Upload
alexandra-pop
View
1.450
Download
17
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Productia de mobilier este legata de activitatea omului ce s-a caracterizat, inca din cele mai vechi timpuri prin doua forme de manifestare care se intrepatrund: una pentru indeplinirea cerintelor materiale ale vietii si alta pentru cele spirituale. Daca formele utile sunt determinate de ratiune, de functionalitate, de necesitatile materiale, ele trebuie concepute si realizate in acelasi timp si pentru satisfacerea cerintelor estetice, deoarece unitatea intre frumos si util este o necesitate obiectiva a existentei lucrurilor
Citation preview
Tratarea si valorificarea deseurilor din industria de prelucrare a
lemnului
Introducere
In acest proiect se vorbeste despre deseurile lemnoase provenite de la Atelierul de productie mobilier SC ADRIANSAB – MOB SRL, despre gestionarea si valorificarea lor. Priectul este structurat in patru capitole. Capitolul I,aicisunt prezentate reglementarile legislative in ceea ce privesc deseurile lemnoase , dar sunt prezentate si principalele categorii de deseuri. In capitolul II este descrisa unitataea de unde provin deseurile spitalicesti , etapele de gestionare a deseurilor, bilantul de materii prime, materiale, utilitati si consumuri specifice,. In capitolul III, este atinsa problema deseurilor specifice unitatii, iar la final sunt prezentate concluziile acestui studiu.
Lemnul reprezinta una din cele mai importante materii prime natural de origine organic pentru o serie de ramuri ale economiei nationale cum ar fi:industria chimica (hartie si carton,celuloza), industria textile,industria mobile,constructii,aparate sportive etc. In calitate de material regenerabil si care nu polueaza mediul,ofera certe avantaje producatorilor si beneficiarilor,fiind utilizate ca atare sau transformat intr-o multitudine de produse finite. Valorificarea superioara a lemnului conduce la o serie de produse cu valoare economica marita.Astfel,printre cele mai importante utilizari ale lemnului trebuie mentionate:
valorificarea lemnului din cele mai vechi timpuri drept combustibil, material de constructii si la fabricarea mobile. Practic, utilizarea lemnului in aceste domenii este strans legata de evolutia civilizatiei umane;
folosirea drept materie pria de baza pentru fabricarea unor articole de uz casnic,jucarii,articole de papetarie, articole sportive, decoruri, panouri de expozitii, panouri publicitare,ambalaje,etc.
prelucrarea chimica superioara, o serie de ramuri ale industriei chimice fiind axate pe explatarea lemnului, respective pe anumiti component chimici din compozitia acestuia: taninuri, pigmenti, gume, rasini si uleiuri care au diferite intrebuintari;
fabricarea hârtiei şi a fibrelor celulozice, prin prelucrarea celulozei din compoziţia lemnului;
realizarea unor materiale textile prin prelucrarea chimică a celulozei; lignina din lemn reprezinta materia prima pentru fabricarea maselor plastic si un mediu
propice in cultivarea diferitilor fermenti. Deşi reprezintă o sursă regenerabilă, exploatarea iraţională poate conduce la dezechilibre,cu influenţe dezastruoase asupra mediului. Studiile ecologiştilor conduc la concluzii alarmante legate de influenţa negativă a defrişărilor masive din ultima perioadă asupra climei, creştereacantităţii de dioxid de carbon din atmosferă fiind un factor determinant în evoluţia modificarilor climatice.Structura cererii de esenţe lemnoase pe plan mondial diferă de la o perioadă la alta. Astfel, prognozele în domeniu prevăd în următoarea perioadă un dezechilibru
1
între cererea şi oferta dematerii prime lemnoase, manifestată printr-o insuficienţă a resurselor de lemn de esenţă moale,în special în zona europeană, nord americană şi pe piaţa japoneză, în timp ce productia de lemnde esenta tare va fi superioara cererii. În multe situaţii, datorită caracterului restrictiv al maseilemnoase producătorii de mobilier s-au orientat către alte tipuri de materii prime de bază, detipul metalelor, materialelor plastice, etc. In aceasta perioada se prevede o structura cantitativa a masei lemnoase industrializate repartizată neuniform pe diferite domenii, respectiv cea mai mare parte pentru domeniul hârtiei, cartonului şi al ambalajelor (circa 50 %), aproape un sfert pentru industria mobilei (circa 25 %), restul fiind alocat pentru construcţii (20 %) şi pentru diverse alte utilizări (respectiv circa 5 %din producţia de lemn fiind destinată instrumentelor muzicale, aparatelor sportive, articolelor deartizanat, chibrituri ş.a.). În România, industria prelucrarii lemnului şi a mobilei a cunoscut o evoluţie ascendentă în perioada anilor 1950-1990, datorită resurselor naturale generoase, cu caracteristici calitativesuperioare, cât şi datorită construirii de întreprinderi de prelucrare a lemnului şi de noi fabrici demobilă în multe centre ale ţării.
Gestionarea deseurilor reprezinta una din problemele cele mai acute ale protectiei mediului. Practicile neconforme, dar inca actuale, de gestionare a deseurilor, precum depozitarea acestora direct pe sol fara respectarea unor cerinte minime, evacuarea in cursurile de apa, si arderea necontrolata reprezinta o serie de riscuri majore atat pentru mediul ambiant cat si pentru sanatatea populatiei .
Gestionarea deseurilor implica operatiunile de colectare, transport, valorificare si eliminare a deseurilor, inclusiv supravegherea acestor operatii si ingrijirea zonelor de depozitare dupa inchiderea acestora.
Obiectivele prioritare ale gestionarii deseurilor sunt: prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a gradului de periculozitate al acestora si reutilizarea si valorificarea deseurilor prin reciclare ori recuperare sau orice alt proces prin care se obtin materii prime secundare, ori utilizarea deseurilor ca sursa de energie.
2
Cap. I
1.1. Reglementari legislative aplicabile activităţii alese şi deşeurilor
rezultate în urma activităţii respective
OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, modificată, completată şi aprobată prin
Legea nr. 265/2006, modificată şi completată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2007
şi Ordonanţa de Urgenţăa Guvernului nr. 164/2008;
Legea nr. 27/2007 privind aprobarea Ordonanţei nr. 61/2006 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 78/16.06.2000, privind regimul deşeurilor;
HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, modificată prin HG nr. 210/2007;
Legea 107/2011,Parlamentul Romaniei privind comercializarea materialelor forestiere
de reproducere.
Ordinul 1540/2011,Ministerul Mediului si Padurilor pentru aprobarea instructiunilor
privind termenele,modalitatile si perioadele de colectare,scoatere si transport al
materialului lemons.
Decretul 566/2011,Presedintele Romaniei privind promulgarea Legii privind
comercializarea materialelor forestiere de reproducere.
Legea 46 din 19 martie2008 privind Codul Silvic.
1.2 Principalele categotii de deseuri lemnoase
Deseurile din lemn sunt o materie complexa : coaja care poate fi arsa sau compostata, rumegusul care poate fi valorificat sub forma de PAF, de combustibil, sau in agricultura ca litiera pentru animale si talasul care poate fi folosit pentru cazane de lemn, pentru panouri de PAL sau pentru pasta de hartie.
3
Deseurile din lemn se mai clasifica in functia de tipul de tratarea a lemnului, de lacurile sau vopselele care au fost folosite la impregnare sau la finisaj. Se clasifica astfel 3 tipuri de deseuri:
deseuri ne-impregnate: precum deseurile generate de prelucrarea lemnului: praf, rumegus, talas: (61% din total generat);
deseuri slab impregnate: au fost tratate cu produse ne-periculoase sanatatii precum grinzi de lemn, mobilier masiv, deseuri de PAL si de PAF. Aceste deseuri pot fi folosite pentru combustie: (28%);
deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau cupru, talas care a servit pentru a absorbi un produs periculos, etc.
4
Cap. II Descriere generala a profilului unitatii
Productia de mobilier este legata de activitatea omului ce s-a caracterizat, inca din cele mai vechi timpuri prin doua forme de manifestare care se intrepatrund: una pentru indeplinirea cerintelor materiale ale vietii si alta pentru cele spirituale. Daca formele utile sunt determinate de ratiune, de functionalitate, de necesitatile materiale, ele trebuie concepute si realizate in acelasi timp si pentru satisfacerea cerintelor estetice, deoarece unitatea intre frumos si util este o necesitate obiectiva a existentei lucrurilor. In ansamblul activitatii de prelucrare a lemnului, dezvoltarea industriei mobilei a constituit un obiectiv principal avand in vedere cerintele mereu crescande de diverse produse de mobilier cu un design modern.Produsele de mobilier in functie de specificul lor, de destinatie, de functionalitate utilizeaza o gama diversificata de materii prime pornind dela lemnul masiv pana la diverse produse stratificate din lemn precum PAL, PFL, furnire, placaj in diferite forme si culori. Aplicarea tehnologiilor inovatoare in toate fazele procesului productive este legata de exigentele clientului, de respectarea standardelor de calitate ce impun produsele de mobilier atat pe piata interna cat si pe cea externa.
