâni au apărat ființa Țării și au creat premisele înfăptuiriiMarii Uniri, monumentul de la Mărășești este unul dintre celemai impresionante edificii din Europa și atrage atenția prinmăreție și solemnitate și, mai ales, prin mesajul transmis pestetimp și vremuri ca urmașii să fie vrednici de fapta și jertfa celorcare au făurit România Întregită.

56

Page 63: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Cătălin FUDULU, Mausoleul eroilor de la Mărăşti – „ceamai frumoasă operă” din România

Armata română a obţinut la finalul Bătăliei de laMărăşti (24 iulie -1 august 1917) prima victorie ofensivăîmpotriva Armatei germane, în timpul Campaniei din 1917.

Ofensiva armatei române la Mărăşti a distrus frontulinamic pe o lungime de 30 km şi o adâncmie de 20 km. Au fosteliberaţi 500 de kilometri pătraţi şi au fost eliberate 30 delocalităţi, cu preţul a 110 ofiţeri şi 4.782 de soldaţi români(morţi, răniţi şi dispăruţi).

Militarii români, germani şi ruşi care au murit laMărăşti au fost înmormântaţi în cimitire de campanie. Ulterior,la iniţiativa mareşalului Averescu, Societatea „Mărăşti” a luatiniţiativa refacerii satului Mărăşti, dar şi a unui Masuoleu încare să fie depuse osemintele eroilor. Iniţial, banii alocaţiamenajării mausoleului au provenit din donaţiile veteranilor dela Mărăşti, din veniturile Societăţii „Mărăşti” şi din donaţiaRegelui Ferdinand; ulterior, bugetul a fost asigurat de statulromân, prin intermediul Senatului, Ministerului Sănătăţii sauSocietăţii „Cultul Eroilor”.

Inaugurat la 18 septembrie 1938, Mausoleul eroilor dela Mărăşti adăposteşte osemintele a 5.342 de morţi de război,de naţionalitate română, germană şi rusă, fiind considerat, înanul 1948, „cea mai frumoasă operă” din România, realizată deSocietatea „Mărăşti”.

Raluca IOSIPESCU, Câmpul istoric „Mărăști” - proiectulclasării unui peisaj cultural și implicațiile sale

Încă din anul 2015, Institutul Național al Patrimoniuluia inițiat un proiect având ca scop clasarea în ListaMonumentelor Istorice din România ca sit istoric a câmpuluide luptă de la Mărăști. Proiectul a început prin cercetareaArhivelor Naționale ale României și a surselor bibliograficepentru a strânge informațiile referitoare la operațiile militaredesfășurate într-o zonă mai largă, având ca punct central satulMărăști.

15.50

16.10

Secțiunea D – Holul de onoareCentenarul Marii Uniri – memoria monumentelor

57

Page 64: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea D – Holul de onoareCentenarul Marii Uniri – memoria monumentelor

16.30

În Arhivele Naționale ale României a fost regăsită șiîntreaga arhivă a Societății „Mărăști”. Pentru că în timpulbătăliei de la Mărăști aproape întregul sat a fost distrus, dupăcampania din 1917, generalul Alexandru Averescu,comandantul Armatei a II-a, generalul Alexandru Mărgineanu,șeful diviziei ce acționase la Mărăști și soldații lor, directimplicați în bătălie, au decis să contribuie, după încheierearăzboiului, la reconstruirea așezării. În acest scop, cuasentimentul reginei Maria a României, au creat Societatea„Mărăști”. Între 1919 și 1938 Societatea „Mărăști” a construittoate clădirile publice din sat: biserica cu turnul clopotniță, casaparohială, o școală impozantă, uzina, turnul și întregul sistemde distribuție a apei în sat, uzina electrică cu tot echipamentulpentru asigurarea iluminatului, o intrare marcată de un arc detriumf și, nu în ultimul rând, mausoleul eroilor. În mausoleu aufost adăpostite rămășițele soldaților și ofițerilor din armateleromână, rusă și germană. Tot aici se află mormintelemareșalului Alexandru Averescu, generalului AlexandruMărgineanu, generalului Nicolae Arghirescu și cel algeneralului Arthur Văitoianu. Relevarea și inventariereaacestui patrimoniu constituie axa proiectului de clasare.

O parte a proiectului a fost dedicată cercetării șiidentificării lucrărilor genistice realizate de ambele armate –română și germană – spre a completa memorialul de război alsitului.

Cristian SCARLAT, Memoriale românești de peste hotare.1916-1918

Prin diferite forme de comemorare, Centenarul MariiUniri ne-a oferit și prilejul amintirii celor care nu au mai apucatsă trăiască bucuria împlinirii visului unirii neamului românesc,viața lor fiind sacrificată pe altarul Patriei. Mormintele acestoreroi – circa 300.000 – sunt risipite pe aproape întreg teritoriulde azi al României, dar și peste hotare. În cimitirele de onoaredin străinătate își dorm somnul de veci circa 30.000 militariromâni morți în Primul Război Mondial; cei mai mulți au murit58

Page 65: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

ca prizonieri de război ai Puterilor Centrale din cauzatratamentului represiv la care au fost supuși. Înhumați înmorminte individuale sau gropi comune (majoritatea),amintirea lor este păstrată și prin însemnele comemorative,unele cu valoare artistică certă, ridicate imediat după încheierearăzboiului. O trecere în revistă a acestor monumente ne oferă șio altă perspectivă a prezenței românești pe harta Europei, iar încontextul actual ne poate releva potențialul acestor necropolemilitare de peste hotare pentru o (eventuală) reconstrucțieidentitară românească. O cruce musceleană monumentală dinpiatră la Viena, o troiță maramureșeană din lemn la Mannheimo sculptură a lui Ion Jalea la Dieuze (Franța) amintesceventualului vizitator venit din țară sau cu rădăcini româneștică acolo își dorm somnul de veci eroi ai României.

