Turism Cultural in Paris

8/13/2019 Turism Cultural in Paris

1/23

T U R I S M U L C U L T U R A L N P A R I S

Monumente, cldiri si strazi celebre

Turnul Eiffel- simbolul Parisului.

Arc de Triomphe - monument din centrul Place de l'toile, comemornd victoriile

Fran ei i onornd pe cei care au murit n lupt.

!es "nvalides - #u$eu i loc de veci pentru mul i solda i france$i i pentru

%apoleon.

&onciererie- nchisoare foarte veche unde mul i membri ai reimului monarhic au

stat nainte de moartea lor la revolu ia france$.

(ainte-&hapelle- capel dinsecolul )""".

Palais *arnier - sediul +perei din Paris.

&atedrala %otre-amepe "le de la &it

&ldirea (amaritaine- alerii comerciale de la nceputul secolului )).

(orbonne- universitate faimoas, fondat n Evul #ediu.

Pantheonul din Paris- biseric i mormnt al celor mai mari personalit i ale Fran ei .

lise de la #adeleine- biseric

Place des oses - pia din districtul #arais creat n timpul domniei lui /enric al

"-lea

"le de la &ite - parc triunhiular cu alei de pietris marinite de boscheti infloriti, cu

banci rustice sub arborii antici0 in forma de nava, are o lunime de $ece stra$i si o

latime de cinci.

(trada 1ivoli
http://ro.wikipedia.org/wiki/Turnul_Eiffelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arc_de_Triomphehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Place_de_l'%C3%89toilehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Les_Invalideshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Conciergeriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sainte-Chapellehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIIIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Op%C3%A9ra_Garnierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Notre-Dame_de_Parishttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ile_de_la_Cit%C3%A9&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Samaritaine&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sorbonnehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panth%C3%A9onhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%89glise_de_la_Madeleinehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Place_des_Vosges&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Henric_al_IV-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Henric_al_IV-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turnul_Eiffelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arc_de_Triomphehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Place_de_l'%C3%89toilehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Les_Invalideshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Conciergeriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sainte-Chapellehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIIIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Op%C3%A9ra_Garnierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Notre-Dame_de_Parishttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ile_de_la_Cit%C3%A9&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Samaritaine&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sorbonnehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panth%C3%A9onhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%89glise_de_la_Madeleinehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Place_des_Vosges&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Henric_al_IV-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Henric_al_IV-lea_al_Fran%C8%9Bei


2/23

22&alea Triumfala22 - de la Arc de Triomphe du &arrousel, in curtea dintre bratele

deschise ale !uvrului, se intinde una dintre cele mai remarcabile persepective va$ute

in vreun oras modern.

3ulevardul (aint #ichel - este principala strada a cartierului studentesc, el este

marinit de librarii, cafenele, cofetarii si cinematorafe0 cladirile universitatii se

asesc pe stra$i mai mici.

/otel de ille - actuala cladire 45678-5669: inlocuieste structura renascentista care a

fost in u$ din sec. )"

Pont %euf - cel mai vechi dintre podurile pari$iene 4altele il preced, dar au fost

reconstruite:.

Palatul &haillot

Podul Artelor - unul dintre cele mai incantatoare dintre toate podurile pari$iene

Muzee

!uvrul- un mu$eu enorm care $duie te foarte multe opere de art, inclusiv pictura

Mona Lisa i statuia Venus din Milo.

#u$eul +rsa;- un mu$eu de art $duit ntr-o ar din secolul )")convertit, i

care con ine n special opere impresioniste.

&entrul *eores Pompidou, cunoscut i ca Beaubourg - o cldire neobi nuit care

$duie te mu$eul de arte moderne i un centru cultural cu o mare bibliotec public.

!n aceast cldire se afl i atelierul &onstantin 3rncu i .

#use 1odin - o mare colec ie de opere ale celui mai celebru sculptor france$.

#use &lun;, cunoscut i ca Muse National du Moyen-Age, $duie te o mare

colec ie de art i obiecte din Evul #ediu,inclusiv ciclul de tapiserii Doamna cu

licornul.

#usePicasso
http://ro.wikipedia.org/wiki/Luvruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mona_Lisahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Venus_din_Milohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Venus_din_Milohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Venus_din_Milohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Orsayhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Impresionismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Centre_Georges_Pompidouhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Auguste_Rodinhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mus%C3%A9e_Cluny&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Doamna_cu_licornul&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Doamna_cu_licornul&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mus%C3%A9e_Picassohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mus%C3%A9e_Picassohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Luvruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mona_Lisahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Venus_din_Milohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Orsayhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Impresionismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Centre_Georges_Pompidouhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Auguste_Rodinhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mus%C3%A9e_Cluny&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Doamna_cu_licornul&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Doamna_cu_licornul&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mus%C3%A9e_Picasso


3/23

TURISMUL CULTURAL

Definitii

Turismul cultural abordea$a cultura unei reiuni, n special valorile ei artistice.

Turismul cultural include turismul n reiunile urbane, n special orase mari, istorice si

obiective culturale 4mu$ee si teatre. (pecialistii sunt de parere ca persoanele care practica

turismul cultural cheltuiesc n medie mai mult dect turistii


4/23

mult mostenirea culturala a Europei repre$inta una din cele mai vechi si mai importante

mosteniri producatoare de turism.

