1

2

INTRODUCERE

În condiţiile economiei de piaţă rezultatele activităţii oricărei întreprinderi sunt

condiţionate de eficacitatea decontărilor comerciale. Aceste decontări constituie o latură

importantă în derularea normală a tranzacţiilor comerciale ale întreprinderilor, asigurând

minimalizarea riscurilor de incapacitate de plată şi solvabilitate, promovând tehnici

moderne de decontare, contribuind la soluţionarea problemelor interne şi la desfăşurarea

eficientă a activităţii de întreprinzător.

Actualmente, problemele contabilităţii datoriilor comerciale nu sunt suficient

reglementate sub aspect normativ şi abordate în literatura de specialitate. Astfel, în sfera

contabilităţii, datoriile comerciale în Republica Moldova nu sunt reglementate de nici un

standard naţional de contabilitate (S.N.C.), în vederea aprecierii autenticităţii informaţiilor

generate de datoriile comerciale. Problemele recunoaşterii şi evaluării datoriilor

comerciale, ce ating sfera instrumentelor financiare nu sunt soluţionate integral nici în

contextul Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (S.I.F.R.).

Circumstanţele expuse confirmă actualitatea şi importanţa temei de cercetare şi

condiţionează necesitatea examinării problemelor contabilităţii decontărilor comerciale în

cadrul unui studiu minuţios şi amplu.

Scopul tezei constă în examinarea problemelor contabilităţii datoriilor comerciale pe

termen scurt prin consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice la capitolul dat,

precum şi analiza acestora în baza datelor întreprinderii Societatea pe Acţiuni „Călăraşi

Divin” (în continuare „Călăraşi Divin” S.A.). Pentru realizarea acestui scop au fost

stabilite următoarele obiective:

- explicarea conţinutului economic şi obiectivelor contabilităţii datoriilor comerciale

pe termen scurt;

- analiza critică a altor surse literare privind contabilitatea datoriilor comerciale;

- de a caracteriza situaţia economică şi financiară a „Călăraşi Divin” S.A.;

- cercetarea documentelor primare pe baza faptelor economice petrecute la „Călăraşi

Divin” S.A.;

3

- studierea modului de organizare a evidenţei sintetice şi analitice a datoriilor

comerciale pe termen scurt;

- de a analiza evoluţia datoriilor comerciale la entitatea „Călăraşi Divin” S.A. în

ultimii 3 ani;

- elaborarea propunerilor privind înlăturarea deficienţelor constatate în urma studierii

modului de organizare a contabilităţii creanţelor şi datoriilor pe termen scurt privind

facturile comerciale la „Călăraşi Divin” S.A..

Realizarea scopului şi sarcinilor expuse mai sus va permite obţinerea unor informaţii

mai relevante şi credibile şi va amplifica rolul contabilităţii datoriilor comerciale în cadrul

unui sistem complex al decontărilor comerciale.

Obiectul cercetării îl constituie fluxurile informaţionale aferente datoriilor comerciale

ale întreprinderii „Călăraşi Divin” S.A., care a fost înregistrată la Camera Înregistrărilor de

Stat pe lângă Departamentul Tehnologiei Informaţionale al Republicii Moldova la

20.03.2000 şi reînregistrată la 01.03.2005 cu numărul de identificare de stat – cod fiscal

1003609001637 conform certificatului Seria MD numărul 0016000. Director general este

dl. Halitov Ildar. Conform prevederilor stipulate în Legea „Privind licenţierea unor genuri

de activităţi” numărul 415-XV din 30.07.2001, fabrica îşi desfăşoară activitatea în

domeniul fabricării, păstrării şi comercializării angro a alcoolului etilic distilat de vin şi a

producţiei alcoolice în baza licenţei cu seria AMMII şi numărul 024236 din 13.03.2007.

Fabrica de vinuri şi coniacuri – S.A. „Călăraşi Divin” este una din cele mai vechi

fabrici vinicole din Republica Moldova, care s-a dezvoltat pe baza unei distilării construite

la Călăraşi în anul 1896.Tehnologia de preparare pentru distilatele de vinuri a fost adusă

din Franţa de David Zakharievich Sardzhishvili, fondator al industriei vinicole în Rusia

ţaristă.

Faima vinificalorilor S.A. "Călăraşi Divin" o reprezintă producerea DIVINului

(cognacului). Stocurile majore de băuturi spirtoase din Moldova, permit companiei

"Călăraşi Divin" să fie unicul producător din Republică, care nu utilizează distilate

spirtoase importate,ci lucrează cu materii prime proprii, asigurând calitatea înaltă şi stabilă

4

a produselor, controlând de asemenea întreg procesul de producere, (începând de la

strîngerea roadei de viţa de vie şi terminând cu oferirea produsului finit către consumator).

Întreprinderea deţine pământuri, pe majoritate rodând viţă de vie, pe baza căreia

fabrica produce vinul şi alte producţii alcoolice. În aşa mod fabrica produce băuturile

spirtoase numai din producţia sa obţinută de pe pământurile sale. La dispoziţia

întreprinderii de asemenea sunt încăperi, teritorii şi utilaj de producere, activitatea căreia

este efectuată de un personal calificativ. În componenţa întreprinderii mai intră 2 magazine

situate în oraşul Călăraşi şi o ospătărie aflată pe teritoriul fabricii. Întreprinderea deţine

relaţii bune şi de lungă durată atât cu furnizorii cât şi cu cumpărătorii,care se află la fel în

majoritatea raioane ale ţării, ca Ungheni, Orhei, Chişinău, Făleţi, Călăraşi, ş.a.

Baza juridică a activităţii o reprezintă statutul, documentaţia unificată de normative

tehnologice, precum şi un şir de certificate şi autorizaţii de funcţionare (certificat de

verificare a calităţii producţiei, certificate de conformitate pentru fiecare tip de producţie

fabricate).

Stabilirea preţurilor la produsele obţinute se efectuează în concordanţă cu costurile de

producere, costurile materiei prime şi consumurile pentru obţinere materiei prime.

Referitor la acest criteriu se prognozează costuri de producere relativ joase, în special

costuri joase la materia primă şi minimalizarea consumurilor pentru obţinerea materiei

prime, fapt care va permite constituirea unei politici reuşite a preţurilor. Pentru a spori

eficienţa realizării produselor în contractele de realizare se includ rabaturi comerciale

pentru clienţii ce încheie contracte de lungă durată şi cumpără cantităţi mai mari.

Fiind situat în zona Codrilor, oraşul Călăraşi cu împrejurările lui dispune de cele mai

avantajoase condiţii climaterice şi de sol pentru fabricarea băuturii Divin. Baza bună de

materie primă şi cei trei factori ai calităţii - tradiţia de peste 100 de ani, butoiul şi omul,

sunt condiţiile ce contribuie la producerea calitativă a vinurilor, divinurilor şi băuturilor

tari, de care dispune S.A. "Călăraşi Divin".

Întreprinderea este influenţată de o serie de indicatori care analizându-le determină

tendinţele de creştere sau de micşorare a proporţiei întreprinderii. Modificarea acestor

5

indicatori în dinamică ne oferă posibilitatea să apreciem nivelul de dezvoltare şi rezultatele

financiare ale întreprinderii.

În continuare sunt prezentate câteva tabele în care sunt reflectaţi diverşi indicatori

care determină activitatea economico – financiară a întreprinderii.

Tabelul 1 - Indicatorii mărimii întreprinderii mixte Călăraşi Divin S.A., în anii 2008-2010

Indicatorii

AnulAnul 2010 în % faţă

de anii

2008 2009 2010 2008 2009

Suprafaţa terenurilor agricole, ha inclusiv: 490,08 519,67 624,00 127,33 120,08• plantaţii perene 490,08 519,67 624,00 127,33 120,08Efectivul mediu anual de lucrători încadraţi în agricultură, persoane inclusiv: 230 166 209 90,87 125,90• în fitotehnie 230 166 209 90,87 125,90Valoarea producţiei globale agricole, mii lei inclusiv: 2887 3446 11961 de 4 ori de 3 ori• producţia vegetală 2887 3446 11961 de 4 ori de 3 oriTotalul bilanţului contabil, mii lei 332011 350216 357154 107,60 102,00

Din tabelul 1 rezultă următoarele concluzii:

1. Fluctuaţii semnificative s-au înregistrat la capitolul efectivului mediu anual de

lucrători încadraţi în agricultură. În anul 2009 în comparaţie cu anul 2008 acest indicator

s-a micşorat cu 64 de persoane ( sau cu 38,55%), iar deja în anul următor el practic revine

la semnificaţia sa iniţială, majorându-se cu 43 de persoane (sau cu 25,90%). Se poate

presupune că la întreprindere s-a efectuat reducere de personal, sau însuşi personalul, din

iniţiativa proprie, s-a concediat din motivul nesatisfacerii salariului;

2. Drept succes vădit al întreprinderii poate fi considerat creşterea bruscă a producţiei

globale agricole în anul 2010 faţă de anii precedenţi. Ea s-a mărit în anul 2009 faţă de anul

2008 cu 559 mii lei (sau cu 19,36%), iar în anul 2010 faţă de anul 2009 – cu 8515 mii lei

(sau de 3 ori);

6

3. Indicatorul suprafaţa terenurilor agricole la fel a înregistrat o creştere consecutivă

în toţi aceşti 3 ani. În 2010 mărindu-se cu 27,33% faţă de 2008 şi cu 20,08% faţă de 2009;

4. În perioada analizată la două criterii (numărul mediu scriptic al personalului şi

totalul bilanţului contabil) entitatea a depăşit limitele stabilite de articolul 15 stabilit de

Legea contabilităţii (respectiv 49 de persoane şi 6000000 lei). De aceea ea este obligată să

aplice sistemul contabil complet în partidă dublă cu prezentarea rapoartelor financiare

complete.

Venitul reprezintă rezultatul activităţii ordinare a întreprinderii. Veniturile pot fi

obţinute din trei tipuri de activităţi: operaţională, de investiţii şi financiară. Dezvoltarea

economică în ansamblu a S.A. “Călăraşi Divin” se efectuează prin determinarea structurii

veniturilor din vînzări în funcţie de activitatea de bază a întreprinderii. Prin venit se are în

vedere sporirea creanţelor, mijloacelor băneşti sau a altor active aflate în gestiunea

întreprinderii, condiţionate de înstrăinarea patrimoniului sau a transmiterii acestuia în

folosinţă temporară, precum şi de alte operaţii aferente activităţii statutare a întreprinderii.

În continuare o să analizăm structura şi dinamica veniturilor pe tipuri de activităţi.

Tabelul 2 – Analiza structurii veniturilor la întreprinderea S.A. “Călăraşi Divin” pe anii 2008-2010

Indicatorul

Anul2008 2009 2010

mii, lei % mii, lei % mii, lei %1.Venitul din vînzări, lei 35420 28,49 17742 28,35 26222 28,842.Alte venituri operaţionale, lei 647 0,52 213 0,34 225 0,253.Venituri din activitatea de investiţii, lei

143 0,12 117 0,19 133 0,15

4.Venituri din activitatea financiară, lei

88108 70,87 44508 71,12 64321 70,76

5.Total 124317 100,00 62580 100,00 90901 100,00

Conform datelor prezentate în tabelul 2 constatăm că cea mai mare pondere din

totalul veniturilor o ocupă veniturile din activitatea financiară care constituie în anul 2008

– 70,87%, în anul 2009 – 71,12% şi în anul 2010 – 70,76%. Veniturile din vînzări ocupă o

pondere la fel de semnificativă în totalul veniturilor în mărime de 28,49% în 2008, 28,35%

în 2009 şi 28,85% în anul 2010. Ponderea altor venituri operaţionale din suma totală a

7

veniturilor constituie doar 0,52% în 2008, 0,34% în 2009 şi 0,25% în anul 2010. Cea mai

mică ponderea din total o ocupă veniturile din activitatea de investiţii care constituie în

anul 2008 – 0,12%, în 2009 – 0,19% şi în 2010 – 0,15%. De asemenea urmărind evoluţia

tuturor tipurilor de venituri observăm o micşorare majoră în anul 2009 faţă de anul 2008,

iar apoi o creştere în anul 2010. Veniturile din activitatea financiară şi veniturile din

vînzări au înregistrat o diminuare aproximativ de două ori în anul 2009 faţă de anul 2008,

iar în anul 2010 o creştere în mărime de 44,51% şi 47,80%. Alte venituri operaţionale s-au

micşorat aproximativ de 3 ori în anul 2009 faţă de 2008, totodată înregistrînd o creştere de

5,63% în mărime relativă. Veniturile din activitatea de investiţii au înregistrat la fel o

micşorare în anul 2009 dar în mărime mai mică de 18,18%, iar în anul 2010 o creştere în

proporţie de 13,67% în mărime relativă.

O caracteristică esenţială a entităţii economice o constituie eficienţa utilizării

factorilor de producţie. Pentru aceasta vom determina şi vom analiza eficienţa utilizării

terenului agricol, forţei de muncă, mijloacelor fixe productive şi nivelul consumurilor la

un leu venituri din vînzări (tabelul 3).

Tabelul 3 – Analiza eficienţei utilizării factorilor de producţie în S.A. „Călăraşi Divin”

IndicatorulAnul 2010 în % faţă de

2008 2009 2010 2008 2009A 1 2 3 4 5

1.Randamentul unui ha de terenuri agricole, lei

5890,87 6631,13 19168,27 de 3,3 ori de 2,9 ori

2.Productivitatea medie anuală a unui lucrător ocupat în agricultură, lei

12552,17 20759,04 57229,67 de 4,6 ori de 2,8 ori

3.Randamentul mijloacelor fixe productive cu destinaţie agricolă, lei

0,04 0,05 0,13 de 3,3 ori de 2,6 ori

4.Consumuri la 1 leu de venituri din vînzări, bani

0,05 0,08 0,05 100,00 62,50

Calculelor efectuate în tabelul 3 reflectă o majorare semnificativă a eficienţei

utilizării factorilor de producţie. Astfel randamentul unui hectar de teren agricol constituie

în anul 2010 – 19168,27 lei, majorîndu-se faţă de anul 2008 şi 2009 respectiv de 3,3 ori şi

8

de 2,9 ori pe seama creşterii suprafeţei terenurilor agricole şi a valorii producţiei agricole

globale. Productivitatea medie anuală a unui lucrător ocupat în agricultură în 2010 la fel s-

a majorat semnificativ faţă de anul 2008 în mărime de 4,6 ori, iar faţă de anul 2009 de 2,8

ori pe seama creşterii numărului de lucrători ocupaţi în agricultură (cu 43 persoane).

Randamentul mijloacelor fixe productive a înregistrat ca şi indicatorii precedenţi în anul

2010 faţă de anii 2008 şi 2009 o majorare în mărime de 3,3 ori şi de 2,6 ori. O reducere

esenţială se observă la consumurile ce revin la 1 leu de venituri din vînzări cu 37,50% în

anul 2010 faţă de anul 2009 fapt ce se apreciază pozitiv, deoarece aceasta denotă că

activitatea de bază a întreprinderii este profitabilă.

Raţionalitatea activităţilor economice cu caracter comercial este relevată de profit,

căruia i se mai spune si beneficiu. Profitul este excedentul încasărilor realizate peste

costurile de fabricaţie şi distribuţie a bunurilor obţinute. Lipsa profitului face dificilă sau

chiar imposibilă existenţa în continuare a activităţii care se încheie cu un asemenea

rezultat şi a firmei care o realizează.

Maximizarea profitului la nivelul unităţilor economice constituie criteriul cel mai

important de apreciere a eficienţei lor. Din punctul de vedere al firmei, diferenţa dintre

încasările totale şi costurile totale reprezintă profitul brut. După ce firma plăteşte impozitul

şi alte taxe pe profit, partea care rămîne este profitul net. Profitul net are ca destinaţii:

investiţii noi, pentru mărirea capitalului tehnic, constituirea de rezerve financiare,

dividende (beneficii) pentru proprietarii capitalului (acţionarii). Pragul de rentabilitate

reprezintă volumul producţiei pentru care nu se înregistrează nici pierderi nici profit.

Majorarea utilizării factorilor de producţie contribuie la obţinerea performanţe-lor

economice financiare în primul rînd la obţinerea profitului. După conţinutul economic

profitul reprezintă un indicator sintetic de evidenţă şi se calculează ca diferenţa dintre

venituri şi cheltuieli.

Tabelul 4 – Analiza rezultatelor financiare şi a rentabilităţiiîn S.A. „Călăraşi Divin”

IndicatorulAnul

Abateri (±) în 2010 faţă de

2008 2009 2010 2008 2009

9

Continuarea tabelului 4A 1 2 3 4 5

1.Profitul brut, lei 13806648 7311076 9102436 -4704212 +17913602.Profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare, lei

22647816 -68609402 10296637 -12351179 +78906039

3.Profitul net, lei 24028498 -68609552 19296637 -13731861 +789061894.Rentabilitatea mijloacelor de producţie, %

7,37 21,47 3,05 -4,32 -18,42

5.Rentabilitatea producţiei agricole, %

63,88 70,09 53,17 -10,71 -16,92

6.Rentabilitatea economică, % 6,96 20,11 2,91 -4,05 -17,207.Rentabilitatea financiară (a capitalului propriu), %

48,84 257,01 416,32 de 3,7 ori +159,31

Calculelor efectuate în tabelul 4 ne permite să formulăm următoarele concluzii:

- Profitul brut în anul 2010 faţă de anul 2008 s-a redus cu 4704212 lei, însă în

comparaţie cu anul 2009 s-a majorat cu 1791360 lei.

- Profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare şi profitul net în anul 2010 faţă de

anul 2008 s-a diminuat cu 12351179 lei şi 13731861 lei, această se datorează faptului că

entitatea a înregistrat în anul 2009 la sfîrşitul perioadei de gestiune pînă la impozitare o

pierdere în mărime de 68609402 lei şi o pierdere netă în mărime de 68609552 lei, însă în

comparaţie cu anul 2009 profitul perioadei de gestiune s-a majorat cu 78906039 lei iar

pierderea netă cu 78906189 lei.

- Rentabilitatea mijloacelor de producţie în anul 2010 se află în descreştere, ceea ce

prezintă un moment negativ pentru entitate, astfel în 2010 faţă de anul 2008 şi 2009

aceasta s-a micşorat cu 4,32 p.p. şi respectiv cu 18,42 p.p.

- Rentabilitatea producţiei agricole globale la fel se află în descreştere ceea ce denotă

micşorarea eficienţei producţiei agricole. Astfel în anul 2010 faţă de anul 2008 aceasta s-a

diminuat cu 10,71 p.p. iar faţă de anul 2009 cu 16,92 p.p.

- Rentabilitatea economică atestă o diminuare negativă, micşorîndu-se considerabil în

anul 2010 faţă de anul 2008 cu 4,05 p.p. şi faţă de anul 2009 cu 17,20 p.p.

10

- Rentabilitatea financiară atestă o dinamică pozitivă, majorîndu-se semnificativ pe

parcursul acestor ani, astfel în anul 2010 faţă de anul 2008 şi anul 2009 se evidenţiază o

creştere de 3,7 ori şi respectiv cu 59,31 p.p.