Asemenea vestigii ale dramei zecilor de mii de victimeale Marelui Război, care pot fi regăsite aproape pe întregcontinentul, au și ele nevoie, în marea lor majoritate, de urgentemăsuri de restaurare, oportunitatea oferită de Centenar fiindaproape ratată...

Andreea POP, Eroii Primului Rãzboi Mondial în CimitirulEternitatea din Iași

Clasarea Cimitirului Eternitatea ca monument istoriceste o cercetare în desfãșurare, în prag de finalizare. Peparcursul anilor de studiu, au fost identificate numeroaseelemente valoroase individuale, dar și subansambluriinteresante. Printre acestea sunt și câteva parcele și mormintededicate eroilor Primului Rãzboi Mondial, de diferitenaționalitãți și religii.

Astfel, amintim Parcela Eroilor Români, ParcelaEroilor Ruși, Monumentul Eroilor Catolici, MonumentulEroilor Germani sau Mausoleul Militarilor Francezi. Acestemonumente fac obiectul prezentei lucrãri ce va fi detaliatã înprezentarea și articolul propus. Inamici sau aliați în aceastãconflagrație, cu toții au sfârșit prin a se odihni între zidurilecimitirului Eternitatea.

16.50

Secțiunea D – Holul de onoareCentenarul Marii Uniri – memoria monumentelor

59

Page 66: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea D – Holul de onoareCentenarul Marii Uniri – memoria monumentelor

17.10

17.30

Mircea TĂNASE, Un monument pentru memoria viitorului.Cimitirul Eroilor din Buzău la Centenarul României Mari

La Centenarul făuririi României Mari, faptele de armeale celor care au parafat cu sângele lor unirea ţinuturilorromâneşti sub acelaşi drapel şi sub acelaşi sceptru sunt evocateşi preţuite cu dreaptă măsură. Aceiaşi preţuire o merită şilocurile de odihnă ale miilor de eroi – ştiuţi şi neştiuţi – căzuţipentru împlinirea idealului naţional.

În cadrul manifestărilor dedicate Zilei Eroilor (17 mai2018) la Buzău a avut loc o impresionantă ceremonie militaro-religioasă, care a înscris oraşul din Curbura Carpaţilor pe hartaautentică a recunoştinţei naţionale.

În anul Centenarului, cel mai mare cimitir din România– şi, se spune, printre cele mai mari din Europa – dedicateroilor din Primul Război Mondial, inaugurat la Buzău în 8octombrie 1931, s-a bucurat de o atenţie deosebită din parteacomunităţii locale, alături de alte obiective şi momente istoricecircumscrise actului făuririi României Mari. Renovat completşi pregătit pentru confruntarea cu viitorul, Cimitirul Eroilor dinBuzău poate fi un exemplu de gratitudine pentru cei care şi-audat viaţa pentru ţara lor, indiferent pe care parte a baricadei s-au aflat.

Alin SAIDAC, Monumente dedicate eroilor din PrimulRăzboi Mondial aflate în partea de vest a Capitalei

În acest an dedicat serbărilor Centenarului Marii Unirimă voi opri asupra unor monumente de for public și memorialcare au înfrumusețat zona cartierului Cotroceni și a maluluiDâmboviței. În afară de rolul lor decorative, a fost și unmoment de aducere aminte a numeroaselor jertfe pe care le-audat românii pentru înfăptuirea unui măreț ideal, așa cum a fostMarea Unire. Un parcurs printre aceste monumente neprilejuiește și un moment de meditație despre starea lor actualăși dacă putem să respectăm trecutul pe care ni l-au dat înaintașiinoștri spre păstrare.

60

Page 67: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Ion GIURCĂ, Crucea Eroilor Neamului, o restaurarenecesară

Pe Muntele Caraiman, la o altitudine de 2291 m., a fostrealizat, între anii 1926-1928, un monument cu o simbolisticăaparte, dedicat eroilor din Războiul de Întregire. Impresionantaconstrucție, de acum 90 de ani, este învăluită de mister, multedintre cele scrise despre inițiatori, constructori, finanțare șiinaugurare, nu sunt confirmate de izvoarele istorice, cu toateeforturile întreprinse de către istorici și cercetători interesați.