Viata culturala ? e secole Parisul este considerat principalul centru de putere

culturala al lumii vestice, un manet pentru artisti si intelectuali, un loc unde apar noi idei, iar

arta este puterea suprema. esi unii oameni considera ca acum viata sa culturala este mai

mult o problema de spectacol si de stralucire decat de adevarata creativitate, viata culturala

este inca foarte activa si distinctiva. Pari$ienii iubesc noutatea, au o mare curio$itate

intelectuala, stiu cum sa imbrace evenimentul cultural cel mai simplu cu fler si eleanta si

sunt avi$i patroni ai artelor, asa ca teatrele si salile de concerte, mu$eele, aleriile de arta si

cinematorafele de arta sunt intotdeauna pline. Principalele teatre de stat sunt &omedia

France$a, Teatrul +don si Teatrul %ational &haillot, care ofera un repertoriu de clasici

france$i sau piese moderne straine. 3iletele mai ieftine sunt oferite de multe teatre @de

bulevard particulare, care se lupta sa supravietuiasca. E>ista mai mult de 5BC de teatre mai

mici, multe dintre ele spriDinite de stat, care pre$inta un proram amestecat de spectacole

e>perimentale, cabaret etc. Pe lana multe cinematorafe comerciale cu ecrane multiple,

e>ista $eci de mici cinematorafe @de arta care pre$inta o mare varietate de filme. esi nou

remodelatul !uvru este cel mai mare dintre mu$eele de arta clasica, Parisul a construit mu$ee

noi si mari in ultimii ani, inclu$and #u$eul %ational de Arta #oderna din &entrul Pompidou,

#u$eul +rsa; al artei si civili$atiei secolului al )")-lea, deschis in 56 si noul mu$eu de

stiinta de la !a illette. + specialitate a Parisului este punerea in scena a e>po$itiilor mari si

nepretentios montate, de obicei retrospective ale unui artist individual sau ale unei perioade

istorice. Principalele festivaluri anuale care pun accentul pe mu$ica si drama sunt Festivalul

#arais, tinut in iunie si iulie si Festivalul de Toamna, care se tine de la Dumatatea lui

septembrie pana in decembrie. Principalele edituri si librarii sunt situate in &artierul !atin si

(aint-*ermain-des-Pres. Toate retelele principale de radio si televi$iune nationale france$e

isi au centrul la Paris0 unele sunt detinute de stat iar altele sunt particulare.

Turnul Eiffel? A fost construit de catre *ustav Eiffel pentru E>po$itia "nternationala

din 566, in ciuda opo$itiei sustinute a personalitatilor nationale care il considerau nesiur si

urat. &and concesiunea E>po$itiei a e>pirat in 5C, turnul de GCC m urma sa fie demolat, dar

valoarea sa ca antena pentru transmisii radio l-a salvat. Elementele adauate pentru

transmisiile de televi$iune i-a suplimentat inaltimea cu 57 m.


5/23

Turnul Eiffel

in punctul cel mai inalt al celor trei platforme, vederea se intinde pe mai mult de 8

Hm. e la doi acrii ai turnului, un imens camp, &hamp de #ars 4&ampia lui #arte:, se

intinde pana la (coala #ilitara, care a fost construita intre 57-5779 si continua sa fie

folosita de &oleiul de 1a$boi. &hamp de #ars care a servit initial drept teren de parada al

scolii, si a fost scena a doua mari adunari in timpul 1evolutiei France$eI cea a Federatiei

457C: si cea a Fiintei (upreme 4578:. "n spatele Academiei #ilitare se afla cartierul eneral

al +rani$atiei pentru Educatie, (tiinta si &ultura, +%J, J%E(&+. &ladirea inaltata in 5B6

a fost proiectata de un trio international de arhitecti si decorata de artisti ai tarilor membre.

Arc de Triomphe - "deea construirii Arcului a aparut in 56C dupa victoria de la

Austerlit$ a "mparatului %apoleon. Arcul de Triumf a fost inaltat peste ramasitele unui soldat

necunoscut decedat in timpul Primului 1a$boi #ondial si o faclie perpetua arde in fundatie.

%umai construirea fundatiei a durat doi ani. "n timpul 1estauratiei, constructia a fost stanata

si nu avea sa fie finali$ata decat in timpul domniei reelui !udovic-Filip. e la Arcul de

Triumf pornesc artere de circulatie in toate directiile si de aceea piata &harles de *aulle in

care este situat Arcul este cunoscuta si sub numele de KPiata (telei 4Place de l'toile:. Arcul

se afla la capatul de est al vestitului bulevard &hamps-l;ses. Arcul de Triumf este un

omaiu in onoarea celor ce au luptat pentru Franta, in special in timpul ra$boaielor

napoleoniene. Pe interior si deasupra Arcului sunt inscriptionate numele tuturor eneralilor sira$boaielor purtate.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Arc_de_Triomphehttp://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/obiectiv-champs-elysees.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arc_de_Triomphehttp://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/obiectiv-champs-elysees.html


6/23

LaConciergeriesi Sfanta Capela- &onciererie si (fanta &apela includ ramasitele

celui mai vechi palat real france$ 4Palatul +rasului:,care a fost transformat intr-o inchisoare

in sec al )"-lea 4a fost prima inchisoare din Paris in 5G5:. !ocul a fost ales de Filip cel

Frumos la inceputul sec al )"- lea pentru a construi un palat care sa simboli$e$e puterea sa,

descris la vremea aceea ca fiind unul din cele mai impresionante palate din evul mediu.

La Conciergerie

!a sfarsitul secolului al )"-lea, reele a abandonat Palatul +rasului in

favoareaPalatului !uvru, lasand cladirea sa fie administrata de Parlament si numind-o K!a

&onciererie, urmand ca o parte din cladire sa fie transformata in inchisoare.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Conciergeriehttp://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/obiectiv-muzeul-louvre.htmlhttp://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/img/sainte-chapelle.jpghttp://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/img/conciergerie.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Conciergeriehttp://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/obiectiv-muzeul-louvre.html


7/23

Sfanta Capela

&apela, a fost construita in acelasi loc unde a fost si celula #ariei-Antoaneta, cameradoamnelor si dressinul. &onciererie se afla pe "le de la &ite, lana%otre-ame, acolo unde,

in timpul revolutiei france$e, barbati si femei erau inchisi pentru a-si astepta sentinta la

moarte inpiata &oncordeunde erau decapitati.

Palais Garnier- este un reper al intrrii nordice a 3ulevardului +perei 4Avenue de

l'+pra: din Paris, Fran a . Este privit ca una din piesele de valoare arhitecturaldeosebit ale

vremii sale. &onstruit n stilul neo-baroc, este al treispre$ecelea teatru care $duie te +pera

din Paris, de la fondarea sa de ctre !udovic al )"-lean 5. Este denumit de multe ori

+pera din Paris, ns de la construirea +perei 3astille n 56este desemnat drept +pra

*arnier. Palatul *arnier a fost construit la ordinul lui%apoleon al """-lea, ca parte a unui plan

de mare anverur de moderni$are urbanistic, reali$at de ctre 3aronul /aussmann.