Reducerea indicatorilor analizaţi în tabel apreciază negativ activitatea economico –

financiară a S.A. “Călăraşi Divin”.

Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al tezei îl constituie metoda universală de

cunoaştere a materiei, fenomenelor, proceselor – metoda dialectică (analiza, sinteza,

inducţia, deducţia), precum şi metodele specifice disciplinelor economice – observarea,

compararea, selectarea, gruparea, etc.

11

CAPITOLUL 1 ASPECTE GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA DATORIILOR COMERCIALE PE TERMEN SCURT

1.1CONŢINUTUL ECONOMIC AL CONTABILITĂŢII DATORIILOR COMERCIALE PE TERMEN SCURT

Orice întreprindere se formează, activează şi se dezvoltă în cadrul unui mediu

economic, social şi cultural. Fiind, însă, privită din perspectiva ciclului economic de

aprovizionare–producere–desfacere, întreprinderea se încadrează cel puţin în una dintre

cele trei mari grupe: furnizori, producători şi (sau) cumpărători, adică o întreprindere poate

fi în acelaşi timp furnizor şi cumpărător.

În cadrul activităţii economico-financiare se formează un sistem complex şi divers de

relaţii patrimoniale cu cumpărătorii şi furnizorii, salariaţii de stat, alte persoane juridice

sau fizice. Acestea se concentrează în datorii.

Datoriile implică angajamente de plată faţă de furnizori pentru bunurile procurate şi

serviciile prestate, faţă de personalul angajat privind retribuirea muncii, faţă de stat privind

plata impozitelor şi taxelor, faţă de alte persoane juridice şi fizice. Ele exprimă resursele

sau capitalurile furnizate de terţi pentru care unitatea trebuie sa acorde o prestaţie sau un

echivalent valoric. Este vorba de creditele contractate de la bănci sau alte instituţii

financiare, împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni, precum şi datoriile create în cadrul

relaţiilor de decontare ale unităţii patrimoniale cu alte persoane fizice şi juridice.

Datoriile ca sursă de finanţare sunt prezente şi funcţionează din momentul naşterilor

obligaţiilor faţă de terţi şi până în momentul rambursării şi plăţii lor după caz.

Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare cu regim special care

însoţesc bunurile intrate de la furnizori sau serviciile prestate de către aceştia.

La etapa constatării lor, datoriile întreprinderii pot fi exprimate în valută naţională şi

valută străină. Datoriile în valută străină sunt reflectate în contracte, documente primare de

achiziţionare a mărfurilor. Însă, la etapa înregistrării în conturi contabile şi rapoartele

financiare, datoriile trebuie recalculate în valută naţională, prin aplicarea cursului de

schimb valutar stabilit de Banca Naţională a Moldovei la data întocmirii documentelor

justificative la finele perioadei de gestiune şi data achitării acestora. Datoriile exprimate în

12

valută străină, în urma modificării cursului de schimb valutar din momentul apariţiei până

la momentul activităţii lor, pot genera venituri în cazul diferenţelor favorabile de curs

valutar, sau pierderi în cazul diferenţelor nefavorabile de curs valutar.

În conformitate cu „Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor

financiare”, datoriile se constată şi pot fi reflectate în Bilanţul contabil în două cazuri şi

anume când există probabilitatea diminuării în viitor a activelor (mijloacelor băneşti şi

altor active proprii) care sunt purtătoare de avantaje economice şi o alta condiţie este ca

suma la care se constată datoriile poate fi evaluată veridic [8].

Datoriile se constată şi se evaluează la suma nominală, inclusiv taxa pe valoare

adăugată şi alte impozite şi taxe care urmează a fi achitate.

Pe parcursul desfăşurării activităţii economice, agenţii economici intră în relaţii cu

terţe persoane fizice sau juridice. Asemenea relaţii generează obligaţii (datorii) fie cu

persoane (fizice sau juridice) din afara unităţii, fie cu persoane fizice din interiorul unităţii.

Toate aceste datorii au termene de decontare scurte. Datoriile reprezintă surse atrase la

finanţarea unităţii şi reprezintă angajamente financiare ale debitorilor cu privire la sume de

bani sau bunuri cuvenite creditorilor. Sunt elemente patrimoniale de pasiv care iau naştere

la apariţia lor şi se lichidează după plata lor. Pornind de la cele expuse, în contabilitate,

datoriile se grupează după diverse criterii:

după natura operaţiilor ce le generează, datoriile se clasifică în:

– datorii comerciale;

– datorii financiare;

– datorii fiscale;

– datorii salariale şi sociale;

– alte datorii.

după scadenţă sau termenul de plată, de onorare, acestea se împart în:

– datorii pe termen lung, al căror termen de achitare este mai mare de un an;

– datorii pe termen scurt cu un termen de achitare nu mai mare de un an.

după conţinutul economic şi obiectul acestor datorii ele au următoarea structură:

– datorii faţă de furnizori;13

– datorii faţă de clienţi pentru avansurile primite de la aceştia;

– datorii faţă de buget;

– datorii din efecte de comerţ;

– datorii faţă de salariaţi;

– datorii faţă de asigurări sociale şi medicale;

– datorii faţă de acţionari;

– alte datorii [11].

Datoriile financiare includ creditele bancare şi împrumuturile în valută naţională şi

străină primite de către întreprindere de la alte persoane fizice şi juridice, pe un termen

stabilit şi pentru o anumită plată.

Datoriile comerciale reprezintă datorii care apar în urma operaţiilor comerciale ale

întreprinderii. Ele se referă la obligaţii întreprinderii faţă de terţe, persoane fizice sau

juridice, rezultate din achiziţia de bunuri, avansurile primite şi utilizarea serviciilor.

Datoriile pe termen scurt privind facturile comerciale reprezintă datoriile care apar la

întreprindere faţă de părţile nelegate în consecinţa procurării activelor nemateriale,

stocurilor de mărfuri şi materiale, activelor materiale pe termen lung, precum şi în cazul

executării diverselor lucrări şi servicii contra plată la comandă. Datoriile pe termen scurt

privind facturile comerciale sunt parte componentă a datoriilor comerciale pe termen scurt

care de asemenea includ datoriile pe termen scurt faţă de părţile legate şi avansurile pe

termen scurt primite de la cumpărători şi clienţi în contul viitoarelor livrări de produse.

Datoriile comerciale sunt relaţii de obligaţii comerciale constatate ca rezultat al

faptelor economice care au fost efectuate în trecut şi care fac obiectul activităţii de bază a

întreprinderii.

Recunoaşterea datoriilor comerciale trebuie să se bazeze pe conceptul contabilităţii

de angajamente (adică fiind incluse în rapoartele financiare în perioada la care se referă,

dar nu atunci când se plătesc mijloacele băneşti sau transmit alte active în schimb) şi pe

respectarea următoarelor principii contabile esenţiale: necompensarea, autonomia

întreprinderii, prevalenţa economicului asupra juridicului, periodicitatea.

14

Criteriile generale privind componenţa, modul de constatare şi evaluare, de formare şi

de stingere a datoriilor comerciale ale întreprinderilor autohtone sunt reglementate de

prevederile „Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare”,

Legea contabilităţii nr. 113-XVI, S.N.C. 1 „Politica de contabilitate”, S.N.C. 5

„Prezentarea rapoartelor financiare”, S.N.C. 21 „Efectele variaţiilor cursurilor

valutare”, Standardul Internaţional de Contabilitate (în continuare – I.A.S.) 1

„Prezentarea situaţiilor financiare”, I.A.S. 39 „Instrumente financiare: recunoaştere

şi evaluare”.

În conformitate cu articolul 17 din Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007

(în continuare – Legea contabilităţii) [1], pentru întreprinderile cu răspundere nelimitată

este prevăzută şi contabilitatea de casă, potrivit căreia elementele contabile sunt

recunoscute pe măsura încasării sau plăţii mijloacelor băneşti. Deci, în cazul aplicării

contabilităţii de casă datoriile comerciale nu se vor constata şi nu va exista necesitatea

reflectării lor în contabilitate. Pentru a asigura circulaţia corectă a mijloacelor economice

ale întreprinderii, a finalizării ei la timp, un rol important îl joacă alegerea sistemului de

decontări. Organizarea raţională a decontărilor comerciale înlesneşte realizarea în termen a

ciclului de activitate şi circulaţia neîntreruptă a mijloacelor economice [p. 8].

S.N.C. 1 „Politica de contabilitate” constituie un element al sistemului de

reglementare normativă a contabilităţii în Republica Moldova. Obiectivul prezentului

standard îl constituie stabilirea bazelor de elaborare a politicii de contabilitate şi de

publicitate a prevederilor principale ale acesteia, utilizate la întocmirea şi prezentarea

rapoartelor financiare ale subiectului economic (în continuare - întreprindere): bilanţului

contabil, rapoartelor privind rezultatele financiare, fluxul capitalului propriu, fluxul

mijloacelor băneşti şi anexelor la acestea. Elaborarea politicii de contabilitate prevede în

alegerea unui procedeu dintre cele propuse în fiecare standard, fundamentarea procedeului

ales, ţinând cont de particularităţile activităţii întreprinderii şi acceptarea acestuia în

calitate de bază pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare. Politica de

contabilitate a întreprinderii urmează a fi perfectată printr-un document corespunzător

(ordin, dispoziţie etc.) de organizare şi de dispoziţie. Politica de contabilitate adoptată de

15

întreprindere trebuie să fie adusă la cunoştinţa utilizatorilor interni şi externi de rapoarte

financiare [4, p. 8-12].

În S.N.C. 5 “Prezentarea rapoartelor financiare” este prezentată informaţia care

urmează să fie dezvăluită în rapoartele financiare: bilanţul contabil, raportul privind

rezultatele financiare, raportul privind circulaţia capitalului propriu, raportul privind fluxul

mijloacelor băneşti, anexele la rapoartele financiare, nota explicativă. Obiectivul

prezentului standard îl constituie stabilirea principiilor pregătirii şi prezentării rapoartelor

financiare, care oferă posibilitatea de a aprecia activitatea întreprinderii în perioadele de

gestiune precedentă şi curentă şi a compara datele acestei întreprinderi cu datele din

rapoartele financiare ale altor întreprinderi. Standardul dezvăluie cerinţele faţă de

conţinutul rapoartelor financiare stabileşte formularele, modul de întocmire şi prezentare a

acestora. Prezentul standard se aplică la întocmirea rapoartelor financiare cu destinaţie

generală, în scopul de a prezenta utilizatorilor de rapoarte financiare informaţia despre

activitatea întreprinderii [5].

E necesar de menţionat că, potrivit SNC 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”,

datoriile comerciale sunt recunoscute ca fiind curente numai în cazul în care urmează a fi

stinse în decurs de 12 luni din momentul în care au apărut. Această clasificare a datoriilor

comerciale nu corespunde prevederilor Standardului Internaţional de Audit (IAS) 1

„Prezentarea situaţiilor financiare”, care stipulează posibilitatea includerii în categoria

activelor şi datoriilor curente a creanţelor şi datoriilor comerciale, ce sunt reflectate ca

parte a ciclului normal de exploatare, chiar şi atunci când nu se aşteaptă ca acestea să fie

decontate în 12 luni de la data întocmirii rapoartelor financiare. În opinia noastră,

prevederea nominalizată de IAS 1 urmează a fi inclusă în SNC 5 şi aplicată de

întreprinderile autohtone. Totodată, durata ciclului de exploatare trebuie stabilită autonom

de fiecare întreprindere şi reflectată în politica de contabilitate a acestei.

Recomandările S.N.C. 5. precizează că activele şi datoriile fiscale trebuie prezentate

separat.

Modul de determinare, constatare şi reflectare în contabilitate a diferenţelor de curs

valutar în cazul efectuării operaţiunilor în valută străină este reglementat de prevederile

16

S.N.C. 21 „Efectele variaţiilor cursurilor valutare”. Standardul examinează operaţiunile

în valută străină şi modul de convertire a mijloacelor valutare, de asemenea precizează că

activele şi datoriile rezultate din operaţiunile în valută străină se contabilizează iniţial

în valuta naţională a Republicii Moldova în baza cursului de schimb valutar la data

efectuării operaţiunii. Diferenţele de curs, care rezultă din operaţiunile curente, se

constată ca venituri sau cheltuieli ale întreprinderii-raportor în perioada în care au

apărut [6].

Criteriile de recunoaştere a datoriilor comerciale în bilanţ sunt prezentate în I.A.S. 39

„Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare”. Acestea trebuie recunoscute doar

atunci când întreprinderea devine parte a unui contract şi, ca urmare, are dreptul legal de a

primi numerar sau, respectiv, are obligaţia legală de a plăti.

Potrivit actelor normative cu privire la reforma contabilităţii volumul II, documentul

principal în baza căruia se perfectează operaţiunile de procurare a mărfurilor sau a

serviciilor prestate este factura fiscală. În aşa fel evidenţa analitică a datoriilor pe termen

scurt privind facturile comerciale se ţine conform facturilor prezentate de furnizori şi

antreprenori care pot fi clasificate în facturi acceptate şi alte documente de decontare,

termenul de achitare al căror nu a expirat, respectiv documente de decontare ne achitate în

termen, precum şi a livrărilor nefacturate [9].

Regulamentul privind inventarierea prezintă detaliat modul de efectuare a

inventarierii patrimoniului, activelor şi pasivelor, de determinare şi reflectare a rezultatelor

inventarierii, precum şi formularele utilizate cu ocazia inventarierii. Inventarierea

decontărilor cu fondatorii, instituţiile financiare, bugetul, cumpărătorii, furnizorii, părţile

legate, salariaţii proprii, deponenţii şi alţi debitori şi creditori constă în depistarea,

conform documentelor respective, a soldurilor şi controlului riguros al justificării sumelor

existente în aceste conturi. Comisia stabileşte termenul înregistrării creanţelor şi datoriilor,

realitatea existenţei acestora şi persoanele vinovate de trecerea termenului de prescripţie în

cazul existenţei ei. Conform regulamentului inventarierea datoriilor trebuie efectuată de

fiecare întreprindere nu mai rar de o dată pe an, de regulă, la finele anului [7].

17

Pentru efectuarea relaţiilor de decontări, în Planul de conturi contabile ale activităţii

economico – financiare a întreprinderilor (în continuare – Planul de conturi) sunt

destinate conturile din clasele 1, 2, 3, 4 şi 5. Conturile respective sunt de activ şi pasiv.

Pentru reflectarea operaţiilor privind datoriile comerciale pe termen scurt sunt

destinate conturile clasei 5, grupa 52, care sunt de pasiv [3].

Conform art.102 din Codul fiscal, subiecţii impozabili înregistraţi ca plătitori de taxa

pe valoare adăugată au dreptul la trecere în cont suma taxei pe valoare adăugată achitată

sau care urmează a fi achitată privind activele şi serviciile procurate pentru efectuarea

livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător în cazul când au

factură fiscală pentru activele şi serviciile procurate în ţară, pentru care a fost achitată sau

urmează a fi achitată taxa pe valoare adăugată sau în cazul mărfurilor importate care

dispun de un act eliberat de la vamă ce confirmă că taxa pe valoare adăugată a fost

achitată.

Conform art.102 alin.(2) din Codul fiscal, suma taxei pe valoare adăugată achitată sau

care urmează a fi achitată privind valorile materiale şi serviciile procurate care se folosesc

pentru efectuarea livrărilor scutite de taxa pe valoare adăugată nu se trece în cont şi se

raportează la consumuri şi cheltuieli. De asemenea în Codul fiscal este menţionat că

valoarea mărfurilor şi serviciilor procurate din străinătate nu include taxa pe valoare

adăugată [2, p. 73-74].

În Republica Moldova, taxa pe valoare adăugată este stabilită în mărime de 20 %.

Dacă în documentele de însoţire suma taxei pe valoare adăugată depăşeşte 20 % atunci

diferenţa se include în costul valorilor (mărfurilor) iar în cont se primeşte 20 % [2].

1.2 PRINCIPIILE ŞI OBIECTIVELE CONTABILITĂŢII DATORIILOR COMERCIALE PE TERMEN SCURT

Este foarte important ca toţi cei care ţin evidenţă contabilă şi (sau) recepţionează

rapoartele contabile să le poată interpreta uniform, unitar şi corect. Datorită acestui fapt s-a

elaborat un set de norme cu caracter general ce formează cadrul conceptual general al

contabilităţii financiare, numite principii contabile. Acestea pot fi definite ca fiind

18

convenţiile, regulile şi procedeele necesare pentru definirea unei practici contabile

acceptate la un moment dat [10].

Principiile contabile mai pot fi definite şi drept elemente conceptuale, propoziţii cu

caracter general, reguli de bază care asigură, pe de o parte, elaborarea normelor contabile,

si pe de altă parte, reprezentarea fidelă, clară, sinceră şi completă a evoluţiei întreprinderii

prin intermediul situaţiilor financiare. Aplicarea riguroasă şi respectarea cu strictă a

principiilor contabile conferă informaţiei contabile şi raportărilor financiare relevanţă,

fiabilitate, credibilitate şi mai ales comparabilitate în timp, în spaţiu şi între domenii

diferite de activitate :

- compararea performanţelor aceleiaşi întreprinderi de la o perioadă la alta;

- compararea întreprinderilor de mărimi diferite precum şi din zone, ţări, domenii şi

(sau) perioade diferite, între ele.

Principiile fundamentale, care stau la baza organizării contabilităţii datoriilor

comerciale şi întocmirii raportului financiar anual sunt prevăzute de către prevederile

S.N.C. 1 „Politica de contabilitate”.

Elaborarea politicii de contabilitate se bazează pe următoarele convenţii

fundamentale:

Continuitatea activităţii. Întreprinderea este analizată ca o unitate în activitate

continuă, ceea ce înseamnă că aceasta îşi va continua activitatea în mod normal într-un

viitor previzibil. În acest caz se presupune că întreprinderea nu are nici intenţia şi nici

necesitatea de a-şi reduce considerabil sau de a-şi sista activitatea.

Permanenţa metodelor. Politica de contabilitate acceptată de întreprindere este

aplicată de aceasta în mod consecvent de la o perioadă gestionară la alta. Acest principiu

presupune continuitatea aplicării regulilor şi normelor privind evaluarea, înregistrarea în

contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, asigurând

comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.

Contabilităţii de angajamente. Veniturile şi cheltuielile se constată şi se reflectă în

contabilitate şi în rapoartele financiare în perioada în care acestea s-au produs, indiferent

de momentul efectiv al încasării sau plăţii mijloacelor băneşti.

19

Politica de contabilitate trebuie să mai asigure şi respectarea următoarelor principii:

Prudenţa. În multe operaţii economice apariţia diverselor incertitudini este inevitabilă. De

aceea la întocmirea rapoartelor financiare trebuie să se dea dovadă de prudenţă, pentru ca

activele şi veniturile să nu fi supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile să nu fie subevaluate. Însă

prudenţa nu justifică crearea rezervelor latente.