Vremea și vremurile neprielnice, acțiunile ,,turiștilor”,au lăsat o amprentă dureroasă asupra monumentului.Încercările de restaurare din anii precedenți au eșuat, dinmotive, în special, financiare. La inițiativa și strădaniadomnului Alexandru Bartoc, monumentul a fost înscris înGuinnes World Record pentru cea mai înaltă cruce amplasatăpe un vârf montan. Din aceeași inițiativă, în anul 2016monumentul a fost trecut în administrarea MinisteruluiApărării Naționale, care, în urma demersurilor întreprinse, aobținut o finanțare din fonduri europene, iar în prezent sunt îndesfășurare lucrări de restaurare, care urmează a fi finalizate înanul 2020.

Alexandra FRÎNCU, Monumentul eroului VictorIoachimovici

Momentul centenarului este atât un prilej unic decomemorare a unui ideal împlinit, dar și de dezbatere asupraimportanței geopolitice pe care a avut-o teritoriul nostru atunciși acum.

Printre primii stropi de sânge românesc au fost cei dela Turtucaia, o mică localitate așezată pe malurile Dunării, înCadrilater.

Eroul Victor E. Ioachimovici (1887-1916), locotenentîn rezervă în cadrul regimentului 36 „Vasile Lupu” activa încadrul Diviziei 17, însărcinată cu apărarea sectorului I„Staroselo” din zona Turtucaia. În septembrie 1916, în timpulasediului trupelor germane și bulgare asupra Turtucaiei, fiind

17.50

18.10

Secțiunea D – Holul de onoareCentenarul Marii Uniri – memoria monumentelor

61

Page 68: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea D – Holul de onoareCentenarul Marii Uniri – memoria monumentelor

18.30

18.50

nevoit să se predea, s-a sinucis, iar trupul său a fost luat deapele Dunării.

În memoria sa, dar și a celorlalți ostași care au murit întimpul luptelor de la Turtucaia, Emil Ioachimovici (tatăleroului) a ridicat un impunător monument în Cimitirul BelluMilitar, inaugurat în data de 13 octombrie 1929.

Cristian CĂLDĂRARU, Orașul Galați, oraș martir. 1917-1918

Începutul anului 1918 a reprezentat pentru Româniaparcurgerea unor etape istorice cruciale care au condus în finalla momentul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Bătăliile dinvara și toamna anului 1917, desfășurate pe teatrul de operațiunimilitare din Moldova, au oprit ocuparea întregii țări de cătrearmatele Puterilor Centrale. A fost „marea victorie a războiuluiRomâniei pe teatrul sud-european al războiului european”.Alianța militară româno-rusă de pe frontul din Moldova se aflaîn pragul dezmembrării, o contribuție hotărâtoare având-oamplificarea revoluției bolșevice din Rusia. Exista riscul caunele divizii rusești, parte din ele bolșevizate, aflate peteritoriul dintre Carpați și Prut, să încerce ocuparea acestuipământ românesc.

În acest context istoric a avut loc bătălia pentruapărarea orașului Galați în zilele de 7/20 – 9/22 ianuarie 1918.

Marcel PROCA, Bârladul monumentelor dispăruteCinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața pentru

realizarea României Mari, protejarea mormintelor lor din țarăsau străinătate sunt inerent în obligația statului și ale fiecăruicetățean, fiind în primul rând o datorie morală și mai apoi,inerent, una cetățenească.

Locuitorii oraşului Bârlad au ştiut întotdeauna să-şirespecte fiii, pe cei care au căzut la datorie atunci când patriale-a cerut-o ridicând în decursul timpului mai multemonumente. Din multe dintre ele nu a mai rămas decât o vagăamintire.62

Page 69: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

În perioada interbelică au fost ridicate mai multe astfelde edificii, închinate eroilor căzuți pe parcursul Războiului deÎntregire, care au dispărut treptat în perioada comunistă.

Un popor şi (inclusiv) un oraş precum Bârladul, cu untrecut încărcat de spiritualitate şi cultură, nu-şi poate refuza sauuita istoria, pentru că are ce mărturisi, şi fiecare dintre noitrebuie să cunoaştem oraşul în care trăim în toateparticularităţile sale, particularităţi care de fapt îi oferăunicitate.

Secțiunea D – Holul de onoareCentenarul Marii Uniri – memoria monumentelor

63

Page 70: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea E – Sala RotondăTehnici şi tehnologii de restaurare

14.30

MODERATORI: Aurel Ioan BOTEZCătălin George POPOVICI

Mircea MIRONESCU, Adrian Mircea STĂNESCU,Teodor BROTEA, Radu Florin COMĂNESCU, DanielDumitru PURDEA, Mircea Vlad STĂNESCU, RoxanaMaria IORGOAIA, Abordări noi specifice în Româniapentru Codul privind structurile construcțiilor istoriceprivind hazardul multiplu și teoriile de rupere (fracturare)

În România, în anul 2004, după o perioadă lungă deacumulări și dezbateri începută imediat după cutremurul din04. 03. 1977 din zona Vrancea, a apărut metodologia MP025/2004, adresată construcțiilor istorice.

În perioada care a trecut din 2004 și până în prezent,datorită acumulărilor și experienței dobândite, a fost făcută șieste în dezbatere o nouă propunere pentru această categorie deconstrucții, privind codul pentru hazardul multiplu, cuprecădere hazardul seismic. Dezbaterea se adresează mai alesprincipiilor cu care este abordată evaluarea și deciziile privindintervențiile necesare structurilor construcțiilor istorice.