SC ADRIANSAB – MOB SRL este un atelier de productie a mobilierului de bucatarie, dormitoare, camera de tineret.Acest amplasament are o suprafata de 400 m2, care cuprinde:
1. cladire in regim de inaltime P + M, cu suprafata construita de 185 m2, compartimentata astfel: - la parter : hala de productie, spatiu pentru central termica, sala de masa, vestiare si grupuri sanitare, magazine materile;
- la mansard sunt amenajate birouri si magazine de prezentare;2. cai de acces, suprafete betoane, spatii verzi.
Principalele faze ale acrtivitatii din aceasta firma sunt: aprovizionarea – depozitare materie prima si material; debitare si prelucrare pe masinile din dotare; transport la beneficiary, unde se monteaza.
Ca materii prime de baza atelierul foloseste panourile din PAL melaminat si PFL. Placile din aschii de lemn (PAL) au o buna utilizare in constructia mobilei datorita posibilitatilor de ameliorare, a calitatii suprafetelor, a aspectului si a caracteristicilor fizico- mecanice.PAL-urile sunt innobilate prin aplicarea pe suprafata lor a unor materiale de acoperire ce le ridica valoarea si caracterele functionale prin noile caracteristici speciale de rezistenta, netezime, porozitate, stabilitate fata de lumina. Innobilarea prin melaminarea PAL-ului se realizeaza prin utilizarea unei serii de rasini sintetice si a hartiei speciale de impregnare. Aceste placi melaminate din PAL au pe suprafata lor aplicate prin presare la cald unul sau mai multe filme din hartie impregnata cu rasina
5
melaminica.Acestea se produc cu hartie decorativa avand imprimate diferite desene si color care imita speciile lemnoase.Daca placile innobilate din lemn sunt utilizate in conditii normale,acestea sunt insensibile la socuri, la uzura, la temperaturi moderate, la alimente si bauturi, la acizi si baze diluate. Suprafetele placilor melaminate nu se exfoliaza, nu se contrag si nu se fisureaza daca nu sunt solicitate peste limite admisibile.De asemenea rezista la temperaturi de pana la 150 grade C fara alterari de suprafata sau de culoare, dar nu suporta arderea sau flacara directa. Apa nu poate afecta calitatile decorative si nu produce putrezirea suprafetelor. La utilizare indelungata la ger, pe suprafata placii melaminate se produce o inchidere a culorii si o deformare a desenului. Canturile panourilor sunt melaminate si de calitatea superioara caracterizate de o creativitate deosebita si sunt disponibile in dierite tipuri,in functie de grosime, culoare sau mod de aplicare.
Dimensiuni de regula se produc in grosime de 22 si 45 mm. Modul de impachetare: fara adeziv (200 – 500 m in cerc) si cu adeziv (50 m in cerc). Decoratiuni atipice – decorul atipic sau decorul dupa dorinta clientului se livreaza la
cantitate minima de comanda de 1000 mp. Termenul de livrare este in acest caz de 4-6 saptamani dupa acordul clientului cu
modelul. Tehnologia de aplicare a canturilor melaminate – cu adeziv cu ajutorul utilajului de
lipire, pistolului cu aer cald, eventual al calcatorului sau fara adeziv pe utilajul de lipire. Foliile care se mai pot aplica pe canturile panourilor sunt de diferite grosimi, culori sau
moduri de aplicare.Aceste folii sunt realizate din material plastic a carui compozitiechimica poate fi:PCV (policlorura de vinil), PP (polipropilena), ABS (Acrylmitrilen – Butadlen – Styrol) Rezistenta mecanica a acestor folii este foarte mare, acestea nu se dezlipesc, nu crapa, nu se ciobesc. Sunt rezistente la zgarieturi, frecari, lovituri din transport sau accidentale, de asemenea sunt mai rezistente la umezeala, putand fi spalate cu orice detergent in afara de cei ce contin diluanti.
Metode si variante tehnologice folosite in industria lemnului
Generalitati
Tratare/Conservare
Taiere Prelucrare Uscare
6
Lipire/Imbracare produse
Taierea
Cele mai notabile progrese recente și preconizate în câștiguri Taierea si prelucrarea se referă la
productivitate obținute prin mecanizare, amplificat prin introducerea unor procese de fabricație
sprijinită de calculator. În taierea traditionala, judecata umană a fost folosit pentru a obține cele
mai bune randamentele posibile de materiale. Cu tehnici moderne, modelele de tăiere sunt
optimizate pe baza de colectare calitativă și cantitativă a intrărilor de date cu privire la care, se
face posibilă prin dezvoltarea de senzori din ce în ce mai rafinate de formă, defecte și nereguli.
Datele sunt apoi analizate în ceea ce privește cererile care urmează să fie îndeplinite, starea
stocurilor în amonte și în aval de poziția de lucru, și prioritățile pe baza ratei de returnare a
produsului. Produsele sunt fabricate în urma ordinele specifice clientilor intr-un timp relativ scurt
de livrare, cu stocuri menținut scăzut. Dezvoltarea acestor tehnici permite îmbunătățiri
considerabile în calitatea produselor și competitivitatea în afaceri.
On-line de control al operațiunilor Taierea a fost recent dezvoltat, de multe ori folosind
vizibilă, infraroșu sau X-ray tehnici imagistice. De exemplu, pentru prelucrarea lemnului utilajul
este echipat cu echipamente, cum ar fi lasere, care să țină seama de comportamentul
instrumentului sau trecerea lamei prin intermediul lemnului, în scopul de a asista și de a optimiza
controlul manual. Cu sosirea recentă de noi instrumente care rezultă din analiza dinamică și
tehnici de control acustice, dezvoltarea de senzori foarte economice pot fi avute în vedere pentru
clasificarea structurală a pădurii, și chiar și pentru detectarea și identificarea defectelor anumitor
sau nereguli. Astfel, este posibil să se prevadă controlul calității, bazat pe clasificarea de către o
varietate de criterii, cum ar fi dimensiunea, numărul de defecte acceptabile, proprietățile de
culoare, estetice și uscăciune.
Prelucrarea lemnului de esență tare convenționale tropicale pot beneficia doar marginal de
aceasta tehnologie, deoarece aceste păduri nu sunt supuse la defecte majore, cum ar fi noduri. Cu
toate acestea, tehnologii ar putea fi de mare interes în regiunile tropicale pentru controlul
prelucrării, clasificarea și calitatea lemnului din plantații, cum ar fi eucalpt sau pini tropicale.
Alte evoluții sunt de așteptat în principal în zonele de date și informații privind colectarea
produsului măcinat în prelucrarea primară și secundară, precum și în zona de control al calității
7
interactivă a procesului prin analiza principalilor parametri, cum ar fi calitatea de suprafață sau
de precizie de tăiere . Acesta va fi, de asemenea, posibil să se reducă în mod semnificativ
poluarea fonică produsă de ferăstraie, în timp ce modificările în aceste sunete pot fi folosite
pentru a determina starea de lame și, eventual, pentru a ghida de tăiere parametri, cum ar fi viteza
de avans.
În prelucrare de suprafață (geluire, turnare, etc), există o tendință de prelucrare foarte mare
viteză, care pot oferi o calitate suprafață similară cu cea produsă de șlefuire, în timp ce
accelerarea de muncă .Complexe multi-axiale sisteme de prelucrare care desfășoară operațiuni
multiple simultane, cum ar fi "centre de lucru", disponibile în industria mobilei, sunt câștigă
teren, ca urmare a evoluției în echipamentele de tăiere, utilizarea pe scară largă de diamante și
utilizarea sporită a ceramicii. Aceste materiale noi, de tăiere a face posibilă adaptarea rezistenței
instrumentul de uzura la viteze mari de taiere de astfel de echipamente și prelungi utilizarea între
sharpenings.
În fațetare, automate log-centrare dispozitivele permit câștiguri în timp și, prin urmare, din
material. Ca și în tăierea, senzorii de vibrații sau sunetul va permite controlul interactiv al
fațetare mașinile bazate pe analiza de performanța lor. În plus, unitatea de periferice a făcut
posibil să se utilizeze foarte mic diametru busteni si pentru a reduce miezuri peelers la câțiva
centimetri.