Prioritatea conţinutului asupra formei. Operaţiile economice şi alte fenomene trebuie să

fie contabilizate şi prezentate în rapoartele financiare, în primul rând, în conformitate cu

conţinutul şi realitatea financiară a acestora, dar nu numai potrivit formei lor juridice.

Esenţialitatea. În rapoartele financiare trebuie să fie dezvăluite toate posturile importante

pentru evaluări şi luarea deciziilor de către utilizatori. Informaţia se consideră esenţială atunci

când lipsa sau insuficienţa acesteia poate să influenţeze deciziile utilizatorilor, adoptate de ei în

baza rapoartelor financiare. În cazul în care postul (sau gradul de exactitate al acestuia) nu are o

mare importanţă pentru utilizatorii rapoartelor financiare, acesta este considerat ca neesenţial.

Principiile fundamentale care stau la baza organizării contabilităţii datoriilor

comerciale sunt:

- principiul contabilităţii de angajament,

- principiul necompensării,

- principiul evaluării separate a elementelor de activ şi pasiv,

- principiul prevalenţei economicului asupra juridicului,

- principiul periodicităţii.

Înregistrările în contabilitate privind faptele comerciale se efectuează respectând

principiul contabilităţii de angajamente, care prevede că veniturile şi cheltuielile se

constată în perioada când au fost efectuate, dar nu în momentul când se produce

decontarea sau mişcarea lor. Conform acestui principiu, datoriile comerciale sunt incluse

în rapoartele financiare în perioada la care se referă, dar nu atunci când se plătesc

mijloacele băneşti sau se transmit alte active în schimb.

Rapoartele financiare întocmite după acest principiu informează utilizatorii nu numai

despre operaţiile trecute, care au fost însoţite de cheltuieli şi venituri, dar şi despre datorii

20

care antrenează în viitor cheltuieli şi încasări. Această informaţie este utilă în cazul luării

unor decizii.

Un alt principiu care stau la baza organizării contabilităţii datoriilor comerciale este

principiul necompensării. Elementele de activ şi datorii trebuie să fie evaluate şi

înregistrate în posturile de activ şi datorii separat nefiind admisă compensarea între ele,

decât în cazul în care se întocmeşte proces-verbal de compensare în două exemplare, pe

tipizate emise de Ministerul Finanţelor. Necompensarea trebuie înţeleasă în sensul că

pentru fiecare element patrimonial cu substanţă materială, pentru orice resursă care

reflectă drepturi şi obligaţii etc. trebuie să fie deschise în contabilitate câte un cont.

Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi pasiv şi principiul

necompensării se completează reciproc. Conform primului principiu, se înţelege că

componentele elementelor de activ şi datorii trebuie evaluate separat. În cazul nostru

acesta înseamnă că creanţele pe termen scurt privind facturile comerciale trebuie să fie

evaluate separat de datoriile pe termen scurt privind facturile comerciale.

Un alt principiu mai puţin important este principiul prevalenţei economicului asupra

juridicului. Potrivit acestui principiu pentru ca informaţia contabilă să fie credibilă, trebuie

ca evenimentele şi tranzacţiile pe care le reflectă în contabilitate să fie în concordanţă cu

realitatea economică şi nu numai cu forma lor juridică. Respectarea acestui principiu este

deosebit de importantă în condiţiile constituirii economiei de piaţă, când legislaţia rămâne în

urma dezvoltării realităţii economice.

Conform principiul periodicităţii, fiecare exerciţiu financiar reprezintă o perioadă de

gestiune de la care se pleacă la un nou exerciţiu financiar. Bilanţul de închidere = bilanţul

de deschidere. Pentru o perioadă următoare se pleacă de la sfârşitul perioadei precedente.

Convenţiile şi principiile sus-numite trebuie să constituie baza elaborării politicii de

contabilitate. Nerespectarea acestora poate să denatureze informaţia privind situaţia

patrimonială, financiară şi rezultatele activităţii întreprinderii şi se consideră ca o încălcare

a regulilor de ţinere a contabilităţii şi de întocmire a rapoartelor financiare.

21

Conform Legii contabilităţii şi S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”

informaţia contabilă din rapoartele financiare trebuie să corespundă caracteristicilor

calitative: claritatea, relevanţa, credibilitatea, comparabilitatea, esenţialitatea.

Pentru ca informaţia contabilă din rapoartele financiare să corespundă tuturor

caracteristicelor menţionate anterior, la baza contabilităţii datoriilor comerciale pe termen

scurt stau obiectivele:

reflectarea corectă şi oportună a creanţelor şi datoriilor în conturi;

controlul în vederea respectării condiţiilor prevăzute în contracte şi veridicităţii

decontărilor efectuate;

controlul asupra relaţiilor de decontări în scopul ne admiterii expirării termenilor

de prescripţie.

Abaterea de la aceste principii, obiective sau de la caracteristicile calitative pot fi

admise în caz excepţional. Orice astfel se abatere, precum şi motivele care le-au

determinat, trebuie să fie prezentate în note explicative împreună cu o evaluare a efectului

acestora asupra activelor, datoriilor, situaţiilor financiare şi a profitului.

1.3 ANALIZA SURSELOR LITERARE AFERENTE CONTABILITĂŢII DATORIILOR COMERCIALE PE TERMEN SCURT

Aspectele contabilităţii decontărilor comerciale au fost examinate în lucrările

ştiinţifice ale mai multor cercetători-economişti autohtoni şi din străinătate. De exemplu,

câţiva dintre cei care şi-au expus punctul de vedere referitor la această temă şi şi-au adus

aportul la studierea ei au fost: V. Bucur, A. Frecăuţeanu, A. Nederiţa, I. Balan, N.

Feleagă, C. Oprea, M. Cristea, V. Munteanu, P. Bezrukih ş. a. În discuţii au fost abordate

problemele referitoare la aspectele teoretice şi practice a datoriilor comerciale, evidenţa

sintetică şi analitică, componenţa şi clasificarea datoriilor etc.

Modul în care se aplică principiile legate de constatare, evaluare şi clasificare a

datoriilor comerciale pe termen scurt este redat în capitolul 11 al manualului „Principiile

contabilităţii” de către N. Belverd.

22

Informaţia din manual este destul de originală referindu-se la natura şi cuantificarea

datoriilor curente. În procesul de constatare a datoriilor, autorul consideră că timpul

reprezintă factorul cel mai important, deoarece o datorie se înregistrează în momentul în

care se creează obligaţia. Autorul descrie în manual şi modul de evaluare a datoriilor

comerciale în bilanţul contabil: la suma de bani necesare pentru a achita obligaţia existentă

sau valoarea reală de piaţă a bunurilor de livrat sau a serviciilor de prestat. Cea mai mare

parte a datoriilor au valoare determinată [10, p. 437 ].

În fond, materialul expus de către autor este original şi autohton, dar în manual nu au

fost studiate alte probleme legate de calcularea şi înregistrarea datoriilor comerciale pe

termen scurt. De asemenea, autorul nu reflectă aspectele practice a evidenţei datoriilor

comerciale.

O altă sursă destul de valoroasă este manualul „Contabilitate financiară” unde autorul

A. Nederiţa îşi expune punctul său de vedere cu referire la modul de clasificare şi

determinare a datoriilor, cât şi modul de contabilizare şi reflectare a acestora în rapoartele

financiare. Spre deosebire de manualul examinat mai sus, în acest manual sunt expuse

întrebările ce ţin de evidenţa decontărilor comerciale cât şi modul de reflectare a datoriilor

comerciale în documentele generalizatoare.

Pe lângă aceasta, în manual se redă politica de contabilitate a întreprinderii şi

dezvăluie cele mai importante prevederi ale acesteia, utilizate la organizarea contabilizării

şi la întocmirea rapoartelor financiare. Nederiţa ne redă şi principalele principii ale

contabilităţii care trebuie să constituie baza elaborării politicii de contabilitate a

întreprinderii. [18, p. 199-205].

Manualul conţine o informaţie destul de vastă şi importantă, dar ar fi fost mult mai

benefic dacă în manual ar fi fost expuse suplimentar problemele şi dificultăţile care apar în

procesul identificării şi contabilizării datoriilor comerciale, de asemenea şi descrise

exemple concrete din practica întreprinderilor.

Aspectele teoretice şi practice ale evidenţei datoriilor pe termen scurt privind facturile

comerciale sunt examinate de către profesorul universitar, A. Frecăuţeanu, în cartea

„Contabilitatea în ramurile prelucrătoare”. Ediţia respectiva, include aspecte variate vizând

23

evidenţa surselor, şi proceselor economice în unităţile prelucrătoare. Potrivit acestei surse

la contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” sunt sistematizate

decontările nu numai cu furnizorii de ambalaj, materiale auxiliare sau agenţi economici,

dar şi cu gospodăriile agricole de la care se cumpără materie prima angro. Autorul de

asemenea descrie modul de aprovizionare a întreprinderilor prelucrătoare cu materie primă

agricolă. Acest proces se realizează prin doua modalităţi şi anume prin cumpărare sau

achiziţionare. Aceste modalităţi de procurare se deosebesc după natura economică astfel

influenţând substanţial asupra perfectării documentelor, totodată cauzând pentru

cumpărători urmări fiscale diferite la capitolul decontărilor cu bugetul [14, p. 10-11].

Această lucrare este valoroasă prin faptul ca este o ediţie nouă. Importanţa se exprimă

prin faptul că materialul este axat pe numeroase exemple luate din practica cotidiană a

întreprinderilor din cadrul ramurilor prelucrătoare fiind însoţite de norme si propuneri

actuale.

Altă publicaţie, nu mai puţin valoroasă este manualul „Contabilitatea financiară – 2”

scrisă la fel de A. Frecăuţeanu – doctor habilitat în economie, în care se descrie detaliat şi

amănunţit modul de evidenţă a datoriilor comerciale pe termen scurt. Deosebit de reuşit şi

convingător sunt examinate aspectele vizând:

componenţa datoriilor comerciale pe termen scurt;

perfectarea documentelor la apariţia şi stingerea datoriilor comerciale pe termen scurt;

descrierea documentelor perfectate la apariţia datoriilor comerciale pe termen scurt;

metoda de reflectare a datoriilor în conturi;

consecutivitatea lucrărilor de inventariere;

descrierea conturilor, evidenţa analitică şi sintetică a datoriilor comerciale pe

termen scurt;

corespondenţa conturilor contabile la apariţia şi stingerea datoriilor comerciale pe

termen scurt;

modalităţile de decontări dintre partenerii comerciali [15, p. 80-90].

Materialul indicat mai sus corespunde prevederilor actelor normative şi reprezintă o

informaţie destul de vastă cu referire la datoriile comerciale pe termen scurt. De asemenea

24

manualul are o ediţie mai nouă şi deţine o informaţie mai nouă, mai detaliată şi amănunţită

la capitolul dat, reprezentând o sursă importantă pentru studenţii care fac studii la

specialitatea contabilitate.

Un mare interes prezintă manualul „Evidenţa contabilă în unităţile agricole”, scris de

savanţii-economişti autohtoni A. Frecăuţeanu şi R. Băbălău. În această ediţie autorii

manualului examinează un cerc vast de probleme vizând contabilizarea operaţiunilor

economice în condiţiile restructurării relaţiilor de proprietate în sectorul agrar [12, p. 15].

Materialul expus este tratat în corespundere cu standardele naţionale de contabilitate

şi planul de conturi şi reprezintă o sursă foarte importantă, în primul rând, pentru

specialiştii din domeniul financiar-contabil care activează în sectorul agrar. Însă,

materialul este axat mai mult pe sectorul agrar iar evidenţa şi modul de contabilizare a

datoriile comerciale sunt examinate în mod restrâns, fiind studiate numai formele de

decontări fără numerar.

În manualul „Noul Sistem Contabil al agenţilor economici din Republica Moldova”

ne este redat detaliat formele de bază de decontări prin virament. Tot aici este examinată şi

cambia, o nouă formă de decontare, redându-se şi clasificarea ei cu descrierea amănunţită

a fiecărui tip. Manualul conţine un material valoros analizându-se caracterul de

contraprestaţie a mărfii în cambie adeverit prin documente corespunzătoare ale plătitorului

şi beneficiarul.

De asemenea, în acest manual ne sunt expuse formele şi ordinea decontărilor în

economia naţională ce se stabilesc de către Banca Naţională a Moldovei şi evidenţierea

distinctă a operaţiunilor economice cu părţile legate şi nelegate. [20, p. 228].

Autorii manualului oferă un bogat material practic reflectând amănunţit principale

forme de decontări prin virament, ţinându-se cont de prevederile actelor normative

contabile, dar la fel ca şi în manualul precedent, autorii tratează datoriile comerciale într-o

manieră simplistică.

O sursă importantă, unde este redată evidenţa sintetică şi analitică a datoriilor

comerciale reprezintă manualul „ Contabilitatea financiară. Ediţia a II-a revăzută şi

completă ” scrisă de către autorii A. Nederiţa, V. Bucur, M. Carauş.

25

Acest manual ne redă formele de decontări privind achitarea datoriilor, descriindu-se

detaliat şi amănunţit pe ce se bazează formele de bază ale decontărilor prin virament,

conform Regulamentului. Informaţia descrisă aici se bazează pe prevederile actelor

normative contabile [19, p. 372].

Materialul din acest manual este bine redat, examinându-se anumite reguli generale

privind decontările care sunt obligatorii pentru bănci şi clienţi. Informaţia din manual este

la fel întocmită ţinându-se cont de legislaţia în vigoare, reprezentând o bună sursă pentru

contabilitatea decontărilor comerciale.

În literatura de specialitate naţională şi internaţională se discută pe larg noţiunea şi

criteriile de clasificare a datoriilor comerciale.

Astfel, o sursă literară română, unde ne sunt descrise datoriile comerciale şi sunt

redate principiile contabile este manualul „Bazele Contabilităţii’’, scrisă de către O. Călin,

M. Ristea. În manual, datoriile sau capitalul străin se exprimă ca resursele sau capitalurile

furnizate de terţi pentru care unitatea trebuie să acorde o prestaţie sau un echivalent

valoric. Aici ne este descris detaliat datoriile comerciale, noţiuni, criterii de clasificare,

forme de decontări.

Pentru înregistrarea, evaluarea şi măsurarea patrimoniului, contabilitatea foloseşte o

metodă proprie de observare şi reprezentare. În manual este bine exprimat modalităţile sau

tehnicile prin care se înfăptuiesc evidenţa, calculul, analiza şi controlul situaţiei financiare.

Orice metodă, deci şi cea a contabilităţii, se bazează pe o teorie care pune în evidenţă

principiile generale şi normative privind modul cum trebuie studiat obiectul. Principiile

mai figurează şi sub denumirea de reguli sau convenţii contabile. O asemenea dinamică

reflectă faptul că realitatea economică are multiple aspecte şi că principiile trebuie aplicate

în raport cu câmpul de acţiuni al contabilităţii [21, p. 92].

Conchidem, că autorii români, ca şi autorii autohtoni, abordează aceleaşi noţiuni,

criterii de clasificare, forme de decontări referitoare la datoriile comerciale, cu unele mici

modificări. Informaţia din această lucrare este expusă restrâns, dar este destul de

importantă redând esenţialul.

Într-o altă sursă literară română, autorii C. Caraiani, L. Olimid în manualul „Bazele

26

contabilităţii. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită”, clasifică datoriile comerciale în mai multe

categorii:

datorii faţă de furnizorii de stocuri, lucrările şi servicii;

datorii faţă de furnizorii de imobilizări corporale şi necorporale;

datorii pentru efectele comerciale.

Datoriile comerciale, se descriu în manual ca nişte obligaţiuni ale întreprinderii faţă

de terţe, persoane fizice sau juridice, rezultate din achiziţia de bunuri sau utilizarea

serviciilor [11,p. 90].

Informaţia din manual este importantă, dar prea simplistică. În lucrare n-au fost

examinate metodele de identificare, calcularea şi înregistrarea datoriilor pe termen scurt.

De asemenea autorii nu au făcut referire la nici o modalitate posibilă de decontare cu

furnizorii.

În urma analizei acestor două surse române, putem concluziona faptul că modul de

identificare şi contabilizare a datoriilor comerciale pe termen scurt în literatura română se

aseamănă în mare parte cu literatura noastră, având unele modificări sau completări.

O altă lucrare, nu mai puţin valoroasă şi importantă autorilor autohtoni A.

Frecăuţeanu şi I. Balan este „Evidenţa contabilă în exploataţiile agricole”.

În această lucrare sunt descrise condiţiile reţinerii sau achitării impozitului pe venit

când gospodăria noastră acordă sau consumă anumite lucrări şi servicii. De asemenea, sunt

enumerate şi examinate lucrările şi serviciile pentru care gospodăria trebuie să reţină în

momentul achitării impozit pe venit.

Un moment foarte important expus de către autori este modul de asigurare a achitării

plăţilor pentru datoriile ce nu au fost achitate în termenul prevăzut de contract. În acest caz

furnizorul sau antreprenorul are dreptul să-şi asigure achitarea prin intermediul judecăţii,

prin care se acordă 3 ani. După trecerea acestor trei ani datoria nestinsă se trece la venit.

La finele anului obligatoriu se efectuează inventarierea datoriilor. Furnizorii şi

antreprenorii trebuie informaţi în scris despre soldurile noastre. Ei timp de 5 zile trebuie să

confirme aceste solduri sau să comunice obiecţiile [13, p. 211].

27

Materialul indicat mai sus corespunde în totul practicii avansate a întreprinderilor

agricole şi prevederile actelor normative. Lucrarea dată este foarte importantă deoarece

autorii descriu modul de ţinere a evidenţei contabile şi de reţinere a impozitului pe venit în

cadrul întreprinderilor agricole, precum şi unele momente specifice întreprinderilor din

acest sector. Informaţia este actuală şi foarte utilă pentru contabilii autohtoni ţinând cont

de faptul că Republica Moldova este o ţară cu o economie agrară.

Informaţia referitoare la definiţie, clasificare, fapte economice aferente datoriilor

comerciale pe termen scurt este expusă foarte concis şi explicit în lucrarea înalt apreciată,

„Ghidul Contabilului”. Potrivit acestei ediţii, corespondenţa conturilor este prezentată sub

formă de tabel ceea ce facilitează studierea informaţiei [16, p. 29].

Autorii oferă un bogat material cu referire la principalele operaţiuni economice

privind datoriile comerciale. Informaţia din manual este redată printr-o metodă mai uşoară

de asimilat de către contabilii practicieni. De asemenea, materialul indicat corespunde în

total practicii avansate a întreprinderilor agricole şi prevederilor actelor normative în

vigoare.

CAPITOLUL 2 CONTABILITATEA DATORIILOR COMERCIALE PE TERMEN SCURT

2.1 EVIDENŢA PRIMARĂ A DATORIILOR COMERCIALE

28

PE TERMEN SCURT

Activitatea întreprinderilor constă dintr-un sistem complex şi diversificat de relaţii

economice şi juridice care ţine de aprovizionare, producere şi comercializare. Conform

Legii contabilităţii orice entitate este obligată să ţină contabilitatea potrivit legislaţiei în

vigoare. Totodată, varietatea faptelor economice, care se exprimă printr-o tranzacţie, s-au

un eveniment care au modificat sau pot modifica activele, drepturile şi datoriile,

consumurile, cheltuielile, veniturile, rezultatele financiare ale entităţii, apărute în urma

relaţiilor economice şi juridice cu furnizorii, clienţii, personalul angajat, buget conform

Legii contabilităţii trebuie să fie contabilizate în baza documentelor primare şi

centralizatoare. Astfel, nici o faptă economică nu poate fi înregistrată în conturi fără un

act scris în care să fie consemnată operaţia economică respectivă.