Pe de o parte, o categorie de principii, ca acelea emisede Sir Bernard Feilden, susținute de ICOMOS, după care„multe clădiri istorice au de ales între a fi distruse de Codurisau de următorul cutremur” sau, pe de altă parte o altăcategorie, care, aplicând principiile, modelările și metodele deevaluare din coduri pentru structurile construcțiilor noi, maiales la structurile din zidărie nearmată, au ca rezultat intervențiistructurale de consolidare invazive.

Părerea noastră în acest domeniu este aceea că datorităcaracterului special al acestor construcții trebuie aplicatemodelările și metodele de calcul pe principiul trierii, de lametodele simplificate la metodele avansate pentru construcțiileexistente, cu atât mai mult pentru structurile din zidărienearmată, care formează majoritatea construcțiilor istorice dela noi din țară.

În propunerea noastră de cod sunt dezvoltate astfel de64

Page 71: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

metode, cu precădere adresate construcțiilor cu structuri dinzidărie nearmată, plecând de la lucrările care tratează teoriilede rupere, fracturare dezvoltate în ultima perioadă de timp, legiconstitutive cu autoîntărire, palier sau degradare, relațiiintrinseci τ-σ, modelările cu elemente finite sau bielă-tirant,interacțiune statică sau dinamică cu terenul de fundație.

Recunoscând că intervențiile structurale care se potaplica în momentul de față, în sensul riscului seismic au uncaracter de tip compromis, se stipulează că intervenția de tipizolarea sau controlul izolării bazei poate asigura o rezolvareoptimă pentru această problemă, cu atât mai mult cu cât aceastăsoluție rezolvă și problema izolării hidrofuge la contactul cuterenul.

Cătălin George POPOVICI, Ventilarea și climatizareaclădirilor monument istoric – o necesitate sau o aspirație?

Alexandru SPATARIU, Radu FLOREA, De la oportunitatela proiect: viața monumentului istoric în zodia finanțăriloreuropene. Studiu de caz: Biserica „Adormirea MaiciiDomnului” din Lipova, jud. Arad

În urma restructurărilor sistematice din structurile deresort ale Ministerului Culturii, a eroziunii institutelor deproiectare specializate în monumente istorice, dar și aamputărilor economice și de procedură din administrațiilelocale, domeniul restaurării și conservării a cunoscut un declinaccentuat. Atât în mediul rural, cât și în cel urban, lipsa unuisistem rezilient privind fondul construit deosebit de valoros acondus la o degradare rapidă și la starea pe care o cunoaștemastăzi.

Aflat în plin proces de restructurare și adaptare,proiectul de restaurare a intrat în era finanțărilor europene, uninstrument salvator pentru patrimoniul construit.

Vom parcurge astfel împreună, în noii parametri,proiectul de restaurare de la oportunitate și capacitateabeneficiarului (utilizatorului) de a vedea potențialul unui

14.50

15.10

Secțiunea E – Sala RotondăTehnici şi tehnologii de restaurare

65

Page 72: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea E – Sala RotondăTehnici şi tehnologii de restaurare

15.30

monument istoric, până la primele faze de proiectare (DALI,SF), estimări financiare preliminare, trecând apoi prin etapelede avizare, apoi depunere și mai departe în procedurilelaborioase ale autorităților de resort și spre final definitivareaProiectului Tehnic, Asistența de Șantier etc.

De asemenea, vom reliefa și atribuțiile echipei deimplementare, respectiv efortul de coordonare a unei echipemultidisciplinare de specialiști, cercetări preliminareminuțioase, echilibrări, calibrări de buget și bineînțelespropunerile tehnice și estetice de punere în valoare.

Aurel Ioan BOTEZ, Abordarea pluri și interdisciplinară aintervenţiilor – un exemplu de bune practici: Biserica„Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din Viorești –Slătioara, jud. Vâlcea

Biserica de zid cu hramul „Intrarea în Biserică a MaiciiDomnului” din cătunul Viorești, com. Slătioara, jud. Vâlceafost edificată în anul 1781, fiind o ctitorie colectivă,moșnenească, printre ctitorii principali fiind și cunoscutul vătafde plai Ion Urseanu. A fost reparată / transformată / modificatăîn anul 1804 și pictată la exterior cu această ocazie sau la scurttimp după.

Valoarea deosebită, unicitatea și celebritatea acesteiaconstau în faptul că la exterior, în registrul superior, estedecorată cu o frescă, de mare valoare artistică, devenitacelebră, ce reprezintă înșiruiţi „potecașii” călări ai vătafului deplai, îmbrăcaţi în straie de sărbătoare.

Având la origine alcătuirea caracteristică bisericuţelorortodoxe de tip navă, fără turle, și anume pridvor deschis,pronaos, naos și altar, cu ziduri de compartimentare între ele, șiboltiri din zidărie de cărămidă, biserica a suferit, în timp,modificări planimetrice, volumetrice și ale faţadelor.

Intervenţiile au vizat structura, arhitectura,componentele artistice, instalaţiile, modelarea terenului șipunerea în valoare, având la baza studii de teren topografice șigeotehnice, cercetare arheologica, studii de istoria artei și66

Page 73: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

arhitecturii, analize ale materialelor și expertize tehniceconcretizate în proiecte tehnice de specialitate.