Proiectul a avut parte de o competi ie, c tiat de &harles *arnier4569B-566:, un arhitect

de GB ani, pe atunci necunoscut. El va continua s active$e n acest domeniu prin construc ia +pra *arnier de #onte-&arlo n #onaco.

Sorbona (Sorbonne) - este cea mai celebr universitate france$ i una dintre cele

mai cunoscute universit i din lume. (ituat n centrul istoric al capitalei Fran ei , (orbona

poart numele coleiului fondat n 59B7 de ctre 1obert de (orbon. Printre fo tii ei studen i

se numr savan i, oameni de cultur i politicieni france$i i strini

Pantheonul - Pantheonul este ase$at pe muntele (te-*eneviLve, in apropiere de

Jniversitatea (orbonna si de *radinile !u>embour. !ocul unde se afla Pantheonul a fost

ales de reele &lovis si a fost construit pentru ca acesta sa fie inmormantat in el.
http://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/obiectiv-notre-dame.htmlhttp://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/obiectiv-place-de-la-concorde.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Barochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_al_XIV-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1669http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Op%C3%A9ra_Bastille&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleon_al_III-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Baronul_Haussmannhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_Garnierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1825http://ro.wikipedia.org/wiki/1898http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Op%C3%A9ra_Garnier_de_Monte-Carlo&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Monacohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/obiectiv-notre-dame.htmlhttp://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/obiectiv-place-de-la-concorde.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Barochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_al_XIV-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1669http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Op%C3%A9ra_Bastille&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleon_al_III-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Baronul_Haussmannhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_Garnierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1825http://ro.wikipedia.org/wiki/1898http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Op%C3%A9ra_Garnier_de_Monte-Carlo&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Monacohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba


8/23

Pantheonul

&onstructia a inceput in anul 57B7 dar datorita unor probleme financiare a fost

terminat abia in anul 575, in miDlocul 1evolutiei France$e. "n acelasi an, ansamblul

constitutiv al revolutiei a decis sa fie transformat dintr-o biserica intr-un templu pentru a

a$dui ramasitele oamenilor importanti ai Frantei."n 56C cladirea a fost transformata din nou

in biserica, dar din 566B Pantheonul a devenit iarasi o cladire civila. esinul podelei are

motive recesti fiind luna de 55C metri si lata de 6B de metri. eranda, a fost inspirata din

Pantheonul de la 1oma. &ripta, acopera toata suprafata si a$duieste multe personalitatifrance$e precumI ictor /uo, oltaire,Mean #onnet, #arie si Pierre &urie si Emile Nola.

e asemenea, Pantheonul este locul unde astronomul Mean 3ernard !on Foucault a tinut

cunoscutul sau e>periment in 56B5, demonstrand ca Pamantul se invarte in Durul a>ei sale.

Pendula lui Foucault a fost mutata in acelasi an in &onservatorul Artelor si #eseriilor. e sub

coloane puteti admira Parisul. Pantheonul poate fi va$ut cel mai bine din *radinile

!u>embour.

Les Invalides? Pe o strada catre nord-est se afla /otel des "nvalides, infiintat de

!udovic )" pentru a adaposti 7.CCC de veterani in varsta sau invali$i. Enormul corp de

cladiri a fost terminat in cinci ani 4575-57:. omul placat cu aur care se ridica deasupra

cladirilor spitalului apartine bisericii (aint !ouis. omul a fost proiectat de Mules /ardouin-

#ansart, care a utili$at un stil cunoscut in Franta ca @ie$uit deorece este derivat din prima

biserica a ie$uitilor din 1oma, construita in 5B6. 3isericile Academiei France$e, (pitalul
http://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/img/pantheon-mare.jpg


9/23

al de *race si (orbona, 4toate din sec. )"": au urmat acest stil. "n capelele (fantului

!udovic se afla mormintele fratilor lui %apoleon, Moseph si Merome, al fiului sau 4al carui trup

a fost readus de la iena in 58C de Adolf /itler: si ale maresalilor Frantei.

Les Invalides

"mediat sub cupola se afla un sarcofa de porfir rosu care acopera sase sicrie, unul in

interiorul celuilalt, ce adapostesc ramasitele lui %apoleon, care au fost readuse din insula (f.

Elena in 568C prin eforturile reelui !ouis Philippe. Jniformele, armele personale si patul

mortuar ale lui %apoleon sunt e>puse in #u$eul Armatei din fata (pitalului "nvali$ilor. +

portiune a acestuia continua inca sa serveasca drept spital militar, dotarile fiind insa

moderni$ate. #area Esplanada a (pitalului "nvali$ilor, marinita de copaci, coboara usor

catre Ouai d2+rsa; si Podul Ale>andre """. Prima piatra pentru pod care il comemorea$a pe

tarul rus Ale>andru """, a fost pusa in 567 de fiul acestuia, tarul %icolae "". Podul a fost

terminat la timp pentru E>po$itia "nternationala din 5CC si conduce la alte doua amintiri ale

tarului din acel an, *rand Palais si Petit Palais. &ladirile continua inca sa fie folosite pentru

spectacole anuale si pentru mari e>po$itii de arta.

Podul Artelor !Pont des Artes", care traversea$a (ena de la !uvru pe #alul (tan,

este unul dintre cele mai incantatoare dintre toate podurile pari$iene. A fost primul pod

construit din fier 456CG: si a fost intotdeauna re$ervat pentru pietoni0 el asiura o vedere

intima a Parisului si a (enei insasi.