În vederea organizării corecte a contabilizării şi reflectării oportune a faptelor

economice în conturi este necesar a respecta riguros cerinţele privind întocmirea

documentelor primare. Prevederile de bază referitoare la documentele contabile sunt

prezentate în art.19 şi 20 din Legea contabilităţii.

Conform Legii contabilităţii, în momentul realizării faptelor economice entitatea

întocmeşte documente primare. În cazul în care este imposibil de a întocmi documentul în

timpul realizării faptei economice atunci el se întocmeşte nemijlocit după executarea

acesteia.

Entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare, aprobate de Ministerul

Finanţelor. În cazul lipsei formularului sau dacă acestea nu satisfac necesităţile entităţii,

este permis de a elabora formulare de documente, aprobate de conducerea acesteia.

Formularele de documente primare elaborate vor trebui sa conţină următoarele elemente

obligatorii:

a) denumirea şi numărul documentului;

b) data întocmirii documentului;

c) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al entităţii în numele căreia este întocmit

documentul;

29

d) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru

persoanele fizice - codul personal;

e) conţinutul faptelor economice;

f) etaloanele cantitative şi valorice în care sânt exprimate faptele economice;

g) funcţia, numele, prenumele şi semnătura, inclusiv digitală, a persoanelor

responsabile de efectuarea şi înregistrarea faptelor economice.

Funcţiile documentelor primare sunt:

- de consemnare cifrică, cantitativă şi valorică a faptelor economice;

- de acte justificative care stau la baza înregistrării în contabilitatea curentă a

faptelor economice;

- verificarea activităţilor desfăşurate, urmărind activitatea economică şi financiară

în cele mai mici detalii;

- asigurarea integrităţii patrimoniului pe baza lor stabilindu-se şi angajându-se

răspunderi, drepturi şi obligaţii cu privire la mişcările de valori;

- de calculare corectă a costului producţiei obţinute;

- cu ajutorul lor stabilindu-se drepturile şi obligaţiile ale unităţilor patrimoniale

servind ca bază în cercetarea organelor judiciare.

Documentele primare pot fi întocmite pe suport de hârtie cât şi în formă electronică

care conform Legii contabilităţii „au aceeaşi putere juridică”, iar în cazul celei de a doua

metodă, la cererea utilizatorului entitatea se obligă să imprime o copie a documentului pe

suport de hârtie din cont propriu. Întocmirea documentelor primare în formă electronică

simplifică mult lucrul contabilului totodată reducând considerabil timpul utilizat pentru

lucrul cu documentele primare.

Operaţiile ce ţin de apariţia şi stingerea datoriilor comerciale pe termen scurt se

perfectează cu următoarele documente:

factură sau factură fiscală – în cazul apariţiei datoriilor în cauză pe măsura trecerii

la intrări a bunurilor procurate, consumului serviciilor sau recepţionării lucrărilor;

ordine de plată, extrase din cont – în cazul stingerii datoriilor în conformitate cu

forma de decontări selectate;

30

act de achiziţie – în cazul vânzării sau cumpărării unor bunuri materiale;

contract de vânzare-cumpărare, contracte – în cazul achiziţionării bunurilor de la

persoane fizice, primirea avansurilor de la cumpărători în contul viitoarelor livrări de

bunuri;

procese-verbale ale comisiei de inventariere, liste de inventariere a datoriilor, note

informative şi ordine (dispoziţii) ale conducătorului întreprinderii –în cazul reflectării în

evidenţă a divergenţilor constatate la inventarierea datoriilor comerciale (sume majorate

sau diminuate, înregistrări contabile eronate, termene de prescripţie extinctivă expirate

ş.a.).

Reflectarea datoriilor comerciale în evidenţă la S.A. „Călăraşi Divin” se efectuează

în baza facturii şi facturii fiscale, iar în unele cazuri ca bază juridică serveşte contractul de

vînzare – cumpărare.

La procurarea bunurilor de la agenţii economici neînregistraţi ca plătitori ai taxei pe

valoarea adăugată datoriile comerciale se constată şi se reflectă în contabilitate în baza

facturii (anexa 1).

Factura:

- însoţeşte marfa în timpul transportării de la furnizor la cumpărător şi invers;

- se întocmeşte în trei sau cinci exemplare, separat pentru fiecare fel de produs în

parte, de către compartimentul financiar contabil şi de gestionar sau de o persoană

desemnată de acesta care completează coloanele de intrări, ieşiri şi stocuri;

- este un document justificat de înregistrare în contabilitate a bunurilor achiziţionate

da la furnizor;

- se arhivează la compartimentul financiar - contabil.

Pe data de 24 noiembrie 2011 s-a acceptat spre plată factura primită de la I.I.

„Smolenschi Vasile”(anexa 1) în baza căreia s-a procurat un aparat de telefon Panasonic

în valoare de 170,00 lei. Factura respectivă este confirmată prin amprenta ştampilei

expeditorului şi prin prezenţa semnăturilor persoanelor responsabile.

La procurarea bunurilor de la agenţii economici înregistraţi ca plătitori ai taxei pe

valoarea adăugată, aceştia eliberează factura fiscală.

31

În baza facturii fiscale (anexa 2) entitatea S.A. „Călăraşi Divin” trece la intrări

bunurilor materiale (servicii) procurate. Conform dicţionarului contabil şi Codului fiscal

(titlul III, art. 93) factura fiscală reprezintă un formular tipizat de document primar cu

regim special, prezentat cumpărătorului de către subiectul impozabil şi înregistrat în modul

stabilit, la efectuarea livrărilor impozabile.

S.A. „Călăraşi Divin” este înregistrată ca plătitor de taxa pe valoare adăugată, iată de

ce conform Codului fiscal, la procurarea bunurilor şi/sau serviciilor de la persoanele

juridice înregistrate ca plătitori ai taxei pe valoarea adăugată are dreptul să treacă în cont la

decontări cu bugetul suma T.V.A.

Factura fiscală reprezintă un document primar de strictă evidenţă care însoţeşte doar

livrările şi procurările impozabile de mărfuri şi servicii efectuate de către un subiect

impozabil cu taxa pe valoare adăugată care a obţinut în modul corespunzător certificatului

de înregistrare în calitate de plătitor de taxa pe valoare adăugată.

Factura fiscală serveşte ca:

document în baza căruia se determină valoarea spre decontare pentru bunurile

livrate, serviciile prestate;

document ce identifică marfa transportată, şi document care o însoţeşte până la

primirea ulterioară de către cumpărător;

document justificativ pentru evidenţa contabilă la părţile participante în fapta

economică.

În cazul livrărilor de valori materiale facturile fiscale se emit în 3 sau 5 exemplare. La

primirea acestora de către cumpărător, acesta le prezintă în contabilitate pentru ca mai apoi

facturile să fie verificate şi înregistrate. La verificare se atrage atenţia la corectitudinea

întocmirii documentului. Se verifică dacă documentul conţine toate elementele, dacă

sumele sunt incluse şi sunt veridice, dacă bunurile primite corespund cu cele înscrise în

factură şi în cantitatea respectivă, dacă este indicată data şi ştampila furnizorului. Nu se

admit greşeli şi radieri în facturi fiscale, iar dacă se depistează greşeli atunci factura

respectivă se anulează prin înscrierea „deteriorat”, şi se perfectează alta. Toate facturile

32

anulate sunt păstrate şi numerotate într-o lista, pentru ca ulterior să fie scoase de la

evidenţă.

În cazul vinderii sau procurării bunurilor de către furnizor, factura fiscală se emit 3

exemplare dintre care primul exemplar este destinat cumpărătorului, al II-lea rămîne la

furnizor, iar al III - lea exemplar rămâne părţii care a transportat bunurile.

Pe data de 16 noiembrie 2011 entitatea S.A. „Călăraşi Divin” a acceptat spre plată

factura fiscală (anexa 2) primită de la „Subervin SRL”, în baza căreia s-a procurat

materiale în valoare de 56608,39 lei inclusiv şi suma taxei pe valoare adăugată – 9434,73

lei, valoarea mărfii procurate fiind impozitată cu cota T.V.A. de 20%. Conform legislaţiei

în vigoare, entităţii i s-a transmis primul exemplar a facturii şi în factură au fost completate

toate elementele obligatorii (expuse în articolul 15 al Legii contabilităţii) pe care trebuie

să le conţină un document primar.

În factură sunt prezente semnăturile persoanelor care au permis eliberarea şi predat

bunurile, anume de directorul întreprinderii „Subervin SRL” şi transportatorul mărfii,

precum şi semnătura persoanei care a primit bunurile – paza de stat de la poarta

întreprinderii S.A. „Călăraşi Divin” şi anume specialistul Iosip Eugenia. Factura fiscală

respectivă este confirmată prin amprenta ştampilei furnizorului şi cumpărătorului.

Observăm că în factură nu este indicat cine a prestat servicii de transport şi de

asemenea în dreptul „primit bunurile intermediarul (transportatorul)” şi „predat bunurile

intermediarului (transportator)” unde trebuie de indicat funcţia, numele, prenumele şi

semnătura transportatorului nu este scris nimic.

În cazul prestării de servicii, facturile fiscale se emit în 2 exemplare, dintre care

primul exemplar se transmite beneficiarului de servicii, iar al doilea rămâne prestatorului

de servicii.

La 4 noiembrie 2011, în urma prestării entităţii servicii de broker vamal şi servicii

pentru declararea mărfii în vamă, S.A. „Călăraşi Divin” a primit de la Î.S.

„Vamservinform” spre achitare factura fiscală (anexa 3). Factura respectivă a fost

întocmită în două exemplare unde exemplarul întâi a fost transmisă beneficiarului - S.A.

„Călăraşi Divin”, iar celălalt a rămas la prestatorul de servicii - Î.S. „Vamservinform”.

33

Datoria entităţii faţă de Î.S. „Vamservinform” constituie 920,00 lei, inclusiv taxa pe

valoare adăugată în mărime de 20% de la valoarea serviciilor – 153,33 lei.

Analizând factura din 4 noiembrie 2011 putem spune că au fost completate toate

elementele obligatorii (expuse în articolul 15 al Legii contabilităţii) pe care trebuie să le

conţină un document primar şi este confirmată prin amprenta ştampilei şi semnăturile

prestatorului şi beneficiarului de servicii. În această factură ca şi în factura precedentă nu

este indicat funcţia, numele, prenumele şi semnătura intermediarului.

În cazul achiziţionării unor bunuri materiale de la persoanele fizice entitatea

întocmeşte documentul cu regim special - actul de achiziţie a mărfurilor (anexa 4) . La

9.12.2012 în baza actului de achiziţie a mărfurilor S.A. „Călăraşi Divin” s-a procurat de la

persoana fizică Ciobanu Dumitru un agregat în valoare de 24210,52 lei.

La procurarea bunurilor (cu excepţia produselor agricole) de la persoanele fizice în

baza actului de achiziţie, este necesar de a reţine şi vira la buget 5 % impozit pe venit

reţinut la sursa de plată. Astfel, conform actului de achiziţie (anexa 4) s-a reţinut impozitul

pe venit în mărime de - 1210,52 lei.

La completarea documentul respectiv s-au înregistrat toate elementele obligatorii cu

excepţia indicării cu litere a sumei totale şi executarea unor tăieturi şi corectări în

documentul primar, ceea ce este interzis conform legislaţiei în vigoare.

În cazul întocmirii actului de achiziţie a mărfurilor entitatea perfecţionează

Contractul de vânzare-cumpărare (anexa 5) care are putere juridică şi în baza lui dreptul de

proprietate asupra bunului procurat trece la cumpărător. Potrivit dicţionarului contabil,

prin contract se înţelege un acord dintre două părţi cu menţionarea obligaţiunilor şi

drepturilor ambelor părţi.

Astfel, pentru a beneficia de mijlocul fix procurat şi a deveni proprietarul acestuia

S.A. „Călăraşi Divin” (anexa 5) a încheiat un contract de vînzare cumpărare la data de 7

decembrie 2011 cu persoana fizică Ciobanu Dumitru. În Contractul de vânzare-cumpărare

sunt prezentate datele personale ale entităţii S.A. „Călăraşi Divin” şi persoanei fizice

respective. El prevede un şir de condiţii şi obligaţiuni reflectate în cele 11 articole şi prin

34

prezentul contract se confirmă procurarea de la persoana fizică Ciobanu Dumitru a unui

agregat în valoare de 24210,52 lei.

Contractul este autentificat cu semnătura şi amprenta ştampilei S.A. „Călăraşi

Divin” şi semnătura persoanei fizice Ciobanu Dumitru şi conţine toate elementele

obligatorii pe care trebuie să le conţină un document primar, dar la întocmire

documentului au fost comise unele greşeli ortografice.

Datele documentelor primare în continuare urmează a fi înregistrate în registrele

contabile.

Astfel, pentru a obţine informaţia privind suma datoriilor faţă de furnizori şi faţă de

buget la capitolul taxei pe valoarea adăugată, toate datele din facturile fiscale se înscriu în

Registru de evidenţă a cumpărăturilor (anexa 6). În acest registru se indică data,

numărul şi codul fiscal al facturii de însoţire, denumirea furnizorului, conţinutul succint al

operaţiunii economice care a avut loc la întreprindere, suma totală fără taxa pe valoare

adăugată, cota taxei pe valoare adăugată ( 8%, 6%. 20%) care urmează a fi calculat de la

valoarea bunurilor procurate, suma totală a taxei pe valoare adăugată calculată şi suma

finală care reprezintă datoria întreprinderii faţă de furnizor (împreună cu taxa pe valoare

adăugată). La sfârşitul lunii se fac totalurile la rubricile: valoarea cumpărăturii fără taxa pe

valoare adăugată, suma taxei pe valoarea adăugată la rubrica de 8%, 6%, 20% şi suma

totală a cumpărăturii.

Astfel, datele facturii fiscale primite la 16 noiembrie 2011 s-au înregistrat în registrul

cumpărăturilor (anexa 6). Din factură în registru se înscriu următoarele date:

data – 16.11.2011;

numărul şi seria facturii – FB 0144975;

codul fiscal al furnizorului – 1003609004982;

furnizorul – „Subervin” S.R.L.

conţinutul succint al operaţiunii economice – procurarea materialelor de ambalat;

suma fără T.V.A. – 47173,66 lei;

cota T.V.A. – 20 %;

suma T.V.A. – 9434,73 lei;

35

suma totală – 56608,39 lei.

Datele în acest registru se înscriu în ordine cronologică şi este perfectat în scopuri

fiscale pentru reflectarea datoriei întreprinderii faţă de buget la capitolul taxei pe valoarea

adăugată.

În unele cazuri entităţile livrează marfa numai cu condiţia primirii unei părţi din

valoarea mărfurilor. În aşa caz apare o datorie faţă de cumpărător pînă la momentul

expedierii mărfurilor. Suma avansului primit se consideră o datorie comercială, iar

conform Codului fiscal livrare impozabilă.

Cel mai des se recurge la plăţile preliminare în cazul exportului de mărfuri.

Ca bază juridică ce confirmă primirea plăţii şi condiţiile de livrare a mărfurilor în

termen serveşte contractul de vînzare – cumpărare (anexa 7).

Astfel, S.A. „Călăraşi Divin” încheie cu cumpărătorii nerezidenţi ai Republicii

Moldova un contract conform căreia în contul viitoarei livrări, entitatea primeşte de la

clienţi un avans pe termen scurt într-o sumă mai mică sau prealabil în mărime egală cu

valoarea livrărilor, produse, lucrări sau servicii care vor fi efectuate în viitor.

Un astfel de contract (anexa 7) a fost încheiat la 10 martie 2011 între S.A. „Călăraşi

Divin”, denumit în continuare vînzător şi „Liquid Mold” S.R.L. - cumpărător. Conform

contractului vânzătorul este de acord să vândă, iar cumpărătorul să cumpere produse

alcoolice fabricate de către vânzător, preţul acestora, cuantumul şi gamele fiind precizate

în anexele la prezentul contract. Acest contract prevede un şir de condiţii şi obligaţiuni

reflectate în cele treisprezece articole, cu referire la termenii şi condiţiile de livrarea a

mărfii şi acceptare a mărfii de cumpărător, coordonarea preliminară a comenzii, tipul

ambalajului şi marcarea mărfii, cerinţele de calitate şi siguranţă, condiţiile de plată pentru

mărfuri, daunele, răspunderea fiecărei părţi pentru livrare, cazurile de forţă majoră, litigiile

şi clauza de arbitraj, durata contractului şi condiţiile de prelungire a duratei prezentului

contract şi în final dispoziţii finale şi notificări.

Conform prezentului contract şi condiţiile stipulate în el, plata pentru produsele

livrate se face prin plată în avans prin două modalităţi:

36

1. 30% din costul unei partide de mărfuri (conform cu specificaţiile corespunzătoare)

cu 15 zile lucrătoare înainte de data de expediere a mărfurilor şi 70% din costul unui lot de

bunuri în avans înainte de livrare cu 5 zile.

2. 100% cu acreditiv documentar irevocabil.

Vânzătorul va începe producţia unui lot, numai dacă cu 15 zile lucrătoare înainte de

data de expediere avansul de 30% din costurile lotului este depus în contul vânzătorului şi

banderolele de accize sunt predate către vânzător.

Contractul se încheie cu indicarea adreselor juridice şi elementelor esenţiale ale

ambelor entităţi, ca filiala băncii de care se deservesc, telefonul de contact, ş.a..După ce

părţile au luat cunoştinţă cu condiţiile şi obligaţiunile contractului, acesta din urmă a fost

autentificat cu semnătura directorului general şi amprenta ştampilei S.A. „Călăraşi Divin”

şi cu semnătura administratorului şi amprenta ştampilei „Liquid Mold” S.R.L..

Totodată la întocmirea contractului au fost comise foarte multe greşeli ortografice

şi din neatenţie chiar de la începutul contractului, ca de exemplu a fost comisă o greşeală

mare indicându-se în denumirea întreprinderii (Î.M.„Călăraşi Divin” S.R.L.) că este o

societate cu răspundere limitată, pe când întreprinderea mixtă este o societate pe acţiuni. În

documentele primare nu sunt permise să fie efectuate corectări sau greşeli de aşa tip care

pot duce în eroare.

La contract este anexat un acord adiţional efectuat între părţi cu scopul de a prelungi

valabilitatea prezentului contract. Documentul la fel este autentificat prin semnătura şi

amprenta ştampilei părţilor participante la contract.

Achitarea datoriilor faţă de furnizori se efectuează în baza documentului – ordinul de

plată.

