Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București

Traseul de alergare din spațiul public urban

Cercetare realizată cu intenția de a identifica un prim set de variabile specifice traseelor

de alergare din spațiul public urban și o primă suită de principii și reguli de bază

(relevante pentru buna organizare a traseelor de alergare și pentru buna desfășurare a

alergării) cu privire la aceste variabile

Teză de doctorat

Rezumat

Doctorand: urb. Dana Milea

Coordonator științific: prof. dr. arh. Alexandru Sandu

2016

1

Rezumat

1. Motivația alegerii temei

În România, apariţia alergării ca sport de masă desfăşurat în spațiul public nu a avut

loc simultan cu primul val de popularizare din Europa (cel din anii ’60-’70), ci simultan cu cel

de-al doilea val (cel din anii 2000). Astfel, abia în ultimii ani 5-10 ani a avut loc o creștere a

popularității alergării ca activitate sportivă recreațională fie independentă, fie parte a altor

activități sportive recreaționale precum triatlonul – și el la început de drum în România. În

lipsa unor studii care să explice în profunzime fenomenul alergării ca sport de masă în

România, pentru a ne forma o imagine cu privire la amploarea lui putem să ne uităm la cadrul

organizării evenimentelor sportive de alergare (competitive – maratoane, semimaratoane,

crosuri etc.; necompetitive – alergări de grup), păstrând în minte principiul echilibrului dintre

cerere și ofertă. Mai trebuie precizat faptul că oraşul / zona cea mai activă, în care sunt

organizate cele mai multe evenimente de alergare este Bucureştiul, capitala României și

orașul care concentrează aproape 10% din populația țării.

În spațiul public european, alergătorii sunt o prezență constantă. În condițiile în care

ei reprezintă în medie, la nivel european, 8,4% (Scheerder, Beedveld, 2015) / 13% (ASICS,

2009) din populația activă adultă, formează o minoritate importantă din utilizatorii orașului –

ca reper, cea mai importantă minoritate națională a României, maghiarii, reprezintă 6,5% din

populația totală a ţării. Pe cale de consecință, cei ce aleargă și activitatea de alergare

desfășurată în spațiul public reprezintă elemente pe care actorii urbani implicați în gestionarea

spațiului public nu au cum să nu le ia în calcul în activitatea lor. Situația în România este mai

complexă, căci, privind prin prisma experienței europene, pare că ne aflăm la începutul unui

proces de creștere a numărului de alergători și a evenimentelor care implică alergarea –

element de potențial ca parte a unui fenomen de dezvoltare economică, socială și culturală,

însă ușor de pierdut prin ignoranță.

În acest context, înțelegerea modului în care poate fi planificat și proiectat spațiul

public pentru a răspunde nevoilor și preferințelor celor care aleargă, fără a da naștere la

conflicte de interese cu cei care nu aleargă, devine o necesitate. Pentru a putea planifica și

proiecta un spațiu public care să satisfacă ambele categorii de utilizatori: alergători și non-

alergători, specialistul urbanist trebuie să cunoască îndeaproape aceste aceste două categorii.

Ori dacă a doua a fost și este obiectul de studiu al urbanismului de la apariția lui ca disciplină,

prima categorie nu este nici pe departe la fel de studiată, cunoscută și înțeleasă (fapt justificat

până la urmă de scurta istorie a alergării în spațiul public). Prin tema aleasă, cercetarea noastră

explorează tocmai această primă categorie, a alergătorilor din spațiul public, încercând să

identifice un set de variabile care influențează relația acestei categorii (alergătorii) cu spațiul

în care își desfășoară activitatea (spațiul public). Acest prim set de variabile este transpus

într-un prim set de principii și reguli care pot fi folosite pentru a putea ulterior planifica și

2

proiecta spații publice care să servească (și) alergătorilor.

Tema pentru cercetarea noastră a fost aleasă astfel încât prin rezultatele obținute să

contribuie la umplerea unui gol existent în cunoașterea legată de planificarea și proiectarea

spațiului public (astfel încât acesta să răspundă deopotrivă necesităților și preferințelor

alergătorilor și non-alergătorilor). Concentrându-se în primul rând pe relația alergător – spațiu

public în care aleargă văzută prin prisma alergătorului, tema aleasă lasă loc unei suite largi de

cercetări ulterioare putând în același timp să atragă și mai mult atenția asupra unei game

importante de activități ce utilizează spațiul public urban – activitățile sportive urbane.

2. Premisele cercetării și întrebările de cercetare

În dezvoltarea acestei cercetări plecăm de la o serie de premise pe baza cărora vom

construi studiul. Lucrarea nu îşi propune să demonstreze aceste premise, ci le consideră deja

demonstrate de cercetările anterioare. Astfel, avem în vedere următoarele considerente:

1. Sportul este benefic dezvoltării societăţii. Urbanistul trebuie să ia în calcul

activităţile sportive desfăşurate în spaţiul / teritoriul cu care lucrează şi prin

activitatea sa profesională (cercetare, planificare, proiectare) trebuie să încurajeze şi

să susţină practicarea sporturilor.

2. Alergarea este unul dintre sporturile de masă cele mai practicate în mediul urban.

3. Alergarea este una dintre activităţile sportive ieftine, la îndemână, care necesită

foarte puţină infrastructură şi echipament specializat (ceea ce o face uşor de înglobat

în campaniile de promovare a sportului în masă, implicând cheltuieli relativ mici din

partea administraţiei publice).

4. Alergarea este deopotrivă o activitate sportivă și o activitate recreativă cu un grad

mare de flexibilitate, este o activitate care poate fi desfăşurată de aproape oricine,

aproape oriunde, aproape oricând şi aproape în orice condiţii (climatice, atmosferice

etc.).

5. Cu toate că se poate alerga aproape oriunde, alergătorii nu folosesc în mod egal

spațiul public pentru a alerga, ci au anumite preferințe pentru diferite trasee urbane,

pentru anumite străzi sau porțiuni / trotuare ale unei circulații pietonale.

Pentru ca un urbanist să poată să desfăşoare activităţi de planificare şi proiectare care

să încurajeze şi să susţină practicarea alergării ca activitate sportiv recreativă în spaţiul public

urban, trebuie să ştie (pe lângă aspecte și condiționări care țin de buna practică a sportului în

sine):

1. Care sunt caracteristicile (variabilele) unui spațiu public urban care îl fac să fie

considerat drept un spațiu în care se poate alerga, un spațiu „alergabil”, de către un

alergător?

2. Care sunt principiile și regulile după care trebuie / poate fi conceput sau modificat un

spațiu public urban astfel încât să corespundă (și) necesităților unui alergător?

3

Studiul nostru își propune să vină în ajutorul urbanistului încercând să ofere

răspunsuri la aceste două întrebări.

3. Structura cercetării

Lucrarea reprezintă cristalizarea demersurilor întreprinse pentru a putea răspunde la

întrebările de cercetare pe care ni le-am pus. Lucrarea păstrează forma „clasică” a unei teze de

doctorat, conținutul ei fiind structurat în 4 capitole (numite „pași”). Capitole sunt precedate de

o secțiune de introducere („Linia de start”) și succedate de o secțiune de concluzii („Linia de

finiș”), la acestea se mai adaugă acele secțiuni care ajută la înțelegerea demersului și la

validarea lui: secțiunea de documente anexe, bibliografia, lista abrevierilor folosite, lista

imaginilor, figurilor și tabelelor insertate, cuprinsul. Ceea ce iese din schema „clasică” a tezei

de doctorat este un scurt text numit „Încălzire” situat înainte de secțiunea de introducere, care

prezintă succint, într-un limbaj mai puțin specializat, demersul cercetării. Considerăm acest

text o necesitate, în special în cazul popularizării lucrării în rândurile unui public

nespecializat, acest text având rolul de a descrie într-un limbaj mai accesibil ce își propune

lucrarea.

În continuare vom prezenta pe scurt structura corpului principal al lucrării.

După cum am menționat deja, secțiunea „Încălzire (punere în temă)” trece în

revistă într-un limbaj mai puțin specializat demersul întreprins astfel încât să poată fi accesibil

cu un efort minim și unui public nespecializat.

Secțiunea de introducere „Linia de start (introducere)” prezintă câteva informații

generale despre natura alergării ca activitate și ca fenomen urban, despre amploarea pe care a

căpătat-o în ultimii 40-50 de ani, incluzând și dezvoltarea explozivă din anii 2000 (cunoscută

drept al doilea val) resimțită în România în special către ultima parte a primei decade a anilor

2000. Cu toate că se desfășoară eminamente în spațiul public, această dezvoltare a alergării nu

a fost însoțită de studii de urbanism care să arate cum se poate adapta spațiul public la „noua”

activitate care „pune stăpânire pe el”. Scopul oferirii acestor informații este de a face cititorul

să înțeleagă importanța și actualitatea temei studiate și motivele care ne-au împins la a o

aborda. În continuare, au fost prezentate premisele de la care pleacă studiul nostru și

întrebările de cercetare la care s-a dorit a se oferi un răspuns. Introducerea se încheie cu

trecerea succintă în revistă a structurii cercetării și câteva comentarii referitoare la stilul de

exprimare adoptat și metodele de cercetare folosite.

Scopul primului capitol „Primul pas” este de a identifica și prezenta sintetic un prim

set de variabile specifice traseelor de alergare din spațiul public. Acesta a fost formulat ca

urmare a trecerii în revistă a literaturii de specialitate. Însă înainte de a face cunoscut acest set

de variabile sunt prezentate informații considerate necesare pentru a oferi o imagine de

ansamblu asupra interacțiunii alergător - traseu de alergare. Practic, începem prin a vedea cum

se raportează alergătorul la traseul de alergare și care sunt cele două paradigme (siguranța și

4

performanța) care îi modelează comportamentul și îi influențează prin strategii cognitive

diferite (asociative și disociative) felul în care percepe spațiul traseului de alergare, dar și

antrenamentul în sine. Siguranța și performanța, vor interveni constant în evaluarea calității

traseului de alergare și în modelarea variabilelor specifice traseului de alergare. Setul de

variabile identificat cuprinde peste 35 de variabile grupate în 7 categorii de variabile

referitoare la: profilul alergătorului (1), caracteristici suport ale traseului de alergare și ale

spațiului în care este acesta situat (2), elemente de compoziție ale spațiului în care este situat

traseul de alergare (3), echiparea spațiului în care este situat traseul de alergare (4), prezența

elementelor perturbatoare și siguranța alergătorului (5), caracteristicile de bază ale

vecinătăților imediate ale traseului (6), momentul alergării în spațiul public (7) – fiecare

venind cu mecanisme de funcționare și condiționări proprii. Totuși, segregarea aceasta a

variabilelor este într-o oarecare măsură artificială, din cauza relațiilor puternic întrețesute

dintre ele. Capitolul prezintă în subcapitole de sine stătătoare patru (1, 2, 4, 7) dintre cele

șapte categorii de variabile. Două categorii (5, 6) sunt atât de intim legate de cele patru

categorii menționate anterior, încât am ajuns la concluzia că pentru a contura o imagine mai

completă este de preferat să facem referire la ele și să le includem în cele patru categorii (1, 2,

4, 7), în loc de a le separa în mod artificial în subcapitole de sine stătătoare. Categoria de

variabile referitoare la aspectele compoziționale ale spațiului traseului de alergare (3) este, de

asemenea, prezentată într-un subcapitol de sine stătător. Acest subcapitol a ridicat cele mai

multe dificultăți, deoarece literatura de specialitate care arată care sunt caracteristicile

percepției spațiului și a elementelor sale de compoziție de către alergător este destul de săracă.

Practic, acest subcapitol este dezvoltat mai degrabă pe o explorare teoretică bazată pe un

raționament de tip analogie.

Scopul final al celui de-al doilea capitol, „Al doilea pas”, este de a afla de la un

eșantion de alergători care folosesc spațiul public pentru antrenamente, care sunt necesitățile

și preferințele lor cu privire la configurarea spațiului public drept suport al unui traseu de

alergare și de a verifica relevanța setului de variabile identificat anterior. Pentru a înțelege mai

bine dimensiunea și caracteristicile comunității de alergători amatori (pentru a putea selecta

un eșantion reprezentativ), în această fază au fost explorate și prezentate o serie de date

sintetice rezultate din studii anterioare pe comunități de alergători din Europa sau din

România, completate de rezultate ale unor cercetări proprii privind prezența comunității de

alergători din România și din București în spațiul public (dezvoltarea competițiilor pentru

alergători amatori în perioada 2010-2015/2016), dimensiunea comunității de alergători din

București, dimensiunea și câteva caracteristici ale comunității de studenți alergători amatori

de la Facultatea de Urbanism din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”

din București. Finalul capitolului aduce cu sine îndeplinirea scopului propus pentru această

etapă a studiului.

Capitolul al treilea, „Al treilea pas”, se constituie într-o cercetare unică până în

prezent: analiza comparativă a două trasee de alergare în spațiul public apărute spontan în

București. Practic, scopul capitolului este de a verifica dacă setul de variabile identificat în

5

literatura de specialitate și confirmat de rezultatele studiului pe eșantionul de alergători

bucureșteni este, de asemenea, susținut de caractersticile unor trasee de alergare foarte

frecventate. La fel ca în cazul celorlalte cercetări proprii prezentate, sunt incluse subcapitole

privind metodologia folosită, rezultatele obținute și interpretarea acestora. Deoarece metodele

de cercetare (specifice urbanismului) s-au bazat consistent pe diferite tipuri de analize

spațiale, am considerat necesar ca tabelul comparativ care prezintă în mod succint rezultatele

și interpretarea lor să fie însoțit de o secțiune amplă de reprezentări grafice care să ilustreze o

parte din analizele realizate.

Ultimul capitol, „Al patrulea pas”, propune un set de principii și de reguli de bază

de planificare și de proiectare a traseelor de alergare amenajate în spațiul public. Acest set a

fost dezvoltat pornind de la setul de variabile identificat la „Primul pas” și validat la „Al

doilea pas” și la „Al treilea pas”. Setul propus în acest capitol este exprimat într-un mod

sintetic, principiile și regulile fiind doar enunțate, fără a mai fi explicate. Am considerat că o

explicare a fiecărui principiu și a fiecărei reguli nu ar face altceva decât să reitereze repetitiv

argumentația de la pașii anteriori. Setul propus se dezvoltă în jurul a două categorii mari de

variabile: caracteristici suport ale traseelor de alergare (care include referiri la tipuri de trasee,

amplasarea traseelor de alergare, accesibilitate, lungime, continuitate, rută, profile

longitudinale și transversale, suprafața de călcare) și echiparea spațiului (cu referiri la surse de

apă potabilă, toalete publice, locuri de depozitare a bagajelor, vestiare, dușuri, zone pentru

exerciții, locuri de stat jos, puncte comerciale, elemente de signalistică, sistemul de iluminat).

Cu această ocazie, vrem să atragem atenția asupra unui lucru, pe care l-am repetat de-a lungul

lucrării: setul de variabile pe care se bazează setul de principii și reguli propus a fost dublu

validat (prin declarațiile alergătorilor și prin caracteristicile traseelor de alergare investigate),

însă valorile pe care le iau aceste variabile în setul de principii și reguli încă nu au fost testate

experimental – din cauza volumului mare de lucru, verificarea valorilor unei singure variabile

ajunge să constituie subiectul unui studiu de sine stătător.

Ultima secțiune „Linia de finiș (concluzii)” prezintă rezultatele cercetării prin

prisma scopurilor și obiectivelor stabilite la începutul ei insistând asupra contextului în care

apar aceste rezultate și a contribuțiilor personale aduse la cunoașterea și înțelegerea naturii

spațiului public ca vector suport al alergării și a relației alergător – traseu de alergare în

spațiul public. Această secțiune face, de asemenea, cunoscute limitările acestui studiu și

principalele lor cauze, dar și direcțiile viitoare de cercetare.

4. Contribuții personale la cunoșterea existentă cu privire la tema studiată

Cercetarea de față și-a propus să găsescă un prim set de variabile care caracterizează

relația alergător – traseu de alergare, set de variabile care descrie caracteristicile unui spațiu

public urban făcându-l să fie considerat drept un spațiu în care se poate desfășura activitatea

de alergare. Practic, acest set de variabile este un element de care ar trebui să se țină cont în

conceperea sau modificarea unui spațiu public urban astfel încât spațiul să răspundă

6

necesităților și preferințelor alergătorilor. Ulterior identificării setului de variabile a fost

identificată și formulată și o suită de principii și reguli de bază cu privire la aceste variabile,

principii și reguli care au un impact în buna organizare a traseelor de alergare și în buna

desfășurare a activității de alergare în spațiul public în general.

Vorbim despre un prim set de variabile și despre un prim set de principii și reguli de

bază, deoarece până în prezent, nu avem cunoștință ca acest subiect să fi fost explorat de către

studii de specialitate de urbanism – punctual și fragmentat, părți ale subiectului au fost atinse

în diferite domenii de cercetare, după cum am văzut în Pasul 1 și chiar și în Pasul 2 al tezei

noastre, însă niciodată într-o lucrare cu caracter sumativ, de sinteză.

Pentru a ajunge la aceste rezultate finale, primare (setul de variabile și setul de

principii și reguli de bază), cercetarea noastră a cumulat o serie de analize și studii sectoriale,

ale căror rezultate pot fi considerate rezultate secundare ale cercetării. Le-am numit secundare

nu pentru că ar fi mai puțin importante decât rezultatele așa-zis primare, ci pentru că ele nu au

fost în mod obligatoriu prevăzute sau așteptate în momentul în care am demarat cercetarea.

Rezultatele secundare joacă un rol important, tocmai pentru că pe ele au fost construite

seturile de variabile și de principii și reguli de bază. Rezultatele secundare sunt consecința

unor analize care au explorat:

- literatura de specialitate din urbanism și din alte domenii conexe (mobilitate, sănătate

publică, sport etc.) în căutarea unor informații relevante pentru constituirea seturilor de

variabile și de principii și reguli – sintetizarea și interpretarea unor studii și materiale

de specialitate;

- dimensiunea și caracteristicile comunității europene de alergători – sintetizarea și

interpretarea unor cercetări anterioare;

- prezența comunității de alergători din România și din București în spațiul public –

dezvoltarea competițiilor pentru alergătorii amatori în perioada 2010-2015(2016);

- dimensiunea comunității de alergători din România – sintetizarea și interpretarea unor

cercetări anterioare;

- dimensiunea comunității de alergători din București;

- dimensiunea, experiența, preferințele și motivațiile comunității de studenți alergători

amatori de la Facultatea de Urbanism din cadrul Universității de Arhitectură și

Urbanism „Ion Mincu” din București;

- preferințele și necesitățile alergătorilor reflectate prin filtrul setului de variabile

specific raportului alergător – traseu de alergare;

- două trasee de alergare apărute spontan în spațiul public din București, analiza aceasta

comparativă fiind făcută prin filtrul dat de setul de variabile identificat.

5. Prezentarea succintă a rezultatelor cercetării

Practic, răspunsurile la cele două întrebări de cercetare formulate s-au concretizat:

- într-un set de variabile specifice raportului alergător – traseu de alergare din

spațiul public urban, cuprinzând peste 35 de variabile grupate în 7 categorii – set

7

ce răspunde la prima întrebare de cercetare;

- într-o suită de principii și norme de bază de planificare și proiectare a traseelor de

alergare amenajate în spațiul public, ce răspunde la a doua întrebare de cercetare.

Așa cum am atras atenția în nenumărate rânduri, literatura de specialitate de

urbanism nu acoperă extensiv problema traseelor de alergare din spațiul public urban. Pentru

a suplini lipsurile, dar și pentru a verifica informațiile culese din literatura de specialitate și

sintetizate în setul de variabile am realizat un ghid de interviu (instrument de lucru intern),

transpus ulterior într-un chestionar, care să exploreze necesitățile și preferințele celor care

aleargă în spațiul public. După care am analizat comparativ două trasee de alergare urbană

apărute spontan de-a lungul circulațiilor pietonale în două zone cu caracteristici diferite ale

Bucureștiului (Drumul Taberei și Piața Victoriei – Arcul de Triumf – Charles de Gaulle),

pentru a vedea în ce măsură acestea răspund la necesitățile și preferințele declarate de către

eșantionul de alergători. Am constatat că în general există o suprapunere între informațiile

extrase din literatura de specialitate, cele declarate de alergător și constatările noastre

analizând traseele apărute spontan.

Consultarea literaturii de specialitate ne-a condus la o serie de concluzii cu privire la

cum ar trebui să fie traseele de alergare din spațiile publice, mai jos fiind doar câteva dintre

ele:

- accesibile alergătorului într-un interval de timp considerat acceptabil;

- cât mai continue (fără sau cu puține intersecții cu circulații carosabile sau pietonale);

- organizate în bucle cât mai lungi (dar cu posibilitate de scurt-circuitare la nevoie);

- dimensionate suficient de lat încât alergătorul să poată depăși sau evita schimbările de

direcție ale celorlalți utilizatori;

- fără segmente în linie dreaptă care păstrează pentru distanțe prea lungi același profil;

- dotate la intervale regulate adecvate cu surse de apă potabilă, toalete, puncte

comerciale;

- echipate cu locuri de depozitat bagajele, vestiare, dușuri și zone pentru exerciții de

încălzire sau revenire, iluminate integral pe timp de noapte.

Și lista poate să mai continue. Ce este de reținut, este faptul că în general informațiile culese

din literatura de specialitate au un caracter general, de principiu, existând foarte puține

elemente cuantificate, în ciuda caracterului lor cuantificabil.

Investigarea necesităților și preferințelor alergătorilor a completat și a validat cele

aflate din literatura de specialitate oferind inclusiv repere cuantificate și cuantificabile. De

exemplu, acum știm nu doar faptul că traseul de alergare trebuie să fie accesibil alergătorului

într-un interval de timp considerat acceptabil, ci și ce înseamnă acel „interval de timp

considerat acceptabil”, adică 5-7 minute. Nu s-au întâlnit situații în care cele aflate din

literatura de specialitate să fie infirmate de cele declarate de către alergători.

Prin analiza comparativă a traseelor de alergare s-a verificat în ce măsură

caracteristicile traseelor apărute spontan coincid cu preferințele declarate ale alergătorilor,

implicit cu informațiile obținute din literatura de specialitate (acordându-se o atenție egală

8

principiilor de organizare / funcționare și elementelor cuantificabile).

Am descoperit că, în ciuda faptului că sunt situate în zone cu caracteristici diferite

(Drumul Taberei vs. Piața Victoriei – Arcul de Triumf – Charles de Gaulle), cele două trasee

de alergare împărtășesc o suită de asemănări generate tocmai datorită genezei similare. Practic

cele două trasee au apărut în cele mai potrivite locuri în care puteau să apară: în zone foarte

accesibile pentru un număr mare de utilizatori (de ordinul zecilor de mii), în spații publice

proiectate cu trotuare largi (5-10m) și plantații de aliniament mature, bogate (2-10m lățime,

înălțime peste 10m,), la limita unor spații verzi generoase, pe trotuare cu o continuitate bună,

cu puține circulații auto care taie traseul, pe trotuare fără schimbări de direcție bruște, pe rute

care se învecinează cu surse de apă potabilă și toalete publice. Diferențele fundamentale care

apar între cele două trasee derivă din intensitatea utilizării spațiilor, din gradul lor de uzură, de

întreținere, din aglomerarea obstacolelor (mașini, bicicliști, pietoni etc.), din cultura și

obișnuința comportamentului celorlalți utilizatori ai spațiului.

A descrie setul de variabile identificat nu este o sarcină ușoară ținând cont că a fost

identificată existența a cel puțin 7 categorii de variabile legate de: profilul alergătorului,

variabile suport ale traseului de alergare și ale spațiului în care este acesta situat, elemente de

compoziție ale spațiului în care este situat traseul de alergare, echiparea spațiului, prezența

elementelor perturbatoare și siguranța alergătorului, caracteristicile de bază ale vecinătăților

imediate ale traseului, momentul alergării – fiecare cu mecanisme de funcționare și

condiționări proprii. Setul de principii și regulile de bază formulat se concentrează în principal

pe două dintre aceste categorii (variabile suport ale traseului de alergare și ale spațiului în care

este acesta situat și echiparea spațiului), celelalte categorii fiind acoperite, în mod indirect,

minimal (din considerente care țin de gestionarea optimă a resurselor avute la îndemână).

Ținând cont de faptul că însăși formularea setului de principii și reguli de bază a fost

rezultatul unui proces sintetic, setul s-a constituit într-un ansamblu de elemente care trebuie

privit drept un tot unitar (regulile și principiile trebuie îndeplinite integral și simultan pentru a

atinge rezultatul optim).

Trebuie remarcat faptul că, în ciuda faptului că alergarea în spațiul public urban ar

putea fi considerată o activitate de nișă, fiind practicată de o minoritate, necesitățile și

preferințele identificate ale alergătorilor la care se răspunde prin setul de principii și de reguli

propuse de cercertarea noastră nu sunt necesități și preferințe de nișă, ci sunt împărtășite de

comunitatea largă de utilizatori ai spațiului public. Până la urmă, așa cum spunea una dintre

persoanele intervievate, acest set de principii și reguli, „trotuarele late pe care să încapi, fără

gropi și fără mașini parcate aiurea nu trebuie făcute pentru alergători. Plantarea copacilor ca

să ai umbră nu trebuie făcută pentru alergători. Toaletele de pe străzi, țâșnitorile cu apă de

băut nu trebuie puse pentru alergători. Ci pentru oameni, pentru oamenii din oraș. Și dacă

facem toate astea o să avem în primul rând oameni mai mulțumiți în oraș, și, da, o să avem și

alergători pe străzi” (alergătoare, 39 de ani).

9

Cuprinsul lucrării

Lista abrevierilor [9]

Lista ilustrațiilor [11]

Repertoarul simbolurilor grafice folosite [17]

Încălzire (punere în temă) [18]

Linia de start (introducere) [20]

1. Importanța și actualitatea temei de cercetare – despre alergare ca activitate și ca fenomen

urban [20]

2. Motivația alegerii temei [25]

3. Premisele cercetării și întrebări de cercetare [26]

4. Structura cercetării[28]

5. Metodologia cercetării [31]

Primul pas [35]

1. Elemente introductive asupra desfășurării activității alergătorului în spațiul public [35]

1.1. Prezența alergătorului în spațiul public [35]

1.2. Siguranța și performanța ca laimotive ale desfășurării activității alergătorului în

spațiul public [36]

1.3. Spațiului în care este situat traseul de alergare ca parte a strategiilor cognitive ale

alergătorului [37]

2. Prezentarea unui prim set de variabile specific raportului alergător – traseu de alergare [39]

2.1. Categoria variabilelor privitoare la profilul alergătorului [41]

2.1.1. Vârsta alegătorului [41]

Vârsta și starea de sănătate [41]

Vârsta și condiționările socio-culturale [42]

2.1.2. Sexul alergătorului [44]

2.1.3. Starea materială, categoria socio-profesională și nivelul de educație al

alergătorului [45]

2.1.4. Relaţiile socio-familiale ale alergătorului [47]

Relaţiile familiale [47]

Relațiile cu cercul de prieteni [49]

2.1.5. Motivaţia alergătorului [52]

2.2. Categoria variabilelor suport ale traseului de alergare și ale spațiului în care este

acesta situat [56]

10

2.2.1. Accesibilitatea traseului de alergare și a spațiului în care este acesta situat

[56]

2.2.2. Lungimea traseului de alergare și a spațiului în care este acesta situat

[58]

Metode de măsurare a lungimii unui traseu de alergare [59]

2.2.3. Profilul longitudinal al spațiului în care este situat traseul de alergare [65]

2.2.4. Profilul transversal al spațiului în care este situat traseul de alergare [70]

Panta transversală a suprafeței de călcare [70]

Gabaritul profilului transversal al spațiului traseului de alergare [70]

Prezența și impactul unor elemente limitatoare / fronturi în definirea

spațiului traseului de alergat [71]

2.2.5. Elementele de continuitate și de discontinuitate ale traseului de alergare

și ale spațiului în care este acesta situat [73]

Intersecțiile cu circulații carosabile sau pietonale [73]

Configurarea spațială a culoarului traseului de alergare [75]

Configurarea fronturilor adiacente culoarului traseului de alergare

[75]

2.2.6. Trasa / ruta traseului de alergare [75]

2.2.7. Suprafața de călcare a traseului de alergare [77]

2.3. Categoria variabilelor privitoare la elemente de compoziție ale spațiului în care este

situat traseul de alergare [79]

2.3.1. Lecturarea de către alergători a spațiului în care este situat traseul de

alergare [79]

2.3.2. Segmentarea percepută a traseului de alergare [79]

2.3.3. Importanța amenajării spațiului public astfel încât să fie perceput ca fiind

agreabil de către alergător [80]

2.4. Categoria variabilelor privitoare la echiparea spațiului în care este situat traseul de

alergare [81]

2.4.1. Drumurile de umbră [82]

2.4.2. Sursele de apă potabilă, toaletele publice, mobilierul urban și spațiile /

echipamentele conexe traseului de alergare [84]

Sursele de apă potabilă [84]

Toaletele publice [86]

Zonele conexe traseului de alergare și mobilierul urban (locuri de

depozitat bagajele, vestiare, dușuri, zone pentru exerciții, locuri de

stat jos, coșuri de gunoi etc.) [88]

2.4.3. Elementele de signalistică [90]

2.4.4. Iluminarea spațiului și vizibilitatea pe timp de noapte [92]

2.5. Categoria variabilelor privitoare la momentul alergării în spațiul public [94]

2.5.1. Riscul apariției unor afecțiuni ale alergătorului cauzate de alergarea în

11

spațiul public în condiți climatice excesive (căldură / caniculă și frig) [95]

2.5.2. Comportamentul alergătorului pus față în față cu condițiile climatice

dificile [97]

2.5.3. Fluctuații apărute în utilizarea unui traseu de alergare [98]

Fluctuații observate de-a lungul anului [99]

Fluctuații observate de-a lungul săptămânii [102]

Fluctuații observate de-a lungul zilei [103]

Al doilea pas [104]

1. Dimensiunea și caracteristicile comunităților de alergători din Europa [104]

De câte ori se aleargă pe săptămână / lună [106]

Cât timp și ce distanță se aleargă în medie [107]

Unde se aleargă [107]

La ce se gândesc alergătorii când aleargă [107]

Ce îi deranjează pe alergători când aleargă [108]

2. Prezența în spațiul public și dimensiunea comunităților de alergători din România și din

București [110]

2.1. Prezența comunităților de alergători din România și din București în spațiul public

– dezvoltarea competițiilor pentru alergători amatori în perioada 2010-2015 (2016)

[110]

Metodologie [110]

Rezultatele obținute și interpretarea lor [111]

2.2. Dimensiunea comunității de alergători din România [116]

Studiul 1: 2010 – Păunescu et al. [116]

Studiul 2: 2014 – Quantix Marketing Consult [118]

Studiul 3: 2015 – Quantix Marketing Consult [118]

Studiul 4: 2015 – Scheerder și Breedveld [118]

2.3. Dimensiunea comunității de alergători din București [119]

Metodologie [119]

Rezultatele obținute și interpretarea lor [119]

2.4. Dimensiunea, experiența, preferințele și motivațiile comunității de studenți

alergători amatori de la Facultatea de Urbanism din cadrul Universității de Arhitectură

și Urbanism „Ion Mincu” din București [121]

Metodologie [121]

Rezultatele obținute și interpretarea lor [122]

2.5. Preferințele și necesitățile alergătorilor reflectate în setul de variabile specifice

raportului alergător – traseul de alergare identificat în prima parte a acestei cercetări

[129]

Metodologie [129]

Rezultatele obținute și interpretarea lor [130]

12

Al treilea pas [149]

1. Analiza comparativă a două trasee de alergare foarte frecventate, apărute spontan în spațiul

public din București, analiză realizată prin filtrul dat de setul de variabile specific raportului

alergător – traseu de alergare identificat și comentat la Pasul 1 [149]

Metodologie [150]

Observații [150]

Rezultatele obținute și interpretarea lor [153]

Al patrulea pas [202]

1. Principii și reguli de bază de planificare și proiectare a traseelor de alergare amenajate în

spațiul public – propunere [202]

1.1. Caracteristici suport ale traseului de alergare și ale spațiului în care este acesta

situat [202]

Tipuri de trasee [202]

Amplasarea traseelor de alergare – principii generale [202]

Amplasare și accesibilitate [203]

Lungime [204]

Continuitate [205]

Rută [205]

Profilul longitudinal [206]

Profilul transversal [206]

Suprafața de călcare [206]

1.2. Echiparea traseului de alergare și a spațiului în care este acesta situat [207]

Locurile de depozitare a bagajelor, vestiare și dușuri [207]

Zonele pentru exercții [208]

Sursele de apă potabilă și toaletele publice [210]

Locurile de stat jos [211]

Punctele comerciale [212]

Elementele de signalistică [212]

Sistemul de iluminat [214]

Observații cu caracter general [215]

Linia de finiș (concluzii finale) [216]

Contribuții personale la cunoșterea existentă cu privire la tema studiată [216]

Prezentarea succintă a rezultatelor cercetării [217]

Limite ale cercetării [219]

Direcții viitoare de cercetare [220]

13

Anexe [222]

Beneficiile sportului [222]

Forme de loisir şi beneficii ale acestuia [224]

Evoluția numărului de persoane, cu vârste mai mare de 6 ani, care au practicat

alergarea ca activitate sportiv recreativă în Statele Unite ale Americii în perioada

2006-2014 [226]

Competiţiile de alergare pentru amatori desfăşurate în România, în perioada 2010-

2016 [227]

Competiţiile de triatlon pentru amatori desfăşurate în România, în perioada 2010-

2016 [237]

Exemplu de plan de antrenament de 16 săptămâni pentru alergarea unui maraton

[239]

Primul set de întrebări al studiului ce investighează dimensiunea, experiența,

preferințele și motivațiile comunității de studenți alergători de la Facultatea de

Urbanism din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din

București [240]

Al doilea set de întrebări al studiului ce investighează dimensiunea, experiența,

preferințele și motivațiile comunității de studenți alergători de la Facultatea de

Urbanism din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din

București [241]

Chestionarul care stă la baza studiului ce investighează problemele traseelor de

alergare situate în spațiul public urban și necesitățile / preferințele alergătorilor cu

privire la acestea [244]

Bibliografie [280]

Lucrări de specialitate, cărți și capitole din cărți, prezentări publice și conferințe

publicate în format tradițional [280]

Lucrări de specialitate, cărți și capitole din cărți publicate în format digital [285]

Materiale video [286]

Articole de presă, alte documente și unelte digitale [287]

Sursele informațiilor referitoare la competiţiile sportive din România (denumirile

competițiilor împreună alte informații suplimentare privind tipul competiției, data

desfășurării în perioada 2010-2016 și locul desfășurării pot fi consulatate în Anexa

4) [288]

14

Bibliografie

Lucrări de specialitate, cărți și capitole din cărți în format tradițional, prezentări publice și

conferințe

ASICS. 2009. Reasons to run. Hoofddorp: Asics Europe.

Allen-Collinson, Jacqulyn, Hockey, John. 2015. „From a Certain Point of View: Sensory

Phenomenological Envisonings of Running Space and Place”. Journal of

Contemporary Ethnography, 44(1): 63-83.

Allen-Collinson, Jacqulyn, Hockey, John. 2007. „Public space and running together: some

ethnomethodological considerations”. În Jordan, F., Kilgour, L., Morgan, N. (edit.)

Academic renewal:innovation in leisure and tourism theories and methods.

Eastbourne: LSA Publications, 3-24.

American Planning Association. 2007. Planning and urban design standards. John Wiley and

Sons: New Jersey.

Armstrong, Lawrence, et al. 1996. „American College of Sports Medicine position stand.

Heat and cold illnesses during distance running”. Medicine and Science in Sports and

Exercise, 28(12):i-x.

Armstrong, Lawrence, Maresh, C. 1993. „The exertional heat illnesses: a risk of athletic

participation”. Medicine, Exercise, Nutrition and Health, 2:125-134.

Bachman, A., Brewer, B., Petitpas, A. 1997. „Situation specificity of cognitions during

running: replication and extension”. Journal of Applied Sport Psychology, 9:204-2011.

Barrell, G., et al. 1989. „Ideology and commitment in family life: A case study of runners”.

Leisure Studies, 8:249-262.

Benefer, Martin, et al. 2012. „Water intake and post-exercise cognitive performance: an

observational study of long-distance walkers and runners”. European Journal of

Nutrition, 52(2):617-624.

Berman, Marc, Jonides, John, Kaplan, Stephen. 2008. „The Cognitive Benefits of Interacting

with Nature”. Psycological Science, 19:1207-1212.

Borgers, Julie, et al. 2015. „Belgium – Trends and Governance in Running”. În Scheerder,

Jeroen, Breedveld, Koen (edit.). Running across Europe – The Rise and Size of One of

the Largest Sport Markets. Basingstoke: Palgrave Macmillan.

Bowler, Diana. 2010. „Urban greening to cool towns and cities: a systematic review of the

empirical evidence”. Landscape and Urban Planning, 97:147-155.

Branderberger, Kyle. 2014. „Nutrient intake during a 24 hour ultramarathon”. Lucrare

prezentată în cadrul conferinței American College of Sports Medicine Annual Meeting.

Butryn, Ted, Furts, David. 2003. „The effects of park and urban settings on the moods and

cognitive strategies of female runners”. Journal of Sport Behavior, 26(4):335-355.

Ca, V.T., Asaeda, T., Abu, E. 1998. „Reductions in air conditioning caused by a nearby park”.

15

Energy buildings, 29:83-92

Cameron, Margaret, MacDougall, Collin. 2000. Crime Prevention through Sport and Physical

Activity. Australian Institute of Criminogoly – Trends and Issues in crime and criminal

justice, septembrie.

Carmichael, David. 2008. Youth Sport vs. Youth Crime: Evidence that youth engaged in

organized sport arte not likely to participate in criminal activities. Brockville: Active

Healthy Links Inc.

Chapin, Timothy. 2004. „Sports Facilities as Urban Redevelopment Catalysts”. Journal of the

American Planning Association, 70 – 2: 193-209.

Cheng, Xiaoyun, et al. 2015. „Influence of Parck Size and Its Surrounding Urban Lanscape

Patterns on Park Cooling Effect”. Journal of Urban Planning and Development. 141

(3): A4014002-1-A4014002-10.

Chivu, Cristina. 2013. „Sport tourism in Romania and the Romanian experience in organizing

and hosting an international sport event: Case Study – Bucharest International

Marathon”. Cinq Continents 3, 7:88-113.

Clarke, C.V. 1995. „Situational Crime Prevention”. În Torny, Michael, Farrington, David

(edit.), Building a Safer Society: Strategic Approaches to Crime Prevention,

University of Chicago Press, 19:91-150.

Dimanche, Frédéric. 2003. „The role of sports events in destination marketing”. În Keller, P.

Bieger T. (edit.) Sport and Tourism, 303-311. Lucrările celui de-al 53-lea congres

AIEST, St Gallen: AIEST.

Elkington, Sam, Gammon, Sean. 2014. Contemporary Perspectives in Leisure: Meanings,

Motives and Lifelong Learning. New York: Routledge.

Ely, Matthew, et al. 2007. „Impact of weather on marathon-running performance”. Medicine

and Science in Sports and Exercise, 39(3): 487-493.

Federation of the European Sporting Goods Industry. 2007. Study on participation in the

most famous local sports 2007. Bruxelles:FESI.

Foltz, Mark. 1998. Designing Navigable Information Spaces. Lucrare susținută la

Massachusets Institute of Technology pentru obținerea diplomei de Master Sciences.

Forsberg, Peter. 2015. „Denmark – Running for the Sake of Running? A Profile and

Segmentation of Danish Runners”. În Scheerder, Jeroen, Breedveld, Koen (edit.).

Running across Europe – The Rise and Size of One of the Largest Sport Markets.

Basingstoke: Palgrave Macmillan.

Forsberg, Peter. 2012. „Runners: types, identity and club affiliation”, prezentare în cadrul

celei de-a 20-a Conferință European Association for Sport Management (EASM),

Aalborg, Danemarca (18-21 septembrie 2012).

Gehl, Jan. 2011. Life between buildings: using public space. Island Press: Washington,

Covelo, London.

16

Givoni, Baruch. 1998. „Impact of green area on site and urban climates (Chapter 9)”. În

Givoni, Baruch (edit.) Climate considerations in building and urban design. J. Willey

& Sons: New York, 303-330.

Godsell, Tod, et al. 2011. „Family Life and Marathon Running: Constraint, Cooperation, and

Gender in a Leisure Activity”. Journal of Leisure Research, 43 (1): 80-109.

Goode, K., Roth, D. 1993. „Factor analysis of cognitions during running: association ith

mood change”. Journal of Sport & Exercise Psychology, 15:375-389.

Hallman, Kirstin, et al. 2015. „Germany – Running Participation, Motivation and Images”. În

Scheerder, Jeroen, Breedveld, Koen (edit.). Running across Europe – The Rise and

Size of One of the Largest Sport Markets. Basingstoke: Palgrave Macmillan.

Hartig, Terry. 2008. „Green space, psychological restoration, and health inequality”. The

Lancet. 372 (9650):1614-1615.

Higginbotham, Gregory. 2014. Locating Intergenerational Sense of Self: Intersections of

Genealogy with Leisure and Tourism. Lucrare susținută la Brock University, în cadrul

Facultății de Științe Aplicate ale Sănătății pentru obținerea diplomei de Master în

Științe Aplicate ale Sănătății (Master of Arts in Applied Health Sciences).

Hockey, John, Allen-Collinson, Jacquelyn. 2006. „Seeing the way: visual sociology and the

distance runner’s perspective”. Visual Studies, 21(1):70-81.

Höppe, P. 1999. „The psysiological equivalent temprature – a universal index for the

biometeorological assessment of the thermal environment”. International Journal of

Biometeorology. 43(2):71-5.

Jacobs, Jane. 1961. „The Death and Life of Great American Cities”. New York: Random

House.

Jensen, Kate Nørager. 2012. City Branding through Sports. Lucrare susținută la Aarhus

University pentru obținerea diplomei de Master în Marketing (Master of Sciences in

Marketing).

Jutel. Annemarie. 2003. „‘Thou dost run in flotation’: Feminity, reassurance and emergence

of the Women’s marathon”. The International Journal of the History of Sport, 20:3,

17-36.

Klemm, Wiebke, et al. 2015. „Psychological and physical impact of urban green spaces on

outdoor thermal comfort during summertime in The Netherlands”. Building and

Environment, 83: 120-128.

Knechtle, Beat et al. 2012. „A faster running speed is associated with a greater body weight

loss in 100 km ultra-marathoners”. Journal of Sports Sciences, 30(11):1131-1140.

Kuo, Frances. 2001. „Coping with poverty. Impacts of Environment and Attention in the

Inner City”. Environment and Behavior, 33:5-34.

Laurian, Radu. 1965. Urbanismul. București: Editura Tehnică.

Lynch, Kevin. 1960. The Image of the City. Cambridge: MIT Press.

Maas, Jolanda et al. 2006. „Green space, urbanity, and health: how strong is the relation?”.

Journal of Epidemiology and Community Health, 60:587-592.

17

Marx, John, et al. (edit.). 2013. Rosen’s emergency medicine: concepts and clinical practice.

Philadelphia: Elsevier Saunders.

McLellan, Tom. 2005. „Caffeine maintains vigilance and improves run times during night

operations for Special Forces”. Aviation Space and Environmental Medicine,

76(7):647-654.

McPherson, E.G. 1993. „Evaluating the cost effectiveness of shade trees for demand-side

management”. The Electricity Journal, 6:57–65.

Milesko-Pylel, D. 1983. „Helping the frostbitten patient”. Patient Care, 17:90-115. Apud

Armstrong, Lawrence, et al. 1996. „American College of Sports Medicine positiona

stand. Heat and cold illnesses during distance running”. Medicine and Science in

Sports and Exercise, 28(12):i-x.

Neufert, Peter, et al. 2004. Manualul arhitectului: elemente de proiectare și de construcție.

Alutus:Miercurea Ciuc.

Noakes, Tim. 2012. Waterlogged: the serious problem of overhydration in endurance sports.

Human Kinetics.

Ogles, Benjamin, Masters, Kevin. 2003. „A Typology of Marathon Runners Based on Cluster

Analysis of Motivations”. Journal of Sport Behavior, 26(1):69-85.

Padulo, Johnny, et al. 2013. „Footstep manipulation during uphill running”. International

Journal of Sports Medicine, 34:244-247.

Padulo, John, et al. 2012. „Kinematics of running at different slopes and speeds”. Journal of

Strength and Conditioning Research, 26(5):1331-1339.

Papageorgaki, Ino, et al. 2010. „Photogrammetric Measurement of the Classic Marathon

Course”. Lecture Notes in Computer Science, 85-98.

Paradisis, G., et al. 2009. „Combined uphill and downhill sprint running training is more

efficacious than horizontal”. Internationl Journal of Sports Physiology and

Performance, 4:229-243.

Păunescu, Mihaela, et al. 2010. „Constatări privind practicarea sportului recreativ în rândul

tinerilor din România”. Marathon, 2(2):203-207.

Pierce, William. 2012. The Effects of Aging on Running Performance, prezentare în cadrul

The Running Summit, New Jersey, Statele Unite ale Americii (25 august 2012).

Pilgaard, Maja. 2009. Sport og motion i danskenes hverdag. København: Idrættens

Analyseinstitut.

Quantix Marketing Consulting. 2014. Sport in Romania – The link between brands,

companies and sports. SMARK Research.

Quantix Marketing Consulting. 2015. Sport in Romania in 2015. Focus on running. SMARK

Research.

Ren, Zhibin, et al. 2013. „Estimation of the Relationship between Urban Park Characteristics

and Park Cool Island Intensity by Remote Sensing Data and Field Measurement”.

Forests, 4:868-886.

Rojek, Chris (edit.). 2010. Key Issues for the 21st Century: Leisure studies. Volume 1 –

18

Origins: Classic & Contemporary Theories. London: Sage.

Saito, Ikuo, Ishihara, Osamu, Katayama, Tadahisa. 1990. „Effect of the green areas on the

thermal environments in an urban area”. Energy and Buildings, 15(3):493-498.

Scheerder, Jeroen, Breedveld, Koen (edit.). 2015. Running across Europe – The Rise and Size

of One of the Largest Sport Markets. Basingstoke: Palgrave Macmillan.

Scheerder, Jeroen, Vos, Steven. 2011. „Social stratification in adults’ sport participation from

a time-trend perspective”. European Journal for Sport and Society, 8(1/2):31-44.

Scheerder, Jeroen, et al. 2007. „Breedtesport in Vlaanderen gepeild. Trends en profielen

1999-2006”, în Pickery, J. (edit.), Vlaanderen geeild!. Bruxelles: Studiedienst van de

Vlaamse regering.

Schmidt, J., Brubaker, R. 2004. „The Code and Practice of Toilets in United States of

America”. Lucrare susținută în cadrul conferințelor World Toilet Summit, Beijing, 17-

19 noiembrie.

Shipway, Richard Michael. 2010. On the Run: Perspectives on Long Distance Running.

Lucrare susținută la Bournemouth University pentru obținerea titlului academic de

Doctor.

Smith, Claire, Lindley, Sarah, Levermore, Geoff. 2009. „Estimating Spatial and temporal

Patterns of Urban Anthropogenic Heat Fluxes for UK cities: The case of Manchester”.

Theoretical and Applied Climatology.

Smith, G. 1997. „Incivil Attention and Everyday Intolerance: Vicissitudes of Exercising in

Public Places”. Perspectives on Social Problems, 9:59-79.

Smith, Sylvia et al. 2010. „Marathons as serious leisure tourism.” În Chen, J. (edit.) Advances

in Hospitality and Leisure, 8: 43-58.

Sport England. 2005. Spatial Planning for Sport and Active Recreation.

Sport for Development and Peace International Working Group. 2008. Harnesing the Power

of Sport for Development and Peace: Recommendations to Governments. Toronto:

Sport for Development and Peace International Working Group.

Stebbins, R. A. 1992. Amateurs, professionals and serious leisure. Montreal: McGill-Queen's

University Press.

Stebbins, R. A. 2004. Between work and leisure: The common ground of two separate worlds.

New Brunswick: Transaction.

Stebbins, R.A.2011. „Leisure Reflections, no. 27”. LSA Newsletter, 89: 24-25.

Stevinson, C., Biddle, S. 1999. „Cognitive strategies in running: a response to Masters and

Ogles (1998)”. The Sport Psychologist, 13:235-236.

Tulloh, Bruce. 1998. „The role of cross-country in the development of a runner”. New Studies

in Athletics, 13:9-11.

Ulrich, R. 1993. „Biophilia, biophobia, and natural landscapes”, în Kellert, S., Wilson, E.

(edit.) The biophilia hypothesis. Washington: Island.

Vihma, Timo. 2010. „Effects of weather on the performance of marathon runners”.

International Journal of Biometeorology, 54:297-306.

19

Vos, Steven, et al. 2008. „A typology of runners: implications for marketing strategies”,

prezentare în cadrul celei de-a 16-a Conferință European Association for Sport

Management (EASM), Heidelberg, Germania (10-13 septembrie 2008).

Lucrări de specialitate, cărți și capitole din cărți, articole de presă în format digital

****. 2014. Ordinul 119 din 2014 pentru aprobarea normelor de igienă și sănătate publică

privind mediul de viață al populației.

http://www.dspbr.ro/legislatie/ORDIN_Nr119_2014.pdf – accesat 12.04. 2016.

American Restroom Association, xxxx. Outdoor toilet facilities availability guidelines.

http://americanrestroom.org/pr/policy/outdoor%20toilet%20facilities%20availability%

20guidelines.pdf – accesat 18.06.2016.

AIMS. 2008. The measurement of road race courses.

http://aimsworldrunning.org/measurement/MeasurementOfRoadRaceCourses.pdf –

accesat 12.08. 2015.

Australian Government. Department of Health. xxxx. The national public toilet map. A

program of the national continence program.

https://toiletmap.gov.au/ – accesat 12.04. 2016.

Bio-West. 2002. Northern Bonnevile Shoreline Trail Master Plan.

http://cachempo.org/wordpress/wp-content/uploads/2014/08/BST-whole-report.pdf –

accesat 05.05.2015

Burfoot, Amby. 2008. „Can Hill Running Make You Faster?”. Runner’s world.

http://www.runnersworld.com/workouts/can-hill-running-make-you-faster – accesat

11.08.2015.

Butler, Katie. 2016. „Runner in warning to other joggers after she was sexually assaulter by

three men in street”. Manchester Evening News.

http://www.manchestereveningnews.co.uk/news/greater-manchester-news/jogger-sex-

attack-ashton-tameside-11040141– accesat 14.05.2016.

City of Perth. 2014. Lighting strategy – draft.

http://www.perth.wa.gov.au/sites/default/files/Draft%20Lighting%20Strategy.pdf

Direcția regională de statistică București. 2013. „Populația stabilă pe sexe și grupe de vârstă –

județ, municipii, orașe și comune”. Recensământul populației și al locuințelor –

rezultate definitive.

http://www.rpl2011.djsct.ro/inceput.php?cod=1&codj=40 – accesat 20.05.2016.

Doick, Kieron, Hutchings, Tony. 2013. Air temperature regulation by urban trees and green

infrastructure. Forest Research – research note.

http://www.forestry.gov.uk/pdf/FCRN012.pdf/$FILE/FCRN012.pdf – accesat

13.06.2016.

Emery, Lindsey. 2013. „I will never run alone again”. Women’s Running.

http://womensrunning.competitor.com/2013/09/training-tips/safety/i-will-never-run-

20

alone-again-a-survivors-story_15583

House of Commons. 2008. The Provision of Public Toilets. Communities and Local

Government. – Twelf report of Session 2007-08.

http://www.publications.parliament.uk/pa/cm200708/cmselect/cmcomloc/636/636.pdf

– accesat 11.05.2016.

HSP. 2009. Design Principle – Safety and Surveillance.

http://www.healthyplaces.org.au/userfiles/file/Safety%20and%20Surveillance%20Jun

e09.pdf – accesat 12.04.2016.

IAAF. 2015. Competition Rules. 2016-2017.

http://www.iaaf.org/about-iaaf/documents/technical – accesat 10.05.2016.

IAAF. 2014. IAAF Road Running Manual.

www.iaaf.org/download/download?filename=1d445793-24b4-4821-98e4-38fc55b9f8e

f.pdf &urlslug=IAAF%20Road%20Running%20Manual – accesat 10.05.2016.

Institutul Național de Statistică. 2013. „Date reprezentative pentru România.” Rezultatele

finale ale recensământului din 2011.

http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/REZULTATE-

DEFINITIVE-RPL_2011.pdf – accesat 20.05.2016.

Institutul Național de Statistică. 2013. „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii,

orașe, comune”. Rezultatele finale ale recensământului din 2011.

www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls – accesat

20.05.2016.

Lipinska, Patrycja, Erdmann, Wlodzimierz. 2006. Profiles of the athletics’ marathon courses.

http://www.asbweb.org/conferences/2006/pdfs/86.pdf – accesat 19.09.2015.

Națiunile Unite. 2015. Population Division. World Population Prospects 2015.

http://esa.un.org/unpd/wpp/DVD/ – accesat 26.09.2015

NOAA. 1998. București Băneasa Climate Normals 1961-1990.

ftp://ftp.atdd.noaa.gov/pub/GCOS/WMO-Normals/RA-VI/RO/15420.TXT – accesat

01.06.2016.

Ro Club Maraton. 2016. Calendar competițional național.

http://www.maraton.info.ro/competitii-nationale.html

Technical Committee. 2003. British Standard. Code of practice for the design of road lighting.

Part1: Lighting of roads and public amenity areas. Standards Policy and Strategy

Committee. – accesat 16.06.2016.

http://persona.uk.com/orga46newark/ha_docs/disposit_docs/dd101-dd200/dd164.pdf

Signage Foundation. xxxx. Urban Wayfinding Planning and Implementation Manual.

http://www.signs.org/pdf2013/Wayfinding_Manual_2013.pdf

Stebbins, Robert, Hartel Jenna. xxxx. Basic Concepts.

http://www.seriousleisure.net/concepts.html – accesat 8.01.2014.

Stebbins, Robert, Hartel Jenna. 2013. Diagrams fo the Serious Leisure Perspective.

http://www.seriousleisure.net/slp-diagrams.html – accesat 8.01.2014.

21

Materiale video

Casa, Douglas. xxxx. What happens when you get heat stroke?

http://ksi.uconn.edu/emergency-conditions/heat-illnesses/exertional-heat-stroke/ –

accesat 25.04.2016.

Articole de presă, alte documente și unelte digitale

ASICS. 2009. Reasons to run. – statitici referitoare la alergătorii europeni care arată

implicarea lor în activitatea de alergare (de câte ori se aleargă în medie pe săptămână

/lună, timpul și durata medie a unei alergări).

http://www.everythingaboutrunning.asics.eu/eu_eu/reasons-to-run-for-the-european-

runner/how-serious-is-the-european-runner/ – accesat 24.09.2015.

ASICS. 2009. Reasons to run. – statitici referitoare la lucrurile care-i deranjează pe alergătorii

europeni în timpul alergării.

http://www.everythingaboutrunning.asics.eu/eu_eu/the-mind-of-the-european-

runner/what-bothers-you-during-running/ – accesat 24.09.2015.

ASICS. 2009. Reasons to run. – statitici referitoare la lucrurile la care se gândesc alergătorii

europeni în timpul alergării.

http://www.everythingaboutrunning.asics.eu/eu_eu/the-mind-of-the-europeanrunner

/thoughts-running-wilda/ – accesat 24.09.2015.

ASICS. 2009. Reasons to run. – statitici referitoare locurile preferate de alergare ale

alergătorilor europeni.

http://www.everythingaboutrunning.asics.eu/eu_eu/the-social-side-of-running/where-

and-when-do-you-run/ – accesat 24.09.2015.

http://www.fritidsvetarna.com/1_Kultur_och_fritid/7_Benefits_of_Leisure.pdf –

accesat 10.01.2014.

Informații privind numărul de participanți la Maratonul Internațional București

http://abrc.ro/new/comunicat-de-presa-o-romanca-a-castigat-maratonul-international-

bucuresti-raiffeisen-bank -2014/ – accesat 15.04.2016.

http://bucharest-marathon.com/comunicat-de-presa-17-septembrie-2015/ – accesat

15.04.2016.

http://epochtimes-romania.com/news/atletism-alergatori-din-35-de-tari-la-editia-a-6-a-

a-maratonului-internatio nal-bucuresti ---203449 – accesat 15.04.2016.

http://www.bucuresti21km.ro/noutatile-abrc-in-2012/ – accesat 15.04.2016.

http://www.gsp.ro/sporturi/atletism/record-peste-7000-de-participanti-la-maratonul-

din-bucuresti-321444.html – accesat 15.04.2016.

Informații referitoare la condițiile meteorologice înregistrate în București

http://www.pogodaiklimat.ru/climate2/15420.htm – accesat 25.05.2016.

MapMyRun. Trasee

http://www.mapmyrun.com/routes/view/863199465 – accesat 19.09.2015.

22

http://www.mapmyrun.com/routes/view/863071073 – accesat 19.09.2015.

Program de antrenament pentru maraton

http://www.runnersgoal.com/how-to-run-a-marathon-in-under-4-hours/ – accesat

15.01.2016.

Regulamentul concursului de alergare „Băneasa Trail Run”

http://baneasatrailrun.ro/autumn-trail-run/regulament/ – accesat 25.06.2016.

Statistică referitoare la participanții la maratoane în Statele Unite ale Americii în perioada

2006-2015

http://www.statista.com/statistics/190303/running-participants-in-the-us-since-2006/ –

accesat 22.01.2016.

Strava Labs. Heatmap-uri.

http://labs.strava com/heatmap/#13/26.08617/44.43991/blue/run – accesat 25.01.2015.

http://labs.strava.com/heatmap/#15/26.07836/44.45601/blue/run – accesat 25.01.2015.

http://labs.strava.com/heatmap/#3/16.87500/15.53838/gray/run – accesat 21.01.2016.

http://labs.strava.com/heatmap/#12/26.10803/44.46279/gray/run – accesat 30.08.2015.

Traseul concursului „Red Bull Moon Time Bike” din Parcul Tineretului

http://bikemap.net/en/route/1796230-traseul-concursului-red-bull-moon-time-bike-

din-bucuresti-parcul-tineretului/#/z15/44.40591,26.10624/terrain - accesat 01.08.2015.

Traseul Maratonului Internațional București din 2014

https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&u

act=8&ved=0CAcQjRxqFQoTCL6cm5binMgCFQa8Ggodk6cKWw&url=http%3A%

2F%2Fwww.florinchindea.ro%2F2014%2F10%2Fsuplimente-maraton-international-

bucuresti-2014.html&psig=AFQjCNHxI2HxatH9CNNLpkSSuCf7Q4WeiA&u

st=1443634077317725– accesat 30.08.2015.

Traseul „Nike Running” din parcul Herăstrău, București găsit pe Strava The Clusterer

labs.strava.com/clusterer/#m=sxfscpy7&z=14&dl=2&dh=999&t=Run&c=235643793

– accesat 14.05.2016.

Traseul „TTR Stop Joc” din parcul Tinererului, București găsit pe Strava The Clusterer

labs.strava.com/clusterer/#m=sxfs9unc&z=16&dl=2&dh=999&t=Run&c=235263466

– accesat 14.05.2016.

Sursele informațiilor referitoare la competiţiile sportive din România (denumirile

competițiilor împreună alte informații suplimentare privind tipul competiției, data desfășurării

în perioada 2010-2016 și locul desfășurării pot fi consulatate în Anexa 4) – accesate în

perioada noiembrie 2014 – ianuarie 2016

http:// www.faget-tour.info

http://100forchildren.ro/

http://36fit.com/calendar-competitional-sportiv-2016/

http://4run.ro/calendar-curse-alergare/

23

http://5km.ro/halloween/regulament-halloween-old-town-race/

http://5km.ro/old-town-race/

http://acceptaprovocarea.com/evenimente/

http://adventuremania.ro/cstr2014/

http://adventuremania.ro/nls2014/

http://albaiulia.cityrace.ro/

http://alergcarnavalul.ro/

http://alergotura.ro/petrovaselo-2015/

http://baneasatrailrun.ro/

http://batetoaca.ro/

http://brasov.crosulcompaniilor.ro/ro/about-us.php

http://brasovheroes.fundatiacomunitarabrasov.ro/

http://bucharest-marathon.com/

http://bucuresti.crosulcompaniilor.ro/

http://bucuresti10km.ro

http://cluj-napoca.crosulcompaniilor.ro/ro/informatii-generale_p22.html

http://corcova.trailrace.ro/

http://coziamountainrun.ro/

http://craiovarunningclub.ro/craiova-running-day/regulament/

http://crosnocturn.ro/index.html

http://crosulcompaniilor.ro/

http://crosulcompaniilor.ro/participanti-iasi-individual

http://crosuldenoapte.runnersclub.ro/

http://crosuldenoapte.runnersclub.ro/ro/race-info_p22.html

http://crosulfaget.runnersclub.ro/ro/race-info_p22.html

http://cupaberii.ro

http://dracularace.ro/atinge-omu/

http://dragdehateg.org/2015/03/08/crosul-cetatii-regale-a-hategului/

http://duatlontarabarsei.ro/

http://edelweissnightrun.ro/

http://eliterunning.ro/regulament-cursa/

http://faget-tour.info/

http://feelgoodteam.ro/

http://f-secure.ro/stiri/cros-f-secure-step-by-step-2015/

http://fugadestrigoi.ro

http://fundatiacomunitarabacau.ro/competitie/

http://fundatiacomunitaragalati.ro

http://fundatiarafael.org/

http://garana-run.beep.com/

http://maratonpiatracraiului.blogspot.ro/

24

http://maratonsibiu.ro/

http://maratonulbrasov.ro/

http://nightrace.runsilvania.ro/

http://ochallenge.ro/index.html

http://ontopoftheworld.ro/

http://oradea.crosulcompaniilor.ro/

http://outdoorromania.ro/

http://outdoorromania.ro/vertical/

http://padinafest.ro/inscrieri/

http://retezat.skyrace.ro

http://runrares.blogspot.ro/2014/01/program-masters-2014.html

http://semimaratoniasi.ro

http://sinaia.urbantrail.ro/

http://smartatletic.ro/

http://smartatletic.ro/rompetrolrun/traseul

http://sport.galmuscel.ro

http://sugas-race.covalpin.ro/

http://thecolorrun.ro/

http://tourmount.ro/

http://trailrace.ascotid.ro/

http://transylvaniatrail.ro

http://tulceasemimaraton.fiiactiv.ro

http://vertical.trailrace.ro/

http://via-maria-theresia.ro/

http://vladeasaxtrail.ro/

http://wildrace.runsilvania.ro/

http://www.1000balkan.com

http://www.2x2race.com/ro/

http://www.azugatrailrace.ro

http://www.brasovmarathon.ro

http://www.bucuresti21km.ro

http://www.carpathianman.ro/

http://www.casiopeea.org

http://www.clujulpedaleaza.ro/stage/displayChampionships/3/70

http://www.clujulpedaleaza.ro/stage/displayChampionships/3/71

http://www.clujulpedaleaza.ro/stage/displayChampionships/3/72

http://www.corporeanima.ro/maratonuldacilor/

http://www.corporeanima.ro/maratonul-regal/

http://www.crosulcramelor.ro/

http://www.crosulfirmelor.ro/

25

http://www.crosulpadurii.ro

http://www.crosulpadurii.runnersclub.ro/

http://www.digi-oradeacityrunningday.com/

http://www.ecomarathon.ro

http://www.experientamultisport.ro

http://www.experientamultisport.ro

http://www.forestrun.ro

http://www.fracav.ro/calendar-2016/

http://www.gerar.ro

http://www.hospice.ro/cros/

http://www.ilierosu.ro

http://www.ilierosu.ro/maratonul-delta-dunarii/

http://www.ilierosu.ro/maratonul-pe-aici-nu-se-trece/

http://www.inalergare.ro/

http://www.iorgovanu-nightrun.com/

http://www.marathon.ro/

http://www.marathon7500.ro/

http://www.maraton.info.ro/competitii-nationale.html

http://www.maratonapuseni.ro/

http://www.maratonarad.ro

http://www.maraton-cluj.ro

http://www.maratondhl.ro

http://www.maratongravity.ro

http://www.maratonmacin.ro/

http://www.maraton-mures.ro

http://www.maratonulolteniei.ro/

http://www.medievalrunsighisoara.ro

http://www.midnightrun.prosport.ro/

http://www.moscraciunalearga.ro/

http://www.muresoltmarathon.ro/

http://www.mxc.bikeworks.ro/

http://www.ontheroad.ro/maraton-semimaraton/

http://www.outdoorromania.ro/htt2015/

http://www.radicalrace.ro/alergator/

http://www.retezatmaraton.ro/

http://www.rma.org.ro/index.php/ro/2014-01-22-17-01-45/program-competitional

http://www.rosiamontanamarathon.ro/

http://www.runfest.ro/

http://www.runfest.ro/

http://www.runsilvania.ro

26

http://www.salvamanitdbv.ro

http://www.sanasport.ro/

http://www.sanmontan.ro

http://www.semimaraton-fagaras.com

http://www.skodagreenchallenge.ro

http://www.studentrun.ase.ro/

http://www.taberecusuflet.ro

http://www.therace.ro/spartan-race-romania/

http://www.thermaltrailrace.com/

http://www.timotion.ro/

http://www.transmaraton.org

http://www.transylvania100k.com

http://www.transylvanianbearrace.com

http://www.ultimatemudness.com

http://www.ultrabug.co.uk/

http://www.urbatlon.ro/

http://www.vlcsport.ro

http://www.voineasamountainrun.com

http://www.werun.ro/

http://www.wingsforlifeworldrun.com/int/en/

http://www.ziuasportuluitenaris.ro/editiile-2014-zalau-si-calarasi

http://zarnestichallenge.ro/

https://fbcdn-sphotos-h-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xap1/v/t1.0-

9/1014428_635773706521779_415319664161750844_n.jpg?oh=0c831562deb3dd29181bfbf

4f7dd3b1b&oe=54B4AF35&__gda__=1422401736_b37f150e3d39ce1aa26cbc471a2b8677

https://www.facebook.com/events/1132802740093582/

https://www.facebook.com/events/1542625006050840/

https://www.facebook.com/events/1576792372585523/permalink/1584419445156149/

https://www.facebook.com/maratonbizere/info

https://www.facebook.com/SemiMaratonGalati/RoClubMaraton/