10/23

Institutul #rance$? "n punctul in care Podul Artelor se intalneste cu #alul (tan se

ridica "nstitutul France$, care din 56C a adapostit cele cinci academii france$e. !ocul a fost

ocupat initial de Turnul %esle 4Tour de %esle:, o lucrare de aparare pentru punctul terminus

de pe #alul (tan al $idului cetatii din 599C. !ouis !e au a proiectat cladirile suplimentare

in 5G pentru a adaposti &oleiul celor Patru %atiuni 4&olleedes Ouatre-%ations:, platit

printr-o mostenire de la &ardinalul #a$arin, ministrul lui !udovic )", care adusese cele

patru entitati in cau$a ? Piemontul, Alsacia, Artois si 1ossillon ? sub coroana france$a. !e

au si-a ba$at proiectele pe modelele italiene. &ele cinci academii contemporane sunt

Academia France$a 4Academie Francaise:, fondata de &ardinalul de 1ichelieu in 5GB, care

editea$a dictionarul france$ oficial, atribuie premii literare si cuprinde @8C de nemuritori0Academia "nscriptiilor si 3eletristicii, fondata in 5G de ministrul de finante al lui !udovic

)", Mean 3aptiste &olbert0 Academia de Arte Frumoase, doua sectiuni formate la momente

diferite de #a$arin si &olbert si unite in 57B0 Academia de Etica si (tiinta Politica, creata de

&onventie 4un oranism de uvernare din timpul 1evolutiei France$e: in 57B pentru a studia

problemele de filosofie, stiinte economice, politica, drept si istorie. "n apropiere se afla

#onetaria 4/otel des #onnaies:. "n aceasta cladire sobra de la sfarsitul sec. al )"""-lea,

vi$itatorii pot vedea cum se bat mone$i si pot face un tur al mu$eului mone$ilor si medaliilor.

La %adeleine - Templul recesc este putin mai la nord de Place de la &oncorde si

este cunoscut sub numele de


11/23

La %adeleine

upa ce s-a ridicat Arcul de Triumf, care cinstea Armata France$a, noul templu a avut

nevoie de o noua utilitate. Jnele suestii includeau folosirea templului ca sediu al

Parlamentului, ca banca sau chiar ca statie de tren. "n cele din urma in 5689, cladirea a fost

sfintita ca biserica, ceea ce continua sa fie si asta$i.

%u mai putin de B9 de coloane corintiene inconDoara templul, fiecare din ele cu o inaltime de

9C de metr. "n interior, in spatele altarului se aseste o statuie repre$entand inaltarea la cer a

#ariei #adalena, ce a fost ridicata de &harles #arochetti in 56G7.

Pont-&euf? "n ciuda numelui sau, Pont-%euf, care a fost construit intre 5B76 si 5C8,

este cel mai vechi dintre podurile pari$iene 4altele il preced, dar au fost reconstruite:.

1obustetea sa a devenit proverbialaI pari$ienii spun @(olid ca Pont-%euf. Podul se spriDina la

miDloc pe varful lui "le de la &it. in miDloc pana pe #alul (tan are cinci arce iar pana pe

#alul rept sapte. &onsolele parapetilor sunt decorate cu mai mult de 9BC masti rotesti

diferite. Timp de 9CC de ani acest pod a fost strada principala si tarul etern al Parisului.

Ile de la Cit'? "n aval si imediat sub pod se afla varful lui "le de la &it, orani$at sub

forma unui parc triunhiular cu alei de pietris marinite de boscheti infloriti, cu banci rustice

sub arborii antici. "le de la &it, in forma de nava, are o lunime de $ece stra$i si o latime de

cinci. +pt poduri o leaa de malurile fluviului iar un al noualea conduce la insula (aint !ouis.
http://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/obiectiv-arcul-de-triumf-paris.htmlhttp://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/img/23-madeleine.jpghttp://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/obiectiv-arcul-de-triumf-paris.html


12/23

Palatul primului uvernator roman 4acum Palatul de Mustitie: a fost reconstruit pe acelasi loc

de !udovic al ")-lea in sec. )""" si marit dupa o suta de ani de Philippe " cel Frumos, care a

adauat sumbra &onciererie, cu turle cenusii, cu impresionante camere otice. #area sala

care pe timpul reilor era locul de intrunire a Parlamentului a fost cunoscuta in intreaa

Europa pentru frumusetea sa. "ncendiile din 556 si 5675 au distrus mult din spatiul oriinal

iar restul palatului a fost devastat de flacari in 577. #area sala serveste acum drept sala de

asteptare pentru tribunale. "ntr-una din acestea, in anul 57G, Tribunalul 1evolutionar a

condamnat 9.CC de persoane la hilotina. "n curtile palatului se afla unul dintre marile

monumente ale Frantei. (ainte &hapelle 4(fanta &apela: care datea$a din sec. )""".

&onstruita la indicatia lui !udovic ") intre 598G-5986, este o capodopera a stilului otic

1a;onnant. &u mare indra$neala arhitectul a sustinut plafoanele boltite pe un cadru de

coloane subtiri, $idurile fiind facute din sticla colorata. esavarsita capela a fost proiectata sa

adaposteasca coroana de (pin , considerata a fi chiar coroana purtata de "isus la crucificarea

sa. !udovic ") cumparase relicva de la venetieni, care o detineau in amanet de la 3aldin,

reele latin al 3i$antului. Alte relicve sfinte, cum ar fi cuiele si bucati de lemn din crucea

adevarata, au fost adauate colectiei capelei, resturile lor fiind acum in te$aur la %otre-ame.

&otre-(ame de Paris? !a capatul estic al pietii se afla catedrala %otre-ame de

Paris, care este situata pe un loc pe care pari$ienii l-au re$ervat intotdeauna pentru practicarea

ritualurilor reliioase. !untrasii alo-romani din cit si-au inaltat acolo altarul pentru Mupiter

4este acum #u$eul &lun;: iar, cand s-a raspandit crestinismul, o biserica a fost construita pe

locul templului. 1osul din culorile Parisului repre$inta sanele acestui martir care, in leenda

populara, dupa decapitare, si-a ridicat capul si a mers in picioare.