Cercetări privind tehnicile de tăiere cu jet de (folosind lasere, jeturi de apă, etc) va rămâne,
probabil, foarte marginal în sectorul lemnului. Utilizarea de lasere este probabil să fie de interes
numai în cazul formelor complexe de prelucrare (tăiere, mai degrabă decât rindeluirea) sau non-
margine de tăiere în grosime mai mică de 40 mm.
Uscare
În prezent, tehnica cea mai utilizate pe scară largă de uscare se bazează pe controlul
temperaturii și umidității cu ventilație forțată. Uscător de temperatură joasă cuptor, care a văzut
oră de glorie în anii 1970, a fost aproape abandonate ca fiind prea lent și implică riscuri mari de
8
deteriorare pentru lemn fragile. Temperatură înaltă uscare (la peste 100 ° C), dezvoltat special
pentru rășinoase și foioase unele mai ușoare, tinde să fie nepotrivite pentru lemn de esență tare
solide.
Următoarele tehnologii sunt acum în curs de elaborare pentru uscarea speciilor de foioase care
prezintă dificultăți și se usucă încet în special:
uscare în vid cu abur supraîncălzit - cea mai eficientă a tehnologiilor de vid;
de înaltă frecvență de încălzire urmat de un ciclu de vid - în special recomandat pentru
piese mai groase.
Progresele în modelarea va permite dezvoltarea de mai eficiente și, mai presus de toate, metode
mai sigure de control. Măsurarea continuă a schimbărilor în nivelul de umiditate din lemn,
deasupra punctul de saturație fibra, in timpul procesului de uscare este încă o problemă dificilă
tehnic. Absența unei metode de măsurare fiabile rate ridicate de umiditate, altele decât cântărire
fie stivele de lemn sau probe de încercare, în condiții industriale limitează considerabil
eficacitatea cea mai recenta generatie de tehnici de monitorizare, în special în timpul primele
etape ale procesului de uscare. Ultrasunete de înaltă frecvență și sunt printre cele aflate în curs de
cercetare bulevarde.
Tratarea lemnului și conservarea
Impactul asupra mediului al proceselor de conservare existente a împiedicat în mod
considerabil dezvoltarea unor abordări chimice noi. Directivă europeană privind utilizarea
produselor biocide va limita în continuare, atât numărul de substanțe active utilizate în păstrarea
și domeniile lor de aplicare. Pe parcursul ultimului deceniu, multe pesticide au fost eliminate de
pe piață, și în țările industrializate au interzis unele familii bine-cunoscute de produse, cum ar fi
creosotes și pentachlorophenols.
Există, de asemenea, multe dezbateri cu privire apoasă-fază heavy-metal, produse pe bază de
crom sau de cupru combinate cu arsen sau bor, care sunt folosite pentru a îmbunătăți
durabilitatea. Deoarece nu există nici un substitut real pentru aceste produse, o interdicție
definitivă ar putea pune capăt utilizării în aer liber a speciilor în majoritatea uz comun astăzi.
Solvenți folosite ca un mediu pentru materialele și obiectele active au fost dezvoltate
9
considerabil, iar sistemele de emulsie au fost rafinate pentru non-substanțelor solubile în apă. În
plus față de dezvoltarea și perfecționarea produselor de conservare, cu un impact scăzut asupra
mediului, mai multe linii de cercetare asupra marjelor de chimie conservare sunt urmărite și sunt
susceptibile de a găsi soluții alternative. Acestea includ următoarele:
dezvoltarea unor sisteme de constructii favorizantă "pasivă" conservare (de exemplu,
sisteme care elimina contacte permanente între apă și a structurilor din lemn) și / sau
utilizarea specie în mod natural de folosință îndelungată, din care majoritatea sunt
tropicale;
utilizarea de substanțe naturale insecte repellent-sau anti-appetant din specii de arbori,
care au rezistenta naturala la unele insecte, în special termitele;
combinație de durabil cu caractere non-durabile pădurile din materiale sau produse noi;
Tratamentul temperatura foarte ridicată cu aer cald sau un fluid de căldură conduce,
eventual urmată de o baie de tratament;
procese chimice, cum ar fi acetilare a face hidrofob lemn, polietilen glicol tratament și
grefarea de molecule inerte pe la obligațiunile de hidroxid de celuloză;
Procedurile de impregnare de rășini, urmată de polimerizare accelerată și, eventual,
precedate de cicluri de deformare termo-plastifiere.
Cele mai avansate și, probabil, liniile cele mai inovatoare de interes de cercetare utilizarea de:
bacterii capabile de a distruge anumite insecte sau ciuperci;
hormoni care deranjat factori de crestere a dăunătorilor, în special insecte ecdysis.
Identificarea genelor responsabile pentru durabilitatea naturală a anumitor specii ar putea, într-un
viitor mai îndepărtat, face posibilă modificarea durabilitatea intrinsecă a anumitor specii prin
modificarea genetică. Astfel de progrese va depinde într-o mare măsură de dezbaterea
internațională privind organismele modificate genetic (OMG-uri).
Lipire si imbracare produse
10
Dezvoltarea de produse chimice a fost afectată de necesitatea de a lua în considerare efectele
de compusi organici volatili asupra sănătății umane și a mediului. În sectorul lipici, principalele
inovatii au vizat dezvoltarea de low-formol produse, în conformitate cu reglementările în
schimbare. Sectorul are acum o gamă extrem de largă de produse specifice, care îndeplinesc
atât cerințele tehnice ale condițiilor de utilizare și de cerințele care decurg din problemele de
punere în aplicare industrială. Disponibil gama de produse de la cald-topi la cald-întărire cleiuri,
cu o gamă întreagă de produse intermediare.
Noile evoluții includ adezivi pentru Greenwood, adezivi pentru cherestea dur cu rosturi groase,
și electromagnetice val-accelerate tehnologii de polimerizare (de înaltă frecvență, microunde,
etc).
În finisare, problemele care decurg din utilizarea de solvenți organici au fost parțial rezolvate
prin dezvoltarea de produse cu un conținut ridicat de extracte uscate sau prin rafinamentul pe
bază de apă în sistemele de vopsea și sectorul pata. Cercetarea este, de asemenea, se efectuează
pe produse, cum ar fi radiații-polimerizabile și a produselor sub formă de praf care nu utilizează
solvenți. Durata de viață a sistemelor de exterior cu care se confruntă a fost îmbunătățită prin
adăugarea de anti-ultraviolete (UV) componente, îmbunătățirile în comportamentul vâsco-
elastică de filme și încetinirea în degradarea fizico-chimice a produselor existente.
Handicap principal în exterior din lemn, cu toate acestea, este faptul că aspectul fizic încă se
deterioreaza prea repede. Cercetarile au aratat rolul principal jucat de speciile selectate în durata
de viață a unui sistem de finisare, această viață poate fi dublată de folosirea unor specii.
Cercetarea se concentrează tot mai mult asupra acestui subiect și investigarea performanța de
specii din produse combinații. Alte lucrări sugerează că, în timp util, va fi posibil să se halat de
materiale pe bază de lemn cu materiale metalice, cum ar fi cupru, aluminiu si zinc, sau cu carbon
pe bază de "diamant" de acoperire.
Principalele evoluții în viitor, ar putea referi la îmbunătățiri în productivitate de finisare
procedurilor prin dezvoltarea de produse cu un singur strat pentru a înlocui sistemul clasic de trei
straturi succesive. În ceea ce privește tehnologiile aferente, sisteme de opacitate de aplicații care
fac posibil să se obțină acoperiri subțiri și foarte omogen ar putea veni în prim-plan. Compozite
plate putea vedea dezvoltarea tehnicilor de pulbere de finisare. Utilizarea dispozitivelor de unde
11
electromagnetice ar putea fi extins pentru a accelera uscarea de finisaje în industriile de
prelucrare a secundare, în special sectorul mobilei.
Compozite și lemn reconstituit
In ultimii 30 de ani au văzut dezvoltarea mai multor tipuri de bord, ca răspuns la două cereri
principale de pe partea sectoarelor de mobilier și construcții - pentru materiale subtiri si plate
pentru zonele mari de bord. Placaje a fost primul răspuns la aceste cerințe, dar fabricarea acestuia
a necesitat utilizarea de înaltă calitate din lemn (bine-formate, busteni, trunchiuri cilindrice
drepte, etc). Bord fibrolemnos și de particule produse din lemn defibrated sau fragmentate nu
necesită aceste calități, și pentru a permite o utilizare optimă a subproduse de pădure, cum ar fi
lemnul de la coppicing sau de la răriri, sau reziduuri de la prelucrarea lemnului masiv. Variațiile
în tipul de adeziv utilizat, precum și în dimensiunea, forma și orientarea particulelor, permit
producția de plăci cu o gamă largă de proprietăți diferite pentru a îndeplini cerințele tehnice și
economice de orice aplicație.
