UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

PROGRAM DE ORGANIZARE ŞI COMERCIALIZARE A PRODUSULUI TURISTIC CU TEMA “ROMÂNIA, O ŢARĂ DE VIS”

Student:

Apavaloaie Cosmin Gabriel

Anul II, Grupa 1

Bucureşti

2014

Enunţarea temei produsului turistic. Justificare.

Titlul ales pentru acest traseu este “România, o ţară vis” deoarece ţara noastră dispune de

numeroase obiective turistice, un teritoriu de o complexitate geografică, de o mare complexitate şi

valoare turistică. Alegerea acestui circuit are ca scop de a oferi turiştilor informaţii despre

ţinuturile vechi ale ţării, putând analiza şi peisaje unice din ţara noastră.

Din punct de vedere geografic, traseul urmăreşte zone de o mirifică frumuseţe, cum ar fi

regiunea Transilvaniei (Sighişoara – una dintre cele mai bine păstrate şi locuite cetăţi din Europa,

Braşovul – un oraş dinamic cu aură medievală, Sibiul – un cultural, clasic şi romantic oraş cu

tradiţii româneşti şi germane deopotrivă).

Din punct de vedere cultural-istoric, circuitul are ca scop vizitarea unor cetăţi cum ar fi

Sighişoara, Alba Iulia, Curtea de Argeş şi castele printre care Castelul Peleş.

1. Indicarea traseului cu prezentarea localităţilor şi a obiectivelor vizitate

Bucureşti (Muzeul Satului) – Târgovişte – Curtea de Argeş – Sibiu – Alba Iulia –

Sighişoara – Rupea – Braşov – Poiana Braşov – Sinaia – Bucureşti

2. Elemente de prezentare generală

Nr. de turişti: 35

Nr. de ghizi: 3

Nr. de şoferi: 2

Mijloc de transport folosit: autocar ultramodern 3*

Nr. De km parcurşi în total: 625 km (ziua I: 115 km, ziua a II-a: 190 km, ziua a III-a:

145 km, ziua a IV-a: 175 km).

Nr. de zile: 4, 3 nopţi

Perioada de desfăşurare: 18-21 iulie 2013

Preţ informativ: 485 Euro

3. Descrierea traseului pe zile

Ziua 1:

Ora de plecare: 900 - plecare din Bucureşti de la Muzeul Satului

Traseul: Bucureşti – Târgovişte – Curtea de Argeş

Obiective vizitate: Târgovişte: Complexul muzeal sau Curtea Domnească (grupează

monumente din secolele XV-XVIII. Prima casă domnească, împrejmuită cu zid de

incintă de piatră, cu turnuri patrulatere, datează din vremea domniei lui Mircea cel

Bătrân. După domnia lui Radu de la Afumaţi, în timpul lui Petru Cercel au avut loc

ample lucrări de construcţie, vechiului palat i se adaugă unul nou, înconjurat de

grădini cu fântâni alimemtate cu apă adusă din apropierea Târgoviştei prin conducta

din lemn de pin. Au loc lucrări de reconstrucţie în timpul domniri lui Constantin

Brâncoveanu, care au durat 7 ani. Cele 2 case domneşti au fost transformate intr-un

palat în stil brâncovenesc). În 1737, în timpul luptelor turco- austriece, Curtea

Domnească este arsă. Numai Biserica Domnească a mai fost reparată.

Turnul Chindiei, în forma de astăzi este rezultatul "restaurării" executate în

anii 1847-1851.

În anii 1907-1910, N. Ghica-Budeşti, a restaurat biserica domnească, pentru

ca apoi să degajeze beciurile vechii case, a bisericii paraclis, a băii domneşti.

Complexul Muzeal "Curtea Domnească" cuprinde monumente de arhitectură

medievală ce formează ansamblul Curţii domneşti, dintre care unele adăpostesc

expoziţii:

- În turnul Chindiei: "Dracula. Legendă şi adevăr istoric"

- În biserica domnească: "Colecţia de artă brâncoveneascâ"

- În beciurile casei domneşti din sec al-XVI-lea - "Din istoria Curţii domneşti",

"Lapidarul"

- În biserica "Sf. Vineri" - "Colecţia de icoane".; Muzeul scriitorilor târgovişteni -

A fost inaugurat la 30 decembrie 1968 şi este adăpostit în casa scriitorului

I.Al.Brătescu Voineşti, unde acesta a creat cea mai mare parte a operei sale.