Ordinul de plată este elementul iniţial (şi totodată principal) al formei de decontări

prin virament, numită transfer de credit. Cu ajutorul ordinului de plată achitarea poate fi

efectuată atât în lei, cât şi în valută străină. În baza ordinului de plată, suma de achitat este

transferată în contul beneficiarului, adică furnizorului. Acest document se perfectează în

două sau trei exemplare. Primul exemplar este semnat de conducătorul întreprinderii şi

contabilul-şef şi se autentifică cu amprenta ştampilei gospodăriei. În cazul în care agenţii

37

economici sunt deserviţi de aceeaşi bancă se perfectează în două exemplare, iar dacă

aceştia se deservesc de bănci diferite atunci ordinul de plată se perfectează în trei

exemplare.

În ziua emiterii ordinului de plată se transmite spre executare băncii în care este

deschis contul curent al întreprinderii. La rândul său, banca primeşte (acceptă) documentul

pentru executare, dacă sunt respectate următoarele cerinţe:

în banca dată întreprinderea are deschisă un cont curent;

în contul curent sunt mijloace băneşti suficiente efectuarea plăţii;

mijloacele băneşti din cont nu sunt legate (adică nu-s stabilite restricţii la capitolul

utilizării lor din partea organelor automatizate);

ordinul de plată este completat în conformitate cu cerinţele Regulamentului privind

transferul de credit nr. 373 din 15 decembrie 2005;

ordinul de plată se perfectează în baza documentul justificativ ce confirmă

efectuarea operaţiunii economice;

ordinul de plată este prezentat în timpul de lucru destinat deservirii clienţilor băncii.

În scopul achitării datoriei faţă de „Red Union Fenosa” S.A., pe data de 06 decembrie

2011 S.A. „Călăraşi Divin” a emis un ordin de plată (anexa 8) conform căruia a transferat

mijloacele băneşti din contul curent în valută naţională pentru achitarea datoriei în sumă

de 77208,12 lei, inclusiv taxa pe valoare adăugată 12868,02 lei.

În ordinul de plată obligatoriu se indică destinaţia plăţii, codul bancar şi codul fiscal

al plătitorului şi beneficiarului, iar pentru fiecare bancă este indicat codul băncii. Ordinul

de plată este confirmat prin amprenta ştampilei şi semnătura băncii, precum şi amprenta

ştampilei şi semnătura emitentului.

Periodic entitatea primeşte de la bancă extrasul din cont. El reprezintă un document care

oferă informaţii referitor la mişcarea mijloacelor băneşti în contul curent la o anumită dată.

Astfel la 6 decembrie 2011 (anexa 9), entitatea S.A. „Călăraşi Divin” a primit de la

B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A. filiala Călăraşi 768, situaţia de la sfîrşitul zilei a

contului cu numărul 22515240169/MDL. În extras se indică toate tipurile de servicii oferite

de bancă entităţii în ziua respectivă, de exemplu la operaţiunea 15 în baza ordinului de plată

38

cu numărul 5700 (examinat mai sus) s-a efectuat un transfer în sumă de 77208,12 lei.

În extras, deasemenea se indică soldul inţial, rulajele debitoare şi creditoare calculate

şi soldul final al contului respectiv la sfîrşitul zilei.

Extrasul de cont se poate elibera la cerere, dar şi la intervale stabilite de comun acord

cu titularii de cont, şi se întocmeşte pentru a documenta operaţiunile înregistrate în contul

de decontare deţinut de întreprindere la bancă.

Datele documentelor primare în continuare sunt supuse verificării şi prelucrării, după

care se utilizează pentru perfectarea registrelor contabile analitice şi sintetice.

2.2 EVIDENŢA SINTETICĂ ŞI ANALITICĂ A DATORIILOR COMERCIALE PE TERMEN SCURT

În urma operaţiilor comerciale, la întreprinderi apar datorii comerciale. Ele se referă

la obligaţile întreprinderii faţă de terţe persoane fizice sau juridice, rezultate din achiziţia

de bunuri, avansurile primite şi utilizarea serviciilor.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea datoriilor apărute în

rezultatul decontărilor cu furnizorii şi antreprenorii este destinat contul de pasiv 521

„Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”. La acest cont se ţine evidenţa

următoarelor decontări:

pentru valorile materiale primite şi serviciile prestate, documentele de decontare în a

căror bază sunt acceptate şi vor fi achitate prin intermediul băncii, precum şi cele pentru

care documentele de decontare nu au fost primite (livrări neefectuate);

pentru surplusurile şi lipsurile de valori materiale stabilite la recepţie.

Astfel, în creditul acestui cont se reflectă datoriile aferente facturilor primite de la

furnizori şi antreprenori – formarea datoriilor, iar în debit se reflectă achitarea lor. Soldul

este creditor şi reprezintă datoriile pe termen scurt ale întreprinderii faţă de furnizori şi

antreprenori la finele perioadei de gestiune.

La contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” pot fi

deschise subconturi în funcţie de locul amplasării partenerilor comerciali (în ţară sau peste

hotare), forma materializată a datorilor (facturi emise) cum ar fi:

5211 „Facturi de achitat în ţară”;39

5212 „Facturi de achitat în străinătate”;

Numărul conturilor analitice pe care le poate avea un cont sintetic este determinat de

natura bunurilor economice, a proceselor economice şi a surselor de finanţare reflectate în

contul sintetic respectiv, de asemenea şi de necesitatea de detaliere a cunoaşterii

conţinutului economic al acestora cu ajutorul informaţiei contabile.

Utilizarea conturilor analitice prezintă o importanţă deosebită pentru activitatea

oricărei întreprinderi, deoarece prin intermediul lor se efectuează divizarea unui întreg în

părţi componente, ceea ce permite detalierea informaţiei, depistarea mai uşor a greşelilor,

simplificarea verificării datelor. Aceasta se explică prin faptul că fiecare fapt economic

înregistrat în contabilitatea analitică, adică în subconturi, numaidecât se reflectă şi în

contabilitatea sintetică.

Evidenţa analitică la S.A. „Călăraşi Divin” se organizează pe furnizori şi facturi

fiscale primite în parte în registrul cumpărăturilor (anexa 6), care se perfectează în baza

acestora în formă automatizată. Datele facturilor fiscale sunt prelucrate cu ajutorul

programei automatizate 1C şi în aşa mod se perfectează jurnalul –order (anexa 10)

În Jurnal-order la contul 521 pe subconturi” (anexa 10) la entitatea S.A. „Călăraşi

Divin” se îmbină evidenţa sintetică şi analitică. Astfel, în jurnalul order operaţiunile

economice sunt reflectate pe furnizori în parte sub aspectul conturilor corespondente.

În el se indică: denumirea furnizorului; sumele raportate din creditul contului 521 în

debitul conturilor corespondente; sumele raportate în debitul contului 521 din creditul

contului corespondent; rulajul debitor şi creditor a contului 521 şi soldul contului la

sfârşitul lunii.

În baza registrului sintetic „Jurnal-order la contul 521 pe subconturi” (anexa 10)

putem deduce următoarele formule contabile efectuate la întreprinderea S.A. „Călăraşi

Divin”:

1. S-a acceptat spre plată datoria faţă de furnizorul „TREI G” S.A. AGENŢIA pentru

programele informatice (la valoarea de procurare fără T.V.A.) procurate (anexa 10):

debit contul 112 „Active nemateriale în curs de execuţie” – 2877,39 lei

40

credit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” subcontul 1

„Facturi de achitat în ţară” – 2877,39 lei.

2. Reflectăm datoria față de „Imprim Sistem” S.R.L. în urma procurării utilajului (la

valoarea de procurare fără TVA) la 10 noiembrie 2011 (anexa 10):

debit contul 121 „Active material în curs de execuţie” subcontul 2 „Utilaj

destinat instalării” – 42656,53 lei,

credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 1 „Facturi de achitat în ţară” – 42656,53 lei.

3. S-a acceptat spre plată datoria faţă de „MAIB-Leasing” S.A. pentru mijlocul de

transport procurat (la valoarea de procurare fără T.V.A.) (anexa 10):

debit contul 123 „Mijloace fixe” subcontul 4 „Mijloace de transport” - 1082,00

lei,

credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 1 „Facturi de achitat în ţară” - 1082,00 lei.

4. S-a acceptat spre plată datoria față de furnizorul „Lukoil-Moldova” ICS S.R.L. la

valoarea combustibilului procurat pe parcursul lunii (anexa 10):

debit contul 211 „Materiale” subcontul 3 „Combustibil” – 29085,83 lei,

credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 1 „Facturi de achitat în ţară” – 29085,83 lei.

5. S-a calculat datoria față de „Hamster” S.R.L. pentru îmbrăcămintea procurată contra

plată (fără taxa pe valoare adăugată) la 21 noiembrie 2011 (anexa 10):

debit contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” subcontul 1 „Obiecte

de mică valoare şi scurtă durată în stoc” – 1391,67 lei,

credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 1 „Facturi de achitat în ţară” – 1391,67 lei.

6. S-a trecut la intrări și s-a reflectat datoria față de furnizorul „Halm-Design” S.R.L.

la valoarea mărfurile procurate la 22 noiembrie 2011 (anexa 10):

debit contul 217 „Mărfuri” – 25957,80 lei,

41

credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 1 „Facturi de achitat în ţară” – 25957,80 lei.

7. Reflectarea valorii serviciilor de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe prestate de

antreprenorul „Doina Vin” S.R.L., utilizate la însuşirea unor noi tipuri de produse (anexa

10):

debit contul 251 „Cheltuieli anticipate curente” – 8278,67 lei,

credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 1 „Facturi de achitat în ţară” – 8278,67 lei.

8. Trecem în cont a suma taxei pe valoare adăugată aferentă valorii de procurare a

mărfurilor reflectate în operaţia precedentă (anexa 10):

debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” subcontul 2 „Datorii

privind taxa pe valoare adăugată” – 5191,56 lei,

credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 1 „Facturi de achitat în ţară” – 5191,56 lei.

9. Reflectarea datoriei faţă de entitatea „Business Class” S.R.L. pentru serviciile de

publicitate prestate entităţii (anexa 10):

debit contul 712 „Cheltuieli comerciale” subcontul 4 „Cheltuieli privind

reclama” – 10686,73 lei,

creditul contului 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 1 „Facturi de achitat în ţară” – 10686,73 lei.

10. Reflectarea datoriei faţă de entitatea Bitrimax Lux Călăraşi în urma reparaţiei

mijloacelor fixe utilizate în scopuri generale şi administrative (anexa 10):

debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative” subcontul 1 „Cheltuieli

privind uzura, repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe cu destinaţie generală” –

487,50 lei,

credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 1 „Facturi de achitat în ţară” – 487,50 lei.

11. Reflectarea diferenţelor nefavorabile de curs privind datoriile pe termen scurt faţă

de „NEGA-M” OOO aferente facturile comerciale primite de peste hotare (anexa 10):

42

debit contul 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare” subcontul 3 „Cheltuieli

privind diferenţe de curs valutar” – 938,67 lei,

credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 1 „Facturi de achitat în ţară” – 938,67 lei.

12. Reflectarea valorii serviciilor şi bunurilor materiale consumate în scopuri generale

de producţie de către Centru de Verificare Calităţii (anexa 10):

debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie” – 10067,37 lei,

credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 1 „Facturi de achitat în ţară” – 10067,37 lei.

13. S-a stins datoriei faţă de „Duvasen” S.R.L. prin trecerea în cont a creanţei acestuia

faţă de entitate (anexa 10):

debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 1 „Facturi de achitat în ţară” – 2044,18 lei,

credit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturile comerciale”

subcontul 1 „Facturi de primit din ţară” – 2044,18 lei.

14. S-a trecut în cont suma avansului acordat anterior cu scopul stingerii datoriei faţă

de furnizorul „Hamster” S.R.L. (anexa 10):

debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 1 „Facturi de achitat în ţară” – 4520,00 lei,

credit contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate” subcontul 1 „Avansuri pe

termen scurt acordate în ţară” – 4520,00 lei.

15. Reflectăm stingerea datoriei faţă de titularul de avans Bistriţchii Maria prin

trecerea în cont a creanţei acestuia faţă de entitate (anexa 10):

debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 1 „Facturi de achitat în ţară” – 1175,00 lei,

credit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” subcontul 2

„Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans” – 1175,00 lei.

16. S-a achitat din casierie a datoriei faţă de Stratan Foma privind operaţiile

comerciale efectuate (anexa 10):

43

debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 1 „Facturi de achitat în ţară” – 4830,00 lei,

credit contul 241 „Casa” subcontul 1 „Casa în valută naţională” – 4830,00 lei.

17. S-a achitat datoriei faţă de furnizorul „Ghiocel” S.R.L. privind facturile comerciale

(anexa 10):

debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 1 „Facturi de achitat în ţară” – 15383,95 lei,

credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională” subcontul 1 „Mijloace

băneşti nelegate” – 15383,95 lei.

18. S-a reţinut impozitului pe venit din valoarea serviciilor achitate, care sunt prestate

de către entitatea „Triago Prim” S.R.L. rezidente ale Republicii Moldova (anexa 10):

debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 1 „Facturi de achitat în ţară” – 483,89 lei,

credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” subcontul 2 „Datorii

privind taxa pe valoare adăugată” – 483,89 lei.

19. S-a calculat suma impozitului pe venit reţinut din plăţile efectuate de la persoana

fizică Stratan Foma rezidente ale Republicii Moldova (anexa 10):

debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 1 „Facturi de achitat în ţară” – 540,00 lei,

credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – 540,00 lei.

20. S-a decontat datoriei cu termenul expirat faţă de „Triago Prim” S.R.L. privind

facturilor comerciale (anexa 10):

debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 1 „Facturi de achitat în ţară” –2419,45 lei,

credit contul 612 „Alte venituri operaţionale” subcontul 5 „Venituri din

recuperarea daunei materiale” – 2419,45 lei.

21. Reflectarea diferenţelor favorabile de curs valutar aferent datoriilor pe termen scurt

privind facturile comerciale faţă de „NEGA-M” OOO primite de peste hotare (anexa 10):

44

debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

subcontul 2 „Facturi de achitat în străinătate” – 938,67 lei,

credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară” subcontul 3 „Venituri din

diferenţe de curs valutar” – 938,67 lei.

După întocmirea Jurnalului-order la contul 521 pe subconturi”, automatizat se

întocmeşte documentul „Analitica contului: 521 pe subconturi” (anexa 11). În baza

documentul respectiv se ţine evidenţa sintetică la contul 521, în el se înregistrându-se

soldul contului 521 la începutul lunii, toate conturile analitice cu care se efectuează dubla

înregistrare împreună cu sumele respective care a fost retrase sau a fost depuse la contul

respectiv. La sfârşit se fac totalurile pe debitul şi creditul contului şi se calculează soldul

contului la sfârşitul lunii.

Pentru controlul datelor înscrise în registrele de mai sus entitatea S.A. „Călăraşi

Divin” întocmeşte documentul „balanţa de verificare la contul 521”(anexa 12). În acest

document se înregistrează solul contului 521 la începutul lunii, denumirea fiecărui

furnizor, rulajele debitoare şi creditoare, solul contului la sfârşitul lunii. Dacă datele

înscrise în documentul dat corespund datelor din registrul „Jurnal-order la contul 521

pe subconturi” şi „Analitica contului: 521 pe subconturi”, concomitent se întocmeşte

automatizat, pe fiecare lună „Cartea mare” (anexa 13) în care se indică soldurile

contului de la sfârşitul fiecărei luni, sumele raportate din creditul contului 521 în debitul

conturilor corespondente, sumele raportate în debitul contului 521 din creditul contului

corespondent şi la sfârşitul anului se indică soldul final al contului respective.

În cadrul relaţiilor cu cumpărătorii şi clienţii străini, de peste hotarele ţării, entitatea

transmite mărfurile sau produsele numai după ce a primit în cont un avans pe termen scurt

într-o sumă mai mică sau prealabil în mărime egală cu valoarea livrărilor sau serviciilor

care vor fi efectuate în viitor. Această operaţiune se efectuează în cazurile în care gradul

de solvabilitate cu unii clienţi şi cumpărători, este insuficient şi ei nu-s capabili să stingă în

termen datoriile comerciale.

Generalizarea informaţiei privind mişcarea avansurilor pe termen scurt primite de la

cumpărători şi clienţi în contul viitoarelor livrări de produse (lucrări, servicii) se

45

efectuează cu ajutorul contului de pasiv 523 „Avansuri pe termen scurt primite”. În

credit se reflectă primirea avansurilor, iar în debit – trecerea lor în cont, restituirea sau

decontarea la venituri în legătură cu expirarea termenului de prescripţie extensivă. Soldul

contului este creditor şi reprezintă datoria întreprinderii la capitolului avansurilor primite

la finele lunii, trimestrului sau anului.

La contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite” pot fi deschise subconturi în

funcţie de sursa parvenirii avansurilor (din ţară sau din străinătate):

5231 „Avansuri pe termen scurt primite din ţară”

5232 „Avansuri pe termen scurt primite din străinătate”

Evidenţa analitică se ţine pe locatarii avansurilor (cumpărători, clienţi), destinaţii,

termene de primire şi alte direcţii stabilite de politica de contabilitate a întreprinderii.

Entitatea S.A. „Călăraşi Divin” îmbină evidenţa sintetică şi analitică întocmind

registrul „Jurnal-order la contul 523 pe subconturi” (anexa 14). Documentul se

completează automatizat în baza documentelor primare. În el se indică: denumirea

furnizorului; sumele raportate din creditul contului 523 în debitul conturilor

corespondente; sumele raportate în debitul contului 523 din creditul contului

corespondent; rulajul debitor şi creditor a contului 523 şi soldul contului la sfârşitul lunii.

În baza registrului „Jurnal-order la contul 523 pe subconturi” (anexa 14) putem

deduce următoarele formule contabile efectuate la întreprinderea S.A. „Călăraşi Divin”:

1. Primirea în casierie a avansurilor pe termen scurt de la Magazinul de firmă N.1 în

contul livrărilor viitoare de bunuri şi servicii (anexa 14):

Debit contul 241 „Casa” subcontul 1 „Casa în valută naţională” – 134867,08 lei,

Credit contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite” subcontul 1 „Avansuri pe

termen scurt primite din ţară” – 134867,08 lei.

2. Primirea sumelor avansurilor pe termen scurt de la „Colusvin” S.R.L. IM în contul

livrărilor viitoare de bunuri şi servicii (anexa 14):

Debit contul 242 „Conturi curente în valută naţională” subcontul 1 „Mijloace

băneşti nelegate” – 70675,00 lei,

Credit contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite” subcontul 1 „Avansuri pe

46

termen scurt primite din ţară” – 70675,00 lei.

3. Înregistrarea în conturi curente a avansurilor pe termen scurt primite în valută

străină de la cumpărătorul „Liquid Mold” S.R.L. în contul livrărilor viitoare de bunuri şi

servicii (anexa 14):

Debit contul 243 „Conturi curente în valută străină” subcontul 1 „Conturi

valutare în ţară” – 20106,89 lei,

Credit contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite” subcontul 2 „Avansuri pe

termen scurt primite din străinătate” – 20106,89 lei.