Comunicarea are ca scop să evidenţieze și săexemplifice urmatoarele:

Abordarea profesională eficientă a intervenţiilorcomplexe asupra monumentelor istorice trebuie făcută de cătreechipe pluridisciplinare, care să aibă capacitatea și experienţade a previziona/anticipa și (desigur) rezolva întreaga paleta aproblemelor specifice.

În cadrul unei echipe pluridisciplinare, fiecarespecialist își poate găsi locul și aduce aportul profesional, dareficientă calitativ este numai conlucrarea interdisciplinară ceare ca bază un concept unitar de intervenţie.

Corneliu CIOBĂNAŞU, Paul Filip CIOBĂNAŞU, NicoletaCABA, Restaurarea Muzeului Sfântului Ierarh DosofteiMitropolitul”, Iaşi

În cadrul campaniei de restaurare din anii 1960-1970 aDirecției Monumentelor Istorice s-au făcut ample cercetări cuprivire la datarea și evoluție clădirii considerată atunci că ar fifost locuința mitropolitului cărturar Dosoftei Barilă (1671-1674, 1675-1686), sau că aici ar fi funcționat, între anii 1679 și1686, prima tiparniță din Moldova. Arh. Ioana Grigorescuconcluzionează aceste cercetări în „Memoriul privind proiectulde restaurare a Casei cu coloane (Casa Dosoftei) din Iași”astfel: „Din toate relatările de mai sus nu reiese cu claritate căaici în această casă ar fi locuit Mitropolitul Dosoftei. Dupăcum arată la început totul se bazează numai pe presupuneri. Înorice caz, Casa cu coloane (Casa Dosoftei) este un monumentinteresant de Arhitectură Civilă și prezintă o epocă atît prinarhitectură cît și prin felul construcției...”.

La 7 august 1970, în acest imobil a fost inaugurată secțiade literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iași, deatunci clădirea păstrându-și această funcțiune.

Lucrările de restaurare executate în campania din anii’60-’70 de către echipa D. M. I. au fost de un înalt nivel

15.50

Secțiunea E – Sala RotondăTehnici şi tehnologii de restaurare

67

Page 74: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea E – Sala RotondăTehnici şi tehnologii de restaurare

calitativ, motiv pentru care starea de degradare pe ansamblulclădirii este redusă, nefiind constatate degradări accentuate.Totuși, datorită trecerii timpului și expunerii la intemperii, sepot observa degradări locale ale paramentului, existând blocuride piatră puternic erodate, rosturi măcinate favorizate deacțiunea gelivității, zone cu măcinare fină a zidăriei, existăzone de distrofii cromatice la soclu, cauzate de carbonatul decupru, spălat de pe învelitoare, precum și datoratebiodegradării pietrei, se pot observa biodegradări la elementeledin lemn. Tâmplăria nu are chedere, sticla este încastrată într-un strat de chit, ce și-a pierdut proprietățile.

Soluțiile arhitecturale și tehnice alese în nouadocumentație urmăresc îndeplinirea următoarelor obiective şinevoi prin:

- restaurarea paramentului din piatră în zoneledeteriorate respectând principiile restaurării;

- realizarea de injectări în masă cu soluțiihidrofobizante, la nivelul soclului pentru a preveni ascensiuneaapelor capilare;

- restaurarea ușilor și înlocuirea tâmplăriei ferestrelor;- înlocuirea elementelor degradate ale elementelor din

lemn, afectate de atacul biologic;- înlocuirea instalațiilor sanitare, termice, electrice,

curenţi slabi și realizarea încălzirii prin pardoseală;- relocarea grupului sanitar în încăperea de pe latura de

sud-vest; - asigurarea accesului pentru persoane cu dizabilități;- refacerea circuitului muzeal, înlocuirea vitrinelor

expoziționale.Prin restaurarea clădirii, toate deficienţele actuale vor fi

eliminate. Soluţia va respecta normele de proiectare şiexploatare specifice, imobilul răspunzând celor mai înalteexigente de natură tehnică şi estetică.

68

Page 75: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Corneliu CIOBĂNAŞU, Paul Filip CIOBĂNAŞU, NicoletaCABA, Consolidare și refuncționalizare „Palat Braunstein”,str. Cuza Vodă, nr. 2, Iași

Clădirea principală a imobilului din str. Cuza Vodă nr. 2a fost construită la începutul sec. al XX-lea (1913-1915). Esteo construcţie monumentală, purtând amprenta stiluluiarhitectural eclectic, cu elemente de Art Nouveau, specificconstrucţiilor realizate în România, în acea perioadă.

Rezolvarea volumetriei, la intersecția celor două aripi,cu o cupola amplă, supraetajată cu una secundară, asigurămonumentalitate și marcarea cu vigoare a capului deperspectivă dinspre Piața Unirii, individualizând edificiul.

În ceea ce privește vocabularul plasticii arhitecturale seconstată utilizarea unor elemente decorative care se înscriu înnormele stilului eclectic, cu unele accente de Art Nouveau,precum: brâuri profilate, cornișe bogate, parapete decorate cuelemente stilizate geometric, pilaștri adosați, cu caneluriadâncite, denticuli, motivul cornului abundenței, blazoanestilizate, feronerii stilizate, la parapete sau tâmplării metalice.