13/23

&otre-(ame

&and #aurice de (ull; a devenit episcop in 55B, el a hotarat sa inlocuiasca catedrala

deca$uta a lui (aint-Etienne si %otre-ame din sec. " cu o biserica in noul stil otic. (tilul a

fost conceput in Franta si un mou element structural, arcul butant, care suplimenta frumusetea

e>teriorului si permitea coloanelor interioare sa se avante catre noi inaltimi, a fost introdus la

constructia bisericii %otre-ame. upa ce a fost deteriorata in timpul 1evolutiei France$e,

biserica a fost vanduta la licitatie unui neustor de materiale de constructie. %apoleon a venit

la putere la timp pentru a anula van$area si a ordonat redecorarea edificiului pentruincoronarea sa ca imparat in 56C8. #ai tar$iu, !ouis-Philippe a initiat restaurarea bisericii

neliDate. Arhitectul Euene iollet-le-uc a lucrat intre 568B-568 pentru a restaura

monumentul. Precum toate catedralele din Franta, %otre-ame este proprietatea statului, desi

functionarea sa ca institutie relioasa este lasata pe seama bisericii romano-catolice.

Place des Vosges )Piata Vosgilor* -cea mai veche piata din Paris este si una dintrecele mai frumase piete din lume!"storia acestei piete datea$a din 5C8 cand 1eele /enric

al "-lea a construit un pavilion real in partea sudica a pietei. &ladirea a fost proiectata de

3aptiste du &erceau. 1eele a poruncit ca toate cele GB de cladiri din Durul pietei sa urme$e

aceleasi caracteristici. 1e$ultatul, un e>emplu timpuriu de plan de urbanism, este o piata

simetrica, inconDurata de cladiri din caramida rosie, fatade din piatra alba, arcade si

acoperisuri abrupte din arde$ie. Pavilionul 1eal din centrul partii sudice, a fost contruit

peste o poarta. "n partea nordica, opusa Pavilionului 1eal se afla Pavilionul 1einei."nainte

de secolul al 57-lea, o alta cladire importanta a e>istat in partea nordica a pieteiI Htel de


14/23

Tournelles. Aceasta cladire a fost ridicata in 5G66 si a fost resedinta a familiei 1eale pana in

5BB, cand 1eele /enric al ""-lea a fost ranit rav in timpul unui turnir orani$at in

apropiere. Acesta a murit $ece $ile mai tar$iu in /Qtel de Tournelles iar sotia sa, &aterina de

#edici a poruncit demolarea cladirii si s-a mutat la !ouvre.

Piata Vosgilor

Piata a fost inauurata oficial in 559 sub numele de !lace "oyale. "n acele vremuri

nu era mai mult decat o pelu$a de a$on dar era un loc preferat pentru dueluri. "n 5G,1ichelieu a poruncit ridicarea unei statui ecvestre a 1eelui !udovic al )"""-lea in miDlocul

pietei. (tatuia a fost distrusa in timpul 1evolutiei France$e dar o noua statuie a lui !udovic al

)"""-lea a fost adusa aici in 569B. "n 56CC, %apoleon a schimbat numele pietei din Place

1o;ale in Place des oses pentru a isi arata recunostinta fata de divi$iunea administrativa

oses, primul departament din Franta ca si-a platit ta>ele. A fost din nou numita Place

1o;ale in 565B, pentru ca in 567C sa revina la numele de Place des oses.

&ladirea, numita acum Maison de Victor Hugoeste acum mu$eu. Puteti vi$ita camerele

unde ictor /uo a scris mare parte din

de capatai. Aici pot fi va$ute suveniruri, desene si carti, in ordine cronoloica, din copilarie

pana la e>ilul dintre anii 56B9 - 567C. Place des oses este acum un loc linistit, central,

inconDurat de arcade cu cafenele si maa$ine. Piata este situata in cariterul istoric #arais din

arondismentul G, nu foarte departe de Place de la 3astille.

Palatul Chaillot? Palatul &haillot datea$a de la E>po$itia "nternationala din 5G7. El

a inlocuit Palatul Trocadro, o structura ramasa de la E>po$itia "nternationala din 56760 este
http://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/obiectiv-muzeul-louvre.htmlhttp://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/img/24-vosges.jpghttp://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/obiectiv-muzeul-louvre.html


15/23

alcatuit din doua pavilioane separate, fiecare dintre ele e>tin$and o aripa curbata. #use de

l2/omme, #u$eul %aval, #u$eul #onumentelor France$e si #u$eul &inematorafului. (ub

terasa care desparte cele doua sectiuni se afla doua teatre, Teatrul %ational &haillot si o mica

sala care serveste drept unul dintre cele doua cinematorafe ale filmotecii nationale. Terasa

care este marinita de statui, ofera o slendida vedere asupra Parisului. Panta descendenta

catre fluviu a fost transformata intr-un parc cu terasa, al carui centru este insufletit de fantani,

cascade si ba$ine. Acvariul Trocadro se afla intr-o rota aflata la cativa pasi de parc.

+otel de Ville? Trei primarii s-au aflat pe acest amplasament, fiecare mai mare decat

predecesoarea sa. Actuala cladire 45678-5669: inlocuieste structura renascentista care a fost

in u$ din sec. )", pana cand a fost incendiata de comunar$ii insurectionari in 5675. Prima a

fost &asa cu Piloni 4#aison au> Piliers:, utili$ata de municipalitate intre 5GB7 si 5BGG.

Actuala cladire contine apartamentele oficiale ale primarului Parisului. #asacrul a mii de

protestanti in $iua (f. 3artolomeu ? 59 mai 5B66, cand !ia &atolica l-a i$onit pe /enri """

din Paris si ra$boiul civil cunoscut ca Fronda 4586-5BG:, toate au implicat masele

pari$iene, dar ele au fost mai curand revolutii de palat decat miscari populare. &and oamenii

s-au ridicat pentru propria lor cau$a, accentul actiunii lor cum a fost intr-adevar ca$ul in

576, 56GC, 5686, 5675 si 588. "n iulie 576, de e>emplu, dupa uciderea supravehetorului,

loata revolutionara a pus stapanire pe /otel de ille asa cum deDa pusese stapanire pe

(pitalul "nvali$ilor si 3astilia. upa patru ani cladirea este preluata drept cartier eneral

pentru &omuna ce conduce actiunea maselor pentru a controla &onventia. Pe Thermidor,

anul "" 497 iulie 578:, ar$ile &onventiei au patruns in /otel de ille si i-au arestat pe

1obespierre si comunar$ii sai0 toti au fost e>ecutati curand dupa aceea. "n auust 56GC !ouis-

Philippe aparea pe balcon si era aclamat de multimea revolutionara. %umele pietei a fost

schimbat in Place de l2/otel de ille.