Cercetarea este probabil de a dezvolta în două direcții principale:
tratament anterior fizică și chimică a particulelor pentru a le oferi proprietăți dorite, cum
ar fi mărimea și regularitatea durabilitate naturală;
tratament chimic pentru a ajuta particule rămânem la unul pe altul, permițând fabricarea
plăcilor, fără adaos de adeziv.
Plastic-lemn compozite ar trebui să vedeți, de asemenea, evoluții interesante. Acestea permit
recuperarea reziduurilor fine, cum ar fi rumegus. Rumeguș, când este amestecat cu material
plastic într-o proporție de până la 50 la sută, produce materiale, care sunt mai rezistente mecanic
decât materiale plastice de bază, precum și ca fiind parțial biodegradabil.
Tehnicile normale utilizate in productia de elemente reconstituite din resturi sau piese de
dimensiuni mici continuă să fie dezvoltate, în special în țările relativ unindustrialized, ca
alternative la utilizarea deșeurilor în situații în care compozite din fibre sau particule nu sunt o
opțiune validă.
12
2.2 Descrierea tehnologiilor existente in unitatea respective
Tipuri de lemn folosit:
Cheresteaua
Furnirul
Panelul
Placajul
Placile fibro-lemnoase
Placile decorative din hartie stratificata
Lemnul impregnat
Placile aglomerate din plante acvatice
Materiale auxiliare folosite la fabricarea mobile:
Cleiurile si adezivii sintetici
Baiturile organice
Vopselele
Lacurile
Accesoriile metalice sau plastice
Materiale pentru tapiserie
Sticla
13
Mobila se executa intr-o constructie demontabila si are urmatoarele parti componente:
Placa superioara
Placa inferioara
Polite
Usa superioara
Pereti laterali
Placa intermediara
Usa inferioara
Placa spate
Placa soclu
Mobila – executie
Placa superioara, placa intermediara, politele, peretii laterali, usa superioara, usa inferioara, placa
spate si placa soclu sunt executate din PAL de 19 mm, melaminat. Pe canturile panourilor sunt
aplicate folii ABS (Acrylmitrilen – Butadlen – Styrol ) sau canturi melaminate.
Materialul canturilor ABS (Acrylmitrilen – Butadlen – Styrol) se poate prelucra intr-un mod
excelent, deoarece este stabil la caldura si la culoare, se aplica usor si nu se micsoreaza.
Canturile ABS pot fi si adezivate.
Dimensiuni:
- latimile standard ale canturilor ABS: 22 mm, 23 mm, 28 mm, 32
mm, 40 mm si 42 mm.
- grosimea standard a canturilor ABS: 0.5 mm, 0.7 mm, 1 mm, 2 mm
si 3 mm.
Toate partile componente ale corpului modular de mobile pentru dormitor sunt asamblate intre
ele cu suruburi demontabile ( sau cu eurosuruburi).
Mobila – process tehnologic
Descriere flux tehnologic
14
In industria lemnului, totalitatea actiunilor care se executa cu scopul ca materiile prime
impreuna cu materialele tehnologice, sa se transforme in produs finit o reprezinta procesul de
productie.Procesul de productie (fabricatie) cuprinde toatalitatea lucrarilor care privesc:
transportul materiilor prime si al materialelor tehnologice, controlul calitativ si dimensional al
acestora, pregatirea fabricatiei, realizarea schimbarilor privind dimensiunile, insusirile, starea si
structura, controlul calitativ si dimensional in timpul si la sfarsitul fabricatiei, ambalarea si
pastrarea produsului finit, precum si toate actiunile de ordin organizatoric care asigura
viabilitatea intreprinderii.
Procesul tehnologic (tehnologia de prelucrare) – reprezinta partea din procesul de productie
care cuprinde totalitatea operatiilor de lucru care duc la schimbarea formei, a dimensiunilor, a
insusirilor, a starii si a structurii atat a materiilor, cat si a materialelor tehnologice.
Procesul de fabricatie incepe cu primirea materiei prime si a semifabricatelor superioare si se
incheie cu expedierea produselor de mobila.Astfel, debitarea si uscarea materialului lemons
precede prelucrarea, fiecare constituind procese de fabricatie distincte.
Succesiunea tehnologiilor de prelucrare a materiilor prime si a materilor tehnice formeaza fluxul
tehnologic.Exemple de fluxuri tehnologice: flux tehnologic lemn masiv, flux tehnologic furnire,
flux tehnologic panouri (PAL, placaj, panel, PFL, MDF,etc).
FLUX TEHNOLOGIC PANOURI PAL MELAMINAT
FORMATIZARE LUNGIME
FORMATIZARE LATIME
PRELUCRARI MECANICE: burghiere, frezare
BORDURARE
15
ASAMBLARE
AMBALARE
EXPEDIERE
Schema : Flux tehnologic repere din PAL melaminat pentru Mobila
Dupa prelucrarea manuala sau mecanica a elementelor si complexelor urmeaza finisarea –
daca este cazul (vopsirea, lacuirea), montarea si ambalarea.
Pentru produsele finisate, asamblate, lacuirea se executa dupa montaj.Succesiunea operatiilor
este deci indicata de calitatea suprafetelor pe care trebuie sa le obtinem la elemente complexe sau
la subansambluri.Totdeauna se vor executa cepurile, gaurile si scobiturile si gaurile
ocupa, in general, un loc mai putin important decat suprafetele exterioare,vizibile.
Manevrarea reperelor in timpul prelucrarii de la o operatie la alta si posibilitatea de lovire a lor,
cere, de asemenea, ca prelucrarea de finisare a suprafetelor sa se faca la urma, fiind considerate
ca cea mai importanta. De aceea, ele trebuie sa fie ferite de zgarieturi sau deformari cat de mici,
care la slefuire sau lustruire ar putea sa fie inca vizibile. Efectele gradului de specializare,
mecanizare si automatizare isi aduc o convingatoare contribuire la cresterea productivitatii la
nivele competitive pe plan mondial.
PRELUCRAREA MECANICA A PANOURILOR OPERATII DE PRELUCRARE
16
Prelucrarea panourilor se executa dupa conditionarea si echilibrarea tensiunilor interne.
Operatiile de prelucrare se desfasoara in sectorul de prelucrare a complexelor, in care se executa
operatii de prelucrare la dimensiuni finale, in vederea finisarii sau montarii in produse.
Se folosesc atat masini individuale cum sunt: masinile de frezat de sus, masini de frezat cu ax
vertical, masinile de burghiat multiplu, ferastraie circulare duble de formatizat, dar mai ales
agregate cu prelucrari complexe si linii de prelucrare.
SUCCESIUNEA OPERATIILOR DE PRELUCRARE MECANICA LA MASINI SIMPLE
Dupa cum rezulta din tabelul anterior, operatiile de prelucrare se pot executa si pe masini
simple, atunci cand nu sunt agregate sau linii de prelucrare. Aceasta tehnologie de prelucrare este
folosita in fabriciile de mobile de mica capacitate si cu o mare diversitate a productiei, unde nici
nu este rentabila organizarea unor tehnologii cu utilaje si linii de inalta productivitate.
Tunderea furnirului reprezinta operatia de indepartare a adaosului de furnire de pe canturile
panoului. Operatia se poate executa manual sau mecanic. Prelucrarea mecanica se face prin
frezare la masina de frezat cu ax vertical. Pe axul masinii se monteaza 2 freze, adica cate una
pentru fiecare cant al furnirului.
Operatii specifice la prelucrarea panourilor
Denumirea operatiei Schita operatiei Posibilitati de prelucrare
1 2 3
Formatizare si profile la
lungime si latime a panourilor
si ramelor
-ferastrau circular dublu
-agragat de prelucrare a
panourilor
Furniruirea pe canturi cu furnir, folii din materialplastic sau HDS
- agregat defurniruit pe cant- prelucrare in liniede formatizare sifurniruire
Frezare falit pe un cant siprofilare cant paralel
- agregat deprelucrat panouri- masina de frezat
17
vertical
Frezare pe fete a locasurilorpentru aplice decorative
Masina de frezat de sus, cudispozit de frezare princopiere.
Formatizare profilare apanourilor cu contur curb(panouri cu bordur)
- masina de frezatcu ax vertical sidispozitiv decopiere.- Masina de frezatcu masa
Burghiere multipla pe fete sicanturi
-masina deburghiat multiplu.- Agregat debughiat pe fete sucanturi
Frezari locasuri pentruferoniere si accesorii deasamblare (broaste, minere,targatoare, balamale,demontabile)
Masina de frezat de sus cufreze deget si dispositive decopiere.
