7
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI CATEDRA PSIHOLOGIE APLICATĂ VLAD ŞTEFAN RELAŢIA DINTRE TEMPERAMENT ŞI ASERTIVITATE LA ADOLESCENŢI 322.1. – Psihologie Teză de licenţă Conducător ştiinţific: _____________ Tarnovschi Ana , lector universitar (semnătura) Autorul: ______________ Vlad Ştefan (semnătura)

Teza de Licenta Stefan Vlad

Embed Size (px)

DESCRIPTION

asertivitate temperament

Citation preview

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA PSIHOLOGIE I TIINE ALE EDUCAIEICATEDRA PSIHOLOGIE APLICAT

VLAD TEFAN

RELAIA DINTRE TEMPERAMENT I ASERTIVITATE LA ADOLESCENI

322.1. Psihologie

Tez de licen

Conductor tiinific: _____________ Tarnovschi Ana , lector universitar (semntura)

Autorul: ______________ Vlad tefan (semntura)

ef Catedr ______________ Potng Angela, dr ., confereniar (semntura)

CHIINU, 2015 CUPRINSAdnotare ( n rus i englez).........................................................................Introducere.......................................................................................................Capitolul I. Abordri conceptuale ale temperamentului i asertivitii la adolesceni

1.1. Conceptul de temperament: definiii , caracteristici , tipologii.............................1.2. Delimitri conceptuale i elementele componente ale asertivitii1.3. Particularitile psihologice ale vrstei adolescentine..1.4. Aspecte ale temperamentului i asertivitii la adolesceni.1.5. Concluzii la capitolul 1.

Capitolul II. Demers experimental al relaiei dintre temperament i nivelul de asertivitate la adolesceni2.1Problematica cercetrii............................................................................2.2Prelucrarea i interpretarea datelor...............................................................................

Concluzii generale i recomandri....................................................................................Bibliografie...........................................................................................................................Anexe.........................................................................................................................................

INTRODUCEREActualitatea temei. Comunicarea asertiv este cea prin care spui ceea ce ai de spus, n mod ferm, spontan, sincer i direct, pstrndu-i demnitatea i drepturile i, n acelai timp, fr s-l jigneti pe cellalt - deci fr s-l ataci ca persoan, ci referindu-te strict la comportamentul su din acel moment. Asertivitatea nu este un comportament natural, cu care ne natem. n mod natural, ne comportm i comunicm submisiv sau agresiv; asertivitatea este un comportament i un mod de comunicare educat - deci o abilitate care trebuie cunoscut i apoi exersat. Daca am plasa pe o scala cele dou extreme - submisiv si agresiv - comportamentul asertiv nu se afl, aa cum ne-am atepta, la mijloc. Comportamentul asertiv este mult mai aproape de cel agresiv, dar se difereniaz de comportamentul agresiv prin faptul c nu ncalc drepturile i libertile celuilalt. De asemenea, comportamentul asertiv analizeaz comportamentul celuilalt i nu persoana lui. Oamenii al cror comportament natural este submisiv sunt i cei care reuesc cel mai greu s comunice asertiv, fiindc le este team tot timpul i nu au curajul s abordeze un mod de comunicare att de ndepartat (aproape de cealalt extrem a scalei) i de contrar comportamentului lor natural. Majoritatea oamenilor sunt agresivi sau submisivi; puini sunt asertivi. Din nefericire, observm uitndu-ne n jurul nostru c foarte muli oameni nu reuesc s comunice asertiv.Putem afirma cu siguran c n civilizaia noastr de astzi unde persist concuren n toate domeniile, conflictele interpersonale fac parte deja din viaa noastr cotidian, acest factor reprezint unul din principalele cauze a apariiei stresului (boala veacului), depresiei i a altor boli somatizate.Din acest motiv, chiar dac este dificil s devii asertiv, beneficiile unui asemenea comportament merita tot efortul. n primul rnd, obinem lucrurile la care avem dreptul, iar n al doilea rnd evitm disconfortul i sentimentul de vinovie pe care-l avem cand spunem "nu". Un alt beneficiu al comportamentului asertiv este faptul c ne crete ncrederea n noi nine i auto-respectul.Obiectul cercetrii: relaia dintre temperament i nivelul asertivitii la adolesceni.Scopul cercetrii: Determinarea relaiei dintre temperament i asertivitate la adolesceni.Ipoteza cercertrii: Exist diferene n manifestarea asertivitii la adolesceni determinate de tipul de temperament. Obiectivele cercetrii:1. Determinarea reperelor teoretice ce relev relaia dintre asertivitate i temperament la adolesceni;2. Constatarea prin analiza argumentativ a relaiei dintre nivelul de asertivitate i tipul de temperament la adolesceni;3. Analiza i interpretarea datelor obinute din experimentul de constatare, sistematizarea rezultatelor cercetrii;4. Formularea concluziilor generale i a recomandrilor practice.

Metode de cercetare: studiul bibliografic; analiza; comparaia; deducia; test de temperament test de asertivitateGradul de cerecetare: Cei ce au studiat aceast tem i au descoperit teoriile existeniale sunt: Manuel J. Smith, Herbert Fensterheim, Jean Baer, Robert E. Alberti, Michael L. Emmons, Antonio Daniel Garca Rojas.Utilitatea teoretic a cercetrii.n general, necesitatea unei comunicri sntoase i adecvate este o cerin primordial n dezvoltarea i meninerii unei relaii att de lung ct i de lung durat, asertivitatea reprezentnd garantul unei interaciuni eficiente. Lipsa unui comportament asertiv duce la problem att interpersonal ct i intrapersonale. Astfel, prin identificarea acestei probleme sunt evideniate teoriile, principiile ce stau la baza ei, deasemenea influena diverilor factori (sociali, economici, familiali). Cercetarea respectiv conine ndrumri pentru cei ce sufer de aceast problem i felul n care aceasta influeneaz persoanele crora le lipsete aceast abilitate.Utilitatea practic a cercetrii.Conflictele care au loc att n familie ct i n afara ei, adic la locul de munc, cu prietenii, cu vnzatoarea etc pot disprea din momentul cnd fiecare va nsui aceast abilitate de a se relaiuna cu semenii si. Avnd rezultatele respective, poate fi promovat aceast abilitate i prin elaborarea unor articole n diferite reviste de specialitate, mas-media, la coal, prin intermediul crora s se fac cunoscut aceast subiect.