Muzeul cuprinde 3 sectiuni:

1. relevă rolul Târgoviştei de prim centru cultural al ţării

2. prezintă poeţii redeşteptării naţionale, născuţi în Târgovişte

3. cuprinde scriitorii aduşi de viaţă pentru o clipă sau o eternitate în acest oraş.

Ultimele două săli sunt dedicate vieţii şi operei lui I.Al. Brătescu Voineşti. Cu

ajutorul familiei s-a remobilat cabinetul de lucru al scriitorului.

În bibliotecă găsim numeroase cărţi de filozofie, ştiinţă şi literatură, multe cu

autografe sau conţinând însemnările sale de lector. Există şi un violoncel, ceea ce

aminteşte de pasiunile sale extraliterare, câteva fotografi ale părinţilor, soţiei şi

prietenilor, alături de bustul de bronz.

Muzeul scriitorilor târgovişteni prezintă vizitatorului, ediţii princeps,

corespondenţă, mobilier de epocă, obiecte cu caracter memorial, artă plastică,

fotografii care vin să ilustreze în mod fericit, talentul scriitoricesc, frământările

oamenilor de cultură de pe aceste meleaguri. Casa atelier "Vasile Bledea" - Astăzi

colecţia "Vasile Bledea" este adăpostită în casa Angela Georgescu, o locuinţă veche,

cu pridvor închis cu geamlâc aşezat deasupra pivniţei, monument de arhitectură

românească de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, casa care a fost restaurată în anul

2000.

Colecţia conţine o mică parte din lucrările de sculptură monumentală, pictură sau

desen legate de cetatea Basarabilor.

Ca pictor, Vasile Blendea dă dovadă de o intensă sensibilitate şi rafinament

artistic, făcând din dragostea sa pentru natură un adevărat ideal: "Clopotniţa de la

Curtea Domnească", "Târgovişte sub zăpadă", "Biserica Sf. Ionica", "Intrarea la

Curtea Domnească".

Artist complet, dar şi variat, restaurator de pictură şi nu în ultimul rând profesor de

desen la mai multe scoli din Târgovişte, este tot ceea ce oferă această personalitate

marcantă a artei româneşti vizitatorului, în această expoziţie permanentă. Curtea de

Argeş: Mânăstirea Curtea de Argeş: (este ctitoria lui Neagoe Basarab 1512-1517 şi

este cea mai valoroasă construcţie de artă şi arhitectură bisericească. În imediata

vecinătate a mânăstirii, şuşură neîntrerupt izvorul basmului, pe care localnicii îl

numesc “Fântâna lui Manole”. Acestă denumire poartă peste timpuri povestea

meşterului, care, neputând coborî de pe biserică după isprăvirea ei, luându-i-se

scările, şi-ar fi făcut aripi din şindrilă li, ca un alt Icar, a sărit de pe acoperişul

sfântului locaş, la temelia căruia se spune că-şi zidise propria soţie. În locul în care s-

ar fi prăbuşit sufletul său s-a preschimbat într-un izvor. Mânăstirea Curtea de Argeş

este şi necropolă regală, începând cu anul 1914, aici fiind înmormântaţi regii şi

reginele României: Carol I şi Elisabeta, Ferdinand şi Maria, precum şi Carol al II-lea.

Ora sosirii: ora 1800

Servicii oferite: prânz la Restaurantul Casa Domnească din Târgovişte, cazare şi cină

oferite la Hotelul Posada 3 ***, ghid.

Ziua a 2-a:

Ora de plecare: 900 din faţa Hotelului Hermes

Traseul: Sibiu – Alba Iulia – Sighişoara

Obiective vizitate: Sibiu: Pasajul Scarilor - Considerat a fi cel mai pitoresc loc

caracteristic Sibiului vechi, Pasajul Scărilor cunoscut şi sub numele de “Zidul cu

ace”, face legătura între Oraşul de Sus şi Oraşul de Jos, prin două ramificaţii de scări

şi arcade ce înconjoară zidurile cetăţii din jurul Bisericii Evanghelice. Astfel, spre

Oraşul de Sus se înalţă zidul de apărare, în două terase, înalt de circa 10 m, susţinut

prin contraforturi masive ce se sprijină în arcuri butante pe clădirile Oraşului de Jos,

multe dintre ele cu o vechime de şase secole. Cele două ziduri se întâlnesc în partea

superioară a pasajului. După întemeierea Prepoziturii şi mai ales în urma diplomei lui

Andrei al II-lea din 1224, prin care Sibiului i-au fost conferite o serie de drepturi şi

privilegii de natură economică şi social-politică, printre care şi înfiinţarea

comitatului, s-a ajuns la o dezvoltare impetuoasă a aşezării. Respectivul statut a

condus la necesitatea amplificării fortificaţiilor care s-au extins înspre nord-est,

înglobând şi actuala Piaţă Mică. Atunci, prin secolul al XIII-lea, se presupune de

către unii istorici, că a fost construit şi cel mai impresionant ansamblu arhitectonic al

Sibiului vechi, Pasajul Scărilor. Contraargumentul pentru aceştia, este însă dat de

invazia tătară din 1241-1242, care a demonstrat faptul că sistemele de fortificaţii din

Transilvania acelei epoci se aflau într-un stadiu incipient.Abia în urma acelor crunte

experienţe s-a trecut la o revizuire temeinică inclusiv a concepţiei despre fortificaţii.

Ulterior s-a procedat la amplificarea centurilor de apărare, operaţiune ce a constat în

extinderea zidurilor Oraşului de Sus. Ele au urmat în general panta terenului, cu

excepţia porţiunii de sud-vest, unde s-a ţinut cont de zona locuită. Operaţiunea avea

să fie definitivată abia două secole mai târziu, când, la începutul veacului următor, se

crede că primarul Marcus Pemfflinger a dispus, de fapt, construcţia pasajului. Acesta

avea, aproximativ, configuraţia de azi, deşi prin anii 1950, un arhitect, se pare

neinspirat, a amplasat acolo nişte scări, schimbându-i, implicit şi numele din “pasajul

Pemfflinger” în “pasajul scărilor”.

Construit din piatră şi cărămidă, pasajul se termină în partea sa de sus , la întretăierea

cu strada Odobescu, cu Turnul de Poartă, unul dintre cele mai vechi elemente de

fortificaţie a celei de a treia incinte, iar alăturat lui şi zidurilor incintei, cu Primăria

Veche, astăzi Muzeul de Istorie-Muzeul Naţional Brukenthal. Lucrări mai importante

de restaurare a acestui pasaj, monument istoric al Sibiului, au fost executate în 1860

dar şi recent, în 2006, atunci când Primăria a investit 3.000.000 de lei pentru

consolidarea solului, refacerea zidăriei, respectiv aşternerea pavajului pe scări, în

locul pietrelor cubice. Potrivit unei hotărâri a Consiliului Local, din august 2006, în

acelaşi perimetru, respectiv între străzile Turnului, Moş Ion Roată şi Pasajul Scărilor,

va fi amenajată o piaţetă. De menţionat că în iulie 2007, preşedintele Comisiei

Europene, Jose Manuel Barosso, a ţinut să viziteze personal Pasajul Scărilor,

promitând edililor sibieni sprijin financiar şi logistic pentru conservarea unor astfel de

valori istorice ale oraşului. Turnul Sfatului - Orice sibian, întrebat fiind ce ar fi de

vizitat în Sibiu îţi va răspunde fără să stea pe gânduri că Turnul Sfatului. La o simplă

căutare pe Google despre Sibiu cele mai multe răspunsuri îndeamnă spre Turnul

Sfatului. Fără îndoială că Turnul este unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale

Sibiului. Şi pe drept cuvânt, Turnul Sfatului se află în centrul oraşului încă de când au

fost puse primele cărămizi pentru construcţia burgului lui Hermann, iar de atunci a

rămas să crească odată cu el. În realitate însă Turnul Sfatului este puţin mai tânăr

decât Sibiul, el apărând pentru prima oară menţionat în documentele istorice în

perioada 1224 – 1241, odată cu cel de-al doilea şir de fortificaţii al cetăţii, în timp ce

Sibiul este menţionat pentru prima oară în 1191. În acele vremuri, Turnul avea doar

patru etaje şi servea ca fortificaţie a porţii de intrare din cea de-a doua serie de

fortificaţii a cetăţii Sibiului. Pentru că se afla situat chiar lângă clădirea în care se

aduna “sfatul oraşului” a primit numele de Turnul Sfatului. De-a lungul timpului,

clădirea Turnului a avut multe de suferit pentru a ajunge în forma pe care o are astăzi.

La doar două secole după ce a fost construit, se prăbuşeşte în urma uni cutremur

puternic. Doi ani mai târziu, în 1588 el este reclădit. Baza lui şi parterul, care astăzi

deserveşte trecerii pietonale din Piaţa Mare spre Piaţa Mică, iar în epoca medievală

trecerea din Oraşul de Sus spre Oraşul de Jos, au rămas nemodificate din epoca

aceea. Partea superioară a clădirii a suferit însă modificări importante. La un moment

dat în istorie, acoperişul avea o formă piramidală, pentru ca după să primească patru

turnuleţe pe margini. Forma lui de astăzi, cu un singur turn în mijloc, datează 1824.

Ultimele reparaţii, Turnul Sfatului le-a suferit în 2006 când a fost inclus în programul

primăriei de reabilitare a întregului centru istoric al Sibiului pentru evenimentul Sibiu

Capitală Culturală Europeană în 2007.

Deasemenea, în trecut a fost folosit ca punct de observaţie în caz de incendii,

fortificaţie, depozit de cereale, arest sau muzeu de ştiinţe naţionale. În secolul XX,

Turnul Sfatului a mai adăpostit şi o expoziţie de arme medievale. În zilele noastre,

Turnul Sfatului este, aşa cum şi merita, muzeu. Intrarea în Turn se face printr-o uşă

de mici dimensiuni, iar urcuşul spre vârf cu ajutorul unei serii de scări dispuse

concentric. Un bilet de vizitare costă zece mii de lei vechi, echivalentul a aproximativ

35 de eurocenţi, plata făcându-se la primul nivel. Scările sunt din lemn gros, fiecare

etaj oferind vedere în exterior prin câte una sau două ferestre de foarte mici

dimensiuni. Aici se poate observa şi gosimea zidurilor care îl susţin, grosime ce

diferă de la bază până la vârf, descrescând de la aproximativ un metru până la

aproape o jumătate de metru. În penultimul etaj el adăposteşte mecanismul de

funcţionare al ceasului care dă ora exactă de câteva secole în Piaţa Mare şi după care

sute de sibieni se ghidează în fiecare zi. Din vârful lui, înălţime echivalentă cu cea a

unei clădiri cu şapte nivele, se poate vedea cea mai frumoasă panoramă a Sibiului,

deschizând vederea spre toate cele patru zări. Spre sud, se vede o parte a Pieţii Mari,

centrul, cartierul Vasile Aron, dar şi o privelişte deosebită a Munţiilor Făgăraş, în

zilele senine. Spre est şi nord priveliştea se deschide spre Gara Sibiu, Dealul

Guşteriţa şi cartierul Terezian. Ultima parte, cea dinspre vest arată cea mai mare parte

a oraşului, cu Piaţa Mare, Bulevardul Nicolae Bălcescu, Parcul Subarini şi o parte a

Munţilor Apuseni.

Monument istoric şi emblemă a oraşului, Turnul Sfatului reprezintă pentru sibieni

atât o coloană de susţinere cât şi axul central în jurul căruia se învârte toată viaţa din

centrul istoric. Alba Iulia: Cetatea Bastionară Alba Iulia – ridicată între anii 1714-

1738, este cea mai reprezentativă fortificaţie bastionară de tip Vauban din ţara

noastră. Planul cetăţii a fost întocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti,

sub conducerea generalului Ştefan de Steinville, completat apoi de generalul Weiss.

Lucrările propriu-zise la fortificaţia de la Alba Iulia au început la 4 noiembrie 1715,

când s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol, situat pe latura de nord a cetăţii. În

Alba Iulia turiştii va participa la un traseu turistic unic în Europa “Traseul celor 3

fortificaţii”. Traseul oferă vizitatorilor posibilitatea de a călători de-a lungul a două

milenii, printre vistigiile a trei fortificaţii, din trei epoci diferite, construite succesiv

pe aceeaşi locaţie, fiecare nouă cetate incluzând-o pe cea veche: Castrul Roman (106

d. Hr.), Cetatea Medievală (sec. XVI-XVII) şi Cetatea Alba Carolina, fortificaţie de

tip Vauban (sec. XVIII). Traseul include: Poarta Monetăriei, Poarta de sud a

Castrului Roman, Tabăra militară, Locurile de belvedere, Tunelul de acces la

Platforma de artilerie, Platforma de artilerie, Camera de gardă (Sala armelor – clubul

restauratorilor), Bastionul “Bethlem”, Cetatea “Alba Carolina”. Sighişoara:

Biserica Mănăstirii – datează din anul 1298; a fost mănăstire dominicană, iar astăzi

este biserica evanghelică luterană. Există o tradiție foarte frumoasă prin care preotul

după fiecare slujbă iese primul din biserică și dă mâna cu toți credincioșii. Aceasta se

află lângă Turnul cu Ceas. Palatul Comitatului – Primăria Sighișoarei – construită în

stil renascentist, este o clădire foarte frumoasă prin prisma arhitecturii deosebite.

Casa Cronicarului Georgius Krauss – o pensiune tip boutique foarte frumoasă din

Sighișoara datorită camerelor decorate cu frescă, a mobilierului medieval sau din

lemn masiv și a decorațiunilor. Dispune și de un restaurant cu preparate delicioase.

Ora şi locul sosirii: 1800 Hotelul Cavaleru 3*** Sighişoara

Servicii oferite: dejun la Hotelul Hermes din Alba Iulia, prânz la Restaurantul

medieval Pub 13, ghid, cină la Restaurantul Împăratul Romanilor şi cazare la acelaşi

hotel.

Ziua a 3-a:

Ora de plecare: 900 din faţa Hotelului Împăratul Romanilor

Traseul: Sighişoara – Rupea – Braşov – Poiana Braşov

Obiective turistice: Cetatea Rupea – este unul dintre cele mai vechi vestigii

arheologice de pe teritoriul României, primele ssemne de aşezări omeneşti datând din

paleolitic şi neolitiul timpuriu (5500 – 3500 î. Hr.). Prima atestare documentară

datează din anul 1324 când saşii răsculaţi împotriva regelui Crol Robert al Ungariei s-

au refugiat în interiorul cetăţii, Castrum Kuholom. Numele de Kuholom face referire

la roca pe care a fost ridicată: bazaltul. Documente din sec al XV-lea menţionează

cetatea ca fiind un important centru comercial şi meşteşugăresc, cu 12 bresle. Cetatea

a servit de-a lungul timpului ca fortificaţie dar şi ca refugiu pentru populaţia ce locuia

dalurile şi valea din împrejurimi, aşezarea ei fiind strategică: la îmbinarea drumurilor

ce făceau legătura între Transilvania, Moldova şi Ţara Românească prin pasurile sud-

estice. Cetatea Rupea, ridicată pe Dealul Cohalmului, a fost construită şi extinsă în

secolele al XIV-lea – al XVII-lea, ca cetate şi refugiu pentru populaţia din

împrejurimi. Braşov: Turnul Alb – are un plan de semicerc închis, având partea

rotunjită îndreptată spre deal, înaltă de 18 m, iar partea sudică spre oraş, înaltă de 20

m. În interiorul Turnului Alb existau cinci nivele de galerii de lemn pentru apărători

şi paznici. Partea superioară turnului era prevăzută cu crenelur. Intrarea în Turnul Alb

se realiza pe o scară mobilă, printr-o uşă în partea dinspre oraş a turnului.

Aprovizionarea turnului cu provizii şi muniţii se efectua din Bastionul Graft, situat în

dreptul Turnului Alb. Turnul Alb s-a construit în anul 1494 sau chiar 1460. Piaţa

Sfatului – este cel mai cunoscut şi vizitat loc din oraş, fiind frecventat atât de turişti

cât şi de localnici pentru care reprezintă un loc de relaxare şi punct de întâlnire între

prieteni. În mod frecvent aici sunt organizate evenimente cultural artistice, concerte

în aer liber sau târguri tematice. Până în 1892 în piaţă existau şi două fântâni, cea

mai impunătoare clădire este Casa Sfatului aflată în centrul pieţei, construită în 1420.

Poiana Braşov – prima menţiune documentară dateză din anul 1427 în contextul

activităţilor de oierit ce aveau loc aici. Obiective turistice în Poiană sunt: Biserica de

lemn cu hramul “Sf. Ioan” şi rezervaţii naturale: Masivul Postăvarul, Stejărişul Mare,

Peştera Valea Cetăţii.

Ora şi locul sosirii: 1600 la Hotelul Rina Vista din Poiana Braşov

Servicii oferite: dejun la Hotelul Cavaleru din Sighişoara, prânz la Restaurantul

Decebal din Braşov, cină la Pensiunea Pedroni din Poiana Braşov şi cazare la aceeaşi

pensiune, ghid.

Ziua a 4-a:

Ora de plecare: 900din faţa Pensiunii Pedroni

Traseul: Poiana Braşov – Sinaia – Bucureşti

Obiective vizitate: Sinaia – Castelul Peleş – unul dintre cele mai frumoase edificii de

acest gen din România şi chiar din Europa. Castelul a fost construit în perioada 1873-

1914, cu o serie de dotări inovatoare pentru acea perioadă, precum încălzire centrală

sau plafon de sticla mobil. Cazinoul din Sinaia – este un alt edificiu-simbol al

oraşului, construit în timp record, pe locul primei vile din staţiune, înălţată de prinţul

Dimitrie Ghica. Clădirea gazduieşte în prezent galerii de artă şi evenimente artistice,

fiind vizitabilă în anumite perioade din an (spre exemplu, în timpul Festivalului

Sinaia Forever). Muzeul Mânăstirii Sinaia - se află în incinta Mânăstirii Sinaia şi

reuneşte peste 500 volume de carte veche, tablouri şi icoane, obiecte de mobilier

vechi, precum şi diverse obiecte de arta bisericească. Este primul muzeu de arta

religioasă din Romania.

Ora şi locul sosirii: 1700, Muzeul Satului

Servicii oferite: dejun la Restaurantul Pensiunii Pedroni din Braşov, prânz la

Restaurantul Boema, ghid, transfer Muzeul Satului.

4. Analiza de preţ

Denumirea acţiunii turistice: “România de vis”

Perioada de desfăşurare: iunie-iulie 2013

Grup minim: 30 persoane

Extras din program: Bucureşti – Târgovişte – Curtea de Argeş – Sibiu – Alba Iulia –

Sighişoara – Rupea – Braşov – Poiana Braşov – Sinaia – Bcureşti

Benefeciar: turişti străini care doresc să vadă cele mai minunate locuri din România

Organizator grup: Agenţia touroperatoare AVANTURA Travel.

Tel.: 031 620 86 70

Calculaţia preţului de vânzare (P.V.)

Nr. Crt.

Articole de

calculaţie

Elemente de cheltuieli

Elemente de calcul ValoarePe turist Totală

1.

Cheltuieli directe(C.D.)

Cheltuieli cu cazarea

30/noapte x 3 nopti 150 4500

2. Cheltuieli cu alimentaţia

20/zi x 4 zile 80 2400

3. Cheltuieli cu transportul

625 km x 0.10 euro/km*

62.5 1875

4. Cheltuieli culturale

Intrări la muzee, case memoriale, achiziţionarea de pliante. castele

50 1500

5. Cheltuieli organizatorice

Organizarea unui pincnic, închirierea

unei discoteci

50 1500

6. Cheltuieli cu ghidul

3 ghizi x 30 (cazare, masă, cotă ghid)

6 360

7. Cheltuieli cu şoferul

2 şoferi x 3 (cazare, masă, cotă şofer)

6 360

8. Alte cheltuieli 10 6009. Total C.D. (1+...+8) 414.5 1243510. Asigurare (1-5% x C.D.) 3%x414.5=12.4 3%x12435=37311. Comision (10-30% x C.D.) 20%x414.5=83 20%x12435=248712. T.V.A (24% x

Comision)24%x83=19.92 24%x12435=2984.4

13. Total costuri

(9+10+11+12) 529.82 18279.4

14. Rotunjire ()

15. Total P.V. (1314)16. Total P.V.

(euro)

1 Euro = 4,5 lei

*625 km x 0.10/km= 62.5 x 30 turisti = 1875 E

**3 ghizi x 30E/ghid x 4 zile = 360 E/ghid = 6 euro/pers

5. Condiţii de comercializare

Segmentul de turişti căruia i se adreseză produsul turistic: celor interesaţi de călătorii.

Producătorul: agenţia touroperatoare AVANTURA

Canalul de distribuţie: “Avantura” – consumator final (turist)

Modalităţi de plată: în 3 rate, ultima cu cel puţin 2 saptămâni înainte de plecare

Reduceri acordate: 30 % pentru elevi şi studenţi, 15% pentru pensionari şi 20%

pentru grupuri de minim 15 turişti.

6. Pliantul traseu

AVANTURA

Str. Bogdanita, nr. 1, Bucureşti

www.avantura.ro

office @ avantura.ro

Tel.: 031 620 86 70

Perioada: iunie-iulie 2013

4 zile

Preţ: 200 euro/pers