Asamblare ( montare). Control, calitate. Ambalare. Expediere.Succesiunea de montare in subansamblu si ansamblu la mobile corp.
Denumirea operatiei Schita operatiei Conditii de executie
1 2 3
Montarea corpului(subansamblului)
Asamblarea complexelor:fund 1, pereti laterali 2,tavan 3, perete despartitovertical 4, polita fixa 5 insubansamblu si sipci deglizare 6. Asamblare fixasau demontabila.Asamblarea se realizeaza indispozitiv de strangere cuactionare pneumatica.
18
Montarea spatiului Asamblarea spatelui cuperetii laterali, fundul sitavanul. Asamblarea se facecu suruburi pentru lemn infaltul executat in prealabil,pe canturile panourilorrespective.
Montarea corpului pe soclu Asamblarea soclului 7 cuplaca de fund prin imbinaricu cepuri rotunde incleiatesau cu suruburi pentru lemnsau mecanice.
Montarea usii Se monteaza usa 8 in celedoua balamale fixate cusuruburi pe cantul pereteluilateral. Balamalele se vorfixa in cadrul operatiilor depremontare.
Montarea sertarului (dacaeste cazul)
Se introduce sertarul 9 innisa inferioara. Tragatorulsertarului se monteaza inprealabil, pe fata sertarului.Se verifica functionareasertarului.
Presele perfectionate permit asamblarea concomitenta a doua corpuri de gabarit diferit, la care se
pot efectua urmatoarele operatii de reglare:
· Rotirea cadrului, pentru montarea spatelui si a soclului (miscare I)
· Reglarea pozitiei dispozitivelor de strangere verticala pe directie orizontala (miscarea II)
· Reglarea inaltimii de presare, pe directie verticala (miscarea III)
· Reglarea dispozitivelor de strangere orizontala pe inaltime (miscarea IV)
· Reglarea pe orizontala a dispozitivelor de presare (miscarea V)
· Inclinarea sub un unghi de 0 … 45 a dispozitivelor de presare orizontala (miscarea VI) pentru
corpuri cu incheieturi 45.
19
MONTAREA IN BANDA RULANTA
In cazul unei productii de serie, operatiile de montaj se vor executa in benzi de montaj, in care
succesiunea operatiilor este bine determinata pentru fiecare produs care se monteaza, fiind
concepute benzi pe produse, dimensiuni, fluxul tehnologic fiind continuu, asigurandu-se astfel
cresterea productivitatii muncii si reducerea costurilor de fabricatie.
Pentru montarea in banda rulanta se cere o organizare superioara a locurilor de munca, care
consta din:
· Specializarea locurilor de munca pe operatii specifice si dotarea acestora cu dispozitive, unelte
si scule pentru executarea operatiei respective.
· Organizarea ergonomica a locurilor de munca,astfel incat inaltimea de lucru si gabaritul
produselor montate sa nu solicite eforturi peste limitele fizice si fiziologice ale muncitorului
(inaltimea de montare se va gasi intre limitele de 600 … 1.600 mm)
· Aprovizionare ritmica a locurilor de munca cu reperele complexe accesorii pentur montare.
AMBALAREA IN FOLIE TERMOCONTRACTIBILA
Foliile din materiale plastice care la o temperatura apropiata de punctul lor de plastifiere se
contracta pe directie longitudinala sau longitudinala si transversal sunt considerate folii
termocontractibile. Grosimea foliilor este in functie de masa pieselor ambalate si variaza
intre 0.08 si 0.12 mm. Procedeul de ambalare consta in imbracarea mobilei in huse (saci,
pungi) de sus in jos si care se sudeaza cu o folie de baza din material termocontractibil. Pentru a
asigura o tensiune uniforma si a evita ruperea
materialului termocontractibil de catre colturile ascutite ale mobilei, acestea se vor proteja cu
tampoane din material plastic, carton ondulat sau cu coltare special confectionate.
Pentru ca folia sa capete conturul piesei de mobile sau a componentelor de mobile (panouri,
schelete de scaune, fotolii, tapiterii), adica sa fie eliminate cutele si jocul intre folie si obiectul
ambalat, acestea se introduce intr-un tunel incalzit cu aer cald, in care folia se plastifiaza (se
dilatea). In stare dilatata se sudeaza folia superioara (husa) cu cea inferioara, cu ajuotul unui
dspozitiv incalzit electric si antrenat pneumatic.
20
Faza urmatoare este de racier; folia se constrage si se intinde pe
suprafata obiectului ambalat.
Pentru protectia suprafetelor finisate cu luciu, acestea vor fi in prealabil imbracate cu hartie de
matase sau hartie de ambalaj, dupa indicatiile precizate in documentatia tehnica.
Datorita izolatiei termice a polietilenei, tamperatura din ambalajul este cu 3…5ºC mai ridicata
decat a mediului ambient. Pentru compensarea diferentei de temperatura, ca si pentru eliminarea
eventualilor vapori de apa sau solventi din interiorul ambalajului, se vor practica mici orificii de
aerisire.
2.3 Bilanturi de materii prime,material,utilitati,consumuri specific.
Materiile prime, auxiliare,combustibili si ambalaje folosite-mod de ambalare,de depozitare,
cantitati:
Materii prime:PAL – 300 m2/luna, PFL – 100m/luna;
Alte material:accesorii pentru montat:suruburi, balamale,manere,picioare reglabile,butoni, care
aprovizioneaza in cutii de carton.
Utilitati – apa,canalizare,energie (surse,cantitati,volume):
Alimentarea cu apa in scop menajer – 10 m3/luna;
Apele uzate menajere sunt evacuate la reteaua de canalizare a orasului;
Energia electrica din retea, consum – 500 kw/luna;
Incalzirea spatiilor se realizeaza cu agent termic furnizat de central termica pe
combustibil solid (lemn).
2.4 Inventarul deseurilor rezultate
In urma acestui proces cea mai mare parte de deseuri este constituita din compusii organici
volatili prezenti in materiile prime auxiliare: TOLUEN, XILEN, METANOL, ACETONĂ etc.
Alte tipuri de deseuri:
21
Rumegus, talaj, aschii, resturi lemn provenite de la croirea cherestelei, prelucrari
mecanice, strujire etc.
Resturi de furnir, praf de lemn provenite de la finisarea elementelor de mobila, albire,
furniruire
Lac, vopsea, clei adeziv intarit provenite de la grunduire, lacuire, uscare
Deseuri textile,poliuretan provenite de la tapiterii
Resturi ambalaje prevenite de la ambalarea mobilei
Deseuri feroase si neferoase provenite de la intretinerea/repararea utilajelor,piese de
mobilier etc.
Lemnul nu este poluant in sine cu exceptia cazurilor in care nu este folosit sub forma
naturala.Aditivii care se adauga la finisaj produc uneori substante periculoase care poate avea
efecte directe asupra sanatatii.
In functie de tipul de tratare al lemnului,de lacurile si vopselele folosite se deosebesc trei
categorii de deseuri din lemn:
Deseuri neimpregnate:precum deseurile generate de prelucrarea lemnului: praf, rumegus,
talaj: (61% din total generat)
Deseuri slab impregnate:au fost tratate cu produse nepericuloase sanatatii precum grinzi
de lemn, mobilier masiv, deseuri de PAL. Aceste deseuri pot fi folosite pentru combustie:
(28%)
Deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau cupru, talaj care a servit
pentru a absorbi un produs periculos, etc. Aceste deseuri nu pot fi folosite pentru
combustie si merg la depozitul de deseuri sau un alt centru specializat: (11%)
Sub forma bruta, deseul lemnos depozitat necorespunzator poate genera daune asupra mediului,
poate contamina solul, apele si de asemenea genera distrugerea habitatului acvatic. Chiar daca
provin de la o sursa naturala, deseurile generate de prelucrarea lemnului nu mai sunt in forma lor
naturala. Deseurile din lemn depozitate necorespunzator pot contamina si stratul freatic. Apa
poluata este mai bruna, are un miros neplacut si un gust dezagreabil inainte sa atinga concentratii
daunatoare sanatatii.
22
Cap. III Tratarea deseurilor specific profilului unitatii
3.1 Masuri de prevenire a deseurilor si reducere a deseurilor
In urma proceselor de pregătirea materiilor prime,tratare,echipament de munca,asamblare si
finisare po rezulta deşeuri de lemn, cum ar fi pulbere de lemn, coaja, rumeguş si talaş.
In timpul tratamentului se utilizează săruri apoase de crom, cupru si/sau arsen.