În conformitate cu articolul 108 din Codul Fiscal sumele avansurilor pe termen scurt

primite sunt considerate livrări impozabile. De aceea la operaţiunile 1-3 concomitent se

reflectă taxa pe valoare adăugată în mărime fixă de 16,67% prin formula contabilă: debit

contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, credit contul 534

„Datorii privind decontările cu bugetul”.

4. Reflectarea diferenţelor nefavorabile de curs privind avansul pe termen scurt primit

de la cumpărătorul „Liquid Mold” S.R.L. în contul livrărilor viitoare de bunuri şi servicii

(anexa 14):

Debit contul 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare” subcontul 3 „Cheltuieli

privind diferenţele de curs valutar” – 68,08 lei,

Credit contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite” subcontul 2 „Avansuri

pe termen scurt primite din străinătate” – 68,08 lei.

5. Trecerea în cont a avansului primit anterior de la Magazinul de firmă N.1 în vederea

achitării creanţelor aferente mărfurilor vândute (anexa 14):

Debit contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite” subcontul 1 „Avansuri pe

termen scurt primite din ţară” – 134867,08 lei,

Credit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

subcontul 1 „Facturi de primit din ţară” – 134867,08 lei.

6. Compensarea reciprocă a avansului pe termen scurt acordat şi primit din ţară de la

cumpărătorul „Glutonus” S.R.L. (anexa 14):

Debit contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite” subcontul 1 „Avansuri pe

47

termen scurt primite din ţară” – 26437,57 lei,

Credit contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate” subcontul 1 „Avansuri

pe termen scurt acordate în ţară” – 26437,57 lei.

7. Trecerea în cont a avansului primit anterior de la cumpărătorul „Colusvin” S.R.L.

IM în vederea stingerii creanţei formate (anexa 14):

Debit contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite” subcontul 1 „Avansuri pe

termen scurt primite din ţară” – 70675,00 lei,

Credit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt” subcontul 4 „Creanţe pe

termen scurt privind alte operaţii” – 70675,00 lei.

8. Reflectarea diferenţelor favorabile de curs valutar aferent avansului pe termen scurt

primit anterior de la „Gastronomica Plai Natal” S.R.L. (anexa 14):

Debit contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite” subcontul 2 „Avansuri pe

termen scurt primite din străinătate” – 4446,59 lei,

Credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară” subcontul 3 „Venituri din

diferenţe de curs valutar” – 4446,59 lei.

După întocmirea registrul „Jurnal-order la contul 523 pe subconturi”, automatizat

se întocmeşte documentul „Analitica contului: 523 pe subconturi” ( anexa 15). În baza

documentul respectiv se ţine evidenţa sintetică la contul 523, în el se înregistrându-se

soldul contului 523 la începutul lunii, toate conturile analitice cu care se efectuează dubla

înregistrare împreună cu sumele respective care a fost retrase sau a fost depuse la contul

respectiv. La sfârşit se fac totalurile pe debitul şi creditul contului şi se calculează soldul

contului la sfârşitul lunii.

Pentru controlul datelor înscrise în registrele mai sus entitatea S.A. „Călăraşi Divin”

întocmeşte documentul „balanţa de verificare la contul 523” (anexa 16). În acest

document se înregistrează solul contului 523 la începutul lunii, denumirea fiecărui

furnizor, rulajele debitoare şi creditoare, solul contului la sfârşitul lunii. Dacă datele

înscrise în documentul dat corespund datelor din registrul „Jurnal-order la contul 523

pe subconturi” şi „Analitica contului: 523 pe subconturi”, concomitent se întocmeşte

automatizat, pe fiecare lună „Cartea mare” (anexa 17) în care se indică soldurile

48

contului de la sfârşitul fiecărei luni, sumele raportate din creditul contului 523 în debitul

conturilor corespondente, sumele raportate în debitul contului 523 din creditul contului

corespondent şi la sfârşitul anului se indică soldul final al contului respective.

2.3 INVENTARIEREA DATORIILOR COMERCIALE PE TERMEN SCURT

Una din principalele cerinţe faţă de contabilitate este realitatea şi exactitatea

informaţiei. Pentru îndeplinirea cerinţelor specificate întreprinderile efectuează

inventarierea bunurilor şi datoriilor.

Inventarierea (din limba latină opis) constă în verificarea faptică a diferitor elemente

existente şi a stării patrimoniale şi confruntarea ulterioară a datelor obţinute cu cele

contabile.

Scopul inventarierii este asigurarea veridicităţii şi plenitudinii datelor contabile.

Prin natura sa inventarierea îndeplineşte funcţia de control şi constituie un supliment

necesar la documentaţie. Ea permite a lua în considerare acele fenomene care nu se

reflectă în documentele primare, întrucât nu se supun contabilizării cotidiene. Acestea sunt

pierderile (scăzămintele) apărute ca urmare a proprietăţilor fizico-chimice care determină

uscarea, evaporarea, împrăştierea etc., inexactităţile la recepţionarea şi eliberarea bunurilor

(eroare de măsurare, eroare de calcul, lipsă la cântar, resortare), erorile contabile (în

calcule la reflectarea incorectă a datelor documentare în conturi), delapidări, sustrageri,

înşelare la cântar, înşelare la măsurare, înşelare la socotit.

Inventarierea se efectuează în mod obligatoriu în termenele stabilite. După sfera de

cuprindere inventarierea poate fi completă (generală) sau parţială. Cea completă (generală)

se extinde în acelaşi interval de timp asupra tuturor tipurilor de bunuri şi a stării

decontărilor, oferind posibilitatea unei confruntări complete şi multilaterale a datelor

contabilităţii cu realitatea. Aceasta se efectuează, de regulă, numai la sfârşitul anului în

scopul asigurării plenitudinii reflectării tuturor operaţiunilor economice în raportul anual.

Iar inventarierea parţială are ca obiect constatarea existenţei numai pentru anumite tipuri

de bunuri materiale şi mijloace băneşti în funcţie de locurile de păstrare, de exemplu,

inventarierea stocurilor de materiale sau mărfuri aflate în gestiuni separate, inventarierea

49

mijloacelor băneşti în casierie.

Inventarierea se efectuează în conformitate cu art. 40 din Legea contabilităţii cu

modificările introduse prin Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin ordinul

Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 27 din 28.04.2004.

Administraţia întreprinderii poartă o mare răspundere pentru efectuarea oportună şi

corectă a inventarierii şi constatarea rezultatelor acesteia. Ea este obligată să creeze toate

condiţiile în acest scop. Contabilii-şefi împreună cu conducătorii subdiviziunilor şi

serviciilor sunt obligaţi să verifice minuţios respectarea regulilor de efectuare a

inventarierii.

Inventarierea cuprinde următoarele etape:

1. Pregătirea

2. Efectuarea propriu-zisă a inventarierii

3. Constatarea şi reflectarea rezultatelor inventarierii.

Pregătirea inventarierii prevede crearea condiţiilor necesare pentru buna desfăşurare a

acesteia, în acest scop, se iau măsuri de natură organizatorică şi contabilă.

Măsurile organizatorice prevăd:

a) determinarea cu precizie a obiectului şi sferei de cuprindere a inventarierii,

natura bunurilor (mărfuri, materiale, bani, datorii etc.);

b) emiterea de către persoanele responsabile a dispoziţiei privind efectuarea

inventarierii, prin care se precizează componenţa comisiei, preşedintele comisiei,

gestiunea supusă inventarierii, data de începere şi sfârşitul inventarierii.

Datele efective stabilite cu ocazia inventarierii se reflectă în lista de inventariere, ce

reprezintă un document contabil primar care reflectă existenţa bunurilor constatate în

procesul inventarierii.

Listele se întocmesc separat pe locuri de păstrare, gestionari, pe categorii de bunuri

cu termen expirat, degradate. Liste de inventar separate se întocmesc de asemenea pentru

bunurile aflate în custodie sau arendate. Aceste liste pot fi completate (întocmite) atât cu

mijloace tehnice, cât şi manual. Pe fiecare pagină a listei de inventariere se indică numărul

de ordine şi denumirea bunurilor, cantitatea totală a acestora, indiferent de unitatea de

50

măsură.

Listele de inventariere se semnează de către membrii comisiei şi gestionari, iar pe

ultima filă gestionarul face menţiunea care confirmă că bunurile au fost verificate în

prezenţa sa, că faţă de comisie nu are nici o obiecţie şi bunurile cuprinse în liste se află în

custodie.

După inventariere listele de inventariere semnate de preşedinte şi membrii comisiei se

transmit în contabilitate în modul următor: primul exemplar cu borderoul de control şi alte

documente – contabilului-şef al întreprinderii cel, de-al doilea exemplar - gestionarului

contra recipisă pe primul exemplar.

Rezultatele definitive ale inventarierii le constată contabilitatea întreprinderii,

confruntând soldurile efective ale mărfurilor şi materialelor, mijloacelor băneşti indicate în

liste cu soldurile conform datelor contabilităţii la momentul efectuării inventarierii.

La efectuarea inventarierii sunt posibile trei situaţii:

- existenţa efectivă este egală cu datele înregistrate în contabilitate;

- existenţa efectivă este mai mare decât datele înregistrate în contabilitate;

- existenţa efectivă este mai mică decât datele înregistrate în contabilitate.

Pentru determinarea rezultatului definitiv al inventarierii se întocmeşte balanţa de

verificare. Până la determinarea rezultatelor inventarierii este necesar a verifica

corectitudinea preţurilor, taxării şi calculării totalurilor în liste şi a face o menţiune pe

fiecare pagină. Erorile depistate trebuie să fie corectate şi stipulate prin semnătura tuturor

membrilor comisiei şi a gestionarilor.

În conformitate cu art. 40 din Legea Contabilităţii, inventarierea decontărilor trebuie

efectuată de fiecare întreprindere nu mai rar de o dată pe an, de regulă, la finele anului.

Regulile de bază de efectuare a inventarierii decontărilor şi perfectarea documentară a

rezultatelor acesteia sânt stabilite în punctele 96-104, 127-130, 135-137 din Regulamentul

nr.27 din 28.04.2004.

Conform pct. 96 Regulamentul nr.27 din 28.04.2004, inventarierii se supun toate

tipurile de datorii ale întreprinderii privind decontările:

- cu cumpărătorii şi beneficiarii;

51

- cu furnizorii şi antreprenorii;

- cu bugetul;

- cu instituţiile financiare;

- cu organele de asigurări sociale şi de asistenţă medicală;

- cu fondatorii;

- cu părţile legate;

- cu angajaţii, inclusiv titularii de avans şi deponenţii;

- cu alţi debitori şi creditori.

Inventarierea datoriilor cu creditorii privind facturile comerciale constă în verificare

situaţiei decontărilor conform documentelor, în deosebi a facturilor fiscale. Datoriile pe

termen scurt privind facturile comerciale trebuie supuse unei analize concrete. La

survenirea termenului de achitare mai mic de un an întreprinderea transferă datoriile pe

termen lung în datorii pe termen scurt.

Certificarea decontărilor se efectuează prin expedierea în adresa tuturor creditorilor a

extraselor din contul analitic. Creditorii le confirmă obiecţiile ce le au în baza actului de

verificare a agenţilor economici. Deci rezultatul verificării se înregistrează în actul dat

fiind semnat de conducătorul şi contabilului şef al ambelor părţi.

În cazul petrecerii inventarierii datoriilor pe termen scurt, directorul emite ordin de

petrecere a inventarierii în corespundere cu regulamentul ” despre evidenţa contabilă şi

bilanţuri” şi “Regulamentul despre inventariere”, desemnând, de asemenea, membrii

comisiei centrale şi comisiei de lucru.

Soldurile efective ale datoriilor comerciale se stabileşte de comisia de inventariere

care, în conformitate cu pct. 102 din Regulamentul nr. 27 din 28.04.2004, prin

verificarea documentară trebuie să determine:

- corectitudinea şi justiţia sumelor datoriilor comerciale înregistrate în bilanţ,

termenele de apariţie a acestora;

- cauzele şi vinovăţia persoanelor în omiterea termenilor de prescripţie ale acestora;

- sumele datoriilor expirate;

- corectitudinea raportării datoriilor la datorii pe termen lung şi scurt;

52

Soldurile efective ale datoriilor trebuie să fie confirmate prin documente justificative,

iar pentru creditorii cu care decontările nu se efectuează prin sistemul „incaso” – prin

extrase din cont (pct. 97 din Regulamentul nr. 27 din 28.04.2004).

Rezultatele inventarierii datoriilor comerciale se înscriu în Lista de inventariere a

datoriilor în baza datelor din extrasul de cont confirmate de creditori, iar în caz de

neconfirmare a acestora – în baza documentelor justificative (pct. 104 din Regulamentul

nr. 27 din 28.04.2004). Lista specificată se întocmeşte într-un singur exemplar şi se

semnează de membrii comisiei de inventariere şi contabilul responsabil de acest sector de

evidenţă.

În cazul depistării divergenţilor între datele inventarierii şi cele contabile se

întocmeşte Balanţa de verificare a rezultatelor inventarierii (forma INV-3), în care se

determină sumele majorării şi/sau diminuării datoriilor comerciale.

La depistarea datoriilor expirate se întocmeşte suplimentar o notă informativă, în care

se indică persoanele vinovate de omiterea termenului de prescripţie; denumirile şi adresele

creditorilor; sumele datoriilor; motivele, momentul apariţiei şi în temeiul căror documente

au apărut aceste datorii (pct. 102-103 din Regulamentul nr. 27 din 28.04.2004).

Dacă la inventariere se depistează sume de diminuare/majorare a datoriilor exprimate

în valută străină sau în unităţi convenţionale, aceste sume se reflectă în contabilitate şi în

scopul impozitării la cursul în vigoare la data decontării lor, stabilite de Banca Naţională a

Moldovei sau în contract (la efectuarea decontărilor cu rezidenţii Republicii Moldova).

Diferenţele de curs şi de sumă care apar la decontarea acestor datorii se reflectă ca venituri

sau cheltuieli ale activităţii financiare.

Sumele diminuării/majorării datoriilor comerciale constatate la inventariere, în

funcţie de caracterul, motivele şi perioada apariţiei lor se reflectă ca corectări (ajustări) ale:

- cheltuielilor/consumurilor anului de gestiune curent;

- profitului/pierderilor anilor precedenţi constate în anul de gestiune curent;

- valorii de intrare a activelor pe termen lung şi curente procurate.

Întreprinderea „Călăraşi Divin” S.A. nu efectuează inventarierea datoriilor

comerciale, ceea ce se apreciază ca un minus al entităţii.

53

În continuare vom prezenta, teoretic, cele mai frecvente formulele contabile care se

întocmesc la reflectarea rezultatelor inventarierii datoriilor comerciale:

Tabelul 5 - Formulele contabile pentru evidenţa rezultatelor inventarierii datoriilor comercialeNr.

crt.Conţinutul operaţiunii

Conturi corespondente Temei pentru înregistrare (documentul primar sau alt

tip, registrul contabil)debit credit

1 2 3 4 5

1. Reflectarea sumelor datoriilor (fără taxa pe valoare adăugată) recunoscute eronate (în mărime diminuată) ca cheltuieli/consumuri în anul de gestiune curent

712, 713, 714, 721, 722, 723, 811, 812,

813

521, 522 Proces-verbal al comisiei de inventariere, liste de

inventariere a datoriilor, balanţa de verificare, note

informative, ordinul (dispoziţia) conducătorului

întreprinderii, nota de contabilitate

2. Reflectarea sumelor datoriilor trecute eronate la venituri (în mărime diminuată) în anul de gestiune curent

521, 522, 523

612, 621, 622

Proces-verbal al comisiei de inventariere, liste de

inventariere a datoriilor, balanţa de verificare, note

informative, ordinul (dispoziţia) conducătorului

întreprinderii, nota de contabilitate

. Reflectarea sumelor datoriilor trecute eronate la venituri (în mărime diminuată) în anii precedenţi

521, 522, 523

331 Proces-verbal al comisiei de inventariere, liste de

inventariere a datoriilor, balanţa de verificare, note

informative, ordinul (dispoziţia) conducătorului

întreprinderii, nota de contabilitate

Continuarea tabelului 54. Reflectarea sumelor datoriilor

trecute eronate la venituri (în mărime majorată) în anii precedenţi

331 521, 522, 523

Proces-verbal al comisiei de inventariere, liste de

inventariere a datoriilor, balanţa de verificare, note

informative, ordinul (dispoziţia) conducătorului

întreprinderii, nota de contabilitate

5. Reflectarea sumelor datoriilor 111 sau 521, 522 Proces-verbal al comisiei de

54

(fără taxa pe valoare adăugată) rezultate din diminuarea eronată a valorii activelor procurate

112, 121, 122, 123, 125, 131, 132, 211, 213, 217, 231, 232, 246 etc.

inventariere, liste de inventariere a datoriilor,

balanţa de verificare, note informative, ordinul

(dispoziţia) conducătorului întreprinderii, nota de

contabilitate

6. Reflectarea taxei pe valoare adăugată aferentă sumelor diminuării datoriilor constatate la inventariere

534 521, 522 Facturi fiscale, nota de contabilitate, Registru de evidenţă a procurărilor

7. Reflectarea diferenţelor favorabile de curs şi de sumă aferente sumelor diminuării/majorării datoriilor

521, 522, 523

622 Nota de contabilitate

8. Reflectarea diferenţelor nefavorabile de curs şi de sumă aferente sumelor diminuării/majorării datoriilor

722 521, 522, 523

Nota de contabilitate

Rezultatele inventarierii trebuie să fie examinate şi aprobate de conducătorul

întreprinderii. Acestea se reflectă în contabilitate şi în rapoarte în luna în care a fost

terminată inventarierea, iar pentru inventarierea anuală – în raportul financiar anual pe

perioada de gestiune.

55

CAPITOLUL 3 ANALIZA DATORIILOR COMERCIALE PE TERMEN SCURT

3.1 ANALIZA DINAMICII ȘI STRUCTURII DATORIILOR ÎNTREPRINDERII

În procesul activităţii economico-financiare a oricărei întreprinderi apare necesitatea

efectuării decontărilor cu cumpărătorii, furnizorii, bugetul, personalul. Datoriile reprezintă

mijloacele atrase care se reflectă în Bilanţul contabil al entităţii în componenţa pasivelor.

Mărimea, componenţa, structura şi viteza de rotaţie a datoriilor determină necesităţile

întreprinderii în fondul de rulment, un şir de indicatori financiari şi, în final, profitul

întreprinderii. Întrucât întreprinderea poate modifica modul de efectuare a decontărilor şi

condiţiile contractelor, o importanţă deosebită are controlul permanent al stării datoriilor şi

gestionarea acestora.

Creşterea relativă a datoriilor are un impact dublu asupra activităţii întreprinderii.

Dintr-un punct de vedere, acest fenomen este benefic, deoarece întreprinderea obţine surse

suplimentare de finanţare. Din alt punct de vedere, creşterea excesivă a datoriilor este

extrem de periculoasă, deoarece sporeşte riscul unui eventual faliment (anexa 23).