Strada ,ivoli? !uvrul si radinile Tuileris ocupa partea de sud a acestei stra$i iar pe

cealalta parte se intinde o arcada mai luna de 5, Hm. +pusa miDlocului !uvrului, Palace du

Palais-1o;al conduce la palatul cardinalului 1ichelieu, pe care acesta l-a lasat prin testament

familiei reale. /aussmann a larit mult Place du Palais-1o;al in 56B9 si a fost atent sa

pastre$e palatul cand a trasat Avenue de l2+pra. "n partea de sus a acesteia, unde #arile3ulevarde se incrucisea$a cu o enorma piata noua, s-a construit noua opera intre 569B-566.


16/23

+pera din Paris, un splendid monument al celui de-al oilea "mperiu, a fost proiectata in

stilul neobaroc de &harles *arnier. Ea este cunoscuta mai ales pentru ornamentele sale

decorative, cel mai important fiind #area (cara. Jrmatoarea piata de-a lunul stra$ii 1ivoli

este Place des P;ramides. (tatuia ecvestra aurita a "oanei d2Arc se ridica nu departe de locul

unde ea a fost ranita la Poarta (aint-/onore 4Porte (aint-/onore: in atacul sau nereusit

asupra Parisului 4detinut in acel moment de enle$i:, la 6 semptembrie 589. #ai departe

catre Place de la &oncorde, strada &astilone duce catre Place endome, o piata octoonala

eleanta, prea putin modificata fata de proiectele din 56 ale lui Mules /ardouin-#ansart. "n

centru, &oloana endome sustine o statuie a lui %apoleon. Ea a fost daramata in timpul

&omunei si repusa la loc sub a Treia 1epublica 45675-58C:.

!Calea Triumfala"? e la Arc de Triomphe du &arrousel, in curtea dintre bratele

deschise ale !uvrului, se intinde una dintre cele mai remarcabile persepective va$ute in vreun

oras modern. #ai este denumita cateodata la oie Triomphale 4&alea Triumfala:. e la

miDlocul arcadei &aruselului, linia privirii mere de-a lunul *radinilor Tuileries, care se

aflau in fata Palatului Tuileries 4pradat si ars in 5675 in timpul &omunei:, nu s-au modificat

prea mult de cand Andre !e %otre le-a proiectat in 58. &apatul dinspre fluviu a fost lasat

deschis iar pe partea continentala s-au planificat doua cladiri. %ivelul inferior a fost construit

cu arcade iar fatada a fost adaptata cu stralucire de la coloana !uvrului, toate cu un

rafinament tipic epocii. esi *abriel a construit opt piedestaluri uriase in Durul periferiei

acestei piete, ele au ramas neocupate pana cand !ouis-Philippe le-a dat statui repre$entand

capitalele provinciale. Privite in sensul orar incepand de la #inisterul #arinei, statuile sunt

!ille, (trasbour, !;on, #arseille, 3ordeau>, %antes, 3rest si 1ouen. !ouis-Philippe a pus

de asemenea sa se instale$e in centru si flancat de doua fantani, +beliscul de la !u>or, un dar

din partea Eiptului. Jlterior, santul a fost umplut cu apa. !udovic )" a fost decapitat inapropierea statuii orasului 3rest la 95 ianuarie 57G. Patru luni mai tar$iu, hilotina era

inaltata in apropierea palatului Tuileries iar e>ecutiile au continuat acolo timp de trei ani,

acumuland un total de 5G8G morti. "ntre cladirile emene de pe partea de nord-est a pietii,

lara 1ue 1o;ale urca spre 3iserica (ainte-#arie-#edeleine, sfintiita in 5689. e-a lunul

primilor 79 m de pe &hamps-El;see, intre &oncorde si 1ond-Point des &hamps-El;see 4un

sens iratoriu pentru trafic:, destul de putine lucruri s-au schimbat de un secolI calea este

marinita de castani, in spatele carora, de ambele parti, se afla radini, de obicei pline cucopii la Doaca. Pavilioanele din radini sunt folosite ca ceainarii, restaurante si teatre. e la


17/23

1ond-Point pana la Arc de Triomphe, totusi, calea s-a schimbat odata cu trecerea timpului.

(ub al oilea "mperiu, aceasta era o strada cu case lu>oase. Ele erau completate de cafenele,

cluburi de noapte, maa$ine de lu> si cinematorafe, dar strada isi pastra sen$atia de lu> iar

trotuarele umbrite de copaci 4late cat o strada normala: ofereau promenade care repre$entau

mandria Parisului. in anii 5BC, totusi, bancile, e>po$itiile auto, birourile unor linii aeriene

si bufete e>pres au preluat cea mai mare parte a spatiului. "n partea de sus de pe &hamps-

El;see se afla o piata circulara din care 59 bulevarde impo$ante radia$a pentru a forma o stea.

Ea a fost numita Place de l2Etoile intre 57BG si 57C, cand a primit numele de Place &harles

de *aulle. "n centrul pietii se afla Arcul de Triumf, dat in e>ploatare de %apoleon in 56C.

Este de doua ori mai inalt si mai lar decat Arcul lui &onstantin din 1oma, care l-a inspirat.