Echipament de munca:
-Retezare la lungime – piesele de lemn au fost tăiate transversal pentru a obţine diferite lungimi;
-Rindeluire – reducerea grosimii scândurilor;
-Calibrare – scândurile se aduc la aceeaşi grosime prin slefuire;
-Slefuire – fetele si colturile unei piese sunt făcute plane si netede;
-Profilare – operaţie in care se obţin piese cu profiluri bine conturate la colturi si /sau capăt/baza;
-Frezare – obţinerea de suprafeţe si colturi cu profiluri bine definite;
-Găurire – piesele de lemn sunt găurite;
In timpul acestor operaţii rezulta diverse deşeuri de lemn, cum ar fi pulbere de lemn si talaş.
Asamblare:
-Unirea diferitelor piese pentru obţinerea produsului final;
-Aplicarea de elemente metalice sau din plastic;
Din aceste operaţii rezulta pulbere de lemn si diferite deşeuri cu substanţe periculoase, cum ar fi
izocianatii, toluenul si formaldehida.
Finisare:
-Decolorare – utilizarea agenţilor de decolorare cum ar fi peroxizi acizi, baze pentru a face
piesele de lemn mai deschise decât originalul
23
-Colorare – aplicarea prin imersie, pulverizare, turnare, valtuire sau cu pensula a coloranţilor
organici sau pe baza de apa pentru a da lemnului culoarea dorita;
-Chituire – aplicare de bitum pentru corectarea unor defecte ale lemnului si uniformizarea
suprafeţei;
-Şlefuire – operaţie manuala sau mecanica pentru subţierea sau finisarea unei piese de lemn
grunduite;
-Vopsire – Aplicarea de vopsea, cerneala sau lac prin imersie, pulverizare, roluire, perdea etc.
-Uscare – Pelicula de acoperire se usucă la radiaţii UV pentru scăderea duratei de uscare si
rapida aşezare in stive.Acoperirea cu melamina sau panouri laminate – foaia consta
dintr-un set de foi de hârtie impregnate cu rasini termoplastice si legate împreuna prin căldura si
presare pentru acoperirea lemnului.
-Lăcuire – proces de vopsire electrostatica, in scopul de a acoperi lemnul cu o pelicula de
polimer cu cu intarire la cald.
Din aceste operaţii rezulta pulbere de lemn si deşeuri de substanţe periculoase cum ar fi toluen,
xilen si metanol.
Agenti chimici periculosi:
-Pulberea de lemn (de esenţa moale, tare sau amestecuri);r ezulta din operaţiile de prelucrare
mecanica a lemnului.Este un pericol prezent in toate fazele procesului tehnologic.
-Solvenţi (in lacuri, vopsele, diluanţi, adezivi, decapanţi, baiţuri,conservanţi de lemn)
Faza de producţie: operaţiile de finisare şi asamblare
Exemple de agenţi chimici periculoşi:toluen, xilen şi metanol
-Adezivi şi vopsele (produse pe baza de izocianaţi, e.g. vopsele,lacuri, adezivi în 2 componenţi
Faza de producţie: operaţiile de finisare şi asamblare
Exemple de agenţi chimici periculoşi:Izocianaţi, formaldehida
-Conservanţi (pe baza de solvenţi organic I sau apa)
Faza de producţie : tratament de conservare
Exemple de agenţi chimici periculoşi:Săruri de cupru si crom
Masuri de prevenire
Modificarea procesului de producţie
24
Înlocuire totala sau parţiala a substanţelor periculoase
Automatizare si/sau procese închise
Exhaustare (absorbtie) locala
Ventilaţie generala corespunzătoare
Organizarea muncii
Depozitare sigura
Echipament Individual de Protecţie (EIP)
Masuri pentru situaţii de urgenta
Prevenirea si protecţia fata de incendii si explozi
Modificarea procesului de producţie
Adaptarea muncii la om
Proiectarea locurilor de munca
Alegerea echipamentului de munca
Alegerea metodelor de lucru si de producţie
Ameliorarea muncii monotone
Înlocuire totala sau parţiala a substanţelor periculoase.Substituţia substanţelor cunoscute ca fiind
periculoase cu unele mai puţin periculoase, cum ar fi înlocuirea benzenului cu toluen sau xilen
sau înlocuirea adezivilor si colorantilor pe baza de solvent cu unii pe baza de apa.
Automatizare si/sau procese închise
Echipamente sau parţi ale lor încapsulate pentru evitarea expunerii lucrătorilor la pulberi de
lemn.
Exhaustare (absorbtie) locala / Ventilaţie generala corespunzătoare
• daca alte masuri nu sunt suficiente, angajatorii trebuie sa implementeze masuri colective de
protecţie înaintea masurilor de protecţie individuala, cum ar fi exhaustarea
(absorbtia) localizata in secţiunile/echipamentele in care pulberea de lemn este produsa.
• ventilata generala trebuie întotdeauna sa fie prezenta pentru a evita/reduce acumularea de gaze
si vapori
Organizarea munncii:rotarea periodica a lucrătorilor expuşi la substanţe periculoase la efectuarea
unor operaţii specifice, cum ar fi vopsirea sau lăcuirea.
25
Depozitare sigura
Organizarea depozitarii
Garantarea compatibilităţii produselor depozitate împreuna
Ventilaţie corespunzătoare, loc uscat si temperatura potrivita
Etichetarea adecvata
Menţinerea FDS lângă produsele chimice
Echipament Individual de Protecţie (EIP)-trebuie sa fie utilizat numai atunci când evaluarea
riscului justifică acest lucru, adică atunci când nu este posibil să se utilizeze măsurile de protecţie
colectivă.
Masuri pentru situaţii de urgenta
•Angajatorul trebuie sa desemneze lucrătorii responsabili cu procedurile de urgenta
Prevenirea si protecţia fata de incendii si explozii
• Pulberea de lemn si solvenţii organici sunt uşor inflamabili. Acumularea de pulbere de lemn nu
trebuie permisa si toate produsele chimice trebuie depozitate
corespunzător.
3.2 Colectarea si transportul deseurilor solide rezultate
Deseurile din lemn sunt o materie complexa : coaja care poate fi arsa sau compostata,
rumegusul care poate fi valorificat sub forma de PAF, de combustibil, sau in agricultura ca litiera
pentru animale si talasul care poate fi folosit pentru cazane de lemn, pentru panouri de PAL sau
pentru pasta de hartie.Lemnul nu este poluant in sine cu exceptia cazurilor in care nu este folosit
sub forma naturala. In plus, aditivii care se adauga la finisaj produc uneori substante periculoase
care poate avea efecte directe asupra sanatatii . De exemplu, prin fabricarea PAL ului sunt riscuri
de expunere la formaldehida, gaz generator de cancer al gatului.
Deseurile din lemn se mai clasifica in functia de tipul de tratarea a lemnului, de lacurile sau
vopselele care au fost folosite la impregnare sau la finisaj. Se clasifica astfel 3 tipuri de deseuri:
26
-Deseuri ne-impregnate: precum deseurile generate de prelucrarea lemnului: praf, rumegus,
talas: (61% din total generat)
-Deseuri slab impregnate: au fost tratate cu produse ne-periculoase sanatatii precum grinzi de
lemn, mobilier masiv, deseuri de PAL si de PAF. Aceste deseuri pot fi folosite pentru combustie:
(28%)
-Deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau cupru, talas care a servit pentru
a absorbi un produs periculos, etc... Acesti deseuri nu poate fi folosite pentru combustie si merg
la groapa de gunoi sau un alt centru specializat: (11%)
Chiar sub forma bruta, rumegusul depozitat necorespunzator poate genera daune asupra
mediului, poate contamina solul, apele si de asemenea genera distrugerea habitatului acvatic.
Chiar daca provine de la o sursa naturala, deseurile generate de prelucrarea lemnului nu mai sunt
in forma lor naturala.
Generarea levigatului, adica rezultatul percolari apei asupra deseurilor din lemn poate fi
comparata cu infuzia de cafea sau de ceai. Se genereaza un lichid negru cu miros de petrol care
provoca aparitia unei spume si un film superficial in apele din jur.
Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent care poate produce levigat in ani de
zile. In timp indelungat, in prezenta apei, datorita ploilor frecvente, substantele care se gasesc
natural in lemn precum acizi, lignina, lignana, acizii grasi si tanin se dizolva si se intind cu
concentratii ridicate. Movila deseurilor din lemn retine levigatul pana la saturare. La aceasta
etapa, levigatul se deverseaza in mediul inconjurator si poate avea un efect nefast asupra lui.
Levigatul lemnului contine cateva produse chimice cu o concentratie uneori mai mare decat
cea masurata la canalizarea municipala si deci, nu poate fi deversat fara o tratare adecvata.
Deseurile din lemn depozitate necorespunzator poate contamina si stratul freatic. Apa poluata
este mai bruna, are un miros neplacut si un gust dezagreabil inainte sa atinga concentratii
daunatoare sanatatii.Apele de suprafata sunt cele mai afectate si poate fi afectata fauna acvatica
extrem de repede. Consumul biochimic in oxigen al levigatului, necesar pentru bio-degradarea
lui, poate fi letal pentru pestii precum pastravi si nevertebrate.
27
Deseurile din lemn pot genera de asemenea hidrogen sulfurat si amoniac in conditii anaeroba.
In apa, amoniacul poate reduce capacitatea sangelui pestilor de a transporta oxigen astfel incat
induce un efect letal asupra vietii acvatica prin sufocare.
Concluzia:Rezulta ca deseurile din lemn, chiar din lemn brut adica netratat, pot constitui un
pericol pentru mediul inconjurator. Legile europene nu permit sa fie adus la rampa de gunoi
pentru ca:
Este inflamabil
Poate fi valorificat si numai deseurile care nu mai pot intra intr-un proces de reciclare pot
merge la groapa de gunoi.
Poate fi valorificat pentru sub-produse a lemnului si combustibil ceea poate fi considerat
un avantaj atat pe plan ecologic cat si economic
Numai daca este si tratat cu substante chimice periculoase, poate fi considerat atunci ca un
deseu care nu mai intra intr-un proces de reciclare.
Tehnici şi metode de colectare
În cazul deşeurilor solide, sistemul de evacuare cel mai des utilizat este cel cuprinzând
folosirea mijloacelor de transport, sistem aproape unic folosit în ţara noastră. Cel mai mare
dezavantaj al sistemului prin transport îl constituie faptul că operaţiile de lucru care urmează a fi
efectuate la acest procedeu necesită mai multe faze bine separate între ele şi care fiecare se
deosebeşte de cealaltă, precum şi faptul că în multe cazuri necesită soluţionarea unor probleme
igienice şi tehnice foarte costisitoare. Deşeurile, pe timp mai scurt sau mai îndelungat, trebuie să
fie stocate provizoriu la locul de producere. Deşeurile stocate trebuie încărcate în vehicule de
transport. Etanşeitatea totală a stocării şi transportului nu se poate asigura. Colectarea
reziduurilor în interiorul clădirilor, încărcarea lor în vehicule de transport sunt însoţite, în
general, de poluarea mediului înconjurător (miros urât, înmulţirea muştelor, praf etc.).
Continuitatea evacuării poate fi perturbată de starea căilor de acces, a căilor de circulaţie,
creşterea intensităţii circulaţiei, lipsei forţei de muncă, lipsa mijloacelor de transport ca urmare a 28
defecţiunilor sau a altor cauze ce pot apărea, fenomene ce pot conduce inevitabil la creşterea
costurilor transportului. Ca urmare, paralel cu dezvoltarea tehnicii, prin mecanizarea unor
operaţii, trebuie căutate metodele de îmbunătăţire şi modernizare a procedeelor de evacuare a
deşeurilor solide. Acest sistem are diferite variante de soluţionare a diferitelor faze componente.
De exemplu, receptarea primară a gunoaielor se poate face în: recipienţi - pubele, care sunt
periodic golite, containere de schimb cu preluare fără golire; saci de plastic. În mod similar şi
pentru celelalte faze există diferite moduri de soluţionare. În unele ţări, însuşi sistemul de
evacuare prin transport cu diferite mijloace auto este înlocuit cu sisteme care încă nu au căpătat o
largă utilizare. Dintre acestea amintim:
- evacuarea gunoaielor prin reţeaua de canalizare comunală prin spălare cu apă; impune o
prealabilă sfărâmare, concasare, mărunţire; se utilizează în Franţa, ltalia, Marea Britanie;
- evacuarea prin sistem pneumatic, printr-o reţea proprie; s-a utilizat la satul olimpic din
Munchen (1972);
- arderea gunoaielor la locul de producere, prezintă inconvenient ecologic, dar se foloseşte la
instituţiile sanitare şi unele întreprinderi speciale.
Colectarea şi stocarea provizorie a deşeurilor
Prima fază a procesului de evacuare a gunoaielor, şi anume colectarea şi stocarea la locul
de producere, realizată în funcţie de sistemul de transport, este în general o parte foarte neglijată,
insuficient dezvoltată şi neunitară din punct de vedere tehnic al întregului sistem de evacuare.
Aceasta situaţie se datorează în primul rând sistemului deschis sau sistemului denumit semiînchis
(încărcare deschisă, transport închis) de transportare a gunoaielor, inacceptabilă în zilele noastre,
având un nivel tehnic foarte scăzut. Aceste procedee şi în special cel semiînchis se întâlnesc şi în
prezent în cartierele periferice ale marilor oraşe cât şi în oraşele mici. Se impune eliminarea cât
mai rapidă a acestor procedee şi introducerea pe scară largă a sistemului de evacuare închis.
Esenţa sistemului închis de evacuare constă în faptul că în zonele de colectare gunoaiele
sunt colectate la locul de producere şi depuse în recipienţi de construcţii unitare, adecvate
dispozitivului de încărcare a autovehiculelor de transport (în multe cazuri standardizate).
Recipienţii umpluţi treptat în zonele de colectare dinainte proiectate sunt goliţi cu o periodicitate 29
bine determinată în vehicule de transport speciale, în sistem închis, după care gunoaiele sunt
transportate. Prima parte a procedeului (colectarea şi stocarea în interiorul imobilelor) este în
general o problemă de administrare a imobilelor şi numai a doua parte (golirea recipienţilor şi
transportul) aparţine unităţii (întreprinderii) de salubritate publică.
Recipienţii de colectare - stocare pot fi consideraţi ca accesorii strâns legate de vehiculele
de transport, datorită cărui fapt este mai corect dacă aceştia sunt în aproprierea organului de
transport şi dacă întreţinerea lor sistematică (reparaţie, completare) este asigurată de unitatea
(întreprinderea) de salubritate publică. Menţinerea în stare curată a recipienţilor poate fi
considerată ca o sarcină a administrării imobilelor. Problemele principale în aceste condiţii sunt:
- recipienţi de gunoaie;
- spaţiul de stocare.
Recipienţii de gunoaie - pot fi consideraţi ca anexe ale autovehiculelor de transport şi, ca
urmare, sunt fabricaţi după prescripţii unitare (standarde). În funcţie de mărimea stocării
gunoaielor şi de caracterul zonei de colectare (gradul de construcţie, densitatea locuinţelor) sunt
fabricaţi recipienţi cu diferite volume.
Tipurile de recipienţi de gunoaie utilizaţi în practică sunt: recipienţi mici, cu volume de
35-50-60 l; recipienţi mijlocii, cu volume de 90-110 l şi recipienţi mari (containere cu
rostogolire, cu descărcare sau de schimb) cu volume de 1100-1500 l.
Recipienţii trebuie să fie realizaţi astfel încât să îndeplinească următoarele condiţii:
a. Trebuie să fie confecţionaţi din materiale rezistente la intemperii, durabili în timp, rezistenţi
la eforturi mecanice (lovituri, îndoiri), neutri faţă de acţiunele chimice (de coroziunea provocată
de produsele în descompunere), neimflamabili (pericol de ardere, inflamabilitate).
b. Să fie echipaţi cu capace de închidere bune şi uşor manevrabile.
c. Din punct de vedere al formei, recipienţii trebuie astfel concepuţi încât golirea lor să fie
uşuoară şi rapidă.
d. Trebuie soluţionate manipularea, transportul şi curăţirea lor de către un singur om. Greutatea 30
lor proprie trebuie să fie cât mai mică.
e. Partea lor superioară să corespundă condiţiilor impuse de dispozitivele de ridicare a
vehiculelor de transport (în cazul sistemelor de golire sau de containere de schimb).
În unele ţări (se fac încercări şi la noi), se caută introducerea sistemului de colectare a
gunoiului în saci de hârtie sau plastic.
Avantajele sistemului în saci pot fi:
1. Manipularea şi transportul sacilor închişi, bine legaţi, sunt uşoare şi simple, fără emanare de
miros urât, degajarea de praf sau zgomot. Nu sunt necesare vehicule scumpe cu sistem de
încărcare închisă, se reduce numărul muncitorilor de manipulare şi încărcare.
2. Nu mai este necesară operaţia greoaie de curăţare şi întreţinere sistematică a recipienţilor.
3. Se poate elimină suprastocarea nedorită a recipienţilor în perioadele de vârf datorită
cantităţilor de gunoaie puternie variabile zilnic.
4. Realizarea spaţiilor de stocare este mai simplă.
Dezavantajul cel mai mare este că procurarea sacilor este destul de scumpă. Trebuie
asigurată fabricarea continuă a unei cantităţi însemnate de saci şi posibilitatea achiziţionării lor
fără perturbaţii. În acele oraşe unde deja functionează sistemul închis de evacuare (sunt la
dispoziţie recipienţi de stocare şi vehicule), trecerea la acest procedeu se poate realiza mai încet,
treptat. Sacii nu pot fi utilizaţi pentru transportul zgurii şi cenuşii datorită pericolului de
aprindere şi, ca urmare, evacuarea acestora trebuie asigurată separat.
3.3 Masuri de tratare a deseurilor rezultate
Tratare = orice procedeu care modifică caracteristicile fizice, chimice saubiologice ale deşeurilor
pentru a le diminua efectul dăunător asupra mediului înconjurător şi pentru a le reconferi o
utilitate centru de tratare
Destinatia finală a deşeurilor tratate poate fi:
- mediul înconjurător;31
- o unitate de produc ie sau de consum;
- un spatiu de depozitare controlată.
Metode de tratare a deşeurilor:
- tratarea mecanică
- tratarea biologică
- tratarea termică
- tratarea fizico-chimică.
Identificarea şi alegerea celor mai indicate solu ii de tratare:
- identificarea şi caracterizarea sumară a deşeului;
- identificarea destina iei posibile a deşeului;
- stabilirea unui caiet de sarcini pentru fiecare destina ie
- caracterizarea deşeului în func ie de caietul de sarcini aferent fiecărei destina ii;
- deducerea rolului fiecărei componente a deşeului în func ie de destina ie;
- identificarea strategiilor de tratare pentru fiecare componentă şi fiecare destina ie;
-identificarea procedeelor de tratare pentru fiecare componentă în functie de strategiile alese;
- stabilirea listei de compatibilitate a procedeelor de tratare;
- caracterizarea deşeurilor în func ie de aceste criterii;
- eliminarea procedeelor incompatibile cu deşeurile date;
- evaluarea eficien ei procedeelor re inute şi eliminarea celor neeficiente;
- definirea lan ului de procedee de tratare a deşeurilor;
- stabilirea bilan ului economic al solu iilor retinute;
32
- alegerea unei solutii.
Tratarea mecanică
Procedee de tratare a deşeurilor cu ajutorul cărora deşeurile pot fi prelucrate şi valorificate în
diferite sectoare industriale, separat pe frac iuni (tipuri de materiale).
Principalele procedee de tratare mecanică includ:
• măruntirea;
• sortarea;
• cură area;
• compactarea
operatii preliminare pentru tratarea biologică sau termică a deşeurilor biodegradabile
Măruntirea- se efectuează pentru uşurarea procesării ulterioare şi pentru mărirea suprafetei
exterioare a materialului
La alegerea tipului de maşină de mărun ire potrivit pentru prelucrarea unui anumit lot de deşeuri,
trebuie să se ină cont de:
- proprietă ile fizice ale materialului care trebuie mărun it
- scopul măruntirii
- caracteristicile necesare ale materialului măruntire.
3.4 Masuri de depozitare specifice si masuri de inchidere a depozitului de ecologizare a
zonei
Până în prezent, în practică mondială că şi în ţara noastră predomină încă evacuarea
reziduurilor în aşa zisele “gropi de gunoi” care de fapt sunt nişte gropi provenite fie din
33
depresiuni geografice naturale, fie rezultate în urma unor decopertări de teren sau cariere de
construcţii (pentru nisip şi cărămizi).
După modul în care se asigură protecţia mediului înconjurător, poartă denumirea de:
- Depozitare simplă: constă în descărcarea simplă, neorganizată a reziduurilor în diverse gropi,
foste cariere, sau pe alte terenuri, fără a se lua măsuri speciale pentru protecţia mediului
înconjurător. Aceste sistem de depozitare a fost în trecut sistemul cel mai răspândit, deoarece
este cel mai ieftin, mai comod, dar nu şi cel mai igienic. Substanţele organice existente în
componenţa reziduurilor constituie locul prielnic de adăpostire şi înmulţire a tot felul de insecte,
muşte şi şobolani. De aceea, acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca
periculos pentru igiena publică, este inestetic şi răspândeşte mirosuri neplăcute.
- Depozitare controlată este folosită din ce în ce mai mult în lume şi în ţara noastră şi rămâne
încă sistemul principal de depozitare şi neutralizare a reziduurilor, constând în descărcarea
reziduurilor pe terenuri speciale, rampe, respectându-se anumite condiţii de igienă şi protecţia
mediului.
Depozitele se pot clasifica în funcţie de natura deşeurilor depozitate, astfel:
- Depozite pentru deşeuri periculoase;
- Depozite pentru deşeuri nepericuloase;
- Depozite pentru deşeuri inerte.
Pentru a închide un depozit este necesară luarea unor măsuri specifice pentru reconstrucţia
ecologică a spaţiului utilizat.
Reconstrucţia ecologică este o activitate umană îndreptată în direcţia refacerii echilibrului
ecologic din ecosistemele deteriorate (prin cauze naturale sau artificiale), ori de amenajare a unor
noi ecosisteme, cu echilibru şi structură diferite de cele existente anterior. Se urmăreşte
maximalizarea funcţiilor de bază ale ecosistemelor: de producţie, de protecţie, de suport, a celei
informaţionale ori sano-genetice etc., în concordanţă cu comandamentele sociale ale unei
perioade istorice date. În reconstrucţia ecologică se utilizează “amenajamentul ecologic”,
34
operaţie multi şi interdiciplinară, extrem de actuală în ţările puternic industrializate, dar foarte
necesară în ţările lumii a treia care, însă, nu dispun de fondurile necesar.
Cap IV Concluzii
Lemnul este unul dintre cele mai folosite si mai pretabile materiale din industria mobilei, fiind
relativ ieftin si putand fi supus unor prelucrari, tratamente si finisaje foarte diferite.
Pe langa lemnul masiv, la fabricarea mobilei se folosesc drept materii prime o serie de
semifabricate, si materii prime auxiliare: diverse cleiuri,vopsele,lacuri,baituri,precum si
materiale plastice sau feronerie.
Tipuri de lemn folosit:
Cheresteaua
Furnirul
Panelul
Placajul
Placile fibro-lemnoase
Placile decorative din hartie stratificata
Lemnul impregnat
In industria lemnului, totalitatea actiunilor care se executa cu scopul ca materiile prime
impreuna cu materialele tehnologice, sa se transforme in produs finit o reprezinta procesul de
productie.Procesul de productie (fabricatie) cuprinde toatalitatea lucrarilor care privesc:
transportul materiilor prime si al materialelor tehnologice, controlul calitativ si dimensional al
acestora, pregatirea fabricatiei, realizarea schimbarilor privind dimensiunile, insusirile, starea si
structura, controlul calitativ si dimensional in timpul si la sfarsitul fabricatiei, ambalarea si
pastrarea produsului finit, precum si toate actiunile de ordin organizatoric care asigura
viabilitatea intreprinderii.
35
Procesul tehnologic (tehnologia de prelucrare) – reprezinta partea din procesul de productie
care cuprinde totalitatea operatiilor de lucru care duc la schimbarea formei, a dimensiunilor, a
insusirilor, a starii si a structurii atat a materiilor, cat si a materialelor tehnologice.
Procesul de fabricatie incepe cu primirea materiei prime si a semifabricatelor superioare si se
incheie cu expedierea produselor de mobila.Astfel, debitarea si uscarea materialului lemons
precede prelucrarea, fiecare constituind procese de fabricatie distincte.
Deseurile din lemn se mai clasifica in functia de tipul de tratarea a lemnului, de lacurile sau
vopselele care au fost folosite la impregnare sau la finisaj. Se clasifica astfel 3 tipuri de deseuri:
-Deseuri ne-impregnate: precum deseurile generate de prelucrarea lemnului: praf, rumegus,
talas: (61% din total generat)
-Deseuri slab impregnate: au fost tratate cu produse ne-periculoase sanatatii precum grinzi de
lemn, mobilier masiv, deseuri de PAL si de PAF. Aceste deseuri pot fi folosite pentru combustie:
(28%)
-Deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau cupru, talas care a servit pentru
a absorbi un produs periculos, etc... Acesti deseuri nu poate fi folosite pentru combustie si merg
la groapa de gunoi sau un alt centru specializat.
BIBLIOGRAFIE:
http://[email protected]
http://[email protected]
I.P. Florescu , “Tehnologia Fabricarii Mobilei “ , Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti
I. Rambu , “Tehnologia Prelucrarii Lemnului Vol-II” , Ed. Tehnica Bucuresti
www.rosmin.ro/files/ibtsc_cov
36