Din masa patrimonială a datoriilor, mai semnificative sunt următoarele structuri:

datoriile financiare, datoriile comerciale, datoriile fiscal, salariale şi sociale, datoriile

privind relaţiile de decontare cu asociaţii şi creditorii diverşi.

Datoriile comerciale faţă de furnizor pentru mărfurile primite, serviciile prestate şi

lucrările efectuate, precum şi avansurile primite în contul livrării mărfurilor reprezintă

surse spontane de finanţare, deoarece apariţia lor depinde doar de tranzacţiile efectuate.

Anume acest tip de datorii prezintă cel mai mare interes din punct de vedere al analizei şi

gestionării lor.

În baza informaţiilor din Raportul financiar al întreprinderii „Călăraşi Divin” S.A. în

continuare vom efectua analiza datoriilor comerciale pe termen scurt ale întreprinderii pe

mai multe etape.

La prima etapă a analizei activităţii entităţii se va studia mărimea absolută şi evoluţia

datoriilor reflectate în pasivul bilanţului contabil. În acest scop se utilizează analiza

datoriilor care implică calculul indicatorilor prezentaţi în tabelul 6 în comparaţie cu

56

modificarea vânzărilor şi totalul surselor de finanţare. În baza datelor Bilanţului contabil al

entităţii determinăm mărimea şi evoluţia datoriilor în ultimii doi ani.

Tabelul 6 – Analiza mărimii şi evoluţiei datoriilor

IndicatorulLa finele anului, lei Abaterea

absolută, (±)Ritmul

creşterii, %precedent de gestiuneA 1 2 3=2-1 4=(2÷1)×100

1.Datorii pe termen lung (770) 336260960 219326195 +116934765 65,232.Datorii pe termen scurt (970) 21573232 135155813 +113582581 de 6,3 ori3.Total datorii (1+2) 357834192 354482008 +3352184 99,064.Total surse de finanţare (Total general-pasiv) (980) 350215968 357153686 +6937718 101,985.Venituri din vânzări (f.2 rd.010) 17741611 26221914 +8480303 147,80

În urma calculelor efectuate în tabelul 6 observăm o creştere semnificativă a surselor

de finanţare în anul de gestiune faţă de anul precedent cu 6937718 lei sau cu 1,98%. La

această creştere o influenţă majoră o exercită datoriile pe termen scurt care au înregistrat

un ritm de creştere de 6,3 ori mai mare în anul curent faţă de cel precedent, majorându-se

cu 113582581lei. Totodată, micşorarea datoriilor pe termen lung cu 116934765 lei sau cu

34,77% în anul de gestiune faţă de cel precedent, contribuie la diminuarea datoriilor totale

a entităţii în anul de gestiune cu 0,94% sau cu 3352184 lei. Comparând ritmul de creştere

a datoriilor totale care au înregistrat o diminuare cu 0,94% cu cel al venitului din vânzări

care a înregistrat o creştere cu 47,80% sau cu 8480303lei în anul de gestiune faţă de cel

precedent, observăm depăşirea ritmului de creştere a veniturilor din vânzări faţă de cel al

datoriilor ceea ce se apreciază pozitiv şi denotă faptul că întreprinderea în perspectivă

poate să-şi acopere datoriilor pe termen scurt.

La următoarea etapă a analizei vom studia structura datoriilor în dependenţă de natura

lor, adică după conţinutul economic al componentelor reflectate pe posturi distincte din

pasivul bilanţului contabil. Aceasta presupune determinarea ponderii fiecărui tip de datorii

în valoarea totală a acestora şi modificării acestei ponderi în anul de gestiune faţă de anul

precedent.

57

Pentru a efectua analiza dinamicii şi structurii datoriilor se întocmeşte tabelul analitic

7. Drept surse de informaţie servesc datele bilanţului contabil capitolele 4 „Datorii pe

termen lung” şi 5 „Datorii pe termen scurt”.

Tabelul 7 – Analiza dinamicii şi structurii datoriilor întreprinderii

Element al datoriilorAnul precedent Anul de gestiune Abateri, (±)

Sum

a, le

i

Pon

dere

a, %

Sum

a, le

i

Pon

dere

a, %

lei

p.p

A 1 2 3 4 5 61.Datorii aferente creditelor bancare pe termen lung 11950625 3,34 - - -11950625 -3,342.Datorii aferente împrumuturilor pe termen lung 322282614 90,06 217541633 61,33 -104740981 -28,733.Datorii de arendă pe termen lung 200303 0,06 33286 0,04 -167017 -0,024.Finanţări şi încasări cu destinaţie specială 1827418 0,51 1751276 0,50 -76142 -0,015.Total datorii pe termen lung 336260960 93,97 219326195 61,87 -116934765 -32,106. Datorii aferente creditelor bancare pe termen scurt - - 3537078 1,01 +3537078 +1,017. Datorii aferente împrumuturilor pe termen scurt - - 114686134 32,25 +114686134 +32,258.Datorii pe termen scurt aferente facturilor comerciale 4863146 1,35 2635876 0,64 -2227270 -0,719.Avansuri pe termen scurt primite 784950 0,20 1078 0,02 -783872 -0,1810.Datorii faţă de personal 1574059 0,44 606172 0,16 -967887 -0,2811.Datorii faţă de personal privind alte operaţii 236 0,01 296 0,02 +60 +0,0112.Datorii aferente decontărilor cu bugetul 802725 0,22 982370 0,62 +179645 +0,4013.Datorii privind asigurările 914879 0,25 355600 0,10 -559279 -0,15

58

Continuarea tabelului 714.Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi 12605244 3,52 12343762 3,28 -261482 -0,2415.Alte datorii pe termen scurt 27993 0,04 7447 0,03 -20546 -0,0117.Total datorii (rd.5+rd.16) 357834192 100,00 354482008

100,00 -3352184 X

În tabelul 7 se evidenţiază diminuarea datoriilor totale întreprinderii cu 3352184 lei în

anul de gestiune faţă de cel precedent, fapt ce se apreciază pozitiv. La aceasta a contribuit

datoriile totale pe termen lung care s-au micşorat în anul de gestiune faţă de cel precedent

cu 116934765 lei sau cu 32,10% în mărime relativă. La modificarea datoriilor pe termen

lung, a contribuit semnificativ datoriile aferente împrumuturilor pe termen lung care au

înregistrat o diminuare în anul de gestiune în sumă de 104740981lei, micşorându-şi

ponderea deţinută în datoriile pe termen lung cu 28,73% şi stingerea completă în anul de

gestiune a datoriilor aferente creditelor bancare pe termen lung care contribuie la

micşorarea datoriilor pe termen lung cu 11950625 lei şi micşorarea ponderii 3,34%. De

asemenea, la această modificare a contribuit diminuare cu 167017 lei a datoriilor de arendă

pe termen lung şi cu 76142 lei a datoriilor aferente finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie

specială în anul de gestiune faţă de cel precedent şi respectiv, micşorându-şi ponderea

aceste elemente cu 0,02% şi cu 0,01% în datoriile pe termen lung. Totodată, asupra

datoriilor totale execută o influenţă negativă datoriile pe termen scurt care s-au majorat

în anul de gestiune faţă de cel precedent cu 113582581 lei sau cu 32,10% în mărime

relativă. La această majorare a contribuit semnificativ apariţia în anul de gestiune a

datoriilor aferente creditelor bancare pe termen scurt şi datoriilor aferente împrumuturilor

pe termen scurt astfel contribuind la majorarea datoriilor pe termen scurt cu 3537078 lei şi

cu 114686134 lei sau cu 1,01% şi 32,25% în mărime relativă. De asemenea la creşterea

datoriilor pe termen scurt a influenţat şi majorarea datoriilor faţă de personal privind alte

operaţii cu 60 lei şi a datoriilor aferente decontărilor cu bugetul cu 179645 lei în anul de

gestiune faţă de cel precedent, astfel majorându-şi ponderea 0,01% şi 0,40% în

componenţa datoriilor pe termen scurt.

59

3.2 ANALIZA DATORIILOR DUPĂ TERMENII DE ACHITARE

În continuare vom efectua analiza structurii datoriilor pe termen scurt după caracterul

de achitare a acestora. În acest scop în baza informaţiilor din Anexa la Bilanţul contabil se

calculează ponderea datoriilor curente (la care termenul de achitare n-a sosit) şi ponderea

datoriilor cu termenul expirat în profilul fiecărui tip de datorii.

Informaţiile din Anexa nominalizată la Bilanţul contabil permite calcularea ponderii

datoriilor cu termenul expirat pentru următoarele intervale de timp:

- până la 3 luni;

- de la 3 luni până la 1 an;

- mai mult de 1 an (anexa 24).

Astfel, utilizând datele din Anexa la Bilanţul contabil (compartimentul 4 „Starea

datoriilor pe termen scurt”) în tabelul 8 se analizează structura datoriilor pe termen scurt

după termenii de achitare.

Tabelul 8 – Analiza structurii datoriilor după termenul de achitare

Indicatorul

Sold la finele anului de gestiune

inclusivla care

termenul de achitare n-a

expirat

cu termen expirat

pînă la 3 luni

3 luni - 1 an

mai mult de 1 an

Sum

a, m

ii

lei

Pon

dere

a,

%

Sum

a, m

ii

lei

Pon

dere

a,

%

Sum

a, m

ii

lei

Pon

dere

a,

%S

uma,

mii

le

iP

onde

rea,

%

Sum

a, m

ii

lei

Pon

dere

a,

%A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1.Datori aferente creditelor bancare pe termen scurt-total 3537 2,61 3537 100,00 - - - - - -2. Datorii aferente împrumuturilor pe termen scurt-total 114686 84,83 114686 100,00 - - - - - -

60

Continuarea tabelului 83. Datorii pe termen scurt aferente facturilor comerciale 2636 1,92 510 19,34 1111 42,15 263 9,98 752 28,534. Avansuri pe termen scurt primite 1,01 0,04 0,01 1,00 - - - - 1 99,005. Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii 606 0,43 606 100,00 - - - - - -6. Datorii faţă de personal privind alte operaţii 0,3 0,02 - - - - - - 0,3 100,007. Datorii privind asigurările 356 0,26 231 64,89 125 35,11 - - - -8.Datorii aferente decontărilor cu bugetul 982 0,72 982 100,00 - - - - - -9. Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi 12344 9,13 12344 100,00 - - - - - -10.Alte datorii pe termen scurt 7,69 0,04 - - - - 7,69 100,00 - -11.Total datorii pe termen scurt 135156 100,00 132896 98,33 1236 0,91 271 0,20 754 0,56

Reieşind din datele tabelul 8 concluzionăm că cea mai mare pondere în mărime de

98,33% din datoriile totale o deţin datoriile cele la care termenul de achitare n-a sosit.

Dintre cele cu termenul expirat, cea mai mare pondere o deţin cele care se încadrează în

intervalul de până la trei luni 0,91%, contribuind la majorarea datoriilor totale cu 1236 mii

lei, dintre care datorii pe termen scurt aferente facturilor comerciale cu 1111 mii lei şi

61

datoriile privind asigurările cu 125 mii. Cele care se încadrează în intervalul de la 3 luni

până la 1 an deţin cea mai mică pondere din datoriile totale de 0,20%, adică contribuind la

majorarea datoriilor totale cu 271 mii lei, dintre care cu 263 mii lei se enumeră la fel

datorii pe termen scurt aferente facturilor comerciale şi cu 7,69 mii lei sau alte datorii pe

termen scurt. Dar cele cu termenul expirat mai mare de un an deţin o pondere de 0,56%,

contribuind astfel la majorarea datoriilor pe termen scurt cu 754 mii lei. În componenţa

acestor datorii se includ cele pe termen scurt aferente facturilor comerciale 752 mii lei,

avansurile primite 1000 lei şi cele faţă de personal privind alte operaţii 0,3 mii lei. Acest

rezultat nu reflectă o situaţie agravată la întreprindere, demonstrând că entitatea îşi achită

datoriile la termen cu mici excepţii.

3.3 ANALIZA NIVELULUI DE ÎNDATORARE A ÎNTREPRINDERII

La etapa următoare se efectuează analiza nivelului de îndatorare a întreprinderii.

Mărimea, componenţa şi evoluţia datoriilor determină în mod direct stabilitatea financiară

şi dependenţa întreprinderii de partenerii de afaceri. Gradul de îndatorare a entităţii se

determină în baza unui sistem de rate reflectate în tabelul 9, drept sursă de informaţie

serveşte datele bilanţului contabil.

Tabelul 9 – Aprecierea structurii datoriilor întreprinderii prin metoda ratelor

IndicatorulLa finele anului

precedentLa finele anului

de gestiuneAbaterea

absolută (±)

A 1 2 3=2-11.Rata datoriilor pe termen lung 0,960 0,614 -0,3462. Rata datoriilor pe termen scurt 0,062 0,378 +0,3163.Rata creditelor bancare pe termen scurt şi lung 0,034 0,010 -0,0244.Rata datoriilor faţă de buget 0,005 0,004 -0,0015.Rata stabilităţii financiare 0,938 0,622 -0,316

Conform datele obţinute în tabelul 9 constatăm faptul că majoritatea ratelor din

componenţa datoriilor entităţii înregistrează o diminuare în anul de gestiune faţă de cel

precedent, printre aceştia se enumeră rata datoriilor pe termen lung cu 0,346 puncte, rata

creditelor bancare pe termen scurt şi lung cu 0,024 puncte şi rata datoriilor faţă de buget cu

62

0,001 puncte, fapt ce se reflectă pozitiv la întreprindere. Creşterea ratei datoriilor pe

termen scurt cu 0,316 puncte în anul de gestiune faţă de cel precedent contribuie la

majorarea mărimii datoriilor entităţii, ceea ce reflectă dependenţa întreprinderii de unele

sure atrase din afară, fapt ce se reflectă negativ. Micşorarea în anul de gestiune faţă de cel

precedent a capitalului permanent cu 32% în totalul pasivelor a determinat diminuarea

ratei stabilităţii financiare cu 0,316 puncte.

3.4 ANALIZA FONDULUI DE RULMENT NET

Desfăşurarea normală a activităţii unei întreprinderi depinde şi de gradul în care

sursele financiare proprii ale acestuia acoperă activele curente. Valoarea surselor

financiare proprii necesară pentru acoperirea unei părţi din activele curente formează

fondul de rulment net.

Fondul de rulment reprezintă un concept şi totodată un indicator autonom al

echilibrului financiar. Când resursele permanente sunt mai mari decât utilizările

permanente necesare de finanţare, întreprinderea dispune de o marjă de securitate,

respectiv de fondul de rulment, care îi permite să facă faţă unor situaţii neprevăzute pe

termen scurt. El constituie premisa menţinerii solvabilităţii întreprinderii.

Utilizarea fondului de rulment net este necesară pentru a aprecia cât de consistentă

este lichiditatea întreprinderii şi implicit cât de consolidat este echilibrul financiar pe

termen scurt. Aceasta trebuie să aibă o mărime optimă pentru a permite constituirea de

stocuri necesare desfăşurării normale a activităţii întreprinderii, în condiţii de eficienţă şi

de a imobiliza un volum cât mai mic de capital permanent, deoarece costul acestuia este

mult mai mare decât al capitalului pe termen scurt (dobânda) (anexa 17).

Fondul de rulment net este a cea partea din capitalul permanent destinată şi utilizată

pentru finanţarea activităţii curente de exploatare. El poate fi calculat în baza datelor din

bilanţul contabil prin două moduri:

1. Fondul de rulment net = Active curente – Datorii pe termen scurt;

2. Fondul de rulment net = Capital permanent – Active pe termen lung (anexa 22).

63

Calculul mărimii reale a fondului de rulment net se efectuează în baza datelor din

bilanţul contabil prin intermediul tabelului analitic 10.

Tabelul 10 - Calcului fondului de rulment net

IndicatorulLa finele anului

precedentLa finele anului

de gestiuneAbaterea

absolută (±)A 1 2 3=2-1

I. Prima metodă de calcul1.Active curente (AC) 253700623 252055684 -16449392.Datorii pe termen scurt (DTS) 21573232 135155813 +1135825813.Fondul de rulment net (AC-DTS) 232127391 116899871 -115227520II.A doua metodă de calcul 4.Capitalul propriu (Cp) -7618224 2671678 +102899025.Datorii pe termen lung (DTL) 336260960 219326195 -1169347656.Capitalul permanent (CP=Cp+DTL) 328642736 221997873 -1066448637.Active pe termen lung (ATL) 96515345 105098002 +85826578.Fondul de rulment net (CP-ATL) 232127391 116899871 -115227520

Din rezultatele obţinute în tabelul 10 se evidenţiază faptul că întreprinderea dispune

de un fond de rulment pozitiv atât la sfârşitul perioadei în sumă de 116899871 lei cât şi la

începutul perioadei de gestiune în sumă de 232127391. Totodată se constată tendinţa de

diminuare a fondului de rulment net cu 115227520 lei în decursul anului de gestiune. La

această modificare conform primei metode de calcul a fondului de rulment, o acţiune

direct o au activelor curente micşorându-se în anul de gestiune cu 1644939 lei faţă de cel

precedent, iar o acţiune indirect - datoriilor pe termen scurt, majorându-se cu

113582581lei în anul de gestiune faţă de cel precedent. Analizând a doua metodă de calcul

observăm o acţiune directă asupra diminuării fondului de rulment net a capitalului

permanent micşorându-se în anul de gestiune cu 106644863 lei faţă de cel precedent, iar o

acţiune indirectă activele pe termen lung care înregistrează pe parcursul anului de gestiune

o majorare cu 8582657 lei.

Pentru estimarea mai obiectivă a rezultatelor obţinute în tabelul 10, apare necesitatea

calcului şi aprecierii factorilor, care au contribuit la modificarea fondului de rulment net.

Calculul poate fi efectuat după prima metodă, conform căreia elementele componente ale 64

activelor curente au o acţiune directă, iar cele ale datoriilor pe termen scurt – acţiune

indirectă (anexa 22).

Determinarea fondului de rulment, potrivit acestei modalităţi, evidenţiază problema

solvabilităţii viitoare a întreprinderii, prin compararea lichidităţii previzibile pe termen

scurt cu angajamentele imediate exigibile.

Modificarea structurii sau a rotaţiei activelor circulante şi a datoriilor pe termen scurt

are consecinţe directe asupra fondului de rulment. În cazul când activele circulate sunt

insuficiente pentru a genera lichidităţile necesare onorării datoriilor pe termen scurt,

entitatea obţine un fond de rulment negativ (anexa 17).

Utilizând metoda bilanţieră în următorul tabel determinăm influenţa factorilor asupra

modificării fondului de rulment net. Drept sursă de informaţie serveşte datele bilanţului

contabil.

