Traseu turistic Borsec

Embed Size (px)

DESCRIPTION

fdfdfdf

Citation preview

Traseu turistic Borsec - Cetatea Bufnitelor - prezentare si imagini

Rustioru AlexandraEcologie si protectia mediuluiAnul lll

Borsec este un oras situat in nord-estul Romaniei (judetul Harghita), in depresiunea intramontana cu acelasi nume din Carpatii Orientali, inconjurata de Muntii Bistrita, Muntii Calimani, Muntii Giurgeu si Muntii Ceahlau, la o altitudine de 900 m, la 120 km de Piatra Neamt, 28 km de Toplita, 130 km de Tg.Mures, 91 km de Bicaz, 125 km de Miercurea Ciuc si 186 km de Brasov.

ClimatClima subalpina rece (temperatura medie 15C in luna iulie; temperatura medie - 7C in luna ianuarie). Vant slab. Temperatura medie anuala de 5C. Precipitatii moderate (700-750 mm anual). Fundamentul depresionar este din roci cristaline epizonale peste care s-au dispus petice de roci sedimentare (calcare dolomitice, triasice), acoperite de depozite de conglomerate i gresii, argile i marne argiloase. Formaiunile cuaternare sunt reprezentate prin turb (cu grosime uneori de peste 10 m) i depuneri de travertin (cu grosime de cca. 100 m i care au luat natere prin precipitare). Zonele ocupate cu travertine din partea nord-estic a depresiunii s-au dezvoltat sub form de petice, dintre care cel mai bine reprezentat ocup o zon de circa un kilometru ptrat. Aceste arii au aspect relativ plat cu mici depresiuni carstice (doline). Partea sudic a acestor depuneri prezint margini abrupte de pn la 100 m, de-a lungul Vii Vinului iar zona are aspectul clasic al regiunilor carstice.

Apele de suprafa sunt reprezentate de praie tributare Prului Vinului, afluent al Bistricioarei. n Borsecul de Sus se gsesc Praiele Usturoi (dreneaz izvoarele minerale) Hanzkel i Nada iar n Borsecul de Jos Vinul Mare, Vinul Mic, Malnaul i Nyire.

Scurt istoricO veche statiune (cunoscuta din 1804), deschisa tot timpul anului, cu numeroase izvoare de ape minerale carbo-gazoase, sau continand calciu, magneziu. Aceste ape sunt cunoscute pentru efectul lor benefic inca din a doua jumatate a secolului al XVI-lea. Efectele terapeutice ale acestor izvoare de ape minerale au fost recunoscute pe plan international - medalia Targului International de la Viena (1873), medalia de argint si diploma de onoare la expozitiile organizate in 1876 la Berlin si respectiv, Trieste, diploma de onoare a Expozitiei de la Paris (1878). Statiunea Borsec este recomandata in tratamentul bolilor cardiovasculare (insuficienta mitrala compensatorie si insuficienta cardiaca, hipertensiune, varice), al bolilor endocrine (hipertiroidie, boala Basedow, starea de prepubertate la copii supraponderali), dischinezie biliara, boli digestive (gastrita cronica hipoacida, constipatie cronica, colita cronica nespecifica), colicistita cronica necalcaroasa, tulburari renale si ale aparatului urinar, nevroza astenica, boli dermatologice, metabolice si de nutritie etc. La Borsec exista instalatii pentru bai fierbinti in cada sau bazine acoperite cu ape minerale carbonate, izvoare de ape minerale pentru cura interna, aparatura pentru electroterapie si hidroterapie, instalatii pentru bai cu ierburi, impachetari cu parafina, sali de gimnastica. Statiunea ofera largi posibilitati de petrecere a timpului liber (carari de munte neumblate, terenuri de sport, sali de cinema, piste de schi si sanius etc.). In Borsec exista peste 15 izvoare de apa minerala carbogazoasa naturala, avand compozitie chimica apropiata, stabila in timp, cu debite variabile, cele mai importante calitativ si ca debit fiind izvoarele 1 si 2. Prin compozitia lor, apele minerale au efecte curative asupra afectiunilor aparatului digestiv (stomac, intestine, cai biliare), rinichilor si a vezicii si cailor urinare, precum si asupra sistemului circulator periferic. In 1803 cetateanul vienez Valentin Gunther a urmat un tratament la Borsec, vindecandu-se de o boala considerata incurabila. Reintorcandu-se la Viena, ii propune unei rude sa faca comert cu apa minerala de la Borsec, pentru care sa arendeze Borsecul (un mic catun la acea vreme) de la comunele Lazarea si Ditrau, proprietarele Borsecului.In 1804 Gunther Zimmetshausen si Eisner (un inginer de mine) se deplaseaza la Borsec pentru a trata arendarea si a vedea daca se poate realiza o fabrica de sticla pentru imbuteliere. S-a incheiat contractul de arendare pe 28 de ani. In afara de soda, la Borsec s-au gasit din abundenta toate materialele necesare fabricarii sticlei. Zimmetshausen se muta in Borsec in 1805, incepand vaste lucrari de constructii de locuinte, defrisari de padure, constructii de drumuri si o fabrica de sticla. Aduce muncitori specialisti in fabricarea sticlei din Austria, Bohemia, Bavaria si Polonia. Numele acestora au fost pastrate prin descendenti ca : Siller, Talmaier, Birman, Fokt, etc. In 1806 incepe imbutelierea industriala in butelii de sticla fabricate la Borsec. In primul an au fost imbuteliate 3 milioane de litri de apa minerala, care au fost transportate cu carutele in cele patru zari, ajungand si pana la Viena. Apa captata in put de la izvoarele 1 si 2 a fost turnata in sticle, astupate cu dopuri de pluta si ceruite prin etansare. Este interesant ca imbutelierea s-a facut doar in zilele cu soare, cand presiunea atmosferica era maxima, deci si continutul de CO2 era maxim.

Balneofizioterapie si recuperare medicalaLa Borsec se trateaza dureri musculare, articulare - reumatice, post - traumatice, afectiuni cardiovasculare, endocrinice, dermatologice, ORL etc., prin proceduri de fizioterapie: ionizari; galvanizari; curent dinamic; aerosoli; curent interferential; ultrasunete; raze ultraviolete si inflarosii; bioptron; electropunctura; vibromasaj; bai cu plante, bai cu peria, afuziuni, bai CO2; masaj.Atractii turistice- Sapte Izvoare, aflat la circa 1500 m de centrul statiunii. Denumirea vine de la numarul izvoarelor care alimenteaza statiunea cu apa potabila. Distanta pana la acest obiectiv se parcurge in circa o jumatate de ora. Drumul nu este marcat, fiind larg, clar orientat, inscriindu-se intr-o poiana deschisa marginita in partea de vest de o padure. - Poiana Zanelor si "cariera de travertin", situate la cca 400 m de centrul statiunii, distanta putand fi parcursa intr-un sfert de ora. In drum se gasesc izvoarele 10 si 11 pentru cura interna, precum si stadionul cu amenajarile sportive respective. - Grota ursilor (situata la circa 1200 m fata de centrul statiunii), un ansamblu de goluri adanci formate prin fenomenul de eroziune naturala a rocilor sub actiunea apelor de infiltratie (fenomen carstic). - Pestera de Gheata. Este o adancitura intunecoasa intre doua stanci separate tot prin eroziune ca si Grota ursilor, de aceeasi spectaculozitate si maretie. - Izvorul Stravechi (Mofeta), unul dintre cele mai vechi izvoare de cura din statiune, situat pe drumul spre Pestera de Gheata. - Izvorul Pierre Curie, aflat la o distanta de cca 1800 m de centrul statiunii, este izvorul cu cea mai radioactiva apa minerala din statiune. - Cetatea Bufnitelor, aflata la circa 2500 m de centrul statiunii, pe o panta abrupta si inalta. Aici pot fi vizitate ruinele unor constructii militare din primul razboi mondial.

Poiana Zanelor si "cariera de travertin" formeaza un ansamblu de obiective invecinate intre ele si constituind un singur peisaj de mare atractie turistica. Fiind insorit tot timpul zilei, acest ansamblu natural atrage un mare numar de amatori de plaja si distractie sportiva. Obiectivele de mai sus sunt situate la cca 400m de centrul statiunii, distanta putand fi parcursa intr-un sfert de ora. Drumul pana aici este clar orientat si poate fi parcurs si cu autoturismele.

In drum se gasesc izvoarele 10 si 11 pentru cura interna, precum si stadionul cu amenajarile sportive respective.

Mergand in continuare pe acest drum, se ajunge, dupa un parcurs de 1145m de centrul statiunii (cca o jumatate de ora) la Grota ursilor, un ansamblu de goluri adanci formate prin fenomenul de eroziune naturala a rocilor sub actiunea apelor de infiltratie (fenomen carstic). Intreaga zona este strajuita de brazi imensi, impresionanti prin robustea si sobrietatea lor.

Abatandu-se din drumul care duce la Grota ursilor si urmand traseul marcat pe copaci cu o linie verticala alba, ajungem in 30-35 minute la Pestera de Gheata. Este o adancitura intunecoasa intre doua stanci separate tot prin eroziune ca si Grota ursilor, de aceeasi spectaculozitate si maretie. In drumul spre Pestera de Gheata intalnim Izvorul Stravechi (Mofeta) unul dintre cele mai vechi izvoare de cura din statiune.

Ocolind drumul dinspre Pestera de Gheata si strabatand o vale adanca, ajungem la Izvorul Pierre Curie, aflat la o distanta de cca 1800m de centrul statiunii. Este izvorul cu cea mai radioactiva apa minerala din statiune.

Pe versantul apus al vaii in care se afla izvorul aratat mai sus, parcurgand distanta de cca 2500m de centrul statiunii in conditii mai grele de drumetie (timp de mers cca 2 ore), ajungem la Cetatea Bufnitelor, aflata pe o panta abrupta si inalta. Aici pot fi vizitate ruinele unor constructii militare din primul razboi mondial.

Cetatea Bufniei. - o zon aflata pe o pant abrupt i nalt unde pot fi vizitate ruinele unor construcii militare din primul rzboi mondial.Centrul de gestionare a deeurilor

Depozitarea pe sol a unor materiale, deeuri, ambalaje care ar putea afecta calitatea acestuia. Depunerea pe sol a poluanilor emii n aer de utilaje i mijloace de transport utilizate la construcia depozitului. Defeciuni ale utilajelor sau mijloacelor de transport ce conduc la scurgeri accidentale de produse petroliere de la utilaje. Deficiene a sistemului de colectare i stocare a apelor uzate rezultate pe antier ce pot conduce la scurgeri cu efecte negative asupra calitatii solului. Ploi toreniale czute n perioada decopertrii solului n zona destinata construirii celulelor de depozitare i naintea impermeabilizrii bazei depozitului.

BIBLIOGRAFIE

www.google.rowww.wikipedia.rowww.apollo-blog.rowww.hailabord.rowww.romaniaturistica.rowww.rasfoiesc.comwww.turismland.rowww.helloromania.euwww.travelworld.rowww.schiborsec.ro