Prin acest proiect se doreşte reabilitarea, restaurarea,refuncționalizarea și consolidarea Palatului Braunstein.Clădirea își va schimba funcțiunea sa mixtă din comerț șilocuințe sociale în funcțiune culturală – mediatecă și spațiiexpoziționale.

Necesitatea amenajării unei mediateci devine evidentă încontextul unui oraș cultural și universitar al secolului XXI.

Soluțiile arhitecturale și tehnice alese urmărescîndeplinirea următoarelor obiective şi nevoi prin:

- consolidarea clădirii în concordanță cu principiile deintervenție asupra monumentelor istorice;

- refacerea finisajelor interioare şi exterioare cumateriale specifice monumentelor eclectice cu influențe ArtNouveau de la începutul secolului XX;

- înlocuirea şarpantei şi implicit a învelitorii, fapt ceconferă posibilitatea amenajării unui spațiu expozițional înpodul imobilului, așa cum a fost gândit în 1915;

16.10

Secțiunea E – Sala RotondăTehnici şi tehnologii de restaurare

69

Page 76: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea E – Sala RotondăTehnici şi tehnologii de restaurare

16.30

- recompartimentarea interioară;- înlocuirea tâmplăriei interioare şi exterioare;- refacerea instalaţiilor interioare sanitare, termice şi

electrice, curenţi slabi, conform noilor compartimentări şifuncţiuni şi racordarea acestora la branşamentele reţelelor;

- reabilitarea termică a clădirii prin executarea uneianvelope interioare din BCA de 5 cm grosime, cu Ʌ max =0.045 W/mk;

- reamenajarea terenului în jurul imobilului, astfel încâtspațiile interioare de la nivelul parterului să aibă o relațiefirească cu strada, funcțiunile putându-se extinde și atrăgândastfel în interior;

- reamenajarea curții interioare, astfel încât să devină unspațiu propice relaxării.

Prin restaurarea, consolidarea, refuncționalizarea clădiriişi prin modernizările propuse, toate deficienţele actuale vor fieliminate. Soluţia va răspunde tuturor normelor de proiectare şiexploatare specifice, imobilul răspunzând celor mai înalteexigente de natură tehnică şi estetică.

Ioan SASU, Constantin FIRTEA, Lucrări de consolidare,reabilitare și schimbare destinație construcție C1 –monument istoric (COD LMI - IS-II-m-B-03992, Str.Păcurari, nr. 115a, mun. Iaşi, jud. Iași)

Scopul întocmirii proiectului au fost „Lucrări deconsolidare, reabilitare, schimbare destinație, construcție C1 –monument istoric, Mun. Iași, jud. Iași”, din punctul de vedereal obligativităţii protejării valorilor arhitecturale şi memoriale.

Corpul de cladire C1, cu actuala adresa str. Pacurari,nr. 115A, este plasat în imediata apropiere a zonei – Centrulistoric și Curtea Domnească – Iași, conform LMI 2015.

Suprafața incintei este de 9234,93 mp. Propunerile de consolidare şi restaurare urmăresc

înlăturarea cauzelor care au contribuit la degradareamonumentului şi punerea în valoare în cadrul construitexistent. 70

Page 77: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Lucrările de Restaurare, Consolidare siRefunctionalizare au respectat Normele și Normativele invigoare privind Monumentele istorice.

Anca Brânduşescu, Mihai Grigoraş, Ion-Daniel Vișan,Consolidare, reabilitare şi reamenajare Corp E „Centrul delimbi moderne Grigore T. Popa” UMF Iaşi (Str. Săulescu nr.4, Iaşi)

George Bogdan TEODORESCU, Reabilitarea șirestaurarea actualului Tribunal Prahova (fosta AdministrațieFinanciară Ploiești)

Conceptul de intervenție a avut în vedere două aspecteesențiale: conservarea – ca abordare ştiinţifică a arhitecturiioriginale cu minime zone de restaurare locală a componentelorartistice şi refuncționalizarea – bazată pe valorile arhitecturalenemateriale şi pe relaţiile dintre acestea şi valorile materiale cereprezintă autenticitatea monumentului istoric.

Lucrările de conservare au cuprins și intervențiastructurală de consolidare, având în vedere categoria de riscseismic în care clădirea se încadra, încercând pe cât posibil caacest tip de intervenții să rămână ascunse vederii.

Procesul a fost unul de modelare, al cărui rezultat îlreprezintă combinarea restaurării cu elemente de arhitecturăcontemporană și design, fiind răspunsul la nevoia de protecțiepatrimonială și cerința comanditarului.

Transformările componentei funcționale au fostrealizate prin redefinirea conceptului arhitectural, pe bazarelațiilor identificate odată cu reinventarea spațialitățiiinterioare, raportate la specificul programului de arhitectură. S-a avut în vedere identificarea intervenţiilor compatibile dinpunct de vedere tehnic și funcţional cu valorile originale aleimobilului. Transformările funcționale au fost determinate pede o parte de respectarea Manualului pentru Standardele deProiectare a clădirilor în care îşi desfăşoară activitateainstanţele de judecată din România, însă principala cauză o

16.50

17.10

Secțiunea E – Sala RotondăTehnici şi tehnologii de restaurare

71

Page 78: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea E – Sala RotondăTehnici şi tehnologii de restaurare

17.30

17.50

reprezintă funcțiunea clădirii avută la momentul edificării, ceade:Administrație financiară.