Mean &halrin a fost arhitectul iar Francois 1ude a sculptat fri$a si rupul inflacarat,

@Plecarea voluntarilor din 579 4numit @#arseie$a:. Asta$i, cladiri inalte pentru birouri,

repre$inta ba$a comple>ului. @Parterul dintre cladiri este o platforma inaltata re$ervata

pietonilor, cu drumuri si parcari subterane. E>ista maa$ine, restaurante, cafenele, un centru

comercial, hoteluri si locuinte.

ulevardul Saint-%ichel ? !ar si drept, este principala strada a cartierului

studentesc. El este marinit de librarii, cafenele, cofetarii si cinematorafe. &ladirile

universitatii se asesc pe stra$i mai mici. Jniversitatea a fost alcatuita din coleii, fiecare

fondat si spriDinit de un donator, adesea un prelat sau un ordin reliios. "n Dur de 59B7, 1obert

de (orbon, capelanul lui !udovic "), a infiintat un coleiu, cunoscut ca (orbona, care in cele

din urma a devenit centrul studiului teoloic din Franta. Partea cea mai veche a (orbonei este

capele 45GB-589:, donata de 1ichelieu, care este inmormantat aici. (orbona a servit timp de

secole drept sediu administrativ al Jniversatatii din Paris. "ntre anii 56-575 Jniversitatea

a fost impartita intr-o serie de universitati total separate iar cladirea propriu-$isa a (orboneicontinua sa serveasca drept incinta pentru unele dintre acestea. Alte facultati, scoli si institute

s-au mutat in afara Parisului in localuri mai spatioase, in suburbii, in efortul de a reduce

supraalomerarea mediului studentesc pari$ian. "n varful dealului care se inalta dinspre

fluviu, se afla *radina !u>embour, ceea ce a mai ramas din parcul Palatului !u>embour al

#ariei de #edici 455-595:, care acum adaposteste (enatul france$. *radinile sunt

plantate cu castani si puse in evidenta de un elesteu pentru barci cu pan$e de Ducarie, un teatru

de marionete si statui. Peste bulevard, la capatul stra$ii (oufflot, se ridica Pantenonul 457BB-579:, proiectat de MacRues-*ermain (oufflot. El a fost inauurat de !udovic ), dupa ce s-a


18/23

refacut dupa o boala, ca o ofranda adusa (f. *enevieve. esi conceputa ca principala biserica

din Paris, ea a fost rebote$ata Pantenon de catre autoritatile revolutionare, care au

transformat-o in ultimul loc de odihna pentru eroii 1evolutiei. Acoperirea cu $iduri a unora

dintre ferestrele sale si inlaturarea multor decoratiuni interioare au inlocuit efectul intentionat

de spatiu interior de lumina cu o demnitate sumbra. Printre cei inmormantati sub inscriptia

@Au> rands hommes, la Patrie reconniassante 4#arilor oameni, patria le este

recunoscatoare: se afla ictor /uo, oltaire, 1ousseua, Nola si Mean #oulin, seful

re$istentei din cel de-al doilea ra$boi mondial. e la inceputul secolului )") pana la miratia

din anii 59C catre #ontparnasse, #ontmartre a fost principala colonie artistica a Parisului.

#ontmartre este cunoscut pentru cluburile sale de noapte si pentru distractiile oferite .

(emnul distinctiv cel mai cunoscut din #ontmartre a fost construit abia in 55I 3a$ilica

(fintei "nimi 43asiliRue du (acre-&oeur:, platita prin subscriptie nationala dupa infranerea

france$ilor de catre prusaci in 567C. &imintirul Pere-!achaise, situat pe solul deluros din

arondismentul 9C, este locul Nidului Federatiilor 4#ur des Federes:, la care ultimii dintre

luptatorii &omunei au fost impuscati si la care se mai fac inca pelerinaDe. &hopin, #aresalul

%e;, baronul /aussmann, Alfred de #usset, 3al$ac, elacroi>, 3i$et, 1ossini, (arah

3ernhardt, "sadora uncan, &olette si Edith Piaf se afla printre oamenii cei mai cunoscuti

inmormantati aici.

Luvrul? iHinii au facut tabara pe #alul rept, vis-a-vis de varful vestic al lui "le

de la &it, in timpul asediului lor nereusit asupra Parisului din 66B, iar in Dur de 59CC reele

Philippe "" a pus sa se construiasca un castel cruciat patrat pe acelasi amplasament, imediat in

afara $idului noului oras, pentru a sustine apararea vestica. "n timpul secolelor urmatoare s-au

facut multe adauiri si renovari iar din castel s-a transformat intr-unul dintre cele mai mari

palate din lume cunoscut sub numele de &our &arree 4&urtea Patrata:0 doua alerii seprelunesc spre vest pe distanta de BCC m, una de-a lunul fluviului, cealalta de-a lunul

stra$ii 1ivoli.


19/23

%u$eul Luvru

"n 5675, la numai 5 ani dupa ce s-a terminat constructia fatadei sale vestice, palatulTuileries inceput in 5BG, a fost distrus de insurectionarii &omunei. oua dintre fatadele

&urtii Patrate au avut o puternica influenta asupra arhitecturii france$e. !ierre !escot si-a

inceput fatada interioara a curtii in 5B8, adoptand ritmurile si ordinele renascentiste pe care

le observase in "talia si adauand decoratie pur frantu$easca motivelor clasice. #edicul si

arhitectul &laude Perraul a colaborat cu !ouis !e au, arhitectul reelui, pentru a proiecta

fatada estica e>terioara a palatului in 57G. #u$eul !uvru ocupa patru laturi ale palatului din

Durul &urtii Patrate precum si aleria sudica, care se intinde de-a lunul fluviului. Printrecomorile mu$eului se afla ictoria de la (amothrace, enus din #ilo si #ona !isa. Jriasele

colectii contin lucrari datand din sec. "" ".&. pana la Dumatatea sec. )"), cu o enorma

raspandire culturala si eorafica. *aleria de nord, de-a lunul stra$ii 1ivoli, adaposteste un

mu$eu separat, #u$eul Artelor ecorative, precum si #inisterul Finantelor. + remodelare

semnificativa a fost intreprinsa in intre !uvru pentru a mari spatiul pentru lucrarile de arta.

&onstructia a fost inceputa in anul 56C pentru a crea o noua intrare si o sala de receptie

subterana in vasta &urte a lui %apoleon, intre cele doua alerii0 piramida de sticla inalta de 95m, proiectata de ".#. Pei pentru a acoperi intrarea, a tre$it atat o mare sustinere cat si multe

critici.

%u$eul .rsa/ ? echea ara +rsa;, nefolosita, din apropierea fluviului a fost

renovata si in 56 a fost redeschisa ca un mu$eu al artei si civili$atiei secolului )"). El

contine, printre alte colectii, picturile impresioniste si postimpresioniste ? de &a$anne,

#anet, #onet, 1enoir, van *oh si altii ? care se aflau la Meu de Paume.


20/23

Centrul Georges Pompidou - este un comple> cultural construit intr-un stil

arhitectural hih-tech ce se afla in arondismentul 8 al Parisului, in $ona numita 3eaubour.

Centrul Pompidou

&entrul Pompidou a$duieste o vasta biblioteca publica - 3ibliotheRue publiRue

d'information 43P":, #u$eul %ational de Arta #oderna si "1&A#, un centru de mu$ica si

cercetare acustica. %umele centrului este dat dupa *eores Pompidou, cel care a fost

presedinte al Frantei intre 5 si 578. &entrul este creatia arhitectului italian 1en$o Piano,

a cuplului de arhitecti britanici 1ichard si (ue 1oers si a ininerilor de re$istenta Edmund

/appold si Peter 1ice. Proiectul de constructie a &entrului Pompidou a fost incredintat spre

e>ecutie acestei echipe in urma unui concurs de arhitectura ale carui re$ultate au fost anuntate

in 575. 1evistele de specialitate au spus ca desin-ul centrului Pompidou


21/23

situata in apropiereaomului "nvali$ilor, locul unde este inmormantat %apoleon 3onaparte.

&asa a fost construita initial pentru un fabricant de peruci dar a apartinut de-a lunul timpului

si 3isericii &atolice, iar intr-un final orasului Paris. !a intrarea in $ona mu$eului, ochii

turistilor sunt atrasi inevitabil de cea mai celebra opera a lui 1odin, *anditorul 4!e Penseur:,

care este ase$ata pe un piedestal vehind asupra radinii. Portile "adului, o alta opera celebra,

precum si alte capodopere mai putin celebre impodobesc radina mu$eului.

#u$eul 1odin detine in total apro>imativ ,CC de sculpturi, toate opere ale lui 1odin.

+perele sunt impartite intre acest mu$eu din Paris, cunoscut sub numele de /otel 3iron, si

iila des 3rillants din #eudon, o casa pe care 1odin a detinut-o inca din 56B. (culpturile

sunt facute din hips, bron$, marmura, ceara, sticla topita si piatra. (culpturile din bron$ si

marmura sunt tinute la locatia din Paris, inclusiv K(arutul, o alta opera celebra a lui 1odin.

%u$eul ,odin

%u$eul Clun/- este cunoscut pentru superba sa colectie de arta medievala e>pusa

intr-o locatie unica formata dintr-o combinatie de ruine alo-romane si o resedinta medievala.

&unoscut in Franta drept #u$eul %ational al Evului #ediu, #u$eul &lun; se afla in

arondismentul B din Paris. #u$eul detine o multime de artefacte medievale, inclusiv sculpturi

din secolele 7 si 6, manuscrise importante, obiecte din aur si fildes si multe piese de mobilier

antic. #u$eul detine de asemenea si boata colectie de tapiterii din acea epoca, printre care se
http://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/obiectiv-domul-invalizilor.htmlhttp://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/img/25-rodin.jpghttp://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/obiectiv-domul-invalizilor.html


22/23

numara oamna si Jnicornul, o serie de tesaturi din Flandra facuta din matase si lana.

Acestea sunt considerate printre cele mai de seama opere de arta din Europa medievala.

%u$eul Clun/ din Paris

#u$eul se aseste intr-o cladire cunoscuta sub numele de /otel de &lun;. Aceasta

cladire nu a fost in hotel in adevaratul sens al cuvantului ci mai mult o casa foarte mare din

secolul al 58-lea detinuta de abatii de &lun; care conduceau un foarte puternic ordin

benedictin. &omple>ul a inclus in trecut si un coleiu pentru educatie reliioasa care insa a

fost daramant.&aluarii de &lun; au detinut cladirea pentru apro>imativ 5CC de ani, dupacare a aDuns in posesia lui MacRues d2Amboise, Episcop de &lermont, care a folosit-o drept

resedinta personala si care a e>ecutat o serie de lucrari de renovare, adauand multe elemente

otice si renascentiste. Aceasta cladire reconsituita este cea ce poate fi va$uta si in $ilele

noastre. Pe lana episcop se spune ca o serie intreaa de alte personalitati au locuit in aceasta

casa la un moment sau altul de-a lunul timpului. Printre aceastea se numara #aria Tudor,

reina a Frantei, care a fost trimisa aici dupa ce sotul sau !udovic al )""-lea a murit, pentru

ca noul ree al Frantei sa o poata supravehea si sa afle daca purta sau nu un mostenitor inpantece.

%u$eul Picasso - este situat intr-o cladire din secolul )"" in inima Parisului.

&olectia a fost initiata in 57G, dupa ce uvernul france$ a acceptat propria colectie a lui

Picasso in locul datoriilor dupa moarte, si a fost adauata dupa moartea vaduvei sale in 5C.

Toate perioadele operei artistului pari$ian sunt repre$entate, in opere de arta precum tablouri,
http://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/parispoze/poza-muzeul-cluny-1.jpg


23/23

desene, ceramica, sculpturi si chiar poe$ie. +pere memorabile includ autoportretul @Paolo ca

arlechin si @%ud in fotoliu. #aDoritatea randioaselor tablouri ale lui Picasso sunt detinute

si a$duite in mu$ee straine sau se asesc in mainile unor colectionari privati.

"i#li$rafie%

"aile& Rsemar&' (( )ran*a ((

)alln Steve ' + Paris % ,cit& $uide +

Tillier Alan ' + Paris % ,$hid turistic +

.#iective turistice - Paris

///!infturism!r

///!turisti0!r

Documents

Turism Cultural in Paris