Tabelul 11 – Calcului influenţii factorilor asupra modificării fondului de rulment net

Denumirea factoruluiMetoda

de calculCalculul

influenţei factorilorRezultatul

influenţii (±)A B 1 2

1.Modificarea stocurilor de mărfuri şi materiale

rd.250sf.an.- rd.250în.an. 228320866-224850409 +3470457

2.Modificarea creanţelor pe termen scurt

rd.350sf.an.- rd.350în.an. 23051144-27985584 -4934440

3.Modificarea mijloacelor băneşti

rd.440sf.an.- rd.440în.an. 501783-158229 +343554

4.Modificarea altor active curente

rd.450sf.an.- rd.450în.an. 181891-706401 -524510

5.Modificarea datoriilor financiare pe termen scurt

(rd.820sf.an.- rd.820în.an.) 118223212-0 +118223212

6. Modificarea datoriilor comerciale pe termen scurt

(rd.860sf.an.- rd.860în.an.) 2636954-5648096 -3011142

7. Modificarea datoriilor pe termen scurt calculate

(rd.960sf.an.- rd.960în.an.) 14295647-15925136 -1629489

Total X X -115227520

Analizând datele obţinute în tabelul 11 concluzionăm faptul că la finele anului de

gestiune fondul de rulment net a întreprinderii a înregistrat o diminuare cu 115227520 lei

de la începutul anului. Aceasta s-a datorat reducerii pe parcursul anului de gestiune a

65

creanţelor pe termen scurt cu 4934440 lei şi a altor active curente cu 524510 lei şi a

creşterii pe parcursul anului de gestiune a datoriilor financiare pe termen scurt cu

118223212 lei.

Paralel o influenţă pozitivă asupra fondului de rulment net o execută modificarea pe

parcursul anului de gestiune a factorilor:

creşterea stocurilor de mărfuri şi materiale cu 3470457 lei, majorarea mijloacelor băneşti cu 343554 lei, reducerea datoriilor comerciale pe termen scurt 3011142 lei, reducerea datoriilor pe termen scurt calculate cu 1629489 lei.

3.5 ANALIZA LICHIDITĂȚII BILANȚULUI CONTABIL

La următoarea etapă se efectuează analiza lichidităţii bilanţului contabil care ocupă

un loc central în aprecierea situaţiei financiare a întreprinderii. Lichiditatea bilanţului

contabil reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi achita datoriile sau posibilitatea de a-şi

onora obligaţiile de plată la termenul de scadenţă.

Există mai multe metode de calcul a coeficienţilor lichidităţii. Însă cel mai des

utilizată este metoda prin care la nivel generalizator se calculă trei rate ale lichidităţii şi se

compară modificarea lor atât în dinamică cât şi faţă de graniţa teoretică conform tabelului

analitic 12. Drept surse de informaţie servesc datele bilanţului contabil.

Tabelul 12 – Calculul şi aprecierea lichidităţii bilanţului contabil în dinamică

IndicatorulMetoda

de calculLa finele

anului precedent

La finele anului de gestiune

Abaterea absolută

(±)

Intervalul optim

1.Rata lichidităţii absolute

Mijloace băneşti ÷ Datorii pe termen scurt

0,007 0,004 -0,003 [0,2-0,25]

2.Rata lichidităţii intermediare

Mijloace băneşti+Investiţii pe termen scurt+Creanţe pe termen scurt ÷ Datorii pe termen scurt

1,305 0,174 -1,130 [0,7-0,8]

3.Rata lichidităţii curente

Active curente ÷ Datorii pe termen scurt

11,760 1,865 -9,819 [0,2-2,5]

66

În urma calculelor efectuate în tabelul 12 putem menţiona că nici un indicator al

lichidităţii bilanţului contabil nu se încadrează în intervalul optim stabilit şi totodată toţi

înregistrând o tendinţă de micşorare a ratei lichidităţii. Astfel în anul de gestiune s-a

înregistrat o micşorare a ratei lichidităţii absolute a cu 0,003 puncte, ratei lichidităţii

intermediare cu 1,130 puncte şi a ratei lichidităţii curente cu 9,819 punte faţă de cel

precedent. La abaterile respective a contribuit semnificativ majorarea datoriilor pe termen

scurt de 6,3 ori în anul de gestiune faţă de cel precedent, totodată şi micşorarea activelor

curente în anul de gestiune cu 0,65% faţă de cel precedent.

Modificarea lichidităţii curente poate fi provocată de creşterea sau scăderea activelor

curente şi/sau datoriilor pe termen scurt. Deci, lichiditatea curentă, ca indicator rezultativ,

depinde de doi factori de gradul I, în acest scop utilizând metoda substituţiei în lanţ, în

tabelul 8 se calculează acţiunea modificării activelor curente şi datoriilor pe termen scurt

asupra ratei lichidităţii curente (anexa 22).

Tabelul 13–Calculul influenţii factorilor generali asupra modificării ratei lichidităţi curente

Nr. calc.

Nr. subst.

Factorii corelaţi Rata lichidităţii curente,puncte

Calculul influenţei factorilor

Rezultatul influenţii (±),puncte

Cauzele abateriiActive

curenteDatorii pe

termen scurt

1 0 253700623 21573232 11,760 - - -2 1 252055684 21573232 11,684 11,684-11,760 -0,076 AC3 2 252055684 135155813 1,865 1,865-11,684 -9,819 DTS

Total X X X X -9,895 X

Conform datelor obţinute în tabelul 13 observăm o diminuare cu 9,895 puncte a ratei

lichidităţii curente. La această diminuare o influenţă majoră o exercită factorul datorii pe

termen scurt care înregistrează în anul de gestiune faţă de cel precedent o majorare cu

113582581 lei, adică de 6,3 ori, contribuind astfel la reducerea indicatorului rezultativ cu

9,895 puncte. O influenţă negativă asupra ratei lichidităţii curente o execută şi activele

curente micşorându-se în anul de gestiune cu 1644939 lei faţă de anul precedent contribuie

cu 0,076 puncte la reducerea ratei lichidităţii curente.

67

ÎNCHEIERE

Prin studierea amănunţită a literaturii de specialitate aferentă temei „Datorii

comerciale pe termen scurt”, s-a urmărit scopul de a aprofunda cunoştinţele teoretice şi

practice referitoare la această temă. În urma studiului efectuat putem concluziona că

datoriile comerciale pe termen scurt reprezintă nişte elemente foarte importante ale

contabilităţii. Aceasta rezultă din faptul că în ultimii ani valoarea datoriilor pe termen scurt

sunt într-o continuă creştere iar la finele anului 2010 înregistrând un ritm de creştere de 6,3

ori mai mare faţă de anul precedent. Totodată studierea datoriilor pe termen scurt prezintă

un interes deosebit deoarece ele nu sunt suficient abordate în literatura de specialitate

precum şi pentru că nu sunt reglementate de nici un standard naţional de contabilitate.

Cunoştinţele teoretice obţinute au servit o bază bună pentru ca în continuare să putem

dezvălui modul de ţinere a contabilităţii datoriilor comerciale pe termen scurt la

întreprinderea S.A. „Călăraşi Divin”.

S.A. „Călăraşi Divin” este o întreprindere de dimensiuni foarte mari fiind unul dintre

producătorii principali de băuturi spirtoase din ţară. Cu toate aceste în anul 2009 se

observă o diminuare a venitului din vînzări aproximativ de 2 ori, ceea ce reprezintă un fapt

negativ pentru entitate, totuşi entitatea îşi sporeşte venitului din vînzări în anul următor,

dar nu se ridică la nivelul anului 2008. Aceasta se poate observa prin analizarea datelor

expuse în tabele din introducerea tezei de licenţă. Pentru ameliorarea situaţiei recomandăm

de a efectua unele anchete şi investigaţii a cererii cumpărătorilor şi de a completa

asortimentul produselor cu unele noi.

Întreprinderea este specializată pe fabricarea băuturilor spirtoase în special

producerea divinului (cognacului). În paralel cu activitatea de bază, întreprinderea prin

intermediul magazinelor pe care le deţine, practică şi comerţul cu amănuntul. Comerţul cu

amănuntul reprezintă o activitate destul de importantă pentru entitate contribuind la

majorarea venitului din vînzări.

S.A. „Călăraşi Divin” organizează şi ţine contabilitatea în baza sistemului contabil

complet în partida dublă. Forma de evidenţă contabilă a întreprinderii este automatizată,

utilizându-se de programa 1C. Entitatea este dotată cu mijloace tehnice performante de 68

prelucrare a informaţiei (computere, aparate de scanare şi imprimante etc.), fiecare

contabil dispunând de un calculator propriu. Întreprinderea mai dispune în fiecare lună de

revista Contabilitate şi audit, astfel informându-se de toate schimbările şi invenţiile noi

făcute în contabilitate.

Pentru ţinerea evidenţii contabile, la întreprinderea analizată activează şase contabili:

contabilul şef, contabilul ce ţine evidenţa decontărilor cu personalul entităţii, contabil –

casier ce îndeplineşte funcţia de casier şi ţine evidenţa materialelor, contabil ce ţine

evidenţa documentelor legate de producţia de bază, contabil ce ţine evidenţa contabilităţii

decontărilor cu cumpărătorii şi contabilitatea magazinelor, şi contabil ce ţine evidenţa

contabilităţii decontărilor cu furnizorii. Toţii aceşti angajaţi deţin studii superioare de

specialitate şi deci sunt capabile de aşi îndeplini funcţiile cu seriozitate şi profesionalism.

Datoriile la întreprindere sunt constatate şi evaluate la valoarea lor nominală, iar după

constatare ele se reflectă în contabilitate prin metoda contabilităţii de angajamente, adică

atunci când au fost înregistrate în documentele contabile, indiferent de momentul stingeri

lor. Faptele economice şi financiare ce au loc la întreprindere se consemnează în

documentele primare emise sau primite de la furnizori. Pentru ţinerea evidenţii datoriilor

comerciale pe termen scurt la S.A. „Călăraşi Divin” se folosesc formulare tipizate de

documente primare, ca facturi fiscale, facturi, ordine de plată, acte de achiziţie a

mărfurilor, contracte de vînzare cumpărare, extrasul din cont.

În baza datelor din documentele justificative se perfectează documentele

generalizatoare, ca Registru de evidenţă a cumpărăturilor, Fişa de rotaţie, Analitica

contului, Jurnalul – order, Cartea Mare.

Documentele utilizate pentru evidenţa datoriilor comerciale pe termen scurt şi modul

de perfectare al lor, corespund legislaţiei în vigoare.

Cu toate că contabilitatea datoriilor comerciale se ţine conform prevederilor actelor

legislative şi normative în vigoare, s-au depistat unele neajunsuri la completarea

documentelor primare.

în urma cercetării modului de perfectare a facturilor fiscale s-au depistat

completarea incompletă a unor coloane. Acest fapt, creează dificultăţi la perceperea

69

faptelor economice care au avut loc şi chiar poate duce în eroare utilizatorul documentului

respectiv;

analizînd contractele de vînzare – cumpărare s-au depistat greşeli ortografice, iar

potrivit Legii contabilităţii toate documentele trebuie să fie perfectate în limba de stat cu

respectarea normelor de ortografice şi ortoepice.

la perfectarea contractului în baza căreia entitatea primeşte avans în contul

viitoarelor livrări, au fost comise foarte multe greşeli ortografice şi din neatenţie se comise

o greşeală mare indicându-se alt statut în denumirea întreprinderii ( în loc S.A. se indică

S.R.L.). În documentele primare nu sunt permise să fie efectuate corectări sau greşeli de

aşa tip care pot duce în eroare.

Din analiza efectuată în ansamblu pe activitatea entităţii S.A. „Călăraşi Divin”, putem

menţiona că în ultimii ani valoarea datoriilor pe termen scurt sunt într-o continuă creştere

înregistrând la finele anului 2010 un ritm de creştere de 6,3 ori mai mare faţă de anul

precedent. Cea mai mare pondere în mărime de 98,33% din datoriile pe termen scurt o

deţin datoriile cele la care termenul de achitare n-a sosit, după care urmează cele cu

termenul expirat până la trei luni deţinând o pondere în mărime de 0,91%, apoi cele cu

termenul expirat mai mare de 1 an – 0,56% şi cele care se încadrează în intervalul de la 3

luni până la 1 an – 0,20%. Acest rezultat nu reflectă o situaţie agravată la întreprindere,

demonstrând că entitatea îşi achită datoriile la termen cu mici excepţii, dar creşterea ratei

datoriilor pe termen scurt cu 0,316 puncte în anul 2010 contribuie la majorarea mărimii

datoriilor entităţii ceea ce reflectă dependenţa întreprinderii de unele surse atrase din afară,

fapt ce se reflectă negativ.

O importanţă majoră în analiza datoriilor comerciale pe termen scurt reprezintă

determinarea fondului de rulment net al entităţii. În urma calculelor efectuate anterior

observăm că întreprinderea dispune în ultimii ani de un fond de rulment net pozitiv, ceea

ce se apreciază pozitiv ca o situaţie favorabilă, deoarece activele curente permit

rambursarea integrală a datoriilor pe termen scurt. Totodată în decursul anului 2010 se

constată tendinţa de diminuare a fondului de rulment net, ceea ce reflectă o situaţie

nefavorabilă pentru entitate, deoarece micşorarea valorii surselor de financiare proprii va

70

determina în viitor neacoperirea unei părţi din activele curente a entităţii. În acest caz

entitatea va fi nevoit să atragă investiţii din afara entităţii.

Un alt moment important în analiza activităţii entităţii şi care necesită o atenţie

deosebită reprezintă lichiditatea întreprinderii. Din punct de vedere a lichidităţii în anul

2010 situaţia S.A. „Călăraşi Divin” este îngrijorătoare, înregistrându-se o tendinţă de

micşorare. La această micşorare a lichidităţii din ultimii ani contribuie direct majorarea

datoriilor pe termen scurt de 6,3 ori în anul 2010 faţă de 2009, totodată şi micşorarea

activelor curente în anul 2010 cu 0,65%. Aceasta reprezintă o situaţie agravată care va

stopa semnificativ în viitor investiţiile din parte investitorilor. În acest caz se recomandă

de a cere ajutor unor firme specializate, şi de a elabora strategii de gestiune eficientă a

activelor curente.

Din studiul efectuat putem spune la S.A. „Călăraşi Divin” evidenţa contabilităţii

datoriilor comerciale pe termen scurt corespunde normelor de legislaţie în vigoare, a

situaţiilor descrise în literatura de specialitate. Cu toate acestea, la întreprindere încă se

întâlnesc unele deficienţe şi neajunsuri la perfectarea documentelor. Pentru înlăturarea

acestor lacune se recomandă:

perfectarea tuturor documentelor să fie efectuată cu o mare atenţie;

se propune ca periodic să se organizeze cursuri de perfecţionare a contabililor.

Aceasta va contribui îmbunătăţirea profesionalismului personalului ceea ce va duce la

ţinerea evidenţei mai ordonată şi mai perfectă;

instruirea în câmpul muncii a tinerilor specialiști.

În vederea perfecţionării procedurilor de analiză a activităţii entităţii se recomandă

utilizarea tehnicilor moderne de analiză economică, care vor ajuta la depistarea abaterilor

semnificative în urma efectuării analizei datoriilor comerciale.

Implementarea acestor recomandări va contribui cu siguranţă la perfecţionarea

contabilităţii datoriilor comerciale şi obţinerea unor informaţii obiective şi fiabile.

71

BIBLIOGRAFIE

A. ACTELE LEGISLATIVE ŞI NORMATIVE ALE REPUBLICII MOLDOVA

1. Legea contabilităţii: nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007. În: Contabilitate şi audit.

2007, nr. 9, p. 71 – 87

2. Codul fiscal şi legile pentru punerea în aplicare a titlurilor acestuia. În: Monitorul

Oficial al Republicii Moldova. 2007, ediţie specială.

3. Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor. În:

Contabilitate şi audit. 1998, nr. 2-3, p. 2-278

4. Standardul naţional de contabilitate 1 „Politica de contabilitate”. În: Contabilitate şi

audit. 1998, nr. 1, p. 8 – 12

5. Standardul naţional de contabilitate 5 ,, Prezentarea rapoartelor financiare”. În:

Contabilitate şi audit. 1998, nr. 1, p. 44-73

6. Standardul naţional de contabilitate 21 "Efectele variaţiilor cursurilor valutare". În:

Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 35-38 din 15.01.1999

7. Regulamentul privind inventarierea nr. 27 din 28 aprilie 2004. În: Monitorul Oficial

al Republicii Moldova, 2004, nr. 123-124

8. Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare. În: Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 88-91

9. Hotărîre cu privire la reforma contabilităţii. În: Contabilitate şi audit, 1998, nr.1

B. MANUALE, MONOGRAFII, ARTICOLE, ŞI ALTE PUBLICAŢII

10. Belverd N. „Principiile contabilităţii”. Chişinău: ARC, 2004, p.437

11. Caraiani C., Olimid L. „Bazele contabilităţii. Editura a II-a revăzută şi adăugită”.

Bucureşti: Editura ASE, 2003, p. 90

12. Frecăuţeanu A., Băbălău R. „Evidenţa contabilă în unităţile agricole”. Chişinău:

Centrul Editorial al UASM, 2001, p. 15

13. Frecăuţeanu A., Balan I. „Evidenţa contabilă în exploataţiile agricole”. Chişinău:

Centrul Editorial al UASM, 2002. 257 p. ISBN 9975-946-43-7

72

14. Frecăuţeanu A. „Contabilitatea în ramurile prelucrătoare”. Chişinău: Centru

Editorial al UASM, 2005. 235 p. ISBN 9975-64-060-5

15. Frecăuţeanu A. „Contabilitatea financiară – 2”. Chişinău: Centrul Editorial al

UASM, 2007. 250 p. ISBN 978-9975-64-079-4

16. Frecăuţeanu A. „Ghid teoretic şi aplicativ la contabilitatea financiară şi

contabilitatea de gestiune”. Chişinău: Centrul Editorial al UASM, 2009, p. 29

17. Georgescu N. „Analiza bilanţului contabil”. Editura Economică, 1999, p.99

18. Nederiţa A. „Contabilitatea financiară”. Chişinău: ACAP, 1999. 440 p. ISBN 9975-

9547-3-1

19. Nederiţa A . „Contabilitate financiară Ediţia a II-a revăzută şi completă”. Chişinău:

ACAP, 2003. 640 p. ISBN 9975-9702-1-4

20. Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica Moldova. Vol.1.

Chişinău: ACAP, 1998. ISBN 9975-9547-3-1

21. Oprea C., Ristea M. „Bazele contabilităţii”. Bucureşti: Editura Didactică şi

Pedagogică, 2004. 364 p. ISBN 973-8194-55-5

22. Tcaci N. „Îndrumări metodice privind elaborarea tezelor de licenţă de către studenţi

repartizaţi la catedra economico, statistică şi analiză” Partea a II-a. Chişinău: Centrul

Editorial al UASM, 2010, p.31

23. Tiriulnicova N. „Analiza Rapoartelor financiare”. Chişinău: FEP Tipografia central,

2004, 384 p. ISBN 978-9975-78-995-0

24. Tiriulnicova N. „Analiza Rapoartelor financiare. Editura a II-a, revăzută şi

completă”. Chişinău: Asociaţia Obştească „ACAP RM”, 2011. 400 p. ISBN 978-9975-78-

995-0

73

ANEXE

74