Indeplinirea cerinței esențiale a Temei de Proiect,aceea de a asigura trei fluxuri de circulație care să nu seintersecteze niciodată (publicul/ justițiabilii, persoanele aflatesub arest și personalul Tribunalului), a reprezentatconstrângerea majoră a conceptului de refuncționalizare. Auapărut astfel în conceptul de intervenție o serie de elementesuplimentare, complementare funcțional: circulațiile verticale(lifturi/ platforme), precum și un nou gol de acces la niveluldemisolului.

In comunicare sunt prezentate cu detalii principaleleelemente ale conceptului de intervenție.

Adrian PUIȘOR, Consolidare şi restaurare imobil în vedereaînfiinţării Muzeului Municipal Iaşi

Casa Burchi Zmeu a fost proprietatea familiei cu acelaşinume. Construcţia se prezintă sub forma a două corpuriexecutate în perioade diferite. S-a realizat consolidarea,restaurarea şi refuncţionalizarea imobilului Casa Burchi-Zmeuîn vederea înfiinţării Muzeului Municipal Iaşi.

Funcţional, corpul principal a fost organizat cu spaţiimuzeale permiţând un traseu continuu şi fluent de vizitare, cusăli de expoziţii permanente şi temporare, sală multimedia şiconferinţă, muzeu numismatic, birou muzeograf şi conservator.Incinta Muzeului Municipal Iaşi s-a amenajat cu alei pietonaleşi trotuare de protecţie cu piatră naturală. S-a amenajatpeisagistic zona verde.

Carmen Cecilia SOLOMONEA, Oliviu BOLDURA,Biserica Sf. Nicolae, mănăstirea Coșula – intervenții deeliminare a repictărilor și restaurarea picturilor originale dininterior și exterior

Ansamblul mural din biserica mănăstirii Coșulapăstrează picturi murale în tehnica affresco, care dezvoltăconceptul medieval decorativ pe toate suprafeţele bisericii -72

Page 79: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

altar, naos, pronaos şi exterior, conform tradiţiei postbizantinemoldoveneşti de la mijlocul secolului al XVI-lea. Acestea ausuferit numeroase intervenţii în timp, de tipul repictărilor întehnica uleiului din secolul al XIX-lea, a intervenţiilorneautorizate şi neadecvate, apoi încercări de eliminare apicturii din 1858, de curăţare a picturii, reparaţii executate îndiverse maniere şi cu materiale incompatibile cu natura celororiginale. Repictările existente denaturau grav aspectul şi va -loarea picturii originale, influenţau în mod evident înţelegereaprogramului iconografic. Condiţiile de microclimat, degra da -rea suportului şi a straturilor de preparaţie (zidărie, preparaţiaintonaco), reparaţiile neglijente cu mortare de diverse tipuri,condiţionau starea de conservare a picturii murale. Toateacestea cumulate au influenţat cu timpul starea generală apicturii interioare, care pe majoritatea suprafețelor interioare cugreu se putea descifra la momentul inițierii restaurării.Refacerile și repictările au contribuit masiv la modificareaaspectului estetic, a tipologiei specifice și a stării de conservarea picturilor.

Comunicarea prezintă lucrările de conservare şirestaurare recente ale picturilor în cadrul cărora s-au realizatintervenții complexe de eliminare a repictărilor, s-a stabilizatstarea stratului de culoare cu problematica specifică acestorpicturi și s-a recuperat aspectul original din punct de vedereestetic. S-a avut în vedere și conservarea unor zone cu rol demartor al picturii în ulei din 1858, care vor asiguraconsemnarea istorico-documentară a intervenţiei de repictaredupă gustul estetic al epocii respective.

Alexandrina CUȚUI, Restaurarea catapetesmei Bisericii,,Sf. Ilie” Fãlticeni

Catapeteasa face parte din ansamblul Bisericii ,,Sf.Ilie”, din orașul Fãlticeni, județul Suceava.

Biserica actualã, cu hramul „Sfântul Proroc Ilie” dinFălticeni, a fost construitã între anii 1842-1849, alãturi de loculfostei biserici din lemn (a cãrei Sfântã Masa a vechiului altar se

18.10

Secțiunea E – Sala RotondăTehnici şi tehnologii de restaurare

73

Page 80: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea E – Sala RotondăTehnici şi tehnologii de restaurare

18.30

aflã în partea de sud), și care a fost desfãcutã și transportatã însatul Orțăști – Neamț, unde a fost apoi mistuitã de flãcãri.

Catapeteasma este datatã cu anul 1799 (conforminscripției de pe scutul Sf. Arh. Mihail) pictorul iconar nu estecunoscut, nefiind semnat nici pe icoane și nici nu a fostconsemnat în documentele bisericii.

Pictura icoanelor este realizatã în culori de tempera cuemulsie din gãlbenuș de ou, pe suport din lemn de tei, debitatmanual. Ca și stil de execuție este neobizantin. Maniera delucru este deosebitã, elegantã, ceea ce ne aratã cã icoanele nuau fost fãcute de un pictor amator.

Datoritã faptului cã ansamblul catapetesmei a deservitcultul liturgic mai bine de douã sute de ani, acesta prezentãuzurã funcționalã ca obiect. Degradãrile existente, suntprezente la toate nivelurile: suport, strat de preparație, stratpictural, verni și ferecãturã. Structura catapetesmei estedegadatã în proporție mult mai mare decât icoanele, 70%,prezentând și numeroase repictãri.

Luminiţa ENESCU, Lemnul istoric: aspecte referitoare laevaluarea nedistructivă a obiectelor/ structurilor

Atunci când vorbim despre obiecte de patrimoniu saudespre monumente, posibilitatea evaluării stării acestora printehnici nedistructive este, fără îndoială, de cel mai mare interes.Primele metode de evaluare nedistructivă au fost conceputepentru materiale cu structură omogenă şi izotropă. Rezultateleobţinute au permis extinderea unor procedee şi asupra lemnuluiîn general, şi a lemnului istoric în particular.

Literatura de specialitate din ultimii ani, bazată peactivitatea susţinută a unor comunităţi ştiinţifice dejaconsacrate din domeniul evaluării/ testării nedistructive alemnului, indică faptul că aceste metode sunt validate deexperiență şi că ele pot fi, ca urmare, instrumente utile în ceeace priveşte aprecierea stării de conservare a obiectelor, dar maiales a structurilor din lemn aflate în operă.

Lucrarea de faţă îşi propune o trecere în revistă74

Page 81: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

succintă a metodelor de evaluare nedistructivă a lemnuluiistoric, cu menţionarea unor situaţii concrete în care acestemetode au fost aplicate cu rezultate încurajatoare.

Cristina Maria CÎMPIANU, Restaurarea unei litografii dela biserica Sfinții Voievozi, Oşeşti, Vaslui

În satul Oșești, comuna Oşeşti din judeţul Vaslui, seaflă biserica din lemn cu hramul „Sfinții Voievozi Mihail șiGavriil”, ctitorită la 1815, obiectiv înscris pe Listamonumentelor istorice din România (VS-II-m-B-06864). Pelângă catapeteasma şi icoanele pe lemn, biserica păstrează olitografie ce reprezintă două icoane, pe cea a Maicii Domnului,în partea stângă şi pe cea a Sfinţilor Împăraţi Constantin şiElena, în partea dreaptă, fiind tipărită cu cerneală neagră pehârtie industrială. Icoana este o donaţie a unui enoriaş, de lasfârştul secolului al XIX-lea, fiind adusă de către acesta de laMuntele Athos.

Tipăritura a fost supusă unui proces de restaurare,acţiune impusă de starea ei precară de conservare. Lucrareaprezintă tratamentele de restaurare ce au fost efectuate însoţitede fotografii martor ale acestora.

Elena MAFTEI, Stabilitatea factorilor de microclimat,condiție fundamentală pentru păstrarea bunurilor culturale

Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza” de laRuginoasa este deținătorul unui patrimoniu care cuprindedocumente și obiecte, unele semnificative, chiar cu referire laactul Unirii Principatelor din anul 1859 ori a reformelorînfăptuite, sau care au aparținut familiei domnitoruluiAlexandru Ioan Cuza.

Patrimoniul expozițional include și obiecte aflate încustodie, fiind astfel foarte diversificat, de o mare valoareartistică, istorică, documentară, incluzând cărți, documente,acte, bancnote, numismatică, medalii, fotografii, picturi,sculpturi, tapiserii, covoare, obiecte din argint, sticlă, cristal,porțelan, ceasuri, oglinzi. Ponderea cea mai mare este deținută

18.50

19.10

Secțiunea E – Sala RotondăTehnici şi tehnologii de restaurare

75

Page 82: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Secțiunea E – Sala RotondăTehnici şi tehnologii de restaurare

de obiectele cu structură din lemn, în special mobilier.Datorită acestei varietăți de obiecte și materiale,

conservarea patrimoniului expus sau depozitat al muzeului,necesită o atenție sporită în scopul asigurării unui microclimatstabil pentru toate tipurile morfologice.

Activitatea permanentă și constantă a conservatoruluieste de a monitoriza factorii de microclimat (temperatură,umiditate relativă) care pot influența direct starea deconservare a obiectelor și prin interpretarea datelor de a luaanumite măsuri pentru reducerea ratelor proceselor chimice.

76

Page 83: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

77

Note

Page 84: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

78

Note

Page 85: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale
Page 86: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale
Page 87: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale
Page 88: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale
Page 89: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale
Page 90: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Sponsori:

IASICON

CONSTRUCŢII UNU

BAUMIT

CLIMATHERM CENTER

ADEMS

PEC

IMPEX-ROMCATEL

CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE IAŞI

STYRONIT

PROGANEX 2005

DANASTER GROUP SRL

GRUP CONSTRUCŢII EST

Page 91: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale
Page 92: Program Monumentul 2018 coperte si reclame Layout 1palatulculturii.ro/web/upload/news/Program Monumentul 2018_1.pdf · Organizatori: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale