Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București
Traseul de alergare din spațiul public urban
Cercetare realizată cu intenția de a identifica un prim set de variabile specifice traseelor
de alergare din spațiul public urban și o primă suită de principii și reguli de bază
(relevante pentru buna organizare a traseelor de alergare și pentru buna desfășurare a
alergării) cu privire la aceste variabile
Teză de doctorat
Rezumat
Doctorand: urb. Dana Milea
Coordonator științific: prof. dr. arh. Alexandru Sandu
2016
1
Rezumat
1. Motivația alegerii temei
În România, apariţia alergării ca sport de masă desfăşurat în spațiul public nu a avut
loc simultan cu primul val de popularizare din Europa (cel din anii ’60-’70), ci simultan cu cel
de-al doilea val (cel din anii 2000). Astfel, abia în ultimii ani 5-10 ani a avut loc o creștere a
popularității alergării ca activitate sportivă recreațională fie independentă, fie parte a altor
activități sportive recreaționale precum triatlonul – și el la început de drum în România. În
lipsa unor studii care să explice în profunzime fenomenul alergării ca sport de masă în
România, pentru a ne forma o imagine cu privire la amploarea lui putem să ne uităm la cadrul
organizării evenimentelor sportive de alergare (competitive – maratoane, semimaratoane,
crosuri etc.; necompetitive – alergări de grup), păstrând în minte principiul echilibrului dintre
cerere și ofertă. Mai trebuie precizat faptul că oraşul / zona cea mai activă, în care sunt
organizate cele mai multe evenimente de alergare este Bucureştiul, capitala României și
orașul care concentrează aproape 10% din populația țării.
În spațiul public european, alergătorii sunt o prezență constantă. În condițiile în care
ei reprezintă în medie, la nivel european, 8,4% (Scheerder, Beedveld, 2015) / 13% (ASICS,
2009) din populația activă adultă, formează o minoritate importantă din utilizatorii orașului –
ca reper, cea mai importantă minoritate națională a României, maghiarii, reprezintă 6,5% din
populația totală a ţării. Pe cale de consecință, cei ce aleargă și activitatea de alergare
desfășurată în spațiul public reprezintă elemente pe care actorii urbani implicați în gestionarea
spațiului public nu au cum să nu le ia în calcul în activitatea lor. Situația în România este mai
complexă, căci, privind prin prisma experienței europene, pare că ne aflăm la începutul unui
proces de creștere a numărului de alergători și a evenimentelor care implică alergarea –
element de potențial ca parte a unui fenomen de dezvoltare economică, socială și culturală,
însă ușor de pierdut prin ignoranță.
În acest context, înțelegerea modului în care poate fi planificat și proiectat spațiul
public pentru a răspunde nevoilor și preferințelor celor care aleargă, fără a da naștere la
conflicte de interese cu cei care nu aleargă, devine o necesitate. Pentru a putea planifica și
proiecta un spațiu public care să satisfacă ambele categorii de utilizatori: alergători și non-
alergători, specialistul urbanist trebuie să cunoască îndeaproape aceste aceste două categorii.
Ori dacă a doua a fost și este obiectul de studiu al urbanismului de la apariția lui ca disciplină,
prima categorie nu este nici pe departe la fel de studiată, cunoscută și înțeleasă (fapt justificat
până la urmă de scurta istorie a alergării în spațiul public). Prin tema aleasă, cercetarea noastră
explorează tocmai această primă categorie, a alergătorilor din spațiul public, încercând să
identifice un set de variabile care influențează relația acestei categorii (alergătorii) cu spațiul
în care își desfășoară activitatea (spațiul public). Acest prim set de variabile este transpus
într-un prim set de principii și reguli care pot fi folosite pentru a putea ulterior planifica și
2
proiecta spații publice care să servească (și) alergătorilor.
Tema pentru cercetarea noastră a fost aleasă astfel încât prin rezultatele obținute să
contribuie la umplerea unui gol existent în cunoașterea legată de planificarea și proiectarea
spațiului public (astfel încât acesta să răspundă deopotrivă necesităților și preferințelor
alergătorilor și non-alergătorilor). Concentrându-se în primul rând pe relația alergător – spațiu
public în care aleargă văzută prin prisma alergătorului, tema aleasă lasă loc unei suite largi de
cercetări ulterioare putând în același timp să atragă și mai mult atenția asupra unei game
importante de activități ce utilizează spațiul public urban – activitățile sportive urbane.
2. Premisele cercetării și întrebările de cercetare
În dezvoltarea acestei cercetări plecăm de la o serie de premise pe baza cărora vom
construi studiul. Lucrarea nu îşi propune să demonstreze aceste premise, ci le consideră deja
demonstrate de cercetările anterioare. Astfel, avem în vedere următoarele considerente:
1. Sportul este benefic dezvoltării societăţii. Urbanistul trebuie să ia în calcul
activităţile sportive desfăşurate în spaţiul / teritoriul cu care lucrează şi prin
activitatea sa profesională (cercetare, planificare, proiectare) trebuie să încurajeze şi
să susţină practicarea sporturilor.
2. Alergarea este unul dintre sporturile de masă cele mai practicate în mediul urban.
3. Alergarea este una dintre activităţile sportive ieftine, la îndemână, care necesită
foarte puţină infrastructură şi echipament specializat (ceea ce o face uşor de înglobat
în campaniile de promovare a sportului în masă, implicând cheltuieli relativ mici din
partea administraţiei publice).
4. Alergarea este deopotrivă o activitate sportivă și o activitate recreativă cu un grad
mare de flexibilitate, este o activitate care poate fi desfăşurată de aproape oricine,
aproape oriunde, aproape oricând şi aproape în orice condiţii (climatice, atmosferice
etc.).
5. Cu toate că se poate alerga aproape oriunde, alergătorii nu folosesc în mod egal
spațiul public pentru a alerga, ci au anumite preferințe pentru diferite trasee urbane,
pentru anumite străzi sau porțiuni / trotuare ale unei circulații pietonale.
Pentru ca un urbanist să poată să desfăşoare activităţi de planificare şi proiectare care
să încurajeze şi să susţină practicarea alergării ca activitate sportiv recreativă în spaţiul public
urban, trebuie să ştie (pe lângă aspecte și condiționări care țin de buna practică a sportului în
sine):
1. Care sunt caracteristicile (variabilele) unui spațiu public urban care îl fac să fie
considerat drept un spațiu în care se poate alerga, un spațiu „alergabil”, de către un
alergător?
2. Care sunt principiile și regulile după care trebuie / poate fi conceput sau modificat un
spațiu public urban astfel încât să corespundă (și) necesităților unui alergător?
3
Studiul nostru își propune să vină în ajutorul urbanistului încercând să ofere
răspunsuri la aceste două întrebări.
3. Structura cercetării
Lucrarea reprezintă cristalizarea demersurilor întreprinse pentru a putea răspunde la
întrebările de cercetare pe care ni le-am pus. Lucrarea păstrează forma „clasică” a unei teze de
doctorat, conținutul ei fiind structurat în 4 capitole (numite „pași”). Capitole sunt precedate de
o secțiune de introducere („Linia de start”) și succedate de o secțiune de concluzii („Linia de
finiș”), la acestea se mai adaugă acele secțiuni care ajută la înțelegerea demersului și la
validarea lui: secțiunea de documente anexe, bibliografia, lista abrevierilor folosite, lista
imaginilor, figurilor și tabelelor insertate, cuprinsul. Ceea ce iese din schema „clasică” a tezei
de doctorat este un scurt text numit „Încălzire” situat înainte de secțiunea de introducere, care
prezintă succint, într-un limbaj mai puțin specializat, demersul cercetării. Considerăm acest
text o necesitate, în special în cazul popularizării lucrării în rândurile unui public
nespecializat, acest text având rolul de a descrie într-un limbaj mai accesibil ce își propune
lucrarea.
În continuare vom prezenta pe scurt structura corpului principal al lucrării.
După cum am menționat deja, secțiunea „Încălzire (punere în temă)” trece în
revistă într-un limbaj mai puțin specializat demersul întreprins astfel încât să poată fi accesibil
cu un efort minim și unui public nespecializat.
Secțiunea de introducere „Linia de start (introducere)” prezintă câteva informații
generale despre natura alergării ca activitate și ca fenomen urban, despre amploarea pe care a
căpătat-o în ultimii 40-50 de ani, incluzând și dezvoltarea explozivă din anii 2000 (cunoscută
drept al doilea val) resimțită în România în special către ultima parte a primei decade a anilor
2000. Cu toate că se desfășoară eminamente în spațiul public, această dezvoltare a alergării nu
a fost însoțită de studii de urbanism care să arate cum se poate adapta spațiul public la „noua”
activitate care „pune stăpânire pe el”. Scopul oferirii acestor informații este de a face cititorul
să înțeleagă importanța și actualitatea temei studiate și motivele care ne-au împins la a o
aborda. În continuare, au fost prezentate premisele de la care pleacă studiul nostru și
întrebările de cercetare la care s-a dorit a se oferi un răspuns. Introducerea se încheie cu
trecerea succintă în revistă a structurii cercetării și câteva comentarii referitoare la stilul de
exprimare adoptat și metodele de cercetare folosite.
Scopul primului capitol „Primul pas” este de a identifica și prezenta sintetic un prim
set de variabile specifice traseelor de alergare din spațiul public. Acesta a fost formulat ca
urmare a trecerii în revistă a literaturii de specialitate. Însă înainte de a face cunoscut acest set
de variabile sunt prezentate informații considerate necesare pentru a oferi o imagine de
ansamblu asupra interacțiunii alergător - traseu de alergare. Practic, începem prin a vedea cum
se raportează alergătorul la traseul de alergare și care sunt cele două paradigme (siguranța și
4
performanța) care îi modelează comportamentul și îi influențează prin strategii cognitive
diferite (asociative și disociative) felul în care percepe spațiul traseului de alergare, dar și
antrenamentul în sine. Siguranța și performanța, vor interveni constant în evaluarea calității
traseului de alergare și în modelarea variabilelor specifice traseului de alergare. Setul de
variabile identificat cuprinde peste 35 de variabile grupate în 7 categorii de variabile
referitoare la: profilul alergătorului (1), caracteristici suport ale traseului de alergare și ale
spațiului în care este acesta situat (2), elemente de compoziție ale spațiului în care este situat
traseul de alergare (3), echiparea spațiului în care este situat traseul de alergare (4), prezența
elementelor perturbatoare și siguranța alergătorului (5), caracteristicile de bază ale
vecinătăților imediate ale traseului (6), momentul alergării în spațiul public (7) – fiecare
venind cu mecanisme de funcționare și condiționări proprii. Totuși, segregarea aceasta a
variabilelor este într-o oarecare măsură artificială, din cauza relațiilor puternic întrețesute
dintre ele. Capitolul prezintă în subcapitole de sine stătătoare patru (1, 2, 4, 7) dintre cele
șapte categorii de variabile. Două categorii (5, 6) sunt atât de intim legate de cele patru
categorii menționate anterior, încât am ajuns la concluzia că pentru a contura o imagine mai
completă este de preferat să facem referire la ele și să le includem în cele patru categorii (1, 2,
4, 7), în loc de a le separa în mod artificial în subcapitole de sine stătătoare. Categoria de
variabile referitoare la aspectele compoziționale ale spațiului traseului de alergare (3) este, de
asemenea, prezentată într-un subcapitol de sine stătător. Acest subcapitol a ridicat cele mai
multe dificultăți, deoarece literatura de specialitate care arată care sunt caracteristicile
percepției spațiului și a elementelor sale de compoziție de către alergător este destul de săracă.
Practic, acest subcapitol este dezvoltat mai degrabă pe o explorare teoretică bazată pe un
raționament de tip analogie.
Scopul final al celui de-al doilea capitol, „Al doilea pas”, este de a afla de la un
eșantion de alergători care folosesc spațiul public pentru antrenamente, care sunt necesitățile
și preferințele lor cu privire la configurarea spațiului public drept suport al unui traseu de
alergare și de a verifica relevanța setului de variabile identificat anterior. Pentru a înțelege mai
bine dimensiunea și caracteristicile comunității de alergători amatori (pentru a putea selecta
un eșantion reprezentativ), în această fază au fost explorate și prezentate o serie de date
sintetice rezultate din studii anterioare pe comunități de alergători din Europa sau din
România, completate de rezultate ale unor cercetări proprii privind prezența comunității de
alergători din România și din București în spațiul public (dezvoltarea competițiilor pentru
alergători amatori în perioada 2010-2015/2016), dimensiunea comunității de alergători din
București, dimensiunea și câteva caracteristici ale comunității de studenți alergători amatori
de la Facultatea de Urbanism din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”
din București. Finalul capitolului aduce cu sine îndeplinirea scopului propus pentru această
etapă a studiului.
Capitolul al treilea, „Al treilea pas”, se constituie într-o cercetare unică până în
prezent: analiza comparativă a două trasee de alergare în spațiul public apărute spontan în
București. Practic, scopul capitolului este de a verifica dacă setul de variabile identificat în
5
literatura de specialitate și confirmat de rezultatele studiului pe eșantionul de alergători
bucureșteni este, de asemenea, susținut de caractersticile unor trasee de alergare foarte
frecventate. La fel ca în cazul celorlalte cercetări proprii prezentate, sunt incluse subcapitole
privind metodologia folosită, rezultatele obținute și interpretarea acestora. Deoarece metodele
de cercetare (specifice urbanismului) s-au bazat consistent pe diferite tipuri de analize
spațiale, am considerat necesar ca tabelul comparativ care prezintă în mod succint rezultatele
și interpretarea lor să fie însoțit de o secțiune amplă de reprezentări grafice care să ilustreze o
parte din analizele realizate.
Ultimul capitol, „Al patrulea pas”, propune un set de principii și de reguli de bază
de planificare și de proiectare a traseelor de alergare amenajate în spațiul public. Acest set a
fost dezvoltat pornind de la setul de variabile identificat la „Primul pas” și validat la „Al
doilea pas” și la „Al treilea pas”. Setul propus în acest capitol este exprimat într-un mod
sintetic, principiile și regulile fiind doar enunțate, fără a mai fi explicate. Am considerat că o
explicare a fiecărui principiu și a fiecărei reguli nu ar face altceva decât să reitereze repetitiv
argumentația de la pașii anteriori. Setul propus se dezvoltă în jurul a două categorii mari de
variabile: caracteristici suport ale traseelor de alergare (care include referiri la tipuri de trasee,
amplasarea traseelor de alergare, accesibilitate, lungime, continuitate, rută, profile
longitudinale și transversale, suprafața de călcare) și echiparea spațiului (cu referiri la surse de
apă potabilă, toalete publice, locuri de depozitare a bagajelor, vestiare, dușuri, zone pentru
exerciții, locuri de stat jos, puncte comerciale, elemente de signalistică, sistemul de iluminat).
Cu această ocazie, vrem să atragem atenția asupra unui lucru, pe care l-am repetat de-a lungul
lucrării: setul de variabile pe care se bazează setul de principii și reguli propus a fost dublu
validat (prin declarațiile alergătorilor și prin caracteristicile traseelor de alergare investigate),
însă valorile pe care le iau aceste variabile în setul de principii și reguli încă nu au fost testate
experimental – din cauza volumului mare de lucru, verificarea valorilor unei singure variabile
ajunge să constituie subiectul unui studiu de sine stătător.
Ultima secțiune „Linia de finiș (concluzii)” prezintă rezultatele cercetării prin
prisma scopurilor și obiectivelor stabilite la începutul ei insistând asupra contextului în care
apar aceste rezultate și a contribuțiilor personale aduse la cunoașterea și înțelegerea naturii
spațiului public ca vector suport al alergării și a relației alergător – traseu de alergare în
spațiul public. Această secțiune face, de asemenea, cunoscute limitările acestui studiu și
principalele lor cauze, dar și direcțiile viitoare de cercetare.
4. Contribuții personale la cunoșterea existentă cu privire la tema studiată
Cercetarea de față și-a propus să găsescă un prim set de variabile care caracterizează
relația alergător – traseu de alergare, set de variabile care descrie caracteristicile unui spațiu
public urban făcându-l să fie considerat drept un spațiu în care se poate desfășura activitatea
de alergare. Practic, acest set de variabile este un element de care ar trebui să se țină cont în
conceperea sau modificarea unui spațiu public urban astfel încât spațiul să răspundă
6
necesităților și preferințelor alergătorilor. Ulterior identificării setului de variabile a fost
identificată și formulată și o suită de principii și reguli de bază cu privire la aceste variabile,
principii și reguli care au un impact în buna organizare a traseelor de alergare și în buna
desfășurare a activității de alergare în spațiul public în general.
Vorbim despre un prim set de variabile și despre un prim set de principii și reguli de
bază, deoarece până în prezent, nu avem cunoștință ca acest subiect să fi fost explorat de către
studii de specialitate de urbanism – punctual și fragmentat, părți ale subiectului au fost atinse
în diferite domenii de cercetare, după cum am văzut în Pasul 1 și chiar și în Pasul 2 al tezei
noastre, însă niciodată într-o lucrare cu caracter sumativ, de sinteză.
Pentru a ajunge la aceste rezultate finale, primare (setul de variabile și setul de
principii și reguli de bază), cercetarea noastră a cumulat o serie de analize și studii sectoriale,
ale căror rezultate pot fi considerate rezultate secundare ale cercetării. Le-am numit secundare
nu pentru că ar fi mai puțin importante decât rezultatele așa-zis primare, ci pentru că ele nu au
fost în mod obligatoriu prevăzute sau așteptate în momentul în care am demarat cercetarea.
Rezultatele secundare joacă un rol important, tocmai pentru că pe ele au fost construite
seturile de variabile și de principii și reguli de bază. Rezultatele secundare sunt consecința
unor analize care au explorat:
- literatura de specialitate din urbanism și din alte domenii conexe (mobilitate, sănătate
publică, sport etc.) în căutarea unor informații relevante pentru constituirea seturilor de
variabile și de principii și reguli – sintetizarea și interpretarea unor studii și materiale
de specialitate;
- dimensiunea și caracteristicile comunității europene de alergători – sintetizarea și
interpretarea unor cercetări anterioare;
- prezența comunității de alergători din România și din București în spațiul public –
dezvoltarea competițiilor pentru alergătorii amatori în perioada 2010-2015(2016);
- dimensiunea comunității de alergători din România – sintetizarea și interpretarea unor
cercetări anterioare;
- dimensiunea comunității de alergători din București;
- dimensiunea, experiența, preferințele și motivațiile comunității de studenți alergători
amatori de la Facultatea de Urbanism din cadrul Universității de Arhitectură și
Urbanism „Ion Mincu” din București;
- preferințele și necesitățile alergătorilor reflectate prin filtrul setului de variabile
specific raportului alergător – traseu de alergare;
- două trasee de alergare apărute spontan în spațiul public din București, analiza aceasta
comparativă fiind făcută prin filtrul dat de setul de variabile identificat.
5. Prezentarea succintă a rezultatelor cercetării
Practic, răspunsurile la cele două întrebări de cercetare formulate s-au concretizat:
- într-un set de variabile specifice raportului alergător – traseu de alergare din
spațiul public urban, cuprinzând peste 35 de variabile grupate în 7 categorii – set
7
ce răspunde la prima întrebare de cercetare;
- într-o suită de principii și norme de bază de planificare și proiectare a traseelor de
alergare amenajate în spațiul public, ce răspunde la a doua întrebare de cercetare.
Așa cum am atras atenția în nenumărate rânduri, literatura de specialitate de
urbanism nu acoperă extensiv problema traseelor de alergare din spațiul public urban. Pentru
a suplini lipsurile, dar și pentru a verifica informațiile culese din literatura de specialitate și
sintetizate în setul de variabile am realizat un ghid de interviu (instrument de lucru intern),
transpus ulterior într-un chestionar, care să exploreze necesitățile și preferințele celor care
aleargă în spațiul public. După care am analizat comparativ două trasee de alergare urbană
apărute spontan de-a lungul circulațiilor pietonale în două zone cu caracteristici diferite ale
Bucureștiului (Drumul Taberei și Piața Victoriei – Arcul de Triumf – Charles de Gaulle),
pentru a vedea în ce măsură acestea răspund la necesitățile și preferințele declarate de către
eșantionul de alergători. Am constatat că în general există o suprapunere între informațiile
extrase din literatura de specialitate, cele declarate de alergător și constatările noastre
analizând traseele apărute spontan.
Consultarea literaturii de specialitate ne-a condus la o serie de concluzii cu privire la
cum ar trebui să fie traseele de alergare din spațiile publice, mai jos fiind doar câteva dintre
ele:
- accesibile alergătorului într-un interval de timp considerat acceptabil;
- cât mai continue (fără sau cu puține intersecții cu circulații carosabile sau pietonale);
- organizate în bucle cât mai lungi (dar cu posibilitate de scurt-circuitare la nevoie);
- dimensionate suficient de lat încât alergătorul să poată depăși sau evita schimbările de
direcție ale celorlalți utilizatori;
- fără segmente în linie dreaptă care păstrează pentru distanțe prea lungi același profil;
- dotate la intervale regulate adecvate cu surse de apă potabilă, toalete, puncte
comerciale;
- echipate cu locuri de depozitat bagajele, vestiare, dușuri și zone pentru exerciții de
încălzire sau revenire, iluminate integral pe timp de noapte.
Și lista poate să mai continue. Ce este de reținut, este faptul că în general informațiile culese
din literatura de specialitate au un caracter general, de principiu, existând foarte puține
elemente cuantificate, în ciuda caracterului lor cuantificabil.
Investigarea necesităților și preferințelor alergătorilor a completat și a validat cele
aflate din literatura de specialitate oferind inclusiv repere cuantificate și cuantificabile. De
exemplu, acum știm nu doar faptul că traseul de alergare trebuie să fie accesibil alergătorului
într-un interval de timp considerat acceptabil, ci și ce înseamnă acel „interval de timp
considerat acceptabil”, adică 5-7 minute. Nu s-au întâlnit situații în care cele aflate din
literatura de specialitate să fie infirmate de cele declarate de către alergători.
Prin analiza comparativă a traseelor de alergare s-a verificat în ce măsură
caracteristicile traseelor apărute spontan coincid cu preferințele declarate ale alergătorilor,
implicit cu informațiile obținute din literatura de specialitate (acordându-se o atenție egală
8
principiilor de organizare / funcționare și elementelor cuantificabile).
Am descoperit că, în ciuda faptului că sunt situate în zone cu caracteristici diferite
(Drumul Taberei vs. Piața Victoriei – Arcul de Triumf – Charles de Gaulle), cele două trasee
de alergare împărtășesc o suită de asemănări generate tocmai datorită genezei similare. Practic
cele două trasee au apărut în cele mai potrivite locuri în care puteau să apară: în zone foarte
accesibile pentru un număr mare de utilizatori (de ordinul zecilor de mii), în spații publice
proiectate cu trotuare largi (5-10m) și plantații de aliniament mature, bogate (2-10m lățime,
înălțime peste 10m,), la limita unor spații verzi generoase, pe trotuare cu o continuitate bună,
cu puține circulații auto care taie traseul, pe trotuare fără schimbări de direcție bruște, pe rute
care se învecinează cu surse de apă potabilă și toalete publice. Diferențele fundamentale care
apar între cele două trasee derivă din intensitatea utilizării spațiilor, din gradul lor de uzură, de
întreținere, din aglomerarea obstacolelor (mașini, bicicliști, pietoni etc.), din cultura și
obișnuința comportamentului celorlalți utilizatori ai spațiului.
A descrie setul de variabile identificat nu este o sarcină ușoară ținând cont că a fost
identificată existența a cel puțin 7 categorii de variabile legate de: profilul alergătorului,
variabile suport ale traseului de alergare și ale spațiului în care este acesta situat, elemente de
compoziție ale spațiului în care este situat traseul de alergare, echiparea spațiului, prezența
elementelor perturbatoare și siguranța alergătorului, caracteristicile de bază ale vecinătăților
imediate ale traseului, momentul alergării – fiecare cu mecanisme de funcționare și
condiționări proprii. Setul de principii și regulile de bază formulat se concentrează în principal
pe două dintre aceste categorii (variabile suport ale traseului de alergare și ale spațiului în care
este acesta situat și echiparea spațiului), celelalte categorii fiind acoperite, în mod indirect,
minimal (din considerente care țin de gestionarea optimă a resurselor avute la îndemână).
Ținând cont de faptul că însăși formularea setului de principii și reguli de bază a fost
rezultatul unui proces sintetic, setul s-a constituit într-un ansamblu de elemente care trebuie
privit drept un tot unitar (regulile și principiile trebuie îndeplinite integral și simultan pentru a
atinge rezultatul optim).
Trebuie remarcat faptul că, în ciuda faptului că alergarea în spațiul public urban ar
putea fi considerată o activitate de nișă, fiind practicată de o minoritate, necesitățile și
preferințele identificate ale alergătorilor la care se răspunde prin setul de principii și de reguli
propuse de cercertarea noastră nu sunt necesități și preferințe de nișă, ci sunt împărtășite de
comunitatea largă de utilizatori ai spațiului public. Până la urmă, așa cum spunea una dintre
persoanele intervievate, acest set de principii și reguli, „trotuarele late pe care să încapi, fără
gropi și fără mașini parcate aiurea nu trebuie făcute pentru alergători. Plantarea copacilor ca
să ai umbră nu trebuie făcută pentru alergători. Toaletele de pe străzi, țâșnitorile cu apă de
băut nu trebuie puse pentru alergători. Ci pentru oameni, pentru oamenii din oraș. Și dacă
facem toate astea o să avem în primul rând oameni mai mulțumiți în oraș, și, da, o să avem și
alergători pe străzi” (alergătoare, 39 de ani).
9
Cuprinsul lucrării
Lista abrevierilor [9]
Lista ilustrațiilor [11]
Repertoarul simbolurilor grafice folosite [17]
Încălzire (punere în temă) [18]
Linia de start (introducere) [20]
1. Importanța și actualitatea temei de cercetare – despre alergare ca activitate și ca fenomen
urban [20]
2. Motivația alegerii temei [25]
3. Premisele cercetării și întrebări de cercetare [26]
4. Structura cercetării[28]
5. Metodologia cercetării [31]
Primul pas [35]
1. Elemente introductive asupra desfășurării activității alergătorului în spațiul public [35]
1.1. Prezența alergătorului în spațiul public [35]
1.2. Siguranța și performanța ca laimotive ale desfășurării activității alergătorului în
spațiul public [36]
1.3. Spațiului în care este situat traseul de alergare ca parte a strategiilor cognitive ale
alergătorului [37]
2. Prezentarea unui prim set de variabile specific raportului alergător – traseu de alergare [39]
2.1. Categoria variabilelor privitoare la profilul alergătorului [41]
2.1.1. Vârsta alegătorului [41]
Vârsta și starea de sănătate [41]
Vârsta și condiționările socio-culturale [42]
2.1.2. Sexul alergătorului [44]
2.1.3. Starea materială, categoria socio-profesională și nivelul de educație al
alergătorului [45]
2.1.4. Relaţiile socio-familiale ale alergătorului [47]
Relaţiile familiale [47]
Relațiile cu cercul de prieteni [49]
2.1.5. Motivaţia alergătorului [52]
2.2. Categoria variabilelor suport ale traseului de alergare și ale spațiului în care este
acesta situat [56]
10
2.2.1. Accesibilitatea traseului de alergare și a spațiului în care este acesta situat
[56]
2.2.2. Lungimea traseului de alergare și a spațiului în care este acesta situat
[58]
Metode de măsurare a lungimii unui traseu de alergare [59]
2.2.3. Profilul longitudinal al spațiului în care este situat traseul de alergare [65]
2.2.4. Profilul transversal al spațiului în care este situat traseul de alergare [70]
Panta transversală a suprafeței de călcare [70]
Gabaritul profilului transversal al spațiului traseului de alergare [70]
Prezența și impactul unor elemente limitatoare / fronturi în definirea
spațiului traseului de alergat [71]
2.2.5. Elementele de continuitate și de discontinuitate ale traseului de alergare
și ale spațiului în care este acesta situat [73]
Intersecțiile cu circulații carosabile sau pietonale [73]
Configurarea spațială a culoarului traseului de alergare [75]
Configurarea fronturilor adiacente culoarului traseului de alergare
[75]
2.2.6. Trasa / ruta traseului de alergare [75]
2.2.7. Suprafața de călcare a traseului de alergare [77]
2.3. Categoria variabilelor privitoare la elemente de compoziție ale spațiului în care este
situat traseul de alergare [79]
2.3.1. Lecturarea de către alergători a spațiului în care este situat traseul de
alergare [79]
2.3.2. Segmentarea percepută a traseului de alergare [79]
2.3.3. Importanța amenajării spațiului public astfel încât să fie perceput ca fiind
agreabil de către alergător [80]
2.4. Categoria variabilelor privitoare la echiparea spațiului în care este situat traseul de
alergare [81]
2.4.1. Drumurile de umbră [82]
2.4.2. Sursele de apă potabilă, toaletele publice, mobilierul urban și spațiile /
echipamentele conexe traseului de alergare [84]
Sursele de apă potabilă [84]
Toaletele publice [86]
Zonele conexe traseului de alergare și mobilierul urban (locuri de
depozitat bagajele, vestiare, dușuri, zone pentru exerciții, locuri de
stat jos, coșuri de gunoi etc.) [88]
2.4.3. Elementele de signalistică [90]
2.4.4. Iluminarea spațiului și vizibilitatea pe timp de noapte [92]
2.5. Categoria variabilelor privitoare la momentul alergării în spațiul public [94]
2.5.1. Riscul apariției unor afecțiuni ale alergătorului cauzate de alergarea în
11
spațiul public în condiți climatice excesive (căldură / caniculă și frig) [95]
2.5.2. Comportamentul alergătorului pus față în față cu condițiile climatice
dificile [97]
2.5.3. Fluctuații apărute în utilizarea unui traseu de alergare [98]
Fluctuații observate de-a lungul anului [99]
Fluctuații observate de-a lungul săptămânii [102]
Fluctuații observate de-a lungul zilei [103]
Al doilea pas [104]
1. Dimensiunea și caracteristicile comunităților de alergători din Europa [104]
De câte ori se aleargă pe săptămână / lună [106]
Cât timp și ce distanță se aleargă în medie [107]
Unde se aleargă [107]
La ce se gândesc alergătorii când aleargă [107]
Ce îi deranjează pe alergători când aleargă [108]
2. Prezența în spațiul public și dimensiunea comunităților de alergători din România și din
București [110]
2.1. Prezența comunităților de alergători din România și din București în spațiul public
– dezvoltarea competițiilor pentru alergători amatori în perioada 2010-2015 (2016)
[110]
Metodologie [110]
Rezultatele obținute și interpretarea lor [111]
2.2. Dimensiunea comunității de alergători din România [116]
Studiul 1: 2010 – Păunescu et al. [116]
Studiul 2: 2014 – Quantix Marketing Consult [118]
Studiul 3: 2015 – Quantix Marketing Consult [118]
Studiul 4: 2015 – Scheerder și Breedveld [118]
2.3. Dimensiunea comunității de alergători din București [119]
Metodologie [119]
Rezultatele obținute și interpretarea lor [119]
2.4. Dimensiunea, experiența, preferințele și motivațiile comunității de studenți
alergători amatori de la Facultatea de Urbanism din cadrul Universității de Arhitectură
și Urbanism „Ion Mincu” din București [121]
Metodologie [121]
Rezultatele obținute și interpretarea lor [122]
2.5. Preferințele și necesitățile alergătorilor reflectate în setul de variabile specifice
raportului alergător – traseul de alergare identificat în prima parte a acestei cercetări
[129]
Metodologie [129]
Rezultatele obținute și interpretarea lor [130]
12
Al treilea pas [149]
1. Analiza comparativă a două trasee de alergare foarte frecventate, apărute spontan în spațiul
public din București, analiză realizată prin filtrul dat de setul de variabile specific raportului
alergător – traseu de alergare identificat și comentat la Pasul 1 [149]
Metodologie [150]
Observații [150]
Rezultatele obținute și interpretarea lor [153]
Al patrulea pas [202]
1. Principii și reguli de bază de planificare și proiectare a traseelor de alergare amenajate în
spațiul public – propunere [202]
1.1. Caracteristici suport ale traseului de alergare și ale spațiului în care este acesta
situat [202]
Tipuri de trasee [202]
Amplasarea traseelor de alergare – principii generale [202]
Amplasare și accesibilitate [203]
Lungime [204]
Continuitate [205]
Rută [205]
Profilul longitudinal [206]
Profilul transversal [206]
Suprafața de călcare [206]
1.2. Echiparea traseului de alergare și a spațiului în care este acesta situat [207]
Locurile de depozitare a bagajelor, vestiare și dușuri [207]
Zonele pentru exercții [208]
Sursele de apă potabilă și toaletele publice [210]
Locurile de stat jos [211]
Punctele comerciale [212]
Elementele de signalistică [212]
Sistemul de iluminat [214]
Observații cu caracter general [215]
Linia de finiș (concluzii finale) [216]
Contribuții personale la cunoșterea existentă cu privire la tema studiată [216]
Prezentarea succintă a rezultatelor cercetării [217]
Limite ale cercetării [219]
Direcții viitoare de cercetare [220]
13
Anexe [222]
Beneficiile sportului [222]
Forme de loisir şi beneficii ale acestuia [224]
Evoluția numărului de persoane, cu vârste mai mare de 6 ani, care au practicat
alergarea ca activitate sportiv recreativă în Statele Unite ale Americii în perioada
2006-2014 [226]
Competiţiile de alergare pentru amatori desfăşurate în România, în perioada 2010-
2016 [227]
Competiţiile de triatlon pentru amatori desfăşurate în România, în perioada 2010-
2016 [237]
Exemplu de plan de antrenament de 16 săptămâni pentru alergarea unui maraton
[239]
Primul set de întrebări al studiului ce investighează dimensiunea, experiența,
preferințele și motivațiile comunității de studenți alergători de la Facultatea de
Urbanism din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din
București [240]
Al doilea set de întrebări al studiului ce investighează dimensiunea, experiența,
preferințele și motivațiile comunității de studenți alergători de la Facultatea de
Urbanism din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din
București [241]
Chestionarul care stă la baza studiului ce investighează problemele traseelor de
alergare situate în spațiul public urban și necesitățile / preferințele alergătorilor cu
privire la acestea [244]
Bibliografie [280]
Lucrări de specialitate, cărți și capitole din cărți, prezentări publice și conferințe
publicate în format tradițional [280]
Lucrări de specialitate, cărți și capitole din cărți publicate în format digital [285]
Materiale video [286]
Articole de presă, alte documente și unelte digitale [287]
Sursele informațiilor referitoare la competiţiile sportive din România (denumirile
competițiilor împreună alte informații suplimentare privind tipul competiției, data
desfășurării în perioada 2010-2016 și locul desfășurării pot fi consulatate în Anexa
4) [288]
14
Bibliografie
Lucrări de specialitate, cărți și capitole din cărți în format tradițional, prezentări publice și
conferințe
ASICS. 2009. Reasons to run. Hoofddorp: Asics Europe.
Allen-Collinson, Jacqulyn, Hockey, John. 2015. „From a Certain Point of View: Sensory
Phenomenological Envisonings of Running Space and Place”. Journal of
Contemporary Ethnography, 44(1): 63-83.
Allen-Collinson, Jacqulyn, Hockey, John. 2007. „Public space and running together: some
ethnomethodological considerations”. În Jordan, F., Kilgour, L., Morgan, N. (edit.)
Academic renewal:innovation in leisure and tourism theories and methods.
Eastbourne: LSA Publications, 3-24.
American Planning Association. 2007. Planning and urban design standards. John Wiley and
Sons: New Jersey.
Armstrong, Lawrence, et al. 1996. „American College of Sports Medicine position stand.
Heat and cold illnesses during distance running”. Medicine and Science in Sports and
Exercise, 28(12):i-x.
Armstrong, Lawrence, Maresh, C. 1993. „The exertional heat illnesses: a risk of athletic
participation”. Medicine, Exercise, Nutrition and Health, 2:125-134.
Bachman, A., Brewer, B., Petitpas, A. 1997. „Situation specificity of cognitions during
running: replication and extension”. Journal of Applied Sport Psychology, 9:204-2011.
Barrell, G., et al. 1989. „Ideology and commitment in family life: A case study of runners”.
Leisure Studies, 8:249-262.
Benefer, Martin, et al. 2012. „Water intake and post-exercise cognitive performance: an
observational study of long-distance walkers and runners”. European Journal of
Nutrition, 52(2):617-624.
Berman, Marc, Jonides, John, Kaplan, Stephen. 2008. „The Cognitive Benefits of Interacting
with Nature”. Psycological Science, 19:1207-1212.
Borgers, Julie, et al. 2015. „Belgium – Trends and Governance in Running”. În Scheerder,
Jeroen, Breedveld, Koen (edit.). Running across Europe – The Rise and Size of One of
the Largest Sport Markets. Basingstoke: Palgrave Macmillan.
Bowler, Diana. 2010. „Urban greening to cool towns and cities: a systematic review of the
empirical evidence”. Landscape and Urban Planning, 97:147-155.
Branderberger, Kyle. 2014. „Nutrient intake during a 24 hour ultramarathon”. Lucrare
prezentată în cadrul conferinței American College of Sports Medicine Annual Meeting.
Butryn, Ted, Furts, David. 2003. „The effects of park and urban settings on the moods and
cognitive strategies of female runners”. Journal of Sport Behavior, 26(4):335-355.
Ca, V.T., Asaeda, T., Abu, E. 1998. „Reductions in air conditioning caused by a nearby park”.
15
Energy buildings, 29:83-92
Cameron, Margaret, MacDougall, Collin. 2000. Crime Prevention through Sport and Physical
Activity. Australian Institute of Criminogoly – Trends and Issues in crime and criminal
justice, septembrie.
Carmichael, David. 2008. Youth Sport vs. Youth Crime: Evidence that youth engaged in
organized sport arte not likely to participate in criminal activities. Brockville: Active
Healthy Links Inc.
Chapin, Timothy. 2004. „Sports Facilities as Urban Redevelopment Catalysts”. Journal of the
American Planning Association, 70 – 2: 193-209.
Cheng, Xiaoyun, et al. 2015. „Influence of Parck Size and Its Surrounding Urban Lanscape
Patterns on Park Cooling Effect”. Journal of Urban Planning and Development. 141
(3): A4014002-1-A4014002-10.
Chivu, Cristina. 2013. „Sport tourism in Romania and the Romanian experience in organizing
and hosting an international sport event: Case Study – Bucharest International
Marathon”. Cinq Continents 3, 7:88-113.
Clarke, C.V. 1995. „Situational Crime Prevention”. În Torny, Michael, Farrington, David
(edit.), Building a Safer Society: Strategic Approaches to Crime Prevention,
University of Chicago Press, 19:91-150.
Dimanche, Frédéric. 2003. „The role of sports events in destination marketing”. În Keller, P.
Bieger T. (edit.) Sport and Tourism, 303-311. Lucrările celui de-al 53-lea congres
AIEST, St Gallen: AIEST.
Elkington, Sam, Gammon, Sean. 2014. Contemporary Perspectives in Leisure: Meanings,
Motives and Lifelong Learning. New York: Routledge.
Ely, Matthew, et al. 2007. „Impact of weather on marathon-running performance”. Medicine
and Science in Sports and Exercise, 39(3): 487-493.
Federation of the European Sporting Goods Industry. 2007. Study on participation in the
most famous local sports 2007. Bruxelles:FESI.
Foltz, Mark. 1998. Designing Navigable Information Spaces. Lucrare susținută la
Massachusets Institute of Technology pentru obținerea diplomei de Master Sciences.
Forsberg, Peter. 2015. „Denmark – Running for the Sake of Running? A Profile and
Segmentation of Danish Runners”. În Scheerder, Jeroen, Breedveld, Koen (edit.).
Running across Europe – The Rise and Size of One of the Largest Sport Markets.
Basingstoke: Palgrave Macmillan.
Forsberg, Peter. 2012. „Runners: types, identity and club affiliation”, prezentare în cadrul
celei de-a 20-a Conferință European Association for Sport Management (EASM),
Aalborg, Danemarca (18-21 septembrie 2012).
Gehl, Jan. 2011. Life between buildings: using public space. Island Press: Washington,
Covelo, London.
16
Givoni, Baruch. 1998. „Impact of green area on site and urban climates (Chapter 9)”. În
Givoni, Baruch (edit.) Climate considerations in building and urban design. J. Willey
& Sons: New York, 303-330.
Godsell, Tod, et al. 2011. „Family Life and Marathon Running: Constraint, Cooperation, and
Gender in a Leisure Activity”. Journal of Leisure Research, 43 (1): 80-109.
Goode, K., Roth, D. 1993. „Factor analysis of cognitions during running: association ith
mood change”. Journal of Sport & Exercise Psychology, 15:375-389.
Hallman, Kirstin, et al. 2015. „Germany – Running Participation, Motivation and Images”. În
Scheerder, Jeroen, Breedveld, Koen (edit.). Running across Europe – The Rise and
Size of One of the Largest Sport Markets. Basingstoke: Palgrave Macmillan.
Hartig, Terry. 2008. „Green space, psychological restoration, and health inequality”. The
Lancet. 372 (9650):1614-1615.
Higginbotham, Gregory. 2014. Locating Intergenerational Sense of Self: Intersections of
Genealogy with Leisure and Tourism. Lucrare susținută la Brock University, în cadrul
Facultății de Științe Aplicate ale Sănătății pentru obținerea diplomei de Master în
Științe Aplicate ale Sănătății (Master of Arts in Applied Health Sciences).
Hockey, John, Allen-Collinson, Jacquelyn. 2006. „Seeing the way: visual sociology and the
distance runner’s perspective”. Visual Studies, 21(1):70-81.
Höppe, P. 1999. „The psysiological equivalent temprature – a universal index for the
biometeorological assessment of the thermal environment”. International Journal of
Biometeorology. 43(2):71-5.
Jacobs, Jane. 1961. „The Death and Life of Great American Cities”. New York: Random
House.
Jensen, Kate Nørager. 2012. City Branding through Sports. Lucrare susținută la Aarhus
University pentru obținerea diplomei de Master în Marketing (Master of Sciences in
Marketing).
Jutel. Annemarie. 2003. „‘Thou dost run in flotation’: Feminity, reassurance and emergence
of the Women’s marathon”. The International Journal of the History of Sport, 20:3,
17-36.
Klemm, Wiebke, et al. 2015. „Psychological and physical impact of urban green spaces on
outdoor thermal comfort during summertime in The Netherlands”. Building and
Environment, 83: 120-128.
Knechtle, Beat et al. 2012. „A faster running speed is associated with a greater body weight
loss in 100 km ultra-marathoners”. Journal of Sports Sciences, 30(11):1131-1140.
Kuo, Frances. 2001. „Coping with poverty. Impacts of Environment and Attention in the
Inner City”. Environment and Behavior, 33:5-34.
Laurian, Radu. 1965. Urbanismul. București: Editura Tehnică.
Lynch, Kevin. 1960. The Image of the City. Cambridge: MIT Press.
Maas, Jolanda et al. 2006. „Green space, urbanity, and health: how strong is the relation?”.
Journal of Epidemiology and Community Health, 60:587-592.
17
Marx, John, et al. (edit.). 2013. Rosen’s emergency medicine: concepts and clinical practice.
Philadelphia: Elsevier Saunders.
McLellan, Tom. 2005. „Caffeine maintains vigilance and improves run times during night
operations for Special Forces”. Aviation Space and Environmental Medicine,
76(7):647-654.
McPherson, E.G. 1993. „Evaluating the cost effectiveness of shade trees for demand-side
management”. The Electricity Journal, 6:57–65.
Milesko-Pylel, D. 1983. „Helping the frostbitten patient”. Patient Care, 17:90-115. Apud
Armstrong, Lawrence, et al. 1996. „American College of Sports Medicine positiona
stand. Heat and cold illnesses during distance running”. Medicine and Science in
Sports and Exercise, 28(12):i-x.
Neufert, Peter, et al. 2004. Manualul arhitectului: elemente de proiectare și de construcție.
Alutus:Miercurea Ciuc.
Noakes, Tim. 2012. Waterlogged: the serious problem of overhydration in endurance sports.
Human Kinetics.
Ogles, Benjamin, Masters, Kevin. 2003. „A Typology of Marathon Runners Based on Cluster
Analysis of Motivations”. Journal of Sport Behavior, 26(1):69-85.
Padulo, Johnny, et al. 2013. „Footstep manipulation during uphill running”. International
Journal of Sports Medicine, 34:244-247.
Padulo, John, et al. 2012. „Kinematics of running at different slopes and speeds”. Journal of
Strength and Conditioning Research, 26(5):1331-1339.
Papageorgaki, Ino, et al. 2010. „Photogrammetric Measurement of the Classic Marathon
Course”. Lecture Notes in Computer Science, 85-98.
Paradisis, G., et al. 2009. „Combined uphill and downhill sprint running training is more
efficacious than horizontal”. Internationl Journal of Sports Physiology and
Performance, 4:229-243.
Păunescu, Mihaela, et al. 2010. „Constatări privind practicarea sportului recreativ în rândul
tinerilor din România”. Marathon, 2(2):203-207.
Pierce, William. 2012. The Effects of Aging on Running Performance, prezentare în cadrul
The Running Summit, New Jersey, Statele Unite ale Americii (25 august 2012).
Pilgaard, Maja. 2009. Sport og motion i danskenes hverdag. København: Idrættens
Analyseinstitut.
Quantix Marketing Consulting. 2014. Sport in Romania – The link between brands,
companies and sports. SMARK Research.
Quantix Marketing Consulting. 2015. Sport in Romania in 2015. Focus on running. SMARK
Research.
Ren, Zhibin, et al. 2013. „Estimation of the Relationship between Urban Park Characteristics
and Park Cool Island Intensity by Remote Sensing Data and Field Measurement”.
Forests, 4:868-886.
Rojek, Chris (edit.). 2010. Key Issues for the 21st Century: Leisure studies. Volume 1 –
18
Origins: Classic & Contemporary Theories. London: Sage.
Saito, Ikuo, Ishihara, Osamu, Katayama, Tadahisa. 1990. „Effect of the green areas on the
thermal environments in an urban area”. Energy and Buildings, 15(3):493-498.
Scheerder, Jeroen, Breedveld, Koen (edit.). 2015. Running across Europe – The Rise and Size
of One of the Largest Sport Markets. Basingstoke: Palgrave Macmillan.
Scheerder, Jeroen, Vos, Steven. 2011. „Social stratification in adults’ sport participation from
a time-trend perspective”. European Journal for Sport and Society, 8(1/2):31-44.
Scheerder, Jeroen, et al. 2007. „Breedtesport in Vlaanderen gepeild. Trends en profielen
1999-2006”, în Pickery, J. (edit.), Vlaanderen geeild!. Bruxelles: Studiedienst van de
Vlaamse regering.
Schmidt, J., Brubaker, R. 2004. „The Code and Practice of Toilets in United States of
America”. Lucrare susținută în cadrul conferințelor World Toilet Summit, Beijing, 17-
19 noiembrie.
Shipway, Richard Michael. 2010. On the Run: Perspectives on Long Distance Running.
Lucrare susținută la Bournemouth University pentru obținerea titlului academic de
Doctor.
Smith, Claire, Lindley, Sarah, Levermore, Geoff. 2009. „Estimating Spatial and temporal
Patterns of Urban Anthropogenic Heat Fluxes for UK cities: The case of Manchester”.
Theoretical and Applied Climatology.
Smith, G. 1997. „Incivil Attention and Everyday Intolerance: Vicissitudes of Exercising in
Public Places”. Perspectives on Social Problems, 9:59-79.
Smith, Sylvia et al. 2010. „Marathons as serious leisure tourism.” În Chen, J. (edit.) Advances
in Hospitality and Leisure, 8: 43-58.
Sport England. 2005. Spatial Planning for Sport and Active Recreation.
Sport for Development and Peace International Working Group. 2008. Harnesing the Power
of Sport for Development and Peace: Recommendations to Governments. Toronto:
Sport for Development and Peace International Working Group.
Stebbins, R. A. 1992. Amateurs, professionals and serious leisure. Montreal: McGill-Queen's
University Press.
Stebbins, R. A. 2004. Between work and leisure: The common ground of two separate worlds.
New Brunswick: Transaction.
Stebbins, R.A.2011. „Leisure Reflections, no. 27”. LSA Newsletter, 89: 24-25.
Stevinson, C., Biddle, S. 1999. „Cognitive strategies in running: a response to Masters and
Ogles (1998)”. The Sport Psychologist, 13:235-236.
Tulloh, Bruce. 1998. „The role of cross-country in the development of a runner”. New Studies
in Athletics, 13:9-11.
Ulrich, R. 1993. „Biophilia, biophobia, and natural landscapes”, în Kellert, S., Wilson, E.
(edit.) The biophilia hypothesis. Washington: Island.
Vihma, Timo. 2010. „Effects of weather on the performance of marathon runners”.
International Journal of Biometeorology, 54:297-306.
19
Vos, Steven, et al. 2008. „A typology of runners: implications for marketing strategies”,
prezentare în cadrul celei de-a 16-a Conferință European Association for Sport
Management (EASM), Heidelberg, Germania (10-13 septembrie 2008).
Lucrări de specialitate, cărți și capitole din cărți, articole de presă în format digital
****. 2014. Ordinul 119 din 2014 pentru aprobarea normelor de igienă și sănătate publică
privind mediul de viață al populației.
http://www.dspbr.ro/legislatie/ORDIN_Nr119_2014.pdf – accesat 12.04. 2016.
American Restroom Association, xxxx. Outdoor toilet facilities availability guidelines.
http://americanrestroom.org/pr/policy/outdoor%20toilet%20facilities%20availability%
20guidelines.pdf – accesat 18.06.2016.
AIMS. 2008. The measurement of road race courses.
http://aimsworldrunning.org/measurement/MeasurementOfRoadRaceCourses.pdf –
accesat 12.08. 2015.
Australian Government. Department of Health. xxxx. The national public toilet map. A
program of the national continence program.
https://toiletmap.gov.au/ – accesat 12.04. 2016.
Bio-West. 2002. Northern Bonnevile Shoreline Trail Master Plan.
http://cachempo.org/wordpress/wp-content/uploads/2014/08/BST-whole-report.pdf –
accesat 05.05.2015
Burfoot, Amby. 2008. „Can Hill Running Make You Faster?”. Runner’s world.
http://www.runnersworld.com/workouts/can-hill-running-make-you-faster – accesat
11.08.2015.
Butler, Katie. 2016. „Runner in warning to other joggers after she was sexually assaulter by
three men in street”. Manchester Evening News.
http://www.manchestereveningnews.co.uk/news/greater-manchester-news/jogger-sex-
attack-ashton-tameside-11040141– accesat 14.05.2016.
City of Perth. 2014. Lighting strategy – draft.
http://www.perth.wa.gov.au/sites/default/files/Draft%20Lighting%20Strategy.pdf
Direcția regională de statistică București. 2013. „Populația stabilă pe sexe și grupe de vârstă –
județ, municipii, orașe și comune”. Recensământul populației și al locuințelor –
rezultate definitive.
http://www.rpl2011.djsct.ro/inceput.php?cod=1&codj=40 – accesat 20.05.2016.
Doick, Kieron, Hutchings, Tony. 2013. Air temperature regulation by urban trees and green
infrastructure. Forest Research – research note.
http://www.forestry.gov.uk/pdf/FCRN012.pdf/$FILE/FCRN012.pdf – accesat
13.06.2016.
Emery, Lindsey. 2013. „I will never run alone again”. Women’s Running.
http://womensrunning.competitor.com/2013/09/training-tips/safety/i-will-never-run-
20
alone-again-a-survivors-story_15583
House of Commons. 2008. The Provision of Public Toilets. Communities and Local
Government. – Twelf report of Session 2007-08.
http://www.publications.parliament.uk/pa/cm200708/cmselect/cmcomloc/636/636.pdf
– accesat 11.05.2016.
HSP. 2009. Design Principle – Safety and Surveillance.
http://www.healthyplaces.org.au/userfiles/file/Safety%20and%20Surveillance%20Jun
e09.pdf – accesat 12.04.2016.
IAAF. 2015. Competition Rules. 2016-2017.
http://www.iaaf.org/about-iaaf/documents/technical – accesat 10.05.2016.
IAAF. 2014. IAAF Road Running Manual.
www.iaaf.org/download/download?filename=1d445793-24b4-4821-98e4-38fc55b9f8e
f.pdf &urlslug=IAAF%20Road%20Running%20Manual – accesat 10.05.2016.
Institutul Național de Statistică. 2013. „Date reprezentative pentru România.” Rezultatele
finale ale recensământului din 2011.
http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/REZULTATE-
DEFINITIVE-RPL_2011.pdf – accesat 20.05.2016.
Institutul Național de Statistică. 2013. „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii,
orașe, comune”. Rezultatele finale ale recensământului din 2011.
www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls – accesat
20.05.2016.
Lipinska, Patrycja, Erdmann, Wlodzimierz. 2006. Profiles of the athletics’ marathon courses.
http://www.asbweb.org/conferences/2006/pdfs/86.pdf – accesat 19.09.2015.
Națiunile Unite. 2015. Population Division. World Population Prospects 2015.
http://esa.un.org/unpd/wpp/DVD/ – accesat 26.09.2015
NOAA. 1998. București Băneasa Climate Normals 1961-1990.
ftp://ftp.atdd.noaa.gov/pub/GCOS/WMO-Normals/RA-VI/RO/15420.TXT – accesat
01.06.2016.
Ro Club Maraton. 2016. Calendar competițional național.
http://www.maraton.info.ro/competitii-nationale.html
Technical Committee. 2003. British Standard. Code of practice for the design of road lighting.
Part1: Lighting of roads and public amenity areas. Standards Policy and Strategy
Committee. – accesat 16.06.2016.
http://persona.uk.com/orga46newark/ha_docs/disposit_docs/dd101-dd200/dd164.pdf
Signage Foundation. xxxx. Urban Wayfinding Planning and Implementation Manual.
http://www.signs.org/pdf2013/Wayfinding_Manual_2013.pdf
Stebbins, Robert, Hartel Jenna. xxxx. Basic Concepts.
http://www.seriousleisure.net/concepts.html – accesat 8.01.2014.
Stebbins, Robert, Hartel Jenna. 2013. Diagrams fo the Serious Leisure Perspective.
http://www.seriousleisure.net/slp-diagrams.html – accesat 8.01.2014.
21
Materiale video
Casa, Douglas. xxxx. What happens when you get heat stroke?
http://ksi.uconn.edu/emergency-conditions/heat-illnesses/exertional-heat-stroke/ –
accesat 25.04.2016.
Articole de presă, alte documente și unelte digitale
ASICS. 2009. Reasons to run. – statitici referitoare la alergătorii europeni care arată
implicarea lor în activitatea de alergare (de câte ori se aleargă în medie pe săptămână
/lună, timpul și durata medie a unei alergări).
http://www.everythingaboutrunning.asics.eu/eu_eu/reasons-to-run-for-the-european-
runner/how-serious-is-the-european-runner/ – accesat 24.09.2015.
ASICS. 2009. Reasons to run. – statitici referitoare la lucrurile care-i deranjează pe alergătorii
europeni în timpul alergării.
http://www.everythingaboutrunning.asics.eu/eu_eu/the-mind-of-the-european-
runner/what-bothers-you-during-running/ – accesat 24.09.2015.
ASICS. 2009. Reasons to run. – statitici referitoare la lucrurile la care se gândesc alergătorii
europeni în timpul alergării.
http://www.everythingaboutrunning.asics.eu/eu_eu/the-mind-of-the-europeanrunner
/thoughts-running-wilda/ – accesat 24.09.2015.
ASICS. 2009. Reasons to run. – statitici referitoare locurile preferate de alergare ale
alergătorilor europeni.
http://www.everythingaboutrunning.asics.eu/eu_eu/the-social-side-of-running/where-
and-when-do-you-run/ – accesat 24.09.2015.
http://www.fritidsvetarna.com/1_Kultur_och_fritid/7_Benefits_of_Leisure.pdf –
accesat 10.01.2014.
Informații privind numărul de participanți la Maratonul Internațional București
http://abrc.ro/new/comunicat-de-presa-o-romanca-a-castigat-maratonul-international-
bucuresti-raiffeisen-bank -2014/ – accesat 15.04.2016.
http://bucharest-marathon.com/comunicat-de-presa-17-septembrie-2015/ – accesat
15.04.2016.
http://epochtimes-romania.com/news/atletism-alergatori-din-35-de-tari-la-editia-a-6-a-
a-maratonului-internatio nal-bucuresti ---203449 – accesat 15.04.2016.
http://www.bucuresti21km.ro/noutatile-abrc-in-2012/ – accesat 15.04.2016.
http://www.gsp.ro/sporturi/atletism/record-peste-7000-de-participanti-la-maratonul-
din-bucuresti-321444.html – accesat 15.04.2016.
Informații referitoare la condițiile meteorologice înregistrate în București
http://www.pogodaiklimat.ru/climate2/15420.htm – accesat 25.05.2016.
MapMyRun. Trasee
http://www.mapmyrun.com/routes/view/863199465 – accesat 19.09.2015.
22
http://www.mapmyrun.com/routes/view/863071073 – accesat 19.09.2015.
Program de antrenament pentru maraton
http://www.runnersgoal.com/how-to-run-a-marathon-in-under-4-hours/ – accesat
15.01.2016.
Regulamentul concursului de alergare „Băneasa Trail Run”
http://baneasatrailrun.ro/autumn-trail-run/regulament/ – accesat 25.06.2016.
Statistică referitoare la participanții la maratoane în Statele Unite ale Americii în perioada
2006-2015
http://www.statista.com/statistics/190303/running-participants-in-the-us-since-2006/ –
accesat 22.01.2016.
Strava Labs. Heatmap-uri.
http://labs.strava com/heatmap/#13/26.08617/44.43991/blue/run – accesat 25.01.2015.
http://labs.strava.com/heatmap/#15/26.07836/44.45601/blue/run – accesat 25.01.2015.
http://labs.strava.com/heatmap/#3/16.87500/15.53838/gray/run – accesat 21.01.2016.
http://labs.strava.com/heatmap/#12/26.10803/44.46279/gray/run – accesat 30.08.2015.
Traseul concursului „Red Bull Moon Time Bike” din Parcul Tineretului
http://bikemap.net/en/route/1796230-traseul-concursului-red-bull-moon-time-bike-
din-bucuresti-parcul-tineretului/#/z15/44.40591,26.10624/terrain - accesat 01.08.2015.
Traseul Maratonului Internațional București din 2014
https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&u
act=8&ved=0CAcQjRxqFQoTCL6cm5binMgCFQa8Ggodk6cKWw&url=http%3A%
2F%2Fwww.florinchindea.ro%2F2014%2F10%2Fsuplimente-maraton-international-
bucuresti-2014.html&psig=AFQjCNHxI2HxatH9CNNLpkSSuCf7Q4WeiA&u
st=1443634077317725– accesat 30.08.2015.
Traseul „Nike Running” din parcul Herăstrău, București găsit pe Strava The Clusterer
labs.strava.com/clusterer/#m=sxfscpy7&z=14&dl=2&dh=999&t=Run&c=235643793
– accesat 14.05.2016.
Traseul „TTR Stop Joc” din parcul Tinererului, București găsit pe Strava The Clusterer
labs.strava.com/clusterer/#m=sxfs9unc&z=16&dl=2&dh=999&t=Run&c=235263466
– accesat 14.05.2016.
Sursele informațiilor referitoare la competiţiile sportive din România (denumirile
competițiilor împreună alte informații suplimentare privind tipul competiției, data desfășurării
în perioada 2010-2016 și locul desfășurării pot fi consulatate în Anexa 4) – accesate în
perioada noiembrie 2014 – ianuarie 2016
http:// www.faget-tour.info
http://100forchildren.ro/
http://36fit.com/calendar-competitional-sportiv-2016/
http://4run.ro/calendar-curse-alergare/
23
http://5km.ro/halloween/regulament-halloween-old-town-race/
http://5km.ro/old-town-race/
http://acceptaprovocarea.com/evenimente/
http://adventuremania.ro/cstr2014/
http://adventuremania.ro/nls2014/
http://albaiulia.cityrace.ro/
http://alergcarnavalul.ro/
http://alergotura.ro/petrovaselo-2015/
http://baneasatrailrun.ro/
http://batetoaca.ro/
http://brasov.crosulcompaniilor.ro/ro/about-us.php
http://brasovheroes.fundatiacomunitarabrasov.ro/
http://bucharest-marathon.com/
http://bucuresti.crosulcompaniilor.ro/
http://bucuresti10km.ro
http://cluj-napoca.crosulcompaniilor.ro/ro/informatii-generale_p22.html
http://corcova.trailrace.ro/
http://coziamountainrun.ro/
http://craiovarunningclub.ro/craiova-running-day/regulament/
http://crosnocturn.ro/index.html
http://crosulcompaniilor.ro/
http://crosulcompaniilor.ro/participanti-iasi-individual
http://crosuldenoapte.runnersclub.ro/
http://crosuldenoapte.runnersclub.ro/ro/race-info_p22.html
http://crosulfaget.runnersclub.ro/ro/race-info_p22.html
http://cupaberii.ro
http://dracularace.ro/atinge-omu/
http://dragdehateg.org/2015/03/08/crosul-cetatii-regale-a-hategului/
http://duatlontarabarsei.ro/
http://edelweissnightrun.ro/
http://eliterunning.ro/regulament-cursa/
http://faget-tour.info/
http://feelgoodteam.ro/
http://f-secure.ro/stiri/cros-f-secure-step-by-step-2015/
http://fugadestrigoi.ro
http://fundatiacomunitarabacau.ro/competitie/
http://fundatiacomunitaragalati.ro
http://fundatiarafael.org/
http://garana-run.beep.com/
http://maratonpiatracraiului.blogspot.ro/
24
http://maratonsibiu.ro/
http://maratonulbrasov.ro/
http://nightrace.runsilvania.ro/
http://ochallenge.ro/index.html
http://ontopoftheworld.ro/
http://oradea.crosulcompaniilor.ro/
http://outdoorromania.ro/
http://outdoorromania.ro/vertical/
http://padinafest.ro/inscrieri/
http://retezat.skyrace.ro
http://runrares.blogspot.ro/2014/01/program-masters-2014.html
http://semimaratoniasi.ro
http://sinaia.urbantrail.ro/
http://smartatletic.ro/
http://smartatletic.ro/rompetrolrun/traseul
http://sport.galmuscel.ro
http://sugas-race.covalpin.ro/
http://thecolorrun.ro/
http://tourmount.ro/
http://trailrace.ascotid.ro/
http://transylvaniatrail.ro
http://tulceasemimaraton.fiiactiv.ro
http://vertical.trailrace.ro/
http://via-maria-theresia.ro/
http://vladeasaxtrail.ro/
http://wildrace.runsilvania.ro/
http://www.1000balkan.com
http://www.2x2race.com/ro/
http://www.azugatrailrace.ro
http://www.brasovmarathon.ro
http://www.bucuresti21km.ro
http://www.carpathianman.ro/
http://www.casiopeea.org
http://www.clujulpedaleaza.ro/stage/displayChampionships/3/70
http://www.clujulpedaleaza.ro/stage/displayChampionships/3/71
http://www.clujulpedaleaza.ro/stage/displayChampionships/3/72
http://www.corporeanima.ro/maratonuldacilor/
http://www.corporeanima.ro/maratonul-regal/
http://www.crosulcramelor.ro/
http://www.crosulfirmelor.ro/
25
http://www.crosulpadurii.ro
http://www.crosulpadurii.runnersclub.ro/
http://www.digi-oradeacityrunningday.com/
http://www.ecomarathon.ro
http://www.experientamultisport.ro
http://www.experientamultisport.ro
http://www.forestrun.ro
http://www.fracav.ro/calendar-2016/
http://www.gerar.ro
http://www.hospice.ro/cros/
http://www.ilierosu.ro
http://www.ilierosu.ro/maratonul-delta-dunarii/
http://www.ilierosu.ro/maratonul-pe-aici-nu-se-trece/
http://www.inalergare.ro/
http://www.iorgovanu-nightrun.com/
http://www.marathon.ro/
http://www.marathon7500.ro/
http://www.maraton.info.ro/competitii-nationale.html
http://www.maratonapuseni.ro/
http://www.maratonarad.ro
http://www.maraton-cluj.ro
http://www.maratondhl.ro
http://www.maratongravity.ro
http://www.maratonmacin.ro/
http://www.maraton-mures.ro
http://www.maratonulolteniei.ro/
http://www.medievalrunsighisoara.ro
http://www.midnightrun.prosport.ro/
http://www.moscraciunalearga.ro/
http://www.muresoltmarathon.ro/
http://www.mxc.bikeworks.ro/
http://www.ontheroad.ro/maraton-semimaraton/
http://www.outdoorromania.ro/htt2015/
http://www.radicalrace.ro/alergator/
http://www.retezatmaraton.ro/
http://www.rma.org.ro/index.php/ro/2014-01-22-17-01-45/program-competitional
http://www.rosiamontanamarathon.ro/
http://www.runfest.ro/
http://www.runfest.ro/
http://www.runsilvania.ro
26
http://www.salvamanitdbv.ro
http://www.sanasport.ro/
http://www.sanmontan.ro
http://www.semimaraton-fagaras.com
http://www.skodagreenchallenge.ro
http://www.studentrun.ase.ro/
http://www.taberecusuflet.ro
http://www.therace.ro/spartan-race-romania/
http://www.thermaltrailrace.com/
http://www.timotion.ro/
http://www.transmaraton.org
http://www.transylvania100k.com
http://www.transylvanianbearrace.com
http://www.ultimatemudness.com
http://www.ultrabug.co.uk/
http://www.urbatlon.ro/
http://www.vlcsport.ro
http://www.voineasamountainrun.com
http://www.werun.ro/
http://www.wingsforlifeworldrun.com/int/en/
http://www.ziuasportuluitenaris.ro/editiile-2014-zalau-si-calarasi
http://zarnestichallenge.ro/
https://fbcdn-sphotos-h-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xap1/v/t1.0-
9/1014428_635773706521779_415319664161750844_n.jpg?oh=0c831562deb3dd29181bfbf
4f7dd3b1b&oe=54B4AF35&__gda__=1422401736_b37f150e3d39ce1aa26cbc471a2b8677
https://www.facebook.com/events/1132802740093582/
https://www.facebook.com/events/1542625006050840/
https://www.facebook.com/events/1576792372585523/permalink/1584419445156149/
https://www.facebook.com/maratonbizere/info
https://www.facebook.com/SemiMaratonGalati/RoClubMaraton